Geotextile Si Geosintetice

GEOSINTETICE
Geotextile
CURS ANUL II
MASTER INGINERIE GEOTEHNICA
Prof. Loretta Batali
Geotextile - definitie
Geotextilele sunt materiale textile permeabile
realizate din materiale polimerice sau
naturale utilizate la construcii n contact cu
pmnt sau alte materiale.
Geotextile - functii
Geotextilele pot fi utilizate cu urmtoarele funcii:
Filtrare
Drenare
Protecie
Separare
Armare
Control antierozional
Container
Geotextile materii prime

Polimerii cei mai frecvent utilizai pentru realizarea geotextilelor sunt:
polipropilena (PP), poliesteri (PES), i mai rar, poliamida (PA) i polietilena
(PE).
Polimerii sunt prelucrati sub form de filamente, fire i fibre.
Pentru geotextilele speciale: benzi tiate din folii sau benzi extrudate, folii i
elementele profilate din material plastic.
Filamentul: fir continuu obinut prin extrudarea direct din polimerul adus,
prin topire sau dizolvare, n stare de fluid vscos. Filamentele sunt supuse
unui proces de etirare.
Fibra rezult din tierea filamentului la lungimi diferite. Fibrele constituie
materia prim pentru producerea geotextilelor neesute dup tehnologia de
interesere (needlepunched) sau pentru realizarea firelor prin filare
(toarcere).
Firul se obine prin asocierea filamentelor sau prelucrarea fibrelor.
Asocierea filamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamentar) se face
prin rsucirea, n anumite combinaii, a elementelor respective.
Geotextile materii prime
Diverse tipuri de esturi pentru geotextile

a monofilamente esute, b monofilamente esute calandrate, c multifilamente
esute, d benzi, e neesut interesut, f neesut termosudat
Geotextile tipuri
Dupa modul de fabricare:
geotextile neesute
geotextile esute
geotextile tricotate
geotextile reea
geotextile speciale
Geotextile netesute
Geotextilele neesute sunt pturi fibroase, cu structur
tridimensional, formate dintr-un aglomerat de fibre orientate
dup o anume direcie sau la ntmplare, consolidate prin
diferite procedee.
Au structura tridimensional; Rezulta proprieti filtrant drenante foarte bune, similare cu cele ale mediilor poroase
naturale.
Procedee de consolidare :
consolidarea mecanic prin interesere;
consolidarea termic;
consolidarea chimic;
consolidarea prin coasere-tricotare.
Acestea pot fi aplicate independent sau asociat.
Geotextile netesute
Intereserea este o consolidare mecanic realizat prin
introducerea n stratul fibros i apoi extragerea din el a
unor ace speciale, n form de spic, care agnd fibrele
le reorienteaz i le nclcesc.
Consolidarea termic se realizeaz prin fixarea
(mbinarea) la cald a filamentului, sau fibrelor
constituente, n punctele de contact ale acestora.
Consolidarea chimic const din realizarea unor legturi
ntre fibre cu ajutorul unui liant chimic, de regul o rin
sintetic.
Consolidarea prin coasere este o consolidare mecanic
realizat prin executarea unor iruri de custuri n lungul
pturii fibroase
Geotextile tesute
Geotextilele esute sunt materiale cu structur
bidimensional, constituite din fibre dispuse ntr-o reea
regulat, ce rezult din ncruciarea i ntreptrunderea
a dou sisteme de fire: urzeala i bttura.
n tehnologia textil, exist trei scheme principale de
esere: pnz, diagonal i atlas. n raport cu numrul de
fire i de ncruciri pe unitatea de suprafa, se obin
geotextile cu desime i grad de acoperire diferit i
implicit, cu permeabiliti diferite.
Geotextile tesute
esturile tip pnz sunt cele mai simple. n ele se
realizeaz o mpletire continu a firelor din bttur cu
fiecare fir din urzeal, structura esturii fiind
rectangular. Dup esere pot fi supuse unui proces de
finisare, cum ar fi termofixarea prin calandrare sau
fixarea prin acoperire cu o pelicul.
esturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o
structur n diagonal determinat de schema de esere,
care presupune trecerea firelor din bttur peste dou
sau mai multe fire de urzeal, la fiecare rnd, n avans
sau regres cu unul sau mai multe fire.
esturile tip atlas au un aspect neted, caracteristic.
Schema de esere are cele mai puine ncruciri de fire
pe unitatea de suprafa, la un grad de acoperire egal cu
al celorlalte esturi.
Geotextile tricotate
Geotextilele tricotate sunt materiale cu structur
bidimensional, realizate prin mpletirea unuia sau a mai
multor fire, sub forma unor bucle nlnuite. n raport cu
modul n care se realizeaz legturile dintre fire,
materialele pot fi deirabile sau indeirabile.
Specifice pentru materialele tip tricot sunt flexibilitatea i
supleea lor, sporite n raport cu cele ale esturilor,
precum i marea lor deformabilitate la solicitri de
traciune.
Geotextile retea
Geotextilele reea sunt materiale textile cu spaii (ochiuri)
mari de ordinul a civa cm2 realizate din benzi, fire
sintetice sau naturale asamblate prin procedee speciale
diferite de cele clasice de esere sau tricotare.
Geotextile speciale
Rogojinele sunt mpslituri groase i foarte rugoase,
realizate din fire sau filamente destul de rigide. Au n
general grosimi mari, pn la 2-4 cm i o flexibilitate
limitat. Principala caracteristic a acestor materiale este
rugozitatea pronunat.
esturile din benzi sunt materiale realizate din benzi
late de civa mm, din material plastic, de regul cu o
structur nchis. Materialele pot avea grade diferite de
rugozitate, dependent de cea a benzilor constituente.
Geotextilele nsmnate sunt produse neesute care au
ncorporate n ele semine de graminee perene i
eventual unele adaosuri (turb). Materialele sunt
destinate lucrrilor antierozionale i asigur astfel
nsmnarea suprafeelor tratate i protecia acestora
pn la dezvoltarea vegetaiei.
Tip geotextil
Tip consolidare
Caracteristica
Netesut
Termosudat
-deschiderea porilor variabila

-permitivitate variabila
Intertesut
-deschiderea porilor variabila

-deschiderea porilor e mai mica
-pot fi susceptibile la colmatare
Benzi
-permitivitate medie-mare
-deschiderea porilor poate fi controlata
prin procesul de tesere
-firele se pot deplasa
Fire monofilamentare
-deschiderea porilor relativ mare

-permitivitate mare
-firele se pot deplasa
Fire multifilamentare
-deschiderea porilor relativ mica

