Curs 2 Penal Special

2.03.2016

Furtul de folosinta (INFRACTIUNE CU CONTINUTURI

ALTERNATIVE)

Art. 230 NCP

(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, svrit n scopul de a-l folosi pe nedrept,
se sancioneaz cu pedeapsa prevzut n art. 228 sau art. 229, dup caz, ale crei
limite speciale se reduc cu o treime.
(2) Cu pedeapsa prevzut n alin. (1) se sancioneaz folosirea fr drept a unui
terminal de comunicaii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaii racordat
fr drept la o reea, dac s-a produs o pagub .

Doua modalitati:
I.

Furtul care are ca obiect un vehicul, savarsit in scopul de a-l folosi pe

II.

nedrept (folosirea unui vehicul fara drept)

Folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al altuia sau
folosirea unui terminal de comunicatii racordat fara drept la o retea,
daca s-a produs o paguba.

Sunt modalitati distincte de comitere a unui furt si din acest motiv faptele
pot fi retinute in concurs intre ele daca privesc bucuri diferite, dar si cu furtul
clasic, adica comis in scopul insusirii pe nedrept.Acelasi bun mobil corporal
nu poate fi sustras in acelasi timp atat in scopul insusirii, cat si in scopul
folosirii lui.
Art. 230 alin. (1) concurs art. 230 alin (2)
Art. 230 alin. (1)/ Art. 230 alin. (2) concurs art. 228/ art. 229.
In timpul/ dupa folosirea vehiculului, agentul sustrage anumite bunuri. In
acest caz, obiectele materiale sunt diferite: vehiculul, respectiv, bunurile.
Art. 230 nu se va putea retine in concurs cu art. 228/ art.229 cu privire
la acelasi bun, in acelasi timp.
Daca agentul interactioneaza cu softul vehiculului:
Art. 360 Acces neautorizat intr-un sistem informatic
Art. 360 Acces neautorizat intr-un sistem informatic concurs art. 362
alterarea integritatii datelor informatice

Legiuitorul a stabilit un tratament atenuat fata de furtul in scopul insusirii

pe nedrept.
FOLOSIREA NEAUTORIZATA A UNUI VEHICUL- valoare protejata- posesia
de fapt asupra unui vehicul
Art. 230 (1) NCP
(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, svrit n scopul de a-l folosi pe nedrept, se
sancioneaz cu pedeapsa prevzut n art. 228 sau art. 229, dup caz, ale crei limite
speciale se reduc cu o treime.
Ratiunea incriminarii a pornit de la o anumita realitate din viata sociala. Concret, existau
situatii in care autorii acestor fapte nu doreau sa se imbogateasca ca urmare a comiterii
faptei, ci doreau ca, pe o durata determinata, sa foloseasca fara drept un vehicul aflat in
stapanirea de fapt a altuia.
Forma actuala evidentiaza dorinta legiuitorului de a pastra fapta in mod identic cu cea
din forma regasita in Codul din 1969, in conditiile in care faptele din viata reala vizate de
norma constau in folosirea fara drept a unui vehicul, si nu in luarea in scopul folosirii a
unui vehicul.
Riscul mentinerii acestei abordari este acela ca un agent, bazandu-se pe formularea din art.
228 NCP (scopul insusirii pe nedrept) si interpretarea per a contrario a art. 230 alin. (1) NCP,
va putea sustine ca actul sau de sustragere (a unui bun, altul decat un vehicul de exemplu,
a unei masini de tuns iarba) a fost comis in scopul folosirii acelui bun, si nu in scopul
insusirii, invocand astfel lipsa de tipicitate a faptei sale. In sprijinul acestei aparari a
inculpatului vine chiar legea penala, care sanctioneaza doar luarea in scopul folosirii
fara drept a unui vehicul, nu si luarea unui alt bun in scopul folosirii pe
nedrept.
In demontarea acestui rationament periculos, practica judiciara va putea proceda la fel cum
a procedat pana acum, prin prezumarea insusirii pe nedrept, atunci cand discutam
despre luarea unui bun.
Vehiculul este un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de
autopropulsare, utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori
pentru efectuarea de servicii sau lucrari.
De lege ferenda, ar trebui incriminata fapta celui care foloseste fara drept un vehicul,
pentru ca, in esenta, in aceasta consta in concret fapta celui care ia un vehicul in scopul
folosirii fara drept.

