Si Eu Am Fost Ucenicul Parintelui Galeriu

Conf.univ.dr.
Argentina Gramada Dragu
i eu am fost
ucenicul /
ucenica
Printelui
Galeriu
Editie online revizuita si adaugita a variantei publicata

in 2013 la prin proiect editorial finantat de AFCN cu sptijinul
Association Tous pour
I.S.B.N .: 978-84-15323-78-5
l Europe
www.reproexpres.com
Editura Reproexpres
Si
eu am fost ucenicul (ucenica) Parintelui
Galeriu
Motto
Omul se realizeaz prin trei
dimensiuni :
prin propria lui zidire

dup chipul Lui
Dumnezeu
prin operele lui
i prin urmai :
fii sau ucenici.1
Printele Galeriu !
Cu Printele Galeriu : Intre Geneza si Apocalips (convorbiri cu Dorin Popa ) Editura Harisma 2002 - pagina 338 ; Sensul vietii monahale- www.crestinortodox.ro/.../68455-sensul-vietii-monahaleparintele-galeriu
Si
eu am fost ucenicul (ucenica) Printelui Galeriu
Toat viaa Printelui
mai
i,
ales,
activitatea sa misionar rmne pentru noi ca

o fclie de Pati, care ne ajut s nelegem mai
bine
taina
bucuria
nvierii
noastre,
neamului romnesc i a lumii ntregi. Este

foarte mare nevoie s avem ct mai multe astfel
de fclii de Pati, adic s vezi ntr-o persoan
cum taina
bucuriei,
Hristos,
transmite
ca
respective
se
persoanei
taina comuniunii
lumin
aceast
cu
jurul
lumin
antreneaz n bucurie i alte persoane. 2

Prea Fericitul Daniel
Mitropolitul Moldovei i Bucovinei Daniel, Omagiu Parintelui Galeriu- Interviu

realizat de Ciprian Apetrei - www.biserica-sfantul-silvestru.ro/?q=node/4
2
Si
Galeriu
Avem o mare nevoie de ideile pe care le-a

emis n viaa sa Printele Galeriu, de
deschiderea sa, de iubirea sa cea fr hotare
fa de aproapele.
Printelui
Constantin
Galeriu,
Dumnezeu i-a dat i darul acesta de a zidi

bisericile sufletelor, mai ales ale tinerilor si cu
precdere a gnditorilor, filosofilor, a celor
care stpanesc ideile si categoriile filosofice
ntr-un fel sau altul.
El, acelai lucru cuta s zideasc n suflet :
Biserica cea vie a Mntuitorului Hristos. 3
Prea Fericitul Teoctist
Prea Fericitul Printe Patriarh Teoctist, Cuvnt la Inmormntarea Printelui

Galeriu- 13 august 2003 http://ucenic.go.ro/cuvant.htm
3
Si
Printele nostru este mai aproape de

Domnul ,
n intensitatea de lumina ,
pe care si-a lucrat-o

dndu-ne si nou
mrturie si pilda.
Prea Fericitul Daniel4
Prea Fericitul Daniel - Predica la Sfintii Trei Ierarhi -
www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/pf-daniel-audio/predica-sfintii-trei-ierarhipreafericitul-parinte-daniel-480.html
Si
Galeriu
Ca om de carte i profesor de teologie, Printele

Galeriu a desfurat o bogat activitate tiinific i de
cercetare,
publicnd
studii,
articole,
cri,
note,
recenzii, nsemnri, predici.

Lucrrile sale sunt temeinic elaborate., bogat
documentate, interesante i utile pentru teologie i
actualitate, iar stilul lor este inconfundabil.
Dar, pe lng preot i profesor, Printele Galeriu
a fost un om de rar i aleas omenie.
A fost un om ntre oameni. Generos pn la jertf,
altruist
pn
la
iertarea
iubirea
vrjmailor,
rbdtor pn la uitarea de sine, nelept i echilibrat

n toate, Printele Galeriu a fost i a rmas un
adevrat Printe i duhovnic, dltuind n sufletele
studenilor i ale enoriailor si adevrate caractere
cretine Nu tim dac se va mai nate sau repeta
curnd un asemenea om i preot ca Printele Galeriu,
cci, n persoana sa, Dumnezeu a aezat din plin
daruri i virtui pe care i el i le-a cultivat cu grij i
struin. El a reprezentat cu cinste i autoritate
Biserica Ortodox Romn, n orice mprejurare a fost
chemat s o fac A vorbit mereu ca un adevrat
teolog i preot.
A fost un simbol al Bisericii Ortodoxe Romne.
academician Virgil Cndea5
(n. 29 aprilie 1927, Focani d. 16 februarie 2007) a fost un istoric al culturii romn,
membru titular al Academiei Romne - www.ceruldinnoi.ro/pages/Constantin_Galeriu.htm
5
Si
Biserica Sfntul Silvestru .. ..
II
Biografia si Opera
16
..
18
II.1
Date biografice .................................................................. 19
II.2
Activitate sociala ............................................................... 20
II.3
Premii si distinctii primite .............................................. 20
II.4
Carti publicate ................................................................... 20
II.5
Lucrari in strinatate: .......................................................... 21
II.6
Pr. Galeriu Predici video ................................................... 21
II.7
Predici audio ..................................................................... 22
II.8
Participari la conferinte si congrese internationale ..... 25
III
CUVINTE - FAPTE GALERIENE .
27
III.1
O mrturie testamentar a Printelui Galeriu ...... 27
III.2
Universitatea este i va fi Instrucie i Educaie ... 33
III.3
Amintiri din copilarie ............................................. 35
IV
V
CUVINTE DESPRE PRINTELE GALERIU

DESPRE PRINTELE GALERIU
V.1
..
70
93
Printele Galeriu , apostol si misionar in lumea
noastra
,Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos ........................ 93
V.2
Printele Galeriu, preotul tuturor, Razvan Ionesu .. 95
V.3
Un printe emblematic la sfrit de mileniu, dr.
C.Nicolescu....................................................................................... 98
V.4
Despre semnele care s-au artat la ieirea din lume a
Printelui Galeriu, acad. Sorin Dumitrescu ........................... 104

V.5
Printele Profesor Dr. Constantin Galeriu preot si
predicator de excepie , Prof.univ.dr.Vasile Gordon .............. 109
Si
V.6
Galeriu
Printele profesor universitar dr. Constantin Galeriu
trecut la cele vesnice , Prof.univ.dr. Constantin Necula ......... 114
Dialogul Stiinta Religie La Printele Galeriu
V.7
Prof.univ.dr.
V.8
Costea Munteanu ................................................. 118
Printele Galeriu. De la tinereea fr btrnee la viaa
fr de moarte Razvan Codrescu .............................................. 127

V.9
Fctorul de pace,Rodion Galeriu ............................ 129
V.10
De la srcia cu duhul la Lumina cea nenserat

Antonio Aroneasa
133
V.11
Ucenicia prin apropiereIoana Matei ....................... 138
V.12
Concepia despre caracterul soteriologic al valorilor la
Pr. prof. Constantin Galeriu , Constantin Teleanu ................. 142

V.13
Avva Galeriu sau
Icoana din suflet,G.Licaroiu . 147
V.14
Nasterea Domnului i btranul Mos Crciun ......... 150
V.15
Testamentul Printelui Galeriu, Iulia Chira ......... 154
V.16
La inmormantarea Printelui Galeriu , drd.Ciprian
Song
157
V.17
Despre Printele Galeriu, cu drag,Iulia Radu ......... 158
V.18
Printele Constantin,Vasile Mustata .......................... 160
V.19
Pe marile de suflet sa fereci curcubee! , conf.univ.dr.
Argentina Gramada Dragu ........................................................ 161