-permitivitate medie
-rezistenta la strapungere buna
Fire multifilamentare
-deschiderea porilor poate fi controlata

prin fabricatie
-rezistenta mare la strapungere
-nu sunt curente
Tesut
Tricot
Caracteristicile geotextilelor
Caracteristici de identificare
natura i performanele materiei prime;
tipul polimerului;
tipul firului sau al fibrei;
produsul n sine, definit prin mod de fabricaie, alctuire;
tipul textil definit dup criteriul de fabricare;
tehnologia de realizare, cu specificarea tratamentelor de
consolidare i finisare;
elementele dimensionale: greutate, grosime care dei
sunt caracteristici fizice, trebuie cunoscute de la nceput;
elementele privind modul de livrare i ambalare a
produselor (limea de fabricaie, elementele
dimensionale ale rulourilor).
Caracteristici fizice
Densitatea specifica, f (a fibrelor) (STAS 5886/68.)
poliester: 1.22-1.38,
nylon: 1.05-1.14,
polietilen: 0.90-0.96,
polipropilen: 0.91.
Masa unitara, a (SR EN ISO 9864:2005 )
masa pe unitatea de suprafa se exprim de regul n
g/m2
Grosimea, t (SR EN ISO 9863-1:2005 i SR EN ISO
9863-2:1999 )
Grosimea se definete ca distana dintre cele dou fee
ale materialului, sub o presiune dat (2, 20, 200 kPa).
Grosimea nominal este grosimea determinat pentru
presiunea de 2 kPa.
Supletea (ASTM D 1388-96)
Supleea reprezint msura interaciunii dintre greutatea
(masa) geotextilului i rigiditatea sa, exprimat prin
msura n care materialul se ndoaie sub propria
Geotextil
greutate
L
41.5
Porozitatea, n
Porozitatea se definete ca fiind raportul dintre volumul
golurilor i volumul total.
n cazul geotextilelor porozitatea este legat de
capacitatea materialului de a lsa s treac lichidele.
A
100
n = 1
t
A = masa pe unitatea de suprafa;
= densitatea total a geotextilului;
t = grosimea geotextilului
Procentajul de suprafata libera
- pentru geotextile tesute
- raportul dintre suprafaa liber (dintre fibre) i aria
total a probei.
Deschiderea echivalenta a porilor, O (SR EN ISO 12956:2004)
- pentru geotextile esute i speciale: golurile Ot sunt spaiile libere
considerate de regul dreptunghiulare, bine conturate de ctre reeaua
solid a produsului. Mrimea golurilor n acest caz se poate determina
att prin calcul, ct i pe baz de msurtori directe.
- pentru geotextilele neesute, golurile On sunt reprezentate de porii
acestora, a cror mrime se determin direct sau indirect prin
urmtoarele metode: optice, mecanice, hidromecanice, suciune.
Deschiderea porilor se exprim n uniti de lungime.
- Se determin distribuia granulometric a unui material cu
granulozitate neuniform (n mod normal, pmnt), splat printr-un strat
unic de geotextil utilizat ca o sit, fr ncrcare. Deschiderea
caracteristic de filtrare corespunde unei dimensiuni specificate a
pmntului care trece prin geotextil
1)
2)
3)
4)
5)
alimentare cu ap
duz (e) de pulverizare
dispozitiv de fixare
material granular
epruvet
Deschiderea echivalenta a porilor, O
6)
7)
8)
9)
10)
11)
gril suport
recipient
tub de racord
regulator de amplitudine
hrtie de filtru
dispozitiv de colectare
Diametru (microni)
Domeniu granulometric necesar pentru granulozitatea n procentaje cumulate a
materialului granular utilizat
Diametru (microni)
Material granular trecut (%)
Valoarea O90 (microni)
Caracteristici mecanice
Compresibilitatea
- capacitatea geotextilelor de a se deforma sub aciunea
unor solicitri mecanice normale i este n general mai
mare dect a pmnturilor, n special pentru materiale
mpslite; o excepie o constituie geotextilele esute i
cele neesute termosudate.
- Pentru geotextilele neesute consolidate prin
interesere sau pentru cele ce conin rini,
compresibilitatea reprezint o caracteristic important,
legat de permeabilitatea acestora i de capacitatea de
a reine particulele de pmnt.
Compresibilitatea
SR EN ISO 25619-1:2009: Geosintetice. Determinarea
comportrii la compresiune. Partea 1: Proprieti de fluaj
la compresiune
SR EN ISO 25619-2:2009: Geosintetice. Determinarea
comportrii la compresiune. Partea 2: Determinarea
comportrii la compresiune pe termen scurt
Compresibilitatea
Compresibilitatea
Metoda combinata incarcare normala + forfecare
Compresibilitatea
Rezistenta la intindere
- capacitatea geotextilelor de a prelua eforturi de traciune.
- caracteristic fundamental, fie c geotextilul este utilizat cu
funcie de armare (caz n care reprezint principala
caracteristic mecanic), fie cu funcii de filtrare, drenare sau
separare (caz n care este o caracteristic secundar). De
aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate
a aplicaiilor.
- Geotextilele esute sunt mai rigide, n timp ce acelea
neesute au o capacitate mai mare de deformare.
- Comportarea la traciune se exprim n kN/m de lime, prin
rezistenele i deformaiile la ntindere dup cele dou direcii
de ncercare: longitudinal (pe direcia de confecionare) i
transversal (pe direcia perpendicular celei de
confecionare).
Din ncercri rezult:
- efortul maxim de ntindere
(rezistena la ntindere a
geotextilului, Tf);
- alungirea la rupere
(deformaia maxim, f);
- modulul de elasticitate
(panta poriunii iniiale a
curbei - ).
Rezistena la ntindere a diferitelor
tipuri de geotextile curbe tipice
SR EN ISO 10319:2008 metoda benzilor late
Metoda este aplicabil celor mai multe geosintetice, inclusiv
geotextilelor esute, neesute, geocompozite, geotextile tricotate i
mpslituri.
Principala diferen ntre aceast metod i alte metode utilizate
pentru msurarea proprietile mecanice la traciune a textilelor este
limea epruvetei. n aceast metod, limea epruvetei este mai
mare dect lungimea sa, deoarece anumite geosintetice au tendina
de a suporta o contracie (ngustare) sub sarcin n zona dintre
reperele de msur. O lime mai mare diminueaz efectul de
ngustare al acestor textile i furnizeaz o relaie mai apropiat de
comportarea scontat a textilelor pe teren, ca i o metod de
comparaie normalizat a geosinteticelor.
Rezistenta imbinarilor (SR EN ISO 10321:1999 )
De multe ori geotextilele trebuie mbinate, cel mai
adesea prin coasere. mbinrile trebuie testate din
aceleai puncte de vedere ca i seciunea curent a
materialului.
Rezultatele sunt exprimate n procente, prin raportul
dintre rezistena custurii i cea a geotextilului intact.
Tcusatura
E=
100
Tgeotextil
Rezistenta imbinarilor (SR EN ISO 10321:1999 )
j/s = 100 x (Tj/s/Tmax)
unde:
j/s este eficacitatea custuriimbinrii, exprimat n procente;
Tj/s este rezistena medie a custurii/mbinrii, exprimat n kilonewtoni
pe metru;
Tmax este rezistena medie la traciune a materialului nembinat/necusut,
exprimat n kilonewtoni pe metru.
Rezistenta la oboseala
- capacitatea geotextilului de a suporta ncrcri ciclice fr a
ceda.
Rezistenta la plesnire (la intindere multiaxiala)
- Pentru unele utilizri ale geotextilelor trebuie cunoscut
rezistena la ncrcri perpendiculare pe planul su.
- Exist 2 metode de a supune geotextilul la eforturi perpendiculare
pe planul su:
ncercarea Mullen, care utilizeaz o membran gonflabil care
deformeaz geotextilul sub forma unei emisfere, pn la plesnire.
ncercarea ce utilizeaz o prob rectangular care se deformeaz
cu ajutorul unei membrane de cauciuc aflat dedesubt.
Rezistenta la sfasiere
Geotextilele sunt supuse la astfel de eforturi n timpul instalrii.
Se utilizeaz una din urmtoarele ncercri:
- ncercarea cu prob trapezoidal prin care se determin fora
necesar pentru iniierea sfierii (ASTM D 4533-91);
- ncercarea cu prob despicat, n care pe o prob cu o tietur
iniial de 75 mm se trage de cele dou pri ale tieturii. Rezult
fora necesar pentru propagarea sfierii (norma ASTM D 226196);
- ncercarea Elmendorf, aplicabil geotextilelor esute, n care se
determin fora medie necesar pentru propagarea unei tieturi
iniiale, cu ajutorul unui aparat tip pendul (ASTM D 1424-96).
Rezistenta la impact (soc)
- Cderea unor corpuri de tipul pietrelor, uneltelor etc. poate duce
la perforarea geotextilelor.
- Pentru determinarea rezistenei la impact se utilizeaz un con
metalic fixat ntr-un aparat de tip CBR i care este lsat s cad
liber pe geotextil.
- ncercarea de perforare dinamic - SR EN 13433:2007
Gradul de penetrare constituie o indicaie asupra
comportamentului geosinteticului n cazul cderii de pietre cu
muchii coluroase pe suprafaa sa.
Metoda este n general aplicabil tuturor geosinteticelor
Rezistenta la impact (soc)
1 cap/mecanism de eliberare conform exigenelor