Moment consumare:

Cel care impinge masina din parcare in vederea luarii in scopul folosirii
comite o tentativa de furt paa in momentul in care reuseste sa foloseasca
acel vehicul.
Coautoratul:
e posibil numai daca masina se poate conduce de doua sau mai multe
persoane.
Conducator autovehicul= persoana care determina punerea in miscare si
actioneaza asupra directiei de deplasare pe drum.
Tentativa e incriminata, se sanctioneaza cf art 232.

FOLOSIREA FARA DREPT A UNUI TERMINAL DE COMUNICATII AL

ALTUIA SAU FOLOSIREA UNUI TERMINAL DE COMUNICATII RACORDAT
FARA DREPT LA O RETEA valoare sociala- patrimoniul persoanei
prejudiciate
Art. 230 (2) NCP sancioneaz: folosirea fr drept a unui terminal de
comunicaii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaii racordat fr
drept la o reea, dac s-a produs o pagub.
RATIUNEA INCRIMINARII
S-a dorit atragerea sub incidenta penala a unor comportamente antisociale
ce au creat controverse atat in practica judiciara in materie penala, cat si in
literatura de specialitate. Ne referim aici indeosebi la utilizarea fara drept a
unui post de telefonie si efectuarea unor convorbiri ce produceau o paguba
de ordin patrimonial unei anumite persoane sau racordarea fara drept la o
retea de telefonie fixa.
Legiuitorul a statuat ca utilizarea fara drept a unui asemenea serviciu
se afla sub incidenta dreptului penal, atata vreme cat comportamentul supus
discutiei produce o paguba titularului serviciului respectiv. Aceasta paguba
evidentiaza faptul ca valoarea sociala protejata de textul de
incriminare este patrimoniul.

Legiuitorul nu s-a limitat insa la incriminarea comportamentului avut in

vedere supra, ci a atras sub incidenta legii penale toate acele
comportamente cauzatoare de prejudicii ce au la baza utilizarea unui
terminal de comunicatii, prin utilizarea fara drept a unui serviciu. Ne
referim, de exemplu atat la folosirea fara drept a unui telefon mobil pentru
efectuarea unor convorbiri telefonice, cat si la utilizarea unui sistem
informatic (inclusiv a unui telefon mobil), ce se afla sub incidenta notiunii de
terminal de comunicatii, in vederea utilizarii fara drept a serviciului de
internet, in masura in care s-a cauzat o paguba.Ex: daca e tel tau si cartela
altuia
SUBIECT ACTIV- general PF/PJ
SUBIECT PASIV= titularul abonamentului de internet, telefonie etc.
Prejudiciul e suferit de acesta.
E irelevant cine plateste in mod efectiv abonamentul, important e de stabilit
cine e titularul lui.
In ipoteza racordarii la o retea, sb pasiv poate sa fie inclusiv PF/PJ
detinatoare a retelei, dar daca doar are in posesie/detine terminalul de
comunicatii nu va fi sb pasiv, deoarece i acest ca ea e protejata prin art. 360
acces ilegal la un sistem informatic.
LATURA SUBIECTIVA. Infractiunea se poate comie atat cu intentie directa,
cat si cu intentie indirecta. Ex pag 215
RELATIA CU ALTE INFRACTIUNI:
Relatia cu accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 NCP).
In momentul in care se comite un furt de folosinta prin utilizarea fara drept a unui
telefon mobil (indiferent daca acesta este ori nu un Smartphone) in vederea
efectuarii unei convorbiri telefonice, este necesara retinerea unui concurs cu
infractiunea de acces neautorizat la un sistem informatic (art. 360 NCP).
Aceasta intrucat telefonul mobil este un sistem informatic, raport la definitia
conferita de art. 181 alin. (1) NCP, iar utilizarea acestuia implica, in mod indubitabil,
un acces, deoarece fie a lipsit autorizarea in ceea ce proveste accesul de la bun