V.20
Urmare a Printelui Galeriu, conf.univ.dr. Argentina
Gramada Dragu ........................................................................... 168

V.21
Printele Galeriu mi-a schimbat viata ! , conf.univ.dr.
Argentina Gramada Dragu ........................................................ 171

VI
CUNOASTEREA
LA PARINTELE GALERIU
175
Index .......................................................................................... 201

Bibliografie ............................................................................... 218
Mentiune :
Fotografiile Printelui Galeriu si articolele nominalizate care apar pe
site si n prezenta carte , aparin proprietarilor de drept, exist prelucrri
(adaptri , adnotri si citri cu respectarea Legii dreptului de autor ) ale
cuvintelor Printelui Galeriu din scrierile si rostirile acestuia spre folosul
multora .
Site-urile www.ucenic.go.ro , http://parintelegaleriu.ro si cartea de
fat nu i asum nici un drept fa de respectivele poze sau articole
nominalizate.
Mulumim Printelui Galeriu pentru jertfelnicia , buntatea si
dragostea cu care ne-a nconjurat pe toti. Triete-n veci, E numai dus. 6
Este viu prin tot ce a spus si a fptuit ! Slav Domnului!
ARGUMENT
In anul 1999 cnd am venit prin concurs la Universitatea Titu Maiorescu,
deschiderea anului universitar s-a fcut la marea Sal a Palatului. Pe Printele
Galeriu l tiam de la biserica Sfntul Silvestru nc din 1987. De cte ori
mergeam la biseric , mai ales la srbtorile mprteti, eram apostrofat.E
plin de securiti. Roag-te acas, las biserica . Si iat ca de la teama de a
nu fi vazut , am trecut , la bucuria liber fr tensiuni si constrngeri .
De necrezut. Dar s-l vd pe Printele Galeriu n prezidiu, alturi de
rector si decanii facultilor a fost pentru mine mai mult dect emoionant. Ba
chiar, uluitor pentru c rectorul de atunci prof.univ.dr.Avram Filipa i-a dat
cuvntul Printelui Galeriu s deschid adunarea si anul universitar cum se
cuvine.
Aadar n Marea Sal a Palatului de necrezut , si totui adevarat : s-a
rostit rugciunea Tatl nostru . Printele Galeriu a binecuvntat adunarea
si , cu binecunoscutul tact si talent a fcut legtura ntre cult i cultur , ntre
George Cosbuc - Moartea lui Fulger

www.georgecosbuc.eu/opere/poezii/moartea_lui_fulger.html
6
Si
Galeriu
educaie si instrucie ajungnd la parabola seminei7. Si n anii care au urmat,

la fiecare nceput de an universitar prin pilda semntorului Printele sdea
i resdea n inimile studenilor i profesorilor, dragostea pentru lumin ,
adevar i bucuria cunotintei ca dar al Duhului Sfnt.
Printele Galeriu este membru de onoare al Universitii Titu Maiorescu.
Cred c am o datorie. Ateptam articolele publicate sptmnal ca pe o
gur de oxigen n jurnalismul anilor 90. Stiam c Printele le scria sub
presiunea timpului si al spaiului de publicare. Si scria articolul n noaptea
dinaintea publicrii. Si dinspre ziu cnd era gata, se uita spre Gabriel (pe
care-l botezase Ingerul ) si ntreba: acum cine-l tehnoredacteaz? Iar eu
atunci, n-am fost n stare s fiu de ajutor . In 2001 de Adormirea Maicii
Domnului i-am spus Printelui bucuria mea. Prima mea carte n mediu
universitar ieise de sub tipar si vestea o primisem chiar n dimineaa aceea
de la o doamn secretar pe nume Maria.
A aprut prima mea carte i vreau sa scriu una i cu dumneavoastr.
Pe ct de speriat eram eu de ceea ce rostisem , pe att de generos a fost
Printele s-a
ntors spre Icoana Maicii Domnului
mulumind, apoi
binecuvntndu-ma si a zis Amin! Respectiva carte era un suport didactic , cu
multe
capturi
si pe care o tehnoredactasem mai greu dect
informatizarea ca atare a coninutului economic ; era prima mea experien!
De atunci am scris mereu, pentru c Bill Gates, cel care a pus vitez n
capsule plastic, nu numai ca a pus pe mas din fiecare cas cte un calculator ,
dar are grij s schimbe foarte des versiunile de soft ; (de-abia nvat i
dj depit ) este sintagma care se aplic n a c e s t d o m e n i u .
A rmas promisiunea . De actualitate erau i mai sunt, noile media :
audiobook-urle, cd-urile, site-urile. In anul 2005 primisem sarcina din partea
decanului facultaii de Informatica de atunci, prof.univ.dr.Creu Emil s fac
o revist virtual pentru universitate pentru popularizarea cunoaterii
tiinifice (megabyte.ro)8 ; mi-am zis atunci - de ce nu am avea o revista i
pentru cunoaterea
operei Printelui Galeriu . In informatic , informaia
Printele Galeriu: Pilda Semntorului - http://radugonciar.blogspot.ro/2007/10/Printelegaleriu-pilda-semanatorului.html

8 Nume ales din anii 90 pentru o revista a elevilor Liceului Bejamin Franklin ;
http://megabyte.utm.ro/en/index.htm, http://argentinagramada.com/revista-megabyte/
7
10
Si
este perisabil. Invtura Lui Dumnezeu este etern. Iar Printelui i datorez
imens pentru luminarea si ntrirea darului credinei pe care parinii mei l
sdiser n copilarie.
Aa ca dup mai multe ncercri, am creat n colaborare cu un student
competent si credincios de la facultatea de informatic, Dascaliuc Cosmin
site-ul Si eu am fost ucenicul/ucenica Printelui Galeriu . Intmplarea nu
vine de la hazard , vine de la templu si Dumnezeu o ngduie pentru ca mai
trziu sa o explice. Postarea site-ului a avut loc n anul 2005 n ziua n care
nepotul Printelui Constantin Galeriu, Printele Cristian Galeriu si-a susinut
teza de doctorat. In fata unei comisii condus de decanul de atunci
prof.univ.dr.pr. Necula dar i a printilor de la Sf. Silvestru , a familiei si a
enoriailor apropiati , nepotul Printelui a cuvntat si a explicat teologia
Sfntului Maxim Mrturisitorul . Ne-am bucurat , cum s-ar fi bucurat nsui
Printele, care cu siguran a avut un rol esenial n formarea profesional a
nepotului care l-a urmat n carier.9
Site-ul Si eu am fost ucenicul/ucenica Printelui Galeriu a fost postat
pe un domeniu gratuit (extensia go.ro). De obicei , dac nu sunt destul de
accesate , domeniile gratuite sunt nchise . Fiind cu continut educativ religios,
nu am acceptat postarea de reclame de nici un fel. Si dac rezist de atia ani,
e semn ca este nevoie de el ; l acceseaz studenii de la teologie si nu numai.
Peste ani am gsit un alt colaborator , tot student la informatic, Cristian
Midvichi care nu numai ca a creat dar a i oferit spaiu de gzduire . Este
vorba despre site-ul Printelegaleriu.ro, care face legtura cu site-urile :
ucenicii Printelui Galeriu 10, cu site-ul bisericii Sfntul Silvestru 11 cu alte siteuri cretin-ortodoxe , n care a postat mai multe fiiere predici video ale
Printelui Galeriu si care e mai bine promovat .12
Asadar modernitatea Printelui este asigurat. Printele este pe net. O
sintagm a zilelor noastre zice ca cine nu-i pe net nu exist. Dar nu toat
lumea care-l iubete pe Printele are net. Cta lume se bucura ! O poza ct de
Slujba de prohodire a Parintelui Constantin Galeriu a avut loc Ziua Odovaniei Schimbarii la Fata si a
Mutarii Sfintelor moaste ale Sfantului Maxim Mrturisitorul.
10 http://ucenic.go.ro/
11 http://bisericasfantulsilvestru.ro/
12 La tastarea pe Google a numelui Printelui este pe prima pagina de cautare, pozitia a a doua.
9
11
Si
Galeriu
mic , un articola cu sau despre Printele, este pstrat dar si rspndit