2 laboratorului
3 tij de ghidare
4 con
5 ecran metalic
6 plci de fixare
7 epruveta
8 surub de ajustare a nivelului
9 strat de protectie pentru con
Rezistenta la poansonare statica
- Pentru determinarea rezistenei la poansonare static se
utilizeaz un poanson cu dimensiuni standardizate i un aparat
CBR (SR EN ISO 12236:2007).
- ncercarea este aplicabil n special geotextilelor neesute.
- Epruveta se fixeaz ntre dou inele de oel. Un poanson se
aplic cu o vitez de deplasare constant, pe centrul epruvetei i
perpendicular pe aceasta. Se nregistreaz fora de strpungere,
deplasarea la strpungere i curba for - deplasare
SR EN 14574:2005 - Geosintetice. Determinarea

rezistenei la perforarea cu piramida a
geosinteticelor aezate pe un suport
Rezistenta la poansonare statica
SR EN 14574:2005 - Geosintetice. Determinarea rezistenei la
perforarea cu piramida a geosinteticelor aezate pe un suport
O epruvet este dispus ntins pe o plac din aluminiu aezat pe
un soclu din oel, care este, la rndul lui, meninut ntr-o main de
ncercare la traciune/compresiune. Se exercit o for n centrul
epruvetei cu ajutorul unui piston din oel, cu seciune plin, de
forma unei piramide inversate, legat la un traductor de for, pn
la strpungerea epruvetei. ncrcarea nregistrat corespunztoare
strpungerii este considerat reprezentativ pentru eficacitatea
proteciei epruvetei
Rezistenta la frecare
- Pentru caracterizarea frecrii dintre geotextil i diferite materiale
pmntoase sau sintetice se poate utiliza fie un aparat de forfecare
direct (utilizat n general pentru eforturi normale mari), fie un
montaj de tip plan nclinat (pentru eforturi normale reduse).
Fora normal, N
Bloc
Fora de forfecare, T
Geotextil
Pmnt
Schema ncercrii de forfecare direct
ncercarea cu planul nclinat
SR EN ISO 12957-1:2005 - Geosintetice. Determinarea
caracteristicilor de frecare. Partea 1: ncercarea la forfecare
direct
SR EN ISO 12957-2:2005 - Geosintetice. Determinarea
caracteristicilor de frecare. Partea 2: ncercarea pe plan nclinat
ca
E c = 100 Eficienta coeziunii
c
tan
E =
100 Eficienta frecarii
tan
ca coeziunea pmnt geotextil;
c coeziunea pmntului;
- unghiul de frecare dintre pmnt i geotextil;
- unghiul de frecare intern a pmntului.
Valori orientative ale unghiului de frecare i ale eficienei (n parantez)
pentru interfaa geotextil - nisip
Tipul geotextilului
-
esute din fire monofilamentare

esute cu urzeal din fire tiate
neesute consolidate termic
neesute consolidate prin interesere
Nisip de
concasaj =30o
= 26o (84%)
= 24o (77%)
= 26o (84%)
= 30o (100%)
Nisip rotunjit
=28o
= 24o (84%)
= 26o (92%)
Nisip fin
=26o
= 23o (87%)
= 25o (96%)
Rezistenta la smulgere
Solicitarea la smulgere din terenul n care se afl ncorporate este
proprie utilizrii geotextilelor ca elemente de armare n diferite
tipuri de lucrri.
Pmnt
Pmnt
Geotextil
SR EN 13738:2005 - Geotextile i produse nrudite. Determinarea
rezistenei de smulgere din teren
SR EN 13738:2005 - Geotextile i produse nrudite. Determinarea
rezistenei de smulgere din teren
Pr =
Pr
Fp
Wg
Fp
Wg
rezistena la smulgere, n kN/m ;

fora de smulgere (corectat cu fora de calibrare), n kN ;
limea epruvetei, n metri ;
Axa x = efort normal

Axa y = rezistena maxim la smulgere
Gradul de protectie
SR EN ISO 13428:2005 Geosintetice. Determinarea eficacitii proteciei unui
geosintetic la deteriorarea prin impact
Se urmrete evaluarea capacitii unui geotextil de a proteja un alt strat (de
regul geomembran).
Deformaia este nregistrat pe o plac de plumb i se msoar dimensiunea
amprentelor.
SR EN 13719:2003 - Geotextile i produse nrudite. Determinarea eficacitii
proteciei pe termen lung a geotextilelor n contact cu barierele geosintetice
Aplicarea unei ncrcri cu ajutorul unui material granular sintetic standard pe o
epruvet de geotextil care este aezat pe un suport simulat standard, pe o
perioad dat de timp. Msurarea deformaiei locale a suprafeei interioare a
geotextilului i determinarea eficacitii proteciei
Caracteristici hidraulice
Permitivitate (permeabilitate perpendiculara pe planul geotextilului),
Aceast caracteristic este determinat pentru geotextilele utilizate cu funcie de
filtrare.
ntruct geotextilul se deformeaz sub ncrcri, este preferat utilizarea
permitivitii n locul coeficientului de permeabilitate k, legtura dintre cei doi
parametrii fiind definit de relaia
k
=
t
[s-1]
t grosimea geotextilului
Pentru determinarea permitivitii se utilizeaz metoda cu gradient constant i cea