inceput, fie utilizarea initiala autorizata a fost convertita de agent intr-o utilizare ce
a depasit limitele acesteia.
LATURA OBIECTIVA A FURTULUI DE LA ART. 230 ALIN. (2) NCP
terminal de comuicatii. Neexistand o definitie in NCP a acestei sintagme,
se pune problema in ce masura trebuie sa ne raportam la sensul comun al
notiunii ori la legislatia speciala in materie.
In mod normal definitia din legea speciala este cea care ar trebui sa ofere
continut notiunii supuse discutiei, existenta acesteia nefacacnd necesara raportarea
la sensul comun al notiunii. Cu toate acestea, datorita faptului ca subiectul activ al
infractiunii este unul general, nu este lipsita de critici raportarea la definitia din
legislatia speciala. Aceasta intrucat continutul tehnic al definitiei ar putea pune, din
punctul nostru de vedere, probleme de previzibilitate a legii penale.
Dincolo de aceste aspecte, mentionam ca urmatoarele dispozitive se afla sub
incidenta notiunii de terminal de comunicatii: laptop, PC, tableta, PDA, router,
telefon mobil (nu doar Smartphone-urile), telefon fix, faxul, etc. In doctrina s-a facut
o grava confuzie intre terminalul de comunicatii si serviciul utilizat fara drept. In
realitate, serviciul de telefonie ori cel de internet este serviviul utilizat fara drept
prin intermediul terminalului de comunicatii, terminal ce este un dispozitiv, si nu un
serviciu.
Notiunea de folosire se poate raporta la aceea de accesare din
structura tipicitatii infractiunii de acces fara drept la un sistem informatic (art.
360 NCP).
Aceasta intrucat, atunci cand discutam despre folosirea unui asemenea dispozitiv,
avem in vedere, practic, un acces la un sistem informatic. In masura in care
folosirea nu vizeaza un dispozitiv ce intra sub incidenta notiunii de sistem
informatic de exemplu, un telefon care nu este digital - , folosirea se va raporta la
ideea de interactiune fizica susceptibila sa produca rezultatul din structura tipicitatii,
si anume paguba.
Paguba este un alt element esential al tipicitatii. Ne aflam in prezenta unei
infractiuni de rezultat, paguba necesitand a fi produsa in mod efectiv.
Paguba nu vizeaza doar ipoteza unei facturari suplimentare, ci si ipoteza in
care partea vatamata nu se poate folosi de serviciul contractat in conditiile
stipulate in contract.

Sa presupunem ca agentul foloseste fara drept telefonul mobil al unei persoane,

insa utilizand propriul sau SIM card, in vederea unei convorbiri telefonice. Ex pag
214
TENTATIVA- se sanctioneaza cf art 232 Ex pag 215

1) Furtul calificat
Art. 229 (1) NCP
Furtul svrit n urmtoarele mprejurri:
a) ntr-un mijloc de transport n comun; CIRC. REALA
1. mijlocul de transport in comun trebuie efectiv folosit la furt
2. nu intra in aceasta categorie vehicului care are o asemenea destinatie,
dar nu e folosit efectiv
3. mijlocul poate fi destinat prin constructie scopul de transport in comun
sau poate fi adaptat
4. Taxi? Nu. Tramvai in depou? Nu. Curse de transport special?
5. Circumstanta se retine cu privire la bunurile aflate asupra
calatorilor/asezate/depuse in mijlocul de transport in comun.

b)
1.
2.
3.
4.

n timpul nopii; CIRC. REALA

Fenomenul natural al noptii difera in fct de anotimp.
Se apreciaza in concret.
Nu are importanta daca agentul a profitat/nu de stare de intuneric.
Trebuie ca agentul sa fi comis actul de executare/o parte a lui in timpul

noptii.
5. Daca fapta se comite intr-un loc unde nu exista lumina naturala/ aceasta
nu poate patrunde, indeplinire cerintei se raporteaza la faptul daca intrun loc unde putea sa ajunga lumina naturala era sau nu intuneric. Furtul
comis intr-o pestera e comis in timpul noptii daca afara era noapte.
Distinctie intre spatiile private si spatiile publice. Kuglay p. 480.
c) de o persoan mascat, deghizat sau travestit;CIRC. REALA
1. Persoana este mascata atunci cand are fata acoperita cu o masca
sau ii este colorata, astfel incat sa nu poata fi recunoscuta sau
usor recunoscuta.

2. Ea este deghizata atunci cand si-a schimbat infatisarea in

intregime, sau in parte, pentru a fi perceputa ca o alta persoana
sau un alt obiect, lucru sau fiinta.
3. Daca noua infatisare semnifica caracteristicile sexului opus,
atunci persoana este travestita.
d) prin efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei chei
adevrate ori a unei chei mincinoase;
1. Efractia presupune inlaturarea prin violenta a unei incuietori, system
-

sau dispozitiv de inchidere.

Infr. De distrugere a sistemului de inchidere e absorbita in aceasta

forma de furt calificat.