celor dragi ca pe ceva de mare pre. Si iat ca dup aproape un deceniu , tot
cu o student de la informatic, Tatiana Coman am realizat acest proiect
editorial prin Administraia Fondul Cultural Naional, de prezentare i
promovare a coninutului celor doua site-uri nchinate operei si personalitii
Printelui Galeriu. De obicei se trece de la carte tradiional, la cartea n
format digital (e_book) , n format electronic , la site. De data aceasta este
invers : de la site la carte pentru ca fiorul i bucuria crii adevrate nu va
disprea niciodat. Cartea tradiional a devenit mai scump, mai elitist , dar
nu mai puin iubit. Asadar Galaxia Gutenberg versus Galaxia Internet.
Sigur ca am inima strns ; ceea ce am fcut, as fi putut sa fac mai bine.
Dar tot de la Bill Gates am nvtat c pn s faci ceva perfect, f ceva
perfectibil ! 13 Este o invitaie de a-l gsi pe Printele pe net. S-l acceseezi i
s-l asculi chiar lucrnd n paralel si altceva, este spre zidire . Team mi-e
, c aceasta carte va fi o form cu nu destul consistent (opera Printelui este
vast si este nevoie de mare putere de esenializare mai ales cnd sunt
constrngeri de timp si pagini de editare) . Stiu de la mentorul universitii ca
forma fr fond nu numai c nu aduce niciun folos, dar este de-a dreptul
striccioas, fiindc nimicete un mijloc puternic de cultur14 .
Sigur vor varii interpretari ( ar fi trebuit s .. ). E mai usor sa critici
dect s faci . Dar ce s nsemne aceasta faa de recunotina pe care o
datorez Printelui Galeriu pentru ceea ce am primit !
Insui Printele vorbind despre slava preamririi Printelui Ceresc face
o parantez de aplicaie la via. In predica despre vindecarea celor 10 leproi
subliniaz importana mulumirii pentru binele fcut.
E ceea ce numim
ndeobte recunotina - floare rar. Dar ce nseamn recunotina? Recunosc, mi recunosc obria n Dumnezeu. De aceea spune Mntuitorul s
dea slav lui Dumnezeu : taina slavei, a preamririi lui Dumnezeu, din care
eu m mprtesc. E altceva dect slava pe care o aducem noi, oamenii.
Iertai, (zice Printele) mi vine n gnd cuvntul lui Eminescu: Iar deasupra
tuturora s-o scula vreun mititel / Nu slvindu-te pe tine, lustruindu-se pe
Este si motto-ul pe care l-am ales pentru revista Megabyte a universitatii Titu Maiorescu http://megabyte.utm.ro/en/index.htm
14 http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Titu+Maiorescu
13
12
Si
el 15. Aceasta e nefericita noastr stare, de a schimba tlcul, sensul slavei Lui
Dumnezeu. Slava Lui, pe care o mprtete cu noi, cum adesea pomenim
cuvntul Sfntului Grigorie Palama: Dumnezeu, fire mai presus de fire, nu
are a sui la slava mai nalt. Slava Lui se descoper prin coborrea la cele
smerite . Slava lui Dumnezeu n smerenia Lui ni s-a descoperit, n chipul
robului pe care L-a luat si al crucii pe care S-a rstignit deschiznd braele Lui
si mbratindu-ne pe noi, pentru a ne drui nou slava. 16
Astazi , la mplinirea a doisprezece ani de la mutarea Printelui
Galeriu la cer, lansm cu ajutorul bunului Dumnezeu o replic offline a
continutului celor doua site-uri, pentru a bucura pe cei care nu au Internet ,
pentru o mai bun promovare a acestor site-uri cu continut tiintific, moral si
religios si mai ales pentru ascultare. Pentru c fiecarui ucenic , dupa
unicitatea lui , Printele i-a dat o ascultare . A mea aceasta este :
S nu uii niciodat : Informaia suprem este Dumnezeu!
Figure 1 Captura din site-ul Printele Galeriu - www.Printelegaleriu.ro cu link-uri

la www.bisericasfantulsilvestru.ro si www.ucenic.go.ro
Binecuvntarea Domnului sa fie peste voi, cu al

Sau Har si cu a Sa iubire de oameni, totdeauna
acum si pururea si n vecii vecilor! 17
15
Eminescu-Scrisoarea I- www.versuri.ro/versuri/eedifl_mihai+eminescu+scrisoarea+i.html
Contantin Galeriu - Vindecarea celor zece leprosi-
16Printele
www.crestinortodox.ro/sarbatori/duminica-29-dupa-rusalii/vindecarea-celor-zece-leprosi98703.html
17
Sfanta si dumnezeeasca Liturghie - www.romania.co.nz/rel/sfliturghie.php
13
Si
Galeriu
Asa griete imaginea de pe site-ul dedicat Printelui Galeriu si care

se strduiete sa fie de folos studenilor de la teologie si nu numai.
Prezentarea Revistei Virtuale
S fie aceasta revist virtual un omagiu adus duhovnicului nostru
Printele Galeriu care prin viata sa exemplar ne-a nvat slujirea,
rugciunea autentic si intens si mai ales iubirea neprecupeit.
S fie o sursa de informaii pentru studenii de la teologie si nu numai!
S fie i o provocare continu dar i o aducere aminte pentru ucenicii
Printelui Galeriu ; s ascultm si s mprtaim mrturii si cuvinte de folos
pentru mntuirea noastr , a copiilor notri , a neamului nostru romnesc pe
care l-a iubit att de mult ! Cnd am creat site-ul mi s-a prut potrivit
maxima : "CREDINTA e un frumos CURCUBEU care unete cerul cu
pamntul; o mngiere pentru toi, dar care pare felurit fiecarui cltor, dupa
locul n care se afla."18(Geibel)
Figure 2 Si eu am fost ucenicul (ucenica) Printelui Galeriu 19
Mai apoi am descoperit ca nsui Parintele a vzut n Curcubeu nu numai

un simbol al mpcrii Domnului cu omul cum adesea ne reamintea20.
Dar vezi ce-nseamn curcubeul ? Pentru mine are i o rezonana , o
deschidere particular. Ce e curcubeul ?
E lumina alb a soarelui care se reflect n vapori si i dezvluie bogia
spectrului . Si atunci, a pleca de la acel moment al lui Noe , parc semnific
lumina harului strlucitoare , care se va dezvlui i dup Potop n bogia
uman, bogaia neamurilor , fiecare avnd o raza de lumin si de iubire
divin. Fiecare popor o are , dar n unitate. 21
www.crestinortodox.ro/credinta-pentru-copii/educatia-copiilor/despre-credinta-necredinta-79139.html
Pagina principala a site-ului de la adresa www.ucenic.go.ro
20
Facerea 9, 14: Cnd voi aduce nori deasupra pmntului, se va arta curcubeul Meu n nori Biblia -Vol 1-Ed.Jurnalul National 2011- pagina 41
21
Cu Printele Galeriu intre Geneza si Apocalipsa (convorbiri cu Dorin Popa ) Editura Harisma 2002 p 117
18
19
14
Si
In lupta pentru o informaie mai eficient , mai eficace si mai curat ,