cu gradient variabil, conform SR EN ISO 11058:1999 (fara incarcare).
Permitivitatea geotextilelor variaz ntr-o plaj larg de valori: 0.02 2.2 s-1.
Caracteristicile
geotextilelor
Permitivitate (permeabilitate
perpendiculara pe planul
geotextilului),
Exemple de aparate pentru metoda cu gradient constant
Permitivitate (permeabilitate
perpendiculara pe planul
geotextilului),
Exemple de aparate pentru metoda
cu gradient variabil
Transmisivitate (permeabilitate in planul geotextilului),
Transmisivitatea, este produsul dintre coeficientul de
permeabilitate n planul geotextilului kp i grosimea geotextilului, t:
= kp t
Tip de geotextil
Neesut termosudat
esut
esut monofilamentar
Neesut interesut
[m3/sm]
Transmisivitate (m3/s m)
3 x 10-9
1.2 x 10-8
3 x 10-8
2 x 10-6
Coeficient de permeabilitate
n plan (cm/s)
6 x 10-4
2 x 10-3
4 x 10-3
4 x 10-2
Valori tipice ale transmisivitii geotextilelor pentru un efort normal de 40 kPa
SR EN ISO 12958:2004 - Geotextile i produse nrudite.
Determinarea capacitii de curgere a apei n planul lor
Rezistenta la penetrarea apei (incercarea la presiune hidrostatica)
SR EN ISO 13562:2001
Colmatare
O metod simpl de ncercare este punerea n contact a unei
probe de pmnt i a unei probe de geotextil ntr-un cilindru. Se
impune o sarcin hidraulic constant care este meninut o
perioad ndelungat de timp.
Caracteristici de durabilitate SR EN 12226:2000
Deteriorarea in timpul instalarii
SR EN 10722-1:2007 - Geosintetice. Mod de ncercare pentru
evaluarea deteriorrii mecanice sub ncrcri repetate. Deteriorare
determinat de materiale granulare
O epruvet de geosintetic este amplasat ntre dou straturi de
material granular sintetic i este supus unei ncrcri dinamice.
Epruveta de geosintetic este apoi scoas din aparatul de
ncercare, este examinat pentru a verifica orice deteriorare
vizibil, apoi este supus unei ncercri mecanice sau hidraulice
pentru a msura modificarea proprietilor mecanice sau
hidraulice. Rezultatul este exprimat ca modificare (n procente) a
proprietii de referin
Caracteristici de durabilitate
Rezistenta la abraziune SR EN ISO 13427:2004
Aplicarea unei ncercri ciclice pe un platan prin intermediul unui
strat de agregate, care transmite ncrcarea la geotextil. Dup 200
cicluri ntre 5 i 900 kPa se extrage geotextilul i i se determin
caracteristicile mecanice i hidraulice pentru a fi comparate cu cele
iniiale.
Fluaj - EN ISO 13431:2004
Se definete ca deformaia obinut n timp sub ncrcare
constant.
Sensibilitatea la fluaj a polimerilor crete considerabil n ordinea:
poliester, poliamide, polipropilen i polietilen. De aceea, pentru
geosinteticele care sunt supuse la ncrcri pe o perioad lung de
timp, de la 10 la 100 ani, sarcina admisibil pentru poliester este
de cca 50% din rezistena de rupere la ntindere, pentru poliamide
de cca 40%, iar pentru polipropilen i polietilen se recomand sa
rmn sub 25%.
Fluaj din tractiune SR EN ISO 13431
EN ISO 13431:2004 prevede o durat
de testare de 1000h, iar dac se
dorete extrapolarea rezultatelor pe
durate de via de ordinul 30, 60, 120
ani, de 10.000h sau mai mult.
Rezultatele sunt exprimate sub forma
unei curbe deformaie specific
(alungire) timp.
ncercri de fluaj pentru geotextile

realizate din diferite tipuri de polimeri
curbe tipice
Rezistenta la degradare termica
Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi. Temperatura
care provoac fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din
probe cedeaz la impact.
impact
Rezistenta la factori de mediu (intemperii) SR EN 12224:2001
Rezistenta la degradarea biologica SR EN 12225:2001
Rezistena geotextilelor (sau produselor nrudite) la atacul
bacteriilor sau fungilor.
SR CR ISO 13434:2003 - Ghid privind durabilitatea geotextilelor i
a produselor nrudite
SR EN 12226:2001 - Geotextile i produse nrudite. ncercri
generale pentru evaluarea dup ncercarea de durabilitate
SR EN 12447:2003 - Geotextile i produse nrudite. Metod de
ncercare selectiv pentru determinarea rezistenei la hidroliz n
ap
SR EN 14030:2002 - Geotextile i produse nrudite. Metod de
ncercare selectiv pentru determinarea rezistenei la lichide acide
i alcaline
SR EN 14414:2004 - Geosintetice. Metode de ncercare selectiv
pentru determinarea rezistenei chimice n vederea utilizrii la
depozitele de deeuri
VALORI CURENTE
Densitate relativa: 0.9 1.7
Msa specifica: 135 2000 g/mp
Grosime: 0.25 7.5 mm
Rigiditate: 0 25000 mg x cm
Compresibilitate: 0 foarte mare
Rezistenta la tractiune (benzi late) : 9 180
kN/m
Rezistenta la tractiune a imbinarilor: 50 100 %
din rez. la tractiune
Rezistenta la oboseala prin tractiune: 50 100
% din rez. la tractiune
VALORI CURENTE
Rezistenta la plesnire: 350 5200 kPa
Rezistenta la sfasiere: 90 1300 N
Rezistenta la impact: 14 200 J
Rezistenta la poansonare: 45 450 N
Frecare cu pamanturi: 60 100 % din unghiul
de frecare interna al pamantului
Rezistenta la smulgere: 50 100 % din
rezistenta la tractiune
Porozitate (netesute) : 50 95 %
VALORI CURENTE
Procent de suprafata libera (tesute) : 0 36 %
Deschiderea porilor: 2 0.075 mm
Permitivitate: 0.02 2.2 s-1
Permitivitate sub sarcina: 0.01 3 s-1
Transmisivitate: 0.01 2 x 10-3 m2/min
Deteriorare la instalare: 0 70 % din rezistenta
geotextilului
Comportare la fluaj fara probleme daca se
utilizeaza < 40 % din rezistenta
Comportare la fluaj cue fort normal: fara
probleme daca se utilizeaza < 50 % din
rezistenta
VALORI CURENTE
Relaxare: fara probleme daca se utilizeaza < 40 % din
rezistenta
Abraziune: 50 100 % din rezistenta geotextilului
Colmatare pe termen lung: trebuie evaluata pentru
conditii critice
Durabilitatea permeabilitatii: 0.4 0.8 din permeabilitatea
initiala
Degradare termica: temperaturile inalte accelereaza
degradarea
Degradare prin oxidare si hidroliza: trebuie determinate
pentru durate de viata lungi
Degradare chimica, biologica, radioactiva_ in general
fara probleme, daca nu sunt concentratii f. mari
Degradare UV: majora daca geotextilul nu e protejat
Geotextile cu rol filtrant -utilizari

Utilizarea geotextilelor
cu rol de filtru:
la diferite tipuri de
construcii: ziduri de
sprijin, drumuri i ci
ferate, depozite de
deeuri, construcii
hidrotehnice etc.;
la puuri: filtre sau
piezometre.
filtrarea: geosinteticul este

utilizat pentru a permite trecerea
lichidelor din pamanturi sau
umpluturi de materiale granulare,
impiedicand in acelasi timp
transportul particulelor solide si
cresterea excesiva a presiunii apei
din pori
UTILIZARI ALE GEOTEXTILELOR

-
SEPARARE
Intre stratul de baza si teren la drumuri nepavate si zone aeroportuare
Intre stratul de baza si teren la drumuri pavate si zone aeroportuare
Intre stratul de baza si prismul de balast la cai ferate
Intre zona de stocare a deseurilor si stratul de baza granular
Intre geomembrana si straturile granulare de drenaj
Intre terenul de fundare si ramblee de incarcare a terenului
Intre terenul de fundare si ramblee de cale ferata
Intre terenul de fundare si materialul de umplutura la diguri si baraje de pamant
Intre terenul de fundare si ziduri de sprijin rigide sau flexibile
Sub dale de circulatie
Sub parcaje
Sub terenuri de sport
Intre straturile drenante la saltelele de drenaj din materiale uniforme
Intre diferitele zone ale unui baraj din materiale locale
Intre straturile vechi si noi de asfalt