Sigiliul aplicat nu constituie sistem de inchidere, e dovada ca nimeni nu

a intrat in spatiu.
- Fapta comisa prin efractie, at cand sparge un dulap incuiat
- Legare unei porti cu o sarma nu reprezinta un sistem de inchidere,
2. Escaladarea presunpune depasirea pe deasupra a unui obstacol in
calea patrunderii neautorizate prin sarire, catarare, folosire aparate de
-

zbor.
Patrunderea pe sub obstacol nu e escaladare, pt ca ar fi o analogie in

defavoare.
- Obstacolul trebuie sa fie in calea patrunderii neautorizate
- Nu e escaladare daca catararea e mijlocul firesc de a ajunge la bun.
3. Chei adevarate sau mincinoase.

Cheie adevarata
Agentul nu este autorizat sa

Cheie mincinoasa
Este mincinoasa daca foloseste orice dispozitiv care

foloseasca cheia respectiva, care

descuie o incuietoare fara a o distruge, indiferent ca

insa este adevarata.

este o cheie multiplicata neautorizat, speraclu sau orice alt

Cheia ajunge in posesia autorului fiind

instrument de aceasta natura

gasita / furata / data spre pastrare

agentului
Cheia multiplicata
Adevarata- daca e multiplicata de cel

Mincinoasa- cand e facuta de persoana neautorizata sa

care are dreptul sa foloseasca cheia

foloseasca cheia originala

originala

.
7

e) prin scoaterea din funciune a sistemului de alarm ori de

supraveghere,
1. element de noutate. Distrugerea sistemului de supraveghere se
absoarbe?
2. acoperirea camerei de supraveghere?
Art. 229 (2) NCP:
Furtul a fost savarsit in urmatoarele imprejurari:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
Legea speciala stabileste aceste categorii de bunuri. Legea nr. 182/2000, OG
43/2000 privind protectia patrimoniului archeologic.
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
Infractiune complexa.
Textul are ca premisa ca furtul se comite intr-o modalitate ce indeplineste
conditiile de tipicitate a uneia din cele doua infractiuni.
Criticile legate de aplicare a textului de violare a sediului profesional.
c) de o persoan avnd asupra sa o arm. CIRC. REALA
1. Doar armelor propriu-zise, definite si enumerate in Legea nr. 295/2004
privind regimul armelor si munitiilor.
2. Nu se include arma asimilata, pt ca un obiect devine arma asimilata
doar daca e folosit la atac caz in care vom avea talharie.
3. Sa foloseasca arma propriu zisa.
4. Detinerea armei poate fi legala sau ilegala.
Sanctiune. nchisoarea de la 2 la 7 ani.
Art. 229 (3) NCP:
Furtul privind urmtoarele categorii de bunuri:
a) iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, alte produse petroliere
sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cistern;
b) componente ale sistemelor de irigaii;
c) componente ale reelelor electrice;

d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz de

incendiu sau alte situaii de urgen public;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenie la incendiu, la accidente
de cale ferat, rutiere, navale sau aeriene ori n caz de dezastru;
f) instalaii de siguran i dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian i
componente ale acestora, precum i componente ale mijloacelor de transport
aferente;
g) bunuri prin nsuirea crora se pune n pericol sigurana traficului i a
persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, echipamente i instalaii de telecomunicaii, radiocomunicaii,
precum i componente de comunicaii,
Sanctiune. nchisoarea de la 3 la 10 ani.

Furt la plangere prealabila si furtul cel care permite impacarea

partilor
Art. 231 NCP
(1) Faptele prevzute n prezentul capitol, svrite ntre membrii de familie de
ctre un minor n paguba tutorelui ori de ctre cel care locuiete mpreun cu
persoana vtmat sau este gzduit de aceasta, se pedepsesc numai la plngerea
prealabil a persoanei vtmate.
(2) n cazul faptelor prevzute la art. 228,art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) i c) i art.
230, mpcarea nltur rspunderea penal.

A. Furtul se urmareste la plangerea prealabila daca:

4. este savarsit intre membrii de familie
Art. 177 NCP defineste membru de familie ca fiind:
a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele
devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
b) sotul;
c) persoanele care au stabilit relaii asemntoare acelora dintre soi sau dintre
prini i copii, n cazul n care convieuiesc.