Internetul trebuie sa fie de folos Ortodoxiei.
Stiiam ca nici cel mai bine realizat site web nu valoreaz nimic, dac el nu este
adus la cunotina publicului.
Cu toate ca promovarea este o aciune complex si de durat , motoarele de
cutare afieaza site-ul nc din prima pagin pe cuvntul cheie Printele
Galeriu . 22
Figura 2 Pagina principal (2) a site-ului www.ucenic.go.ro
Legaturi externe: Galerie foto - Printele Constantin Galeriu

www.teognost.ro/fotografii/Galeriu_1.htm
Predici audio cu Printele Constantin Galeriu www.ortodoxism.ro/Predici.shtml
22
15
Si
Galeriu
Biserica Sfntul Silvestru
Biserica Sfntul Silvestru este un lca de cult ortodox din Bucureti,

situat pe strada Silvestru, n sectorul 2. n anul 2007, la 30 septembrie,
Biserica Sfntul Silvestru a mplinit 100 de ani n forma actual. Aici a slujit
Printele Galeriu, din 1973. pn la trecerea sa n venicie , n 13 august
2003.
Istoric . Conform pisaniei datate 15 iunie 1743, o biseric mai veche a

fost zidit de ctre Jupn Prvu boiangiul i jupneasa Stanca n mahalaua
Silvestrului. Cutremurul din 1802 afecteaz lcaul de cult, iar reparaiile
sunt suportate de Stanca, nepoata jupnesei Stanca. Cutremurul din 1838
demoleaz complet vechiul edificiu i biserica a fost recldit de Ilie Dimitrie
i fraii si Ioan, Stoian, Gheorghe, Radu i alii, i inaugurat la data de 15
martie 1839. 23 ntre 1904 i 1907 este reconstruit i mrit actuala biseric,
prin grija preotului Chiriac Bidoianul i a epitropilor Ion Procopie
Dumitrescu. Edificiul a fost proiectat de arhitectul Paul Petricu, iar lucrrile
au fost conduse de arhitectul Costin Petrescu. Piesele de mobilier poart
efigia Bisericii Sfntul Silvestru i sunt executate de C. Babic. 24
Hram. Hramul principal al bisericii este Adormirea Maicii Domnului,

prznuit la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscut n principal
pentru cel de-al doilea hram al su, Sfntul Silvestru, Episcopul Romei,
prznuit la 2 ianuarie i ale crui moate sunt pstrate aici. In anii din urm
s-a adugat si hramul Sfntului Neagoe Basarab. n urma unei vizite
ecumenice din octombrie 2002, efectuate la Sfntul Scaun de ctre P.F.P
Patriarh Teoctist, au fost aduse fragmente din moatele Sfntului Silvestru
pstrate la Catedrala San Giovani din Laterno, druite de ctre Cardinalul
Camillo Ruini, Vicar General al Romei. Moatele au fost aduse n Biserica
Sfntul Silvestru la data de 3 noiembrie 2002.
Descriere. Lungimea bisericii reconstruite la 1907 depaete 25 de metri,

pronaosul fiind extins peste mormintele primilor ctitori. Peste pronaos se afl
dou turnuri cu tambur rsucit, dupa modelul turlelor manastirii Curtea de
Edificiului i se adaug "tmpla bisericii", ridicat de Chircol "sptorul de tmple". Turnul
clopotniei, pe sub care trece Strada Oltarului, este datat 1879.
24 http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Silvestru
23
16
Si
Arges. Deasupra naosului se nalt turla principal. Pictura este realizat n

stil neo-bizantin cu multe ornamente i decoraii florale de ctre maestrul
Costin Petrescu.
Catapeteasma, dei fcut n 1839 de meterul Chircol, i recapat acum
strlucirea, fiind poleit i pictat din nou de Costin Petrescu. Cele cinci
arcade sunt susinute de coloane dispuse cte patru pe fiecare parte. Pe prima
arcad, cea de la sfntul altar, se poate citi ndemnul Sus s avem inimile.
Cele dou candelabre, cu coroan regal la partea superioar, sunt
executate cu contribuia fostului epitrop Teodor Simeon Puzakoff. Mobilierul
alctuit din dou scaune arhiereti, strnile din naos si pronaos, dou strni
ale cntareilor i amvonul a fost executat sculptorul C.M. Babic din lemn de
stejar i este datat 1906. Mozaicul, policrom, ce acoper ntreaga suprafa a
bisericii, este realizat de ctre Tamasini.
Exterior Biserica Sfntul Silvestru
Interior, Biserica Sfntul Silvestru
17
Si
Galeriu
Prof.Univ. Dr. Pr . Constantin Galeriu

Biografia si Opera pr.Prof.univ.dr.Constantin Galeriu
Printele Constantin Galeriu (* 21 noiembrie 1918 - 10 august 2003,
Bucureti) s-a nscut n srbatorile Maicii Domnului :
(21 noiembrie Intrarea Maicii Domnului n biseric si a plecat la cer n postul
Adormirii Maicii Domnului . In aceste zile (6-13 august) cntarea la icoana Maicii
Domnului este : Mrete pe Cel ce S-a schimbat la fa (Axionul Schimbrii la
Fat25 ) . Printele Galeriu a nchis ochii dupa Vecernia Sfntului Nifon pe care-l
pretuia , si a fost nmormntat n ziua Aducerii moastelor Sfntului Maxim
Mrturisitorul pe care-l cita adesea. A fost unul dintre cei mai importani duhovnici ai
Ortodoxiei romne, preot i profesor de teologie. Este cel mai mare predicator din
istoria bisericii noastre 26 supranumit Predicatorul de foc .27
www.crestinortodox.ro/cantari-bisericesti-audio-mp3/axioane-praznicale-corul-stavropoleosaudio/axionul-schimbarii-fata-audio-3213.html
26 Cuvntul Mitropolitului Serafim Joanta al Germaniei si Europei Occidentale la Simpozionul
de la Oasa si transmis si la TVR1
27 Cristian Curte - Printele Constantin Galeriu - Predicatorul de foc -2012 www.formula-as.ro/2012/1040/spiritualitate-39/mari-duhovnici-parintele-constantin-galeriupredicatorul-de-foc-15660
25
18
Si
II.1 Date biografice
S-a nscut la 21 noiembrie 1918, n satul Rctu-Rzei, comuna Rctu,

judeul Bacu, n familia unor rani. Urmeaz coala primar n comuna natal
Hirotonit la biserica "Zltari" (unde era deja cntre i secretar de redacie

al sptmnalului Ortodoxia, condus de printele Toma Chiricu, marele
predicator bucuretean al epocii interbelice) a fo
(1943-1947)- Podul Vleni din comuna Poenarii Burchii, judeul Prahova
(1947-1973) biserica Sf. Vasile din Ploieti
(1974-2003) biserica Sf. Silvestru din Bucureti .
Cstorit din 1943 (prenumele soiei : Argentina-Cristina, Vrgatu), a

devenit tat a patru biei: Narcis, Rodion (viitorul director al Editurii Harisma),
Ciprian, Serafim.
Incomod ideologic noului regim comunist, a fost deinut politic ntre 7.087.09. 1950 i ntre l6.08.1952-26.10.1953, fiind purtat prin mai multe penitenciare
i n lagrul de munc Peninsule (Canalul Dunre-Marea Neagr).
n 1973 a obinut titlul de Doctor n Teologie, cu teza Jertf i rscumprare.
A fost mai nti preot spiritual (1973-1974), apoi lector (1974-1977) i

profesor titular (1977-1991) la Institutul Teologic Universitar din Bucureti.
n 1992 a fost numit profesor consultant conductor de doctorat la