-
ARMAREA PAMANTURILOR SLABE

Drumuri nepavate pe terenuri moi
Piste aeroportuare pe terenuri moi
Cai ferate pe terenuri moi
Depozite de deseuri pe terenuri slabe
Terenuri de sport pe terenuri moi
In zone carstice
Inchiderea depozitelor de deseuri
La structuri de sprijin armate cu geotextile
Ramblee
La realizarea de taluzuri abrupte
La armarea digurilor de pamant si barajelor de materiale locale
Stabilizarea temporara a pantelor
Oprirea sau diminuarea fluajului versantilor
Armarea pavajelor flexibile cu imbinari
Armare de baza pentru terenuri slabe, carstice
Armare de baza la diguri fundate pe piloti
Pentru treceri peste zone cu fisuri

-
FILTRARE
In loc de filtre inverse granulare
Sub stratul granular la drumuri nepavate, pavate sau piste aeroportuare
Sub stratul de balast la cai ferate
In jurul materialelor granulare de drenaj
In jurul conductelor de drenaj
Sub depozitele de deseuri care genereaza levigat
Pentru filtrarea umpluturilor hidraulice
Pentru retinerea sedimentelor
Pentru piloti in camasa de geotextil
In spatele structurilor de sprijin
Sub straturile de consolidare a malurilor
In jurul coloanelor de balast sau de nisip
In jurul coloanelor perforate ale piezometrelor
Geotextile cu rol filtrant utilizari
Utilizarea geotextilelor ca filtre in spatele zidurilor de sprijin

a zid de sprijin cu dren subteran, b zid de sprijin cu barbacane, c sustinere
temporara, d zid de sprijin din gabioane
(c)
(d)
Utilizarea geotextilelor ca filtre in sistemele de drenaj

a tub drenant pozat in strat granular invelit in geotextil, b tub invelit in
geotextil pozat in strat de nisip, c, d strat granular invelit in geotextil, fara tub
drenant
Utilizarea geotextilelor ca filtre sub stratul de protectie de mal
Utilizarea geosinteticelor cu rol filtrant la cheuri
Geotextile utilizari
Cu rol drenant, geotextilele se utilizeaz la:
sistemele de drenaj ale diferitelor construcii:
baraje, ziduri de sprijin, drumuri, ci ferate,
depozite de deeuri,
saltele drenante,
bariere anticapilare,
drenuri pentru accelerarea consolidrii.
Geotextile cu rol drenantutilizari
Utilizarea geotextilelor la diguri din materiale locale, cu rol de drenaj
Geotextile cu rol drenantutilizari
Utilizarea geotextilelor ca barier capilar
Geotextile cu rol drenant utilizari
Geotextile utilizate ca drenuri pentru accelerarea consolidarii
Geotextile cu rol drenant utilizari
Drenuri verticale din geotextil
Cu rol de separare, geotextilele se utilizeaz
la:
ntre stratul de agregat i teren la fundaiile
de drumuri i ci ferate,
ntre terenul de fundare i corpul digurilor
i rambleelor,
ntre deeurile depozitate i sistemul de
etanare drenaj, la depozitele de
deeuri,
ntre straturile vechi i noi de
mbrcminte bituminoas, la lucrrile de
reabilitare a drumurilor pentru a mpiedica
sau ntrzia transmiterea fisurilor din
stratul suport n mbrcmintea
bituminoas nou.
Geotextile cu rol de separare

utilizari

utilizari
Geotextil utilizat cu functie de separare pentru straturile de

fundatie ale drumurilor

utilizari
Geotextil utilizat cu functie de separare pentru straturile de

fundatie ale drumurilor
Cu rol de protectie, geotextilele se utilizeaz la:
pentru protejarea geomembranelor sau a altor materiale
contra poansonrii statice sau dinamice
Cu rol de armare, geotextilele se utilizeaz la:
la drumuri, ci ferate, ramblee sau depozite de

deeuri fundate pe terenuri slabe,
la realizarea de structuri de sprijin din pmnt
armat,
la realizarea de taluzuri abrupte armate,
la lucrri de reabilitare a pantelor alunecate,
la armarea mbrcminilor bituminoase la
drumuri.
Geotextile cu rol de armare

utilizari
Utilizari diverse ale geotextilelor cu functie de armare

a pante armate, b, c structuri de sprijin din pamant armat, d armarea
terenurilor sub fundatii, e armarea straturilor bituminoase, f, g armare la
traversarea de cavitati
Geotextile cu rol de armare

utilizari
Cu rol anti-erozional, geotextilele se utilizeaz la:
Protectia pantelor contra eroziunii de suprafata
versanti si taluzuri
canale
transee de drenaj
cursuri de apa
protectii de mal
terenuri castigate din mare
revegetalizare
plase contra caderii de stanci
diguri sparge-val
stavilare
ramblee
Geotextile cu rol anti-erozional

utilizari
Utilizarea geotextilelor pentru protecia
contra eroziunii
a sub straturi de anrocamente la
protecia seciunii unui canal sau curs de ap, b
pe pante, c la protecie de maluri, d la pile
de pod
Cu rol de container, geotextilele se utilizeaz la:
consolidarea i protecia malurilor,
protecia fundaiilor sub ap,
piloi n terenuri moi,
construcia digurilor,
construcia pragurilor n albie,
protecii costiere.
Geotextile cu rol de container

utilizari
a aprri i consolidri de maluri, b, d fundaii sub ap,

c piloi n terenuri moi, e diguri
METODE DE PROIECTARE
Proiectare pe baza costului si disponibilitatii

Cea mai simplista
Se imparte bugetul alocat la suprafata ce
trebuie acoperita se alege geotextilul cu
cele mai bune proprietati care indeplineste
conditiile de cost
Slaba dpdv tehnic
Depasita de actualele standarde si norme
Proiectare pe baza de specificatii

Se utilizeaza standarde/norme in care sunt
prevazute anumite valori pentru caracteristici
pentru fiecare functie in parte
Nu avem in Romania decat indicatii asupra
caracteristicilor importante pentru o anumita
functie, nu si valori.

Exemplu: Pennsylvania Department of
Transportation

Exemplu: Pennsylvania Department of
Transportation
Caract.
Filtrare
700
Separare
Tip A
1200
Stabilizare
Tip B
1500
Armare
Tip C
1500
Control antierozional
Tip A
Tip B
900
400
Control sedimente
Tip A
Tip B
900
400
Rez. la
traciune (N)
Alungire la
rupere (%)
Rez. la
plesnire, kPa
Poansonare, N
Permeabilitate,
cm/s
Permitivitate,
s-1
Rez.
imbinarilor, N
Rez. UV (%)
20 min
50 min
20
20
15 - 50
15 min
15 -50
15 min
1300
3000
2200
960
2200
960
250
10kpamant
0.2
450
10kpamant
-
620
-
900
-
360
10kpamant
180
10kpamant
-
360
10kpamant
0.01
180
10kpamant
0.01
310
1070
1600
2000
800
360
70 % la
150 ore
70 % la
150 ore
70 % la
150 ore
70 % la
150 ore
70 % la
150 ore
70 % la
150 ore
70 % la
150 ore
70 % la
150 ore

Exemplu:AASHTO (American Assoc. Of State
Highway and Transportation Officials)
3 clase in functie de conditiile mediu
1 conditii severe, cu potential mare de
deteriorare a gtx
2 conditii normale
3 conditii slabe de deteriorare

Exemplu:AASHTO (American Assoc. Of State
Highway and Transportation Officials)
Caract.
Rez. la
tractiune, N
Rez.
cusaturilor, N
Rez. la
sfasiere, N
Rez. la
poansonare,
N
Permitivitate
Deschiderea
porilor
Rez. UV
Clasa 1
Alungire la
Alungire la
rupere < 50
rupere 50
%
%
1400
900
Clasa 2
Alungire la
Alungire la
rupere < 50
rupere 50
%
%
1100
700
Clasa 3
Alungire la
Alungire la
rupere < 50
rupere 50
%
%
800
500
1200
810
990
630
720
450
500
350
400
250
300
180
500
350
400
250
300
180
in functie de functia indeplinita
Proiectare pe functii
Pentru functia principala
Factor de siguranta
FS =
VALOARE ULTIMA
VALOARE NECESARA
Valoare rezultata
dintr-o incercare de
laborator care
modeleaza situatia
actuala
Valoare obtinuta din calcul

Sau:
VALOARE NECESARA =
VALOARE ULTIMA
FS
1. Evaluarea aplicatiei/situatiei
2. In functie de pericolul aparitiei situatiei critice (cedarii) se stabilieste
factorul de siguranta minim
3. Se decide asupra functiei primare a geotextilului
4. Se calculeaza valoarea necesara
5. Se obtine valoarea admisibila din incercari sau fise tehncie
6. Se calculeaza FS
7. Se compara FS cu valoarea FSmin
8. Daca FS < FSmin se alege un alt geotextil
9. Se definitiveaza alegerea geotextilului
Coeficienti partiali
Coeficienii de siguran trebuie s ia n considerare

numeroase elemente, ca de exemplu:
variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic,

nivelul de efort impus n geosintetic,
influena efortului asupra rezistenei polimerului la
ntindere pe termen scurt, mediu sau lung,
probabilitatea ca perioada supunerii la efort s fie mai
lung dect cea prevzut n proiect,
probabilitatea ca materialului geosintetic sa fie expus
la raze ultraviolete pe perioada execuiei,
posibilitatea ca temperatura s varieze altfel dect a
fost prevzut n timpul determinrii proprietilor
mecanice ale materialului,
efectul deteriorrilor produse n timpul instalrii,
efectul deteriorrilor ce se produc de-a lungul duratei
de exploatare,
realizarea unghiului de frecare intern a materialului
de umplutur ntr-o lucrare de pmnt armat,
variabilitatea mrimii particulelor materialelor
granulare n contact cu materialul geosintetic,
variabilitatea coeficientului de frecare dintre
umplutur i materialul geosintetic, care poate varia
cu condiiile de teren, n special n prezena apei
Functie de armare
Tadm = Tult
1
FSDI FSFL FSDC FSDB
Tadm este rezistena la ntindere admisibil, care va fi utilizat n proiectare,

Tult este rezistena la ntindere ultim obinut din ncercri,
FSDI este un coeficient parial de siguran ce ine cont de degradarea din
timpul instalrii,
FSFL este un coeficient parial de siguran ce ine cont de apariia
fenomenului de fluaj,
FSDC este un coeficient parial de siguran ce ine cont de degradarea
chimic,
FSDB este un coeficient parial de siguran ce ine cont de degradarea
biologic.
Functie de armare
Domeniu de utilizare
Separare
Protecie
Drumuri nepavate
Ziduri de sprijin
Ramblee
mbuntirea
capacitii portante
Stabilizarea pantelor
Pavaje
Ci ferate
FSDI
1.1 2.5
1.1 2.0
1.1 2.0
1.1 2.0
1.1 2.0
1.1 2.0
1.1 1.5
1.1 1.5
1.5 3.0
Coeficieni pariali de siguran

FSFL
FSDC
1.5 2.5
1.0 1.5
1.2 1.5
1.0 2.0
1.5 2.5
1.0 1.5
2.0 4.0
1.0 1.5
2.0 3.5
1.0 1.5
2.0 4.0
1.0 1.5
2.0 3.0
1.0 2.0
1.0 1.5
1.0 1.5
1.0 1.5
1.5 2.0
(Koerner)
FSDB
1.0 1.2
1.0 1.2
1.0 1.2
1.0 1.3
1.0 1.3
1.0 1.3
1.0 1.3
1.0 1.1
1.0 1.2
Functie hidraulica
q adm = q ult
1
FSc FSFL FSI FSCC FSCB
qadm este debitul admisibil care va fi folosit n proiectare,

qult este debitul ultim determinat din ncercri,
FSC este un coeficient parial de siguran ce ine cont de fenomenul de
colmatare,
FSFL este un coeficient parial de siguran ce ine cont de fenomenul de fluaj,
FSI este un coeficient parial de siguran ce ine cont de ptrunderea
materialelor adiacente n deschiderile materialului geosintetic,
FSCC este un coeficient parial de siguran ce ine cont de colmatarea chimic,
FSCB este un coeficient parial de siguran ce ine cont de colmatarea
biologic.
Functie hidraulica
Domenii de utilizare
Filtre n spatele zidurilor
de sprijin
Filtre asociate drenurilor
Filtre pentru controlul
eroziunii
Filtre la depozitele de
deeuri
Drenaje gravitaionale
Drenaje sub presiune
FSC
2.0 4.0
Coeficieni pariali de siguran

FSFL
FSI
FSCC
1.5 2.0
1.0 1.2
1.0 1.2
FSCB
1.0 1.3
5.0 10.0
2.0 10.0
1.0- 1.5
1.0 1.5
1.0 1.2
1.0 1.2
1.2 1.5
1.0 1.2
2.0 4.0
2.0 4.0
5.0 10.0
1.5 2.0
1.0 1.2
1.2 1.5
2.0 50.0
2.0 4.0
2.0 3.0
2.0 3.0
2.0 3.0
1.0 1.2
1.0 1.2
1.2 1.5
1.1 1.3
1.2 1.5
1.1 1.3
(Koerner)
PROIECTAREA GEOTEXTILELOR
CU FUNCTIE FILTRANTA
Functia de filtru presupune curgerea
lichidului perpendicular pe geotextil si
retinerea particulelor de pamant in amonte
Parametri: permeabilitate suficient de
mare, deschiderea porilor suficient de
mica + durabilitate
Reguli empirice
Permeabilitate: unii autori impun o
permeabilitate a geotextilului egala cu un
multiplu de permeabilitatea pamantului
(0.1, 1 sau 10)
Deschiderea porilor: daca este prea mare
eroziune interna
- multe reguli empirice
- AASHTO:
- pentru pamant cu < 50% particule cu diam.
< 0.074 mm: O95 < 0.60 mm
- pentru pamant cu > 50 % particule cu diam.
< 0.074 : O95 < 0.30 mm
Carroll:
O95 < (2 3)d85
Deschiderea porilor curgere stationara:
Deschiderea porilor conditii dinamice de curgere:
Durabilitate: se va colmata geotextilul?
- E de asteptat o colmatare partiala
- Trebuie evitata colmatarea excesiva
- Situatii care pot duce la colmatare excesiva:
Pamanturi uniforme, necoezive, relativ fine
Pamanturi necoezive carora le lipsesc unele fractiuni
granulare si care lucreaza sub gradienti hidraulici
mari
Argile dispersive
Apa subterana cu alcalinitate mare (precipitati)
Ape cu turbiditate mare sau micro-organisme
- Pentru cazurile care pot duce la colmatare excesiva
se pot alege geotextile relativ deschise care sa lase
sa treaca particulele fine, sedimentele, microorganismele:
- geotextile tesute cu procentuld e suprafata
deschisa > 10 %
- geotextile netesute cu porozitate > 50 %
Formarea unui filtru