(2) Dispoziiile din legea penal privitoare la membru de familie, n limitele

prevzute n alin. (1) lit. a), se aplic, n caz de adopie, i persoanei
adoptate ori descendenilor acesteia n raport cu rudele fireti.
- este savarsit de un minor in paguba tutorelui sau
- este savarsit de cel care locuieste cu persoana vatamata sau este
gazduit de aceasta.
Sanctiunea este imprumutata de la tipul de furt calificat comis.
B. Poate opera impacarea
In cazul faptelor prevazute la art. 228, art. 229 (1), (2) lit. b) si c) si art. 230,
impacarea inlatura raspunderea penala.
Exceptii de la posibila impacare:
5. este furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural art.
229 (2) lit. a)
Furtul calificat incriminat de art. 229 (3) NCp

Cap. II : Talharia si pirateria

1) Talharia
Art. 233 NCP
Furtul svrit prin ntrebuinarea de violene sau ameninri ori prin punerea
victimei n stare de incontien sau neputin de a se apra, precum i furtul urmat
de ntrebuinarea unor astfel de mijloace pentru pstrarea bunului furat sau pentru
nlturarea urmelor infraciunii ori pentru ca fptuitorul s-i asigure scparea se
pedepsesc cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

RATIUNEA INCRIMINARII. Doua abordari:

-

o infractiune distincta (art. 628 C pen. italian, adica Rapina;

paragraful 249 C pen.german, adica Raub), SI IN ROMANIA

fie este considerata a fi un furt agravat comis prin violenta (art. 311-4,
pct. 4C pen. francez).
ISTORIE:

Codul penal Carol II talharia avea o forma de baza, talharia comisa prin constrangerea victimei
si forme asimilate, respectiv talharia comisa prin punerea victimei in imposibilitatea de a se apara si
talharia constand in actul de violenta pentru a-si asigura scaparea.
C pen. 1969/2014:

10

constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de a se apara pentru a inlesni un furt.

constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de a se apara pentru pastrarea bunului

furat
constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de a se apara pentru inlaturarea
urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.

TALHARIA ESTE O INFRACTIUNE COMPLEXA, care absoarbe

infractiunea de furt si infractiunea de amenintare, loviri sau alte
violente. Lipsirea de libertate a victimei pe durata agresiunii este
absorbita in mod natural in continutul infractiunii de talharie, daca nu
dureaza mai mult decat actul de executare al acesteia. In caz contrar, se va
retine un concurs.
SUBIECTUL ACTIV este general. Infractiunea poate fi comisa si de PJ. De ex,
o firma de constructii care sustrage fara drept pietris de pe terenul unei
persoane decide sa trimita odata cu soferii si agenti de paza care ii ameninta
pe proprietari.
SANCTIUNEA. Talharia se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7
ani.
LATURA OBIECTIVA. Actul de executare a talhariei are un continut
complex si este alcatuit din doua activitati conjugate: furtul, ca actiune
principala, si constrangerea, ca actiune subsidiara, aceasta din urma
fiind modalitatea de inlesnire, in sens larg, a sustragerii.
I. Actiunea de furt implica luarea unui bun mobil al altuia in scopul
insusirii pe nedrept.
Sustragerea se realizeaza si prin fapta victimei( cand e constransa sa
remita bunurile)
Conditiile de tipicitate ale furtului trebuie indeplinite si in cazul talhariei.
Furtul in scopul folosirii pe nedrept? Da, deoarece legea nu face distinctie.
Daca fapta sustragerea unui bun nu intra sub incidenta furtului? Dar e
aplicabil alt text dintr-o lege speciala, nu vom avea talharie. ( ex: sustragere
material lemnos in concurs cu art 193). Extinderea notiunii de furt din textul
de la art 233 si la infractiuni din legi special ai fi o analogie in defavoarea
inculpatului.

11

II.

A doua componenta esentiala a talhariei este faptul ca furtul este

inlesnit sau se incearca pastrarea bunului furat sau asigurarea scaparii
prin folosirea violentei, amenintarii sau prin punerea victimei in
stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.