Universitatea din Bucureti.
Dup pensionare, a mai activat ca profesor la Universitatea "Valahia" din

Trgovite i la Facultatea de Drept a Universitii Ecologice din Bucureti.
La 1 ianuarie 1990 a fost numit, de ctre P. F. Printe Patriarh Teoctist, vicar

al Arhiepiscopiei Bucuretilor.
Paroh al biserica Sf. Silvestru din Bucureti (1974-2003).
19
Si
Galeriu
II.2. Activitate sociala
Preedinte de onoare al Ligii Culturale a Romnilor de Pretutindeni, membru

n Comisia Naional UNESCO i n Consiliul Naional UNICEF, Preedinte al
Editurii "Harisma";
Membru fondator i preedinte de onoare al Asociaiei Filantropice Medicale

"Christiana";
Preedinte al Fundaiei "Elena Doamna", Preedinte al aezmntului "Sf.

Stelian" (pentru ocrotirea copiilor strzii), Membru fondator i preedinte de
onoare al Asociaiei "Delphi" (pentru recuperarea bolnavilor psihici);
Membru de onoare al Fundaiei "Memoria", preedinte executiv al Friei

Ortodoxe Romne.
II.3. Premii si distinctii primite
Premiul Senatului Universitii din Bucureti (1942);
Distictia bisericeasca Sachelaroferita de Patriahul Nicodim (1947);
Distictia bisericeasca Iconom Stafrofor acordat de patriahul Iustinian

(1976);
Premiul revistei Flacra (1990),
Titlul de Doctor Honoris Causa al Universitii Ecologice din Bucureti

(1992),
Diploma de Onoare a Societii Academice "Titu Maiorescu" (1993),
precum i mai multe distincii bisericeti,
Ordinul Naional "Steaua Romniei" n gradul de ofier - l decembrie 2000,
prin Decret prezidenial.
Premiul "Ion Petrovici" al Academiei Romne pe anul 2001- n 19

decembrie 2003, Printelui Galeriu i-a fost decernat post- mortem
II.4. Carti publicate
20
Iubirea dumnezeiasc i judecata din urm - 1959

Mitropolitul Filaret al Moscovei ca teolog - 1960
Rabindranath Tagore, poet i filosof indian - 1961
Mahatma Gandhi spiritualitatea cretin i problemele vremii - 1962
Sensul cretin al pocinei - 1967
Si
Jertf i rscumprare - tez de doctorat - 1973

Jertf i rscumprare, Editura Harisma, Bucureti, 1991
Problemele actuale n religiile cretine - 1975
Chipul Mntuitorului Iisus Hristos n gndirea lui Mihai Eminescu 1991
Dialoguri de sear- Printele Galeriu n dialog cu Andrei Pleu, Gabriel

Liiceanu i Sorin Dumitrescu-Editura Harisma -1991
Tlcuiri la mari praznice de peste an -Editura Anastasia- 2001
Tatl Nostru- Editura Harisma - 2002
Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips. -Convorbiri realizate de

Dorin Popa - 2002
Cartea celor nou Fericiri Editura Harisma- 2004
Astzi-, Editura Harisma- 2004
II.5. Lucrari n strinatate:

Sacrifice et Redemption in Contact's Revue de l'Orthodoxie nr. 3/1976 Paris
The Structure of Sacrifice in Sf. Vladimir's Theological Quarterly nr.1 New York
1986
Studiu introductiv la Vindecarea Arborele genealogic- dr Kenneth McAll Editura
Harisma 1993 , republicata la editura Adevar divin (Orpfeu) 201128
Taina Marturisirii29- Iubire si Inviere 30 Timpul schimbrii31
Sensul vietii monahale - www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/sensul-vietiimonahale-Printele-galeriu-68455.html
II.6. Pr. Galeriu : Predici video
Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina III32-
Placerile lumii si harul divin33
Predica la nasterea Sfntului Ioan Botezatorul- 34
Republicata Printele Constantin Galeriu, Studiu introductiv, n volumul lui Dr.Keneth McAll,
Vindecarea arborelui genealogic , Piteti, Editura Zodia Fecioarei, 1998
29 www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/taina-marturisirii-Printele-constantin-galeriu-68935.html
30 www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/Printele-constantin-galeriu-iubire-inviere-68469.html
31 www.crestinortodox.ro/editoriale/timpul-schimbarii-Printele-galeriu-70116.html
32http://video.crestinortodox.ro/FIyVnWpVUs7/Parintele_Galeriu_Pilda_bogatului_caruia_i_a_rodit_ta
rina_III.html
33 www.youtube.com/watch?v=99_wwVWs7ZU
34http://video.crestinortodox.ro/fLoZ2KxpKYV/Parintele_Galeriu_Predica_la_Nasterea_Sf_Ioan_Botezat
orul.html
28
21
Si
Galeriu
Predica la Sfntul Silvestru35
Tmduirea femeii garbove-www.youtube.com/watch?v=pZhV4TcHLys
Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina- 36
Despre icoana - 37-http://Printelegaleriu.ro/
Despre sarbatoarea Craciunului 38
Invierea Fiicei Lui Iair www.youtube.com/watch?v=3Soeh_LNtOM
Predic la pilda bogatului nemilostiv i a sracului Lazr (1)39
Placerile lumii si bucuriile harului divin40
Predica tinuta in California 2000 I41
Ignorana este un pcat foarte grav, cci un cretin autentic nu poate fi prost42
Parintele Constantin Galeriu - interviu realizat cu poetul Ioan Alexandru 43
Postul44
II.7. Pr. Galeriu : Predici audio
35
1.
Adormirea Maicii Domnului45
2.
3.
Bogatul milostiv si saracul Lazar

A doua venire a Lui Hristos
4.
Vindecarea slabnogului din Capernaum46
5.
6.
7.
8.
9.
Taina dumnezeiscului Cuvant47

