EDEMUL

-Provenienta din Grecia antica: OIDEMA, se traduce umflat

-Definitie: Acumulare excesiv de lichid seros n spa iile intercelulare ale organelor i .
esuturilor.
Edemul extracelular
Exista 2 conditii majore pentru provocarea unei mariri in volum a unei zone cu
lichid extracelular:
1.Scurgerea anormala a fluidului din plasma(capilare) in spatiu interstitial
2.Esecul vaselor limfatice de a returna lichidul din spatiu interstitial inapoi in sange
(limfedem)
Cea mai comuna cauza este filtrarea excesiva si exagerata a fluidului din capilare
(1)

-(1) Edemul poate fi asociat cu orice boala care duce la retentie de apa
si expansiunea volumului fluidului extracelular, in majoritatea cazurilor:
boli renale, boli cardiace, si boli hepatice. Desigur, Edemul interstitial
poate avea loc si (2) fara retentie de apa si saruri, din cauza alterarii
microcirculatiei care afecteaza fortele Starling.

CARACTERISTICILE
PERETELUI CAPILAR

Inflamatia cauzeaza o secretie crescuta de vasodilatori (histamina +

citokina).
Vasodilatatia creste numarul de capilare deschise si astfel creste si
suprafata capilara. Efectul rezultant este amplificarea filtrarii fluidului
din lumenul capilar in interstitiu. Se observa cum tesutul se mareste
in volum.

Fortele Starling

1) presiunea capilara (Pc) care tinde sa mpinga lichidul prin

membrana capilara spre exterior;
2) presiunea lichidului interstitial (Pif), care tinde sa mpinga
lichidul prin membrana capilara, spre interior (cnd Pif este
pozitiva) si spre exterior (cnd Pif este negativa);
3) presiunea coloid-osmotica a plasmei la nivel capilar, care
tinde sa produca osmoza lichidului prin membrana capilara
spre interior (in lumenul capilar);
4) presiunea coloid-osmotica a lichidului interstitial, care tinde
sa determine osmoza lichidului prin membrana capilara spre
exterior.

Fiziologia schimbului lichidelor

Edemul este caracterizat de un exces de saruri
si apa in spatiul extracelular, in special in spatiul
interstitial.
In spatiul interstitial: Conc. Sarurilor+Apei =>
Conc. Proteinelor+Plasmei => Presiunea Coloid
Osmotica din capilare => lichidul ramane in
spatiul interstitial din cauza diferentelor de
presiuni

Detalii de concentratie

Peretele capilar e foarte permeabil , de aceea compozitia ionica dintre

plasma si lichid interstitial este aproape identica
Plasma are concentratie mai mare de proteine (din cauza faptului ca
peretele capilar are permeabilitate redusa pentru acestea)
Efectul DONNAN
Plasma are concentratie mai mare de ioni incarcati pozitiv (cationi) cu 2%
mai mare comparativ cu lichidul interstitial, din cauza efectului Donnan.
Ce determina acest efect? Proteinele plasmatice sunt incarcate negativ, si
fac in asa fel incat cationii (ex.: Na+ sau K+) sa se ataseze de ele;
Astfel, in lichidul interstitial vom avea o concentratie mai mare de Anioni
(proteinele plasmatice sunt repulsive fata de anioni)
Cu toate acestea, concentratia de ioni in plasma vs.cea in lichid interstitial e
aproximativ egala (independent de sarcina electrica)

Diferente in concentratie
Ioni

Concentratie plasma
(mEq/L)

Concentratie lichid
interstitial (mEq/L)

Na+

142

139

Cl-

106

108

HCO3-

24

28.3

K+

4,2

4,0

Ca++

1,3

1,2

Mg++

0,8

0,7

observatii

Cationi

Anioni

FORE HIDROSTATICE
Dupa mentinerea pozitiei verticale timp indelungat, presiunea
venoasa si ,prin urmare, presiunea capilara(Pc) din memberele
inferioare cresc datorita gravitatiei. Rezultatul este trecerea
lichidului in spatiul interstitial.
In majoritatea cazurilor, sistemul limfatic preia lichidul intersitial in
plus si il intoarce in circuitul sangvin, mentinand echilibrul fluidelor
. Intoarcerea lichidului necesita contractii ale muschilor membrului
inferior pentru a comprima venele si limfaticele. Daca aceasta
contractie nu se efectueaza, transsudatia lichidului poate depasi
intoarcerea limfatica, cauzand edem intersitital.