a. Violenta, vatamare corporala? Art 234 al 3

Sustragerea unui lantisor de la gat prin ruperea acestuia? Nu avem
sustragere prin violenta, deoarece se profita de surprinderea victimei, fapta
nu cauzeaza suferinte fizice.
Modul in care se apara victima nu are relevanta.
Pentru a avea talharie agentul trebuie sa stie ca va sustrage bunuri folosind
violenta.
Trebuie facuta diferenta intre furt prin surprinderea victimei si talharie.
Cand victim se teme sa urmareasca faptuitorul avem doar furt pt ca nu avem
acte de violente sau amenintare.
b. Amenintarea trebuie sa indeplineasca conditiile de tipicitate ale art. 206
NCP.
c. Punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se
apara. (prin administrarea/folosirea de substante narcotice,
alcool sau alta modalitate prin care victim este adusa in
neputinta de a se apara.
Aceste acte trebuie comise asupra persoanei care detine sau
protejeaza detinerea unui bun, si care poate fi proprietarul, posesorul sau
chiar cel care are in paza lucrul respectiv.
O singura infractiune de talharie atunci cand sunt agresate mai
multe persoane pentru a sustrage un bun apartinand unei singure
persoane.
Prin aceeasi actiune de amenintare se sustrag bunuri apartinand
mai multor persoane, se vor retine atatea infractiuni de talharie cate
persoane vatamate sunt.
Trebuie ca actul de constrangere sa fie comis in aceiasi imprejurare cu
actul de sustragere, indiferent daca autorul incearca sa sustraga/asigure
scapare.

12

Dupa comiterea unui furt, autorul este urmarit, el va comite o talharie

daca foloseste constrangerea pentru a pastra bunul/ a inlatura urmele infr. /
a-si asigura scaparea.
FORMA ASIMILATA. Violenta, amenintarea sau punerea victimei in
stare de inconstienta sau neputinta de a se apara pentru a pastra
bunul furat, pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru a-si
asigura scaparea.
CONSUMAREA. Fapta se consuma in momentul consumarii furtului,
daca constrangerea este anterioara sau concomitenta sustragerii sau se
consuma in momentul comiterii actului de constrangere, cand este
realizat pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor
infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, indiferent
daca agentul a reusit sa pastreze bunul, sa scape sau sa inlature urmele
infractiunii.
TENTATIVA se pedepseste.
LATURA SUBIECTIVA. Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.
PARTICIPATIA. Coautoratul neoS2mogen.
2) Talharia calificata
Art. 234 NCP
(1) Tlhria svrit n urmtoarele mprejurri:
a) prin folosirea unei arme ori substane explozive, narcotice sau paralizante;
b) prin simularea de caliti oficiale;
c) de o persoan mascat, deghizat sau travestit;
d) n timpul nopii;
e) ntr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;
f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional,
se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) Tlhria svrit n condiiile art. 229 alin. (3) se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 12
ani i interzicerea unor drepturi.
(3) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz tlhria care a avut ca urmare vtmarea
corporal.

Ratiunea incriminarii formei calificate?!?

13

Talharia calificata forme

A. Art. 234 alin. 2 NCP
a) prin folosirea unei arme ori substane explozive, narcotice sau
paralizante;
Arma propiu-zisa si arma asimilata? Se poate retine in concurs cu
Nerespectarea regimului armelor si a munitilor sau alta infractiune legata de
folosirea unei arme. L 295/2004. Posibil si 342.
Substanta exploziva definita in legea 126/1995 posibil si 346NCP.
Substanta narcotica care este apta sa produca starea de somn sau
inconstienta.
Substanta paralizanta este apta sa genereze o stare de paralizie temporara
sau definitiva.
b) prin simularea de caliti oficiale;
Calitate oficiala abilitare rezultand din apartenenta la o institutie publica.
Simulare. Se aplica unui politist real care comite o talharie?
Trebuie sa aiba aptitudinea de a intimida?
Trebuie ca victima sa creada ca autorul are o calitate oficiala.
Criticabila!
c) de o persoan mascat, deghizat sau travestit;
d) n timpul nopii;
e) ntr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;
Obiectul talhariei este un mijloc de transport persoane sau bunuri?
Interpretare extensiva sau restrictiva?
Relatia cu pirateria?
f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional,
Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani.
B. Art. 234 alin. 2 NCP
Tlhria svrit n condiiile art. 229 alin. (3) se pedepsete cu nchisoare de la
5 la 12 ani i interzicerea unor drepturi.
Talharia avand ca obiect urmatoarele bunuri:

C. Art. 234 alin. 3 NCP

14

Cu aceeai pedeaps se sancioneaz tlhria care a avut ca urmare

vtmarea corporal.
Relatia cu vatamarea corporala (art. 194 NCP).
Forma de vinovatie praeterintentia?
3) Talharia urmata de moartea victimei
Art. 236 NCP
Dac faptele prevzute n art. 233-235 au avut ca urmare moartea victimei,
pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 18 ani i interzicerea exercitrii unor
drepturi.

Forma de vinovatie.
Tentativa.

Relatia art. 235 cu art. 236 NCP.

Relatia cu omorul calificat. Art. 189 alin. 1 lit. d.

15