Taina omului spre Dumnezeu
Pilda talantilor
Vizita in America
Despre crestinismul lui Eminescu
www.youtube.com/watch?v=no0GfGNF6LA
36http://video.crestinortodox.ro/video/Parintele+Galeriu+Predica+la+Duminica+a+a+dupa+Rusalii
37http://video.crestinortodox.ro/uW6OcfQaqy8/Parintele_Galeriu___Despre_Icoana_1_2.html
www.doxologia.ro/viata-bisericii/predici/Printele-galeriu-despre-sarbatoarea-craciunului
http://www.youtube.com/watch?v=lp5WJbBKuZk; http://www.youtube.com/watch?v=o2DS-SgS-mo
40 http://predici.crez.ro/predici-si-conferintevideo/?dir=RO1/Predici_interviuri_conferinte_video/Pr.%20Constantin%20Galeriu&title=Pr.%20Cons
tantin%20Galeriu
41 http://www.youtube.com/watch?v=qMUhoGoU2hk
42 http://adevarul.ro/cultura/spiritualitate/video-10-ani-parintele-galeriu-ignoranta-pacat-foarte-gravcrestin-autentic-nu-prost-1_520628b3c7b855ff56c357aa/index.html#
38
39
http://www.youtube.com/watch?v=N9Ytsdsaiww
http://www.youtube.com/watch?v=XyQRrg-JyOQ
45 www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/parintele-constantin-galeriu/predica-adormirea-maiciidomnului-audio-573.html
46 www.crestinortodox.ro/predici/predici-duminica/vindecarea-slabanogului-capernaum-96267.html
47 www.resurse-ortodoxe.ro/pr-galeriu-cateheza-taina-dumnezeiescului-cuvant-12-10-98_l1129_p1.html
43
44
22
Si

10. Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina
11. Vindecarea demonizatului
12. Vindecarea femeii grbove
13. Pilda talantilor
14. Schimbarea la fata 48
15. Cuvant de Craciun
16. Cuvant despre post, despre hrana potrivita.49
17. Trupul e o buna sluga dar un rau stpn
18. Sensul pocainei 50
19. Psihanaliza si dreapta credin a Bisericii51 ;
20. Psihanaliza in lumina spiritualitatii crestin-ortodoxe-
21. Creatia in viziunea pascal5222. Duminica Sfintei Cruci
23. Inaltarea Domnului
24. Duminica lasatului sec de carne
25. Sfanta Maria Egipteanca
26. Hristos, Lumina lumii
27. Despre sfintenie
28. A doua Venire a Domnului
29. Despre rencarnare si zodiac
30. Predica la Duminica Infricosatei Judecati
31. Predica la Sfntul Gheorghe
32. Predica la Sfntul Niceta de Remesiana
33. Sfnta Parascheva
34. Sfntul Silvestru
35. Taierea Imprejur si Sfantul Vasile cel Mare
www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/parintele-constantin-galeriu/predica-schimbarea-fataparintele-galeriu-audio-574.html
49 www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/parintele-constantin-galeriu/despre-post-575.html
50 www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/parintele-constantin-galeriu/parintele-constantin-galeriusensul-pocaintei-570.html
51 www.ceruldinnoi.ro/pages/Galeriu_despre_Jung.htm
www.ceruldinnoi.ro/pages/Galeriu_despre_psihanaliza_articol.htm
52 www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/parintele-constantin-galeriu/parintele-galeriu-creatiaviziunea-pascala-560.html
48
23
Si
Galeriu
36. Sfintii 40 de Mucenici

37. Taina unicitatii - Printele Constantin Galeriu
38. Duminica lui Zaheu - Printele Galeriu
39. Invierea fiului vaduvei din Nain Printele Galeriu
40. Printele Constantin Galeriu ne vorbete despre Lumin i Lume 53
41.
Predici -
www.ortodoxism.ro/Predici.shtml
Meniune : Exista o serie intreaga de articole si studii publicate n

periodice din ar (Ortodoxia, Glasul Bisericii, Studii Teologice, Mitropolia
Banatului Revista Pedagogic, Romnia liber, Ziua, Contemporanul.) pe
care lucrarea de faa nu le cuprinde.!!!
Nu am niciun fel de merit, dar simt

ca
ntr-adevar
Hristos
asa
cum
mrturisit El Eu sunt Calea, Adevarul si

Viaa si cum a spus Sf. Pavel Hristos este
viata mea- am simit si simt ca El este
viaa mea si viaa noastr.
In El mi aflu cu adevrat sensul
vietii mele, si puterea vieii mele, si de a-L
mrturisi este dorul vietii mele54
53
www.youtube.com/watch?v=fMYBD5A-iCs
54
Siluan Visan- Cine este Hristos? - www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/cine-
este-hristos-142875.html
24
Si
II.8. Participari la conferine si congrese internaionale
1979 Dialogul Ortodox- Reformat de la Budapesta cu referatul

Complementaritatea valorilor spirituale dupa dogma de la sinodul IV
Calcedon
Conferinele liturgice anuale de la Institul Ortodox Saint Serge de la Paris
cu referatele:
1987 Rnduiala voturilor monahale
1993 Biserica Ortodoxa -Mama noastra -Fidelitatea Bisericii Ortodoxe faa de
Iisus Hristos, certitudine a Invierii noastre divine
1995 Primeste odorul acesta si-l pstreaz pe el.
1996 Sacrificiul n operele reprezentative ale culturii romane.
1997 Schimbarea la Faa A Lui Hristos-trasfigurare a creaiei.
1998
Sacramentul fratelui n Iisus Hristos
1988 Congresul Ortodox din insula Rhodox - Slujirea femeii in Biserica

Ortodox
1989 Dezbaterea ecumenic de la Palermo organizat de Instutitul Constanza ,
Scelfo Barberi cu tema Femeia si preotia , a prezentat referatul Ortodoxia si
problema admiterii femeii la preotie Simpozion Organizat de Biserica Romano
Catolica din Anglia , la Mnstirea
Benedictin Ampleforth-York cu tema A
time for change Timpul schimbarii a sustinut referatul Optiuni fundamentale
n dialogul actual dintre credinciosi si societate
Conferinta de la Salonic , organizata de Mitropolia si Universitatea

locala.
1991- Pcatul mpotriva Duhului Sfnt ;
1992- Printele Ceresc- Izvorul dumnezeeirii si al iubirii ;
25
TREI Voi , trei noi, milui i-ne pre noi
Voi Trei , noi trei , miluii-ne pre noi era rugciune pe care o
fcea Printele Galeriu. Nu i-am ntrebat pe prini dac se refereau la
Sfnta Treime (Tatal, Fiul si Sfntul Duh ) sau la cei trei sfini Vasile,
Grigore si Ioan din altarul bisericii Sfntul Silvestru. Pe Internet am
gasit la o ntmplare minunat din Pateric si ea referitoare la Voi Trei ,
noi trei , miluii-ne pre noi si care merita vizionat.55
Treimea de slujitori de la Biserica Sfntul Silvestru acum mai bine de un deceniu :

Pr. Stefan Alexe , Pr.Constantin Galeriu, Pr. Nicolae Bordaiu
Se mplinesc 12 ani de la plecarea la cer a Printelui Galeriu. S

nu-l uitam . S aducem la cunotina si noilor generaii frumuseea
darului primit prin sfinia sa .
Scrierile din presa vremii , din sufletele celor care l-au cunoscut ,
radio si televiziunea Trinitas
dar si Internetul dau mrturie!
55Video:
Trei Voi, Trei noi, miluii-ne pe noi! - http://pacatosulsrl.blogspot.ro/2012/11/voitrei-noi-trei-miluii-ne-pe-noi.html
Si
CUVINTE - FAPTE GALERIENE