In cazul obstructiei limfatice, in infestarea cu

parazitul filaria- transmis prin intepaturi de tantari- se
produce inflamarea si blocarea vaselor limfatice cu
edeme uriase ajungand pana la aspect de picior de
elefant (elefantiaz) sau inflamarea scrotului la
barbati (hidrocel).
Blocajul vaselor limfatice apare de asemenea la
persoane cu anumite tipuri de cancer sau
post-operator cand vasele limfatice au fost
inlaturate chirurgical (ex: mastectomie radicala).

Un organ care este sensibil la echilibrul

fluidelor este plamanul. Cresteri usoare ale
presiunii hidrostatice ale capilarelor
pulmonare(hipertensiune pulmonara) pot
duce la edem pulmonar.
Acesta afectiune poate afecta functia
plamanilor si poate compromite sever
schimbul de gaze la nivel capilar.

Insuficienta cardiaca stanga poate cauza

sangele sa se adune in vasele plamanilor ,
provocand edemul pulmonar. Netratata,
acumularea de lichid in plamani poate progresa
rapid, cauzand moartea in cateva ore.
In insuficienta cardiaca dreapta,sangele se
aduna in venele sistemice. Drept rezultat,
presiunea venoasa centrala creste, cauzand o
crestere a presiunii capilare in extremitatile
inferioare si in viscerele abdominale(ascita).

FORE COLOID OSMOTICE

In sindromul nefrotic, proteinele sunt pierdute in urina,
astfel concentratia proteinelor plasmatice este
scazuta.Rezultatul este o scadere a presiunii coloid
osmotice, inabilitatea capilarelor de a retine apa si
edemul periferic.
O alta afectiune care scade concentratia proteinelor
plasmatice este ciroza hepatica care reprezinta
dezvoltarea de tesut fibros printre celulele
parenchimale.Rezultatul este incapacitatea celulelor sa
produca suficiente proteine plasmatice ,ducand la
scaderea presiunii coloid osmotice apoi la edem.Ciroza
hepatica in evolutia ei poate provoca ascita.

 In timpul sarcinii, sinteza de proteine

plasmatice materne nu tine pasul cu
volumul plasmei in crestere si nevoile
nutritionale ale fatului.

Acelasi lucru se intampla si in cazul malnutritiei. Desi

este mai putin severa decat in sindromul nefrotic,
presiunea coloid osmotica din capilare scazuta duce la
edem la extremitati. Efectul opus este in deshidratare.
Deficitul de sare si apa provoaca cresterea in
concentratia plasmatica,crescand presiunea coloid
osmotica de la nivelul capilarelor si ,prin urmare,
eliminand apa din spatiul interstitial. Rezultatul este
turgescena scazuta a spatiului interstitial.Acest efect
este usor observabil prin ciupirea pielii ,nefiind capabila
sa se aduca la forma initiala.

BIBLIOGRAFIE
,FIZIOLOGIE- Note de curs ,Editia a II-a , Sub
redactia Prof. Univ. Dr. Ioana Anca Badau EDITURA
UNIVERSITARA ,,CAROL DAVILA Bucuresti 2014;
,,MEDICAL PHYSIOLOGY Authors: Walter F. Boron,
Emile P. Boulpaep;
,,MEDICAL PHYISIOLOGY Authors: Guyton and Hall;
Capillary Fluid Exchange Authors: Scallan and
Huxley;
http://www.formaremedicala.ro/

Diana Elena Ionita (grupa 47)

Arin Lazurca (grupa 46)