Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat - Sisteme Mecatronice
Referat - Sisteme Mecatronice
Student,
Alina HROAG
Anul III, Ingineria Transporturilor i a Traficului
2008
0
performante, a unor tipuri noi de senzori etc., au deschis perspective largi pentru
rezolvarea unor cerine care se impuneau tot mai acut, legate de:
Sigurana n trafic;
Economicitate;
Fiabilitate;
Confort;
Protecia mediului.
Regulator de tensiune.
Implementarea pe scar larg a unor astfel de module, la milioane i milioane
de vehicule, a impus proiectarea i producerea de circuite integrate specifice diferitelor
funcii. n figura 5 este prezentat o schem din documentaia firmei INFINEON, n
care fiecare funcie detaliat mai sus este realizat cu cte un circuit integrat dedicat.
Comanda este asigurat de un microcontroller de 8 bii, C505, dotat cu interfa CAN.
n schem nu sunt detaliate semnalele de la microntreruptoare, dar semnalul de la un
senzor de curent din circuitul de putere al motorului pentru nchiderea/deschiderea
ferestrei (linia A/D) poate fi utilizat pentru a sesiza eventuale obstacole n calea
ferestrei sau limitele de nchidere/deschidere, materializate prin creterea curentului n
nfurarea motorului.
10
CAN n autovehicule:
SAE CAN clasa B (are la baz standardul ISO 11519-2), cu pn la 32 de
noduri, este implementat n spaiul interior al vehiculului i leag componente
ale asiului i electronica destinat confortului vezi ramura din dreapta n
fig.2.6;
SAE CAN clasaq C (are la baz standardul ISO 11898), cu pn la 30 de
noduri, este implementat pentru conectarea i controlul motorului, a transmisiei,
a frnrii, suspensiei vezi ramura stng n 2.6.
CAN este protocolul cel mai utilizat n autovehicule i automatizri. Cele mai
importante aplicaii pentru CAN sunt automobilele, vehiculele utilitare i
automatizrile industriale. Alte aplicaii ale CAN se regsesc la trenuri, echipamente
medicale, automatizarea cldirilor, echipamente electrocasnice i automatizarea
birourilor.
Concepte de baz
Structura liniilor CAN bus line i nivelele de tensiune care corespund celor
dou stri ale magistralei dominant and recesiv, sunt prezentate n figura 7.
11
12
BIBLIOGRAFIE
13