III.1. O mrturie testamentar a Printelui Galeriu56
Acest text este rezumatul unui lung interviu pe care Printele Galeriu
a avut bunvoina s mi-l dea, pentru pagina cretin sptmnal a cotidianului Ziua, n septembrie 1999, cnd anumite cercuri anti-ortodoxe
porniser o adevrat campanie de con-testare public a legi-timitii Bisericii
Ortodoxe Romne ca Biseric naional. Dup ce interviul a aprut doar
parial n Ziua, l-am rugat pe Printele s-mi ngduie contrgerea lui ntr-un
text compact, mai lesne publicabil n orice format de revist, ori de cte ori
provocrile vremii o vor cere. Printele a fost de acord i l-a aprobat n noua
versiune, care pstreaz atent, cu foarte mici excepii, nu doar spiritul, ci i
litera rspunsurilor sale. n temeiul acestei dezlegri, am inclus rezumatul,
de-a lungul anilor, sub diferite titluri redacionale, n mai multe publicaii
(reviste i volume colective), dar i ca postfa a volumului meu de eseuri
Cartea ndreptrilor (Ed. Christiana, 2004). Astzi, cnd Printele nu mai
este printre noi, textul acesta mrturisitor, fundamental pentru nelegerea
teologic a naionalului, capt semnificaia unui testament solemn, i am ncredinarea c el va rmne un reper clasic al dreptei nelegeri a propriei noastre
Tradiii istorice i spirituale.57 (Rzvan Codrescu)
Legitimitatea titulaturii de Biseric naional pentru Biserica
Ortodox Romn unii poate c pur i simplu n-o neleg, fie din
slbiciunea minii, fie din puintatea cunotinelor; alii o neleg, dar o
anumit team sau slugrnicie i face s se conformeze unei anumite linii
ideologice impuse sau doar sugerate din exterior: aa e omul, bietul
de el, slab i ispitit s stea sub vremi, cum zicea cronicarul. Dar mai
sunt i alii srmanii de ei, Dumnezeu s-i ierte! care s-au nvechit n
sminteal i li s-a ntinat lor i cugetul, i inima: acetia cred c ei sunt
Un cuvnt testamentar al Printelui Galeriu - 10 predici de Printele Galeriu la 10 ani

de la mutarea sa la cer Editura Lumea credintei- 2013-paginile 163-172
57 www.rostonline.org/blog/razvan/2008/02/ortodoxie-i-naiune.html
56
27
Si
Galeriu
stpnii adevrului mpotriva lui Dumnezeu, rstlmcind totul i

smintindu-i i pe alii, cu raionamente i vorbe meteugite
De unde ar trebui s porneasc o astfel de discuie? Desigur, de la
naie sau naiune, de unde vine i cuvntul naional. Este naiunea o
realitate sau o simpl convenie? Este naiunea de la Dumnezeu sau de la
oameni? i atunci, dac naiunea este convenie omeneasc, ea are o
valoare relativ, ca toate lucrurile omeneti; dar dac este realitate rnduit de Dumnezeu, atunci nseamn c ea face parte integrant din ordinea creaiei dumnezeieti, este bun n sine, iar a o nega sau a o
dispreui e o lucrare cel pputin nedreapt. La noi, pe vremuri , se
limpezisera aceste lucruri , mai ales prin osteneala a doi mari teologi :
Nichifor Crainic ( Puncte cardinale n haos si Ortodoxie si etnocratie
si Dumitru Stniloae ( Ortodoxie si romnism si Reflectii despre
spiritualitatea poporului romn ) .
Pentru gndirea i sensibilitatea ortodox, naiunile, naiile,
neamurile, sau oricum le-am spune, nu numai c sunt ceva real i nu
artificial, dar ele nu au doar realitate istoric sau biologic, ci i realitate
spiritual i moral. Prin urmare, specificul naional, cu toate notele lui componente, nu este ceva inventat nici interesat, nici dezinteresat de ctre
oameni, ci ceva dat, concret, obiectiv. Desigur, acolo unde o naiune, n
cadrul unui stat naional, este majoritar, acest fapt e firesc s se reflecte
n toate. . P. S. Bartolomeu Anania are dreptate cnd zice: Dac exist
stat naional, trebuie s existe i Biseric naional, adugnd c Biserica
Ortodox Romn este Biseric naional, indiferent de opoziia unuia
sau altuia.
Totul este mai simplu dect pare: pentru orice gndire sntoas, aa
cum un om depoziteaz n memoria lui o anumit experien de via, n
funcie de care i modeleaz personalitatea, tot aa i neamurile sunt
legate de o tradiie proprie, care se reflect n specificul fiecruia. Umanitatea rspunde a rspuns dintotdeauna chemrii lui Dumnezeu
ntr-o form sau alta, n funcie de particularitile persoanelor i grupurilor concrete care o compun. ntruct nu exist umanitate pur,
28
Si
necondiionat de nimic, ci numai umanitate ntrupat n naiuni, rspunsurile sunt diferite ca form, chiar dac asemntoare ca fond.
Unii zic c religia este exclusiv ceva din cer, iar naiunea exclusiv
ceva de pe pmnt, aa c ntre ele n-ar exista punct de ntlnire. Dreapta
credin vede ns realitatea n mod teandric: asta nseamn c cerul i
pmntul comunic prin lucrarea harului dumnezeiesc; nu sunt dou
niveluri ntre care s fie o ruptur, ci dou vase comunicante, prin voia
neleapt a lui Dumnezeu. Religia cheam la o existen mai nalt, de
dincolo de lume, dar ea, religia, lucreaz n lume i impregneaz
lumea. Captul e dincolo, dar calea e aici. Fiind o ordine
atotcuprinztoare, ordinea religioas nu poate face abstracie de factorul
naiune. Noi inem cu toii, prin natere, de o naiune, iar naiunea fie
ea romn, greac, german, evreiasc, chinez .a.m.d. ine, la rndul
ei, prin tradiie, de o anumit religie. Desigur, un individ poate s opteze
pentru o alt religie; naiunea ns, luat n ansamblu, merge pe linia
tradiiei motenite. Sau uneori, ca n cazul cretinrii diferitelor popoare,
neamul ntreg se poate converti treptat, dar acestea sunt fapte cluzite
de Providen, iar nu rezultate imediate ale unor decizii strict omeneti.
Biserica (n ordinea supranatural) i Naiunea (n ordinea natural)
sunt realiti i valori mai presus de capriciile istorice, i se afl de obicei
ntr-o tainic interdependen. Unii invoc, pripit, aa-numitul
filetism, adic erezia de a pune naiunea deasupra religiei. Dar aici nu-i
ctui de puin vorba de filetism. Filetismul este o marginal problem
bulgreasc a secolului trecut. Nici un adevrat cretin nu va pune nu zic
naiunea, dar nimic altceva mai presus de Dumnezeu. Naionalul se
poate subsuma religiosului, dar nu i se poate supraordona, nici substitui.
n cazul nostru, a spune Biseric naional nu nseamn a pune
naionalul mai presus de religios, nici a exagera iubirea de neam, ci doar
a defini o stare de fapt cu vechi rdcini istorice, n virtutea creia tocmai
ceea ce nu este trector (spiritualul) nnobileaz ceea ce este trector (secularul). Ct despre raportul firesc religie-naiune, el nu poate ajunge
inactual, nici nu poate fi anulat. Uitai-v dumneavoastr la multe din
frmntrile lumii contemporane i socotii n ce msur sunt implicai
29
Si
Galeriu
acolo factorii naional-religioi: n fosta Iugoslavie, n Irlanda, n Cecenia,