natural in amonte
Efect de bolta in
amonte
Particule blocand
deschiderile gtx.
in amonte
Particule de
pamant blocate in
structura gtx.
Conceptul de
filtrare in adancime
pt. gtx. groase
Geotextile cu functie filtranta pentru retinerea sedimentelor
Geotextile cu functie filtranta pentru retinerea sedimentelor
- Lungimea maxima a pantei care poate fi asigurata (retinuta) de un singur rand de

geotextil:
Lmax = 36.2 e-11.1
-Rata de siroire (apa + sedimente):
Q = CIA
Q debitul de siroire (mc/h)
C coeficientul de siroire
I intensitatea ploii (m/h)
A aria (mp)
H = (Qt)1/2
t durata ploii de calcul (h)
H inaltimea necesara a gardului
CU FUNCTIE DE SEPARARE
- Rezistenta la plesnire
Se considera un geotextil deasupra unui strat de baza
cu particule (pietre) de diametru mediu dd
Daca pietrele din stratul de baza au o granulozitate
uniforma, geotextilul va putea patrunde in golurile
dintre pietre.
Tnecesar =
1
p' d v [f ( )]
2
Tnecesar rezistenta necesara a geotextilului

p efortul pe geotextil (putin mai mic decat presiunea din pneuri)
dv diametrul golurilor din stratul de baza ~ 0.33dd
f() functia deformatiei geotextilului
1 2y b
f ( ) =
+
4 b 2y
b latimea golului
y deformatia in gol
Tult =
1
p test d test [f ( )]
2
- Pe baza metodei Mullen
Tult rezistenta ultima a geotextilului

ptest presiuena la rupere determinata in incercarea Mullen
dtest diametrul dispozitivului de testare (30 mm)
- Rezistenta la tractiune
- Rezistenta la tractiune: se mobilizeaza un efort de
tractiune atunci cand un element granular este fortat
sa patrunda intre doua alte particule
[ ( )] ( )
( )
d+2d 3d
lf l0
2
2 (100) 33%
=
(100) =
l0
3d
2
S=d/2
lf lungimea deformata a geotextilului
Tnecesar = p' (d v ) 2 [f ( )]
p presiunea aplicata
dv = 0.33dd
- Rezistenta la perforare (poansonare)
- Rezistenta la perforare (poansonare)
Fnecesar = p' d a S1S 2 S 3
Fnecesar forta de poansonare necesar a fi preluata
p presiunea exercitata pe geotextil (presiunea de umflare a pneurilor)
da diametrul mediu al particulelor ce pot perfora geotextilul
S1 factorul de protruziune
S2 factor de scara
S3 factor de forma
- Rezistenta la impact
E=mgh=13.35 x 10
-6
3
da h
m- masa obiectului care cade (densitate relativa 2.60, diametru 25 600 mm)
h inaltimea de la care cade obiectul (0.5 5 m)
da diametrul obiectului
- Rezistenta la impact
CU FUNCTIE DE ARMARE LA
DRUMURI NEPAVATE
-La drumurile nepavate geotextilele se utilizeaza intre stratul de agregat si
terenul natural, avand functii de separare,a rmare, filtrare si drenaj.
- Geotextilele imbunatatesc comportarea drumurilor nepavate si permit
utilizarea unei grosimi reduse a stratului de agregat
Agregat
h0
h
h
Geosintetic
CU FUNCTIE DE ARMARE LA
DRUMURI NEPAVATE
B
L
B
pec
pec
h0
0
h0
p0
p
Geosintetic
Stratul de agregat este presupus a determina o distribuie piramidala a presiunii aplicate

pe suprafata lui, pec. Prezenta armaturii geosintetice determin cresterea ariei de
distributie a presiunii
-Se considera un vehicul cu roti duble, care este inlocuit cu o incarcare pe osie, P
P = 4Acpc
Ac aria de contact a unui pneu
pc presiunea de umflare a pneului
L B = 2A c 2
B=
P
pc
B=
P 2
pc
- pentru vehicule in miscare
- pentru vehicule stationare
p0 =
p=
2( B + 2h0 tan 0 )( L + 2h0 tan 0 )
+ h0
P
+ h
2( B + 2h tan )( L + 2h tan )
- fara armare
- cu armare
p0 presiunea la baza stratului de agregat fara armare

p presiunea la baza stratului de agregat cu armare
P presiunea echivalenta pe osie
B, L laturile dreptunghiului echivalent suprafetei de contact a pneurilor
h0 grosimea stratului de agregat fara armare
h grosimea stratului de agregat cu armare
0 unghiul distributiei piramidale fara armare (~26)
- unghiul distributiei piramidale cu armare (27 - 35)
- greutatea volumica a stratului de agregat
roti duble
agregat
p
geosintetic
teren de fundare
Terenul de fundare fiind considerat incompresibil, tasarea stratului aflat sub roti
determin refularea pamantului in spatiul dintre roti si din afara acestora.
De aceea, materialul geosintetic va fi supus la ntindere.
Presiunea aplicat pe terenul de fundare de ctre roti si stratul de agregat este p.
Presiunea pe terenul de fundare de catre portiunea de geosintetic aflata sub rotile
duble este p*, egala cu:
p* = p - pg,
p* = ( + 2)cu + h,
pg este reducerea de presiune datorata utilizarii armaturii geosintetice
e
2a
pozitia initiala
a geosinteticului
2a
2a'
(P')
(P)
geosintetic
Forma deformata a armaturii geosintetice este considerata a fi compusa din doua

parabole conectate intre ele la nivelul pozitiei initiale a armaturii, (P) si (P') si poate fi
calculata cu urmatoarele formule:
2a = B + 2h tan
2a' = e - B - 2htan,
unde e este ecartamentul dintre rotile duble.
Cazul (1): parabola central, (P') este cea mai lat (a' > a).
Jumtate din pamantul ce se taseaza contribuie la refularea pamantului intre roti, in
timp ce cealalta jumatate contribuie la refularea in afara rotilor. Relatia dintre
sageata armaturii geosintetice, s si adancimea fagasului lasat de roti, r este:
s = ra '
a + a'
Alungirea geosinteticului, si deci efortul de tensiune, este mai mare n parabola
de sub roti, (P) decat in cea centrala, (P').
In acest caz, alungirea , considerata uniforma pe toata lungimea geosinteticului,
este egal cu:
= b + b' 1
a + a'
unde b, b' = jumatate din lungimea parabolelor (P),

respectiv (P').
2
2
b 1 = 1 1 + 2 s + a ln 2 s + 1 + 2 s 2
a
a
2
a
2 s a
1 + 2(r s) +
a'
b' 1 = 1
a'
2
2( r s )
a'
2(r s)
ln
+
+
1
2
2(r s) a '
a '
Cazul (2) parabolele de sub roti, (P) sunt mai late decat parabola centrala, (P')
(a > a').
In acest caz, mai putin de jumatate din pamantul care se taseaza contribuie la
refularea pmntului intre roti.
2
2
ra
s= 2
2a + 3aa 'a ' 2
Deformatia armaturii geosintetice si, deci, efortul este mai mare in parabola (P ')
decat in (P). Cu toate acestea, geosinteticul nu se deplaseaza, deoarece efortul
normal transmis lui (P) de catre roti este ridicat si determina o frecare importanta.
Deci, in acest caz, alungirea este diferita in (P) si in (P ').
P:
= b 1
a
se foloseste relatia anterioara, dedusa pentru a' > a.
Reducerea de presiune pe teren determinat de prezenta armaturii geosintetice:

pg =
K
a 1 + a
2s
K este modulul secant al geosinteticului, dedus din curbele

efort - deformatie
Determinarea grosimii stratului de agregat

A: Metoda Giroud
Metoda Giroud se bazeaza pe valoarea indicelui CBR, respectiv a coeziunii
nedrenate, cu .
Daca terenul prezinta un CBR < 5%, grosimea stratului de agregat se calculeaz
astfel incat CBR = 5%.
( + 2)cu = 2 B + 2h tan P L + 2h tan

(
)(
)
h=
K
a 1 + a
2s
125,7 log N + 496,52 log P 292,14r 2412,42

cu0,63
h este grosimea stratului de agregat,

N - numarul de treceri ale ncrcrii,
P - incarcarea pe osie [kN],
r - adancimea fagasului,
cu - coeziunea nedrenata a terenului [kPa].
B. Metoda germana
Ev2 necesar la acest nivel
agregat
geogrila
teren
Ev2 masurat
h [cm]
100
90
Diagram tip Beckman pentru

determinarea grosimii stratului de
agregat
80
70
60
50
Nearmat
40
30
20
Armat
10
0
10
20
30
Ev2 [Mpa]
40
50
PROIECTAREA ARMARILOR
GEOTEXTILE PENTRU
TERENURI MOI
-
Pentru fundarea rambleelor pe terenuri moi, saturate se

poate adopta urmatoarea solutie:
Geotextil de rezistenta mare asezat pe teren
Strat drenant
Drenuri prefabricate verticale
Construirea in etape a rambleului
Pt. determinarea geometriei

generale a rambleului
Elemente de proiectare
Pt. determinarea
modulului
necesar si al
deformatiei
Pt. determinarea
rez. necesare
Pt. determinarea
lungimii
necesare de
ancoraj
Pt. determinarea frecarii necesare pe baza contra

alunecarii pe talpa
Capacitate portanta
qadmisibil = cNc/Fs
qadmisibil = Hadmisibil
c coeziunea
Nc factor de capacitate portanta
Stabilitate globala
FS factor de stabilitate
c coeziunea, c=0.5qu
qu rez. la compresiune monoaxiala
Larc lungimea arcului de cerc de cedare
R raza cercului
Ti forta de tractiune maxima admisa in straturile de geotextil
yt bratul de parghie pentru diferitele straturi de geotextil
W greutatea masei alunecatoare
X bratul d eparghie pentru greutate
Deformatie elastica
-Un modul prea mic ar determina valori prea mari ale deformatiei
- US Army Corp of Engineers: deformatie 10% la efort maxim
E = Tnecesar/f = Tnecesar/0.10
Smulgere
L necesar =
Tactual
2E(c a + v tan )
Lnecesar lungimea necesara de ancorare in spatele suprafetei de cedare

Tactual forta de tractiune actuala in geotextil
c coeziunea
ca adeziunea pamant geotextil
- unghiul de frecare al pamantului
- unghiul de frecare pamant geotextil
v efortul vertical mediu (H)
E eficienta la smulgere (0.8 1.2 pentru geotextile)
Refulare laterala
Pa = L = ( vmediu tan )L
0.5H 2 k a = (0.5H tan )L

tan necesar = (Hk a ) / L
necesar unghiul de frecare necesar pamant geotextil

H inaltimea rambleului
ka coeficientul impingerii active
- unghiul de frecare al umpluturii rambleului
L lungimea zonei supuse la refulare
tannecesar = E(tan)
E eficienta frecarii (0.6 0.8 pentru geotextile)

Geotextile Si Geosintetice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geotextile Si Geosintetice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEOSINTETICE

Geotextile materii prime

Geotextile materii prime

Diverse tipuri de esturi pentru geotextile

-deschiderea porilor variabila

-deschiderea porilor variabila

-deschiderea porilor relativ mare

-deschiderea porilor relativ mica

-deschiderea porilor poate fi controlata

Deschiderea echivalenta a porilor, O

Deschiderea echivalenta a porilor, O

Deschiderea echivalenta a porilor, O

Deschiderea echivalenta a porilor, O

Material granular trecut (%)

Valoarea O90 (microni)

Metoda combinata incarcare normala + forfecare

1 cap/mecanism de eliberare conform exigenelor

SR EN 14574:2005 - Geosintetice. Determinarea

Schema ncercrii de forfecare direct

ncercarea cu planul nclinat

esute din fire monofilamentare

rezistena la smulgere, n kN/m ;

Axa x = efort normal

Pentru determinarea permitivitii se utilizeaz metoda cu gradient constant i cea

Exemple de aparate pentru metoda cu gradient constant

Valori tipice ale transmisivitii geotextilelor pentru un efort normal de 40 kPa

ncercri de fluaj pentru geotextile

Geotextile cu rol filtrant -utilizari

filtrarea: geosinteticul este

UTILIZARI ALE GEOTEXTILELOR

UTILIZARI ALE GEOTEXTILELOR

ARMAREA PAMANTURILOR SLABE

UTILIZARI ALE GEOTEXTILELOR

Geotextile cu rol filtrant utilizari

Utilizarea geotextilelor ca filtre in spatele zidurilor de sprijin

Geotextile cu rol filtrant utilizari

Utilizarea geotextilelor ca filtre in sistemele de drenaj

Geotextile cu rol filtrant utilizari

Utilizarea geotextilelor ca filtre sub stratul de protectie de mal

Geotextile cu rol filtrant utilizari

Utilizarea geosinteticelor cu rol filtrant la cheuri

Geotextile cu rol drenantutilizari

Utilizarea geotextilelor la diguri din materiale locale, cu rol de drenaj

Geotextile cu rol drenantutilizari

Utilizarea geotextilelor ca barier capilar

Geotextile cu rol drenant utilizari

Geotextile utilizate ca drenuri pentru accelerarea consolidarii

Geotextile cu rol drenant utilizari

Drenuri verticale din geotextil

Geotextile cu rol de separare

Geotextile cu rol de separare

Geotextil utilizat cu functie de separare pentru straturile de

Geotextile cu rol de separare

Geotextil utilizat cu functie de separare pentru straturile de

la drumuri, ci ferate, ramblee sau depozite de

Geotextile cu rol de armare

Utilizari diverse ale geotextilelor cu functie de armare

Geotextile cu rol de armare

Geotextile cu rol anti-erozional

Geotextile cu rol de container

a aprri i consolidri de maluri, b, d fundaii sub ap,

Proiectare pe baza costului si disponibilitatii

Proiectare pe baza de specificatii