n Palestina .a.m.d. Att contiina religioas, ct i contiina naional
sunt nc vii i lucreaz din plin n lume.
Este adevrat c, dup 50 de ani de ndoctrinare ateist, dar i sub
presiunea unui anumit modernism, exist, la noi, o criz a nelegerii
Tradiiei. Exist i nenelegere, exist i indiferentism. Tocmai de aceea
instituiile responsabile, n primul rnd Biserica i coala, trebuie s
lucreze temeinic i armonios n sens educativ i misionar. Tineretul, mai
ales, trebuie s contientizeze nu doar importana individual a relaiei
noastre cu Hristos, dar i mreia apartenenei la cea mai nalt tradiie
spiritual din istorie. Eu a zice c noi suntem cu certitudine cretini, dar
nc i mai precis cretini ortodoci. Cci ce nseamn ortodox? Orto-doxia
este dreapta credin, plintatea credinei adevrate i netirbirea ei,
adic maxima fidelitate fa de Revelaia divin. Iar poporul nostru nu
doar c a primit cretinismul, dar l-a primit chiar de la natere, pstrnd
Ortodoxia de-a lungul veacurilor, identificndu-se i strluminndu-se
prin ea.
Pe de alt parte, Ortodoxia nu apare la un moment dat n istoria
recent: ea este din vechime, de la Hristos i de la Apostolii Si. i e real
firea omului, cum observa adnc fratele Rafail Noica. Fraii notri
romni greco-catolici, pe care o anumit mprejurare istoric i-a smuls de
la snul Maicii spirituale a poporului romn (cum numea Eminescu
Biserica noastr strmoeasc), zic uneori, dureros, c Ortodoxia ar
nsemna ceurile slave! Eu cred c-i trebuie mult nduf ca s nu mai
vezi dect cea n lumea care i-a dat, printre atia alii, pe Rubliov, pe
Sf. Nil Sorski, pe Dostoievski, pe Florenski sau pe Soljenin! Dar unde
erau slavii n veacul nti, cnd Apostolul Andrei propovduia printre
gei, sau n veacul al IV-lea, cnd strromnii se nchinau mai toi
Domnului Hristos?
Oare ndrtul ceurilor slave nu st farul de lumin al Bizanului
ortodox, nu stau Sf. Prini ai Rsritului i toate Sinoadele Ecumenice,
nu st marea tradiie mistic a isihasmului, pn la sacrul geniu grec al
Sfntului Grigorie Palama? Cnd s-au aezat pe aici i s-au cretinat sla30
Si
vii, noi aveam deja o tradiie cretin consolidat, nutrit la izvoarele

bizantine. Pn i contiina vie a romanitii ne-am pstrat-o prin
Imperiul de Rsrit, al bizantinilor care-i spuneau romei i se declarau
continuatori voluntari ai vechii Rome. Aceast sensibilitate cretin
rsritean a fcut ca i cuvintele motenite de noi din latina popular
(iar nu din cea vorbit la Roma i devenit mai trziu limb sacr a
Apusului) s fie adeseori mbogite ortodox, cunoscnd aici o alt
evoluie dect n Apus: lumen (lumin) a dat lume, anima (suflet) a dat
inim, *conquaero (cuceritor) a dat cucernic, ca s m rezum doar la
cteva exempleC s-a adoptat, dup mprejurri i vremelnic, la nceputurile vieii noastre statale, slavona ca limb de cult i cancelarie? Dar
aceasta nu era dect o simpl form trzie n raport cu tradiia noastr
cretin rsritean, un vehicul care transporta valori bizantine i o
sensibilitate deja specific romneasc: suflet romnesc n hain slav,
cum frumos a zis Nicolae Cartojan, marele istoric al literaturii noastre
vechi. Ca s se ptrund de mreia cretin-ortodox a trecutului nostru
romnesc i s priceap puternica legtur ce-a existat la noi ntre
Biseric i Stat, din epoca medieval a voievozilor i pn-n epoca
modern a regalitii (s nu uitm c pe blazonul Casei Regale scria:
Nihil sine Deo , Nimic fr Dumnezeu), ca s-i cunoasc tradiia, i deci
adevrata identitate spiritual, cultural i naional, tinerii notri ar
trebui ndrumai s asculte, dincolo de mrturiile istorice bisericeti,
glasul voievozilor crturari, precum Neagoe Basarab sau Dimitrie
Cantemir, al voievozilor martiri, precum Mihai Viteazul sau Constantin
Brncoveanu, al scriitorilor notri clasici, de la Heliade la Eminescu i de
la Cobuc la V. Voiculescu.
Zice, bunoar, Neagoe Basarab: Eu, feii mei, nu tiu alt rai mai dulce
dect faa lui Hristos! Ce mrturie mai frumoas a credinei i evlaviei
ortodoxe se poate nchipui? i ea vine de la un om de stat, de la un
voievod! De aceea, trebuie s se tie i s se spun rspicat: recunoscnd
Bisericii Ortodoxe Romne titlul de Biseric naional, recunoatem i
poporului romn titlul de suprem cinstire de a fi ortodox. Rezervele unora
fa de titlul de Biseric naional sunt i reflexul anumitor influene
31
Si
Galeriu
occidentale. Trebuie ns precizat c, dac n Occident nu exist propriuzis Biserici naionale (fapt ce st n tradiia universalismului catolic),
Ortodoxia e aezat instituional pe temeiul Bisericilor locale, ce i-au
cptat treptat autocefalia.
Biserica Ortodox Romn, de pild, este Biseric autocefal din 1885
(avndu-i conducerea n snul neamului ei, nu n afara granielor
naionale), iar n 1925 a fost ridicat la treapta de Patriarhie.
Desigur, acest statut asigur o relaie specific a Bisericii cu Statul, cu
organismul naional n genere. De aceea putem vorbi, att din
perspectiva trecutului, ct i a prezentului, de Biseric naional, fr ca
prin aceasta s intenionm s lezm pe cetenii romni de alte
naionaliti sau confesiuni.
Desigur, la acestea se adaug covritoarea majoritate a ortodocilor:
87%, conform recensmintelor recente.
A vrea s nchei cu observaia c noi am ajuns s ignorm o tradiie
Tradiia ortodox pe care Apusul nsui o redescoper i o preuiete
de la o vreme, ca pe un izvor viu i autentic al Revelaiei. Suntem, unii
dintre noi, ca slbaticii de odinioar: ne ignorm propriile valori i
suntem gata s le dm pe sticlele colorate ale altora!
n timp ce acei alii, epuizai spiritual de rtcirile modernitii, tiu
s preia i s chiverniseasc aurul i nestematele Sfinilor Prini ai
Tradiiei rsritene.
n Occident, interesul pentru Ortodoxie este n cretere continu.
Sunt tot mai numeroi teologii apuseni de marc, mai ales catolici (i-a
cita mcar pe H. U. von Balthasar, R. Waldenfels, G. Habra, B. Sesbo),
ce recunosc dreptatea Rsritului n multe probleme teologice. Faptul e
confirmat i de enciclica papal Orientale lumen, n care se recunoate c
Rsritul este leagnul cretintii.
Se cuvine, pe aceste temeiuri, s nu precupeim a ne cinsti numele de
Biseric naional, i deci i pe acela de popor ortodox, adic drept-mritor!
Amin.
32
Si
III.2. Universitatea este i va fi Instrucie i Educaie
Printele Galeriu
58
In Marea Sal a Palatului de necrezut dar adevrat se face rugciune

pentru studeni si deopotriv pentru dascali . Printele Galeriu le
ureaz s propeasc cu darurile Lui Dumnezeu , s sporeasc n
cunotinele cele folositoare. S sporeasc n tiina, adevr i n
dragoste spre cinstea i zidirea rii noastre.
Pzete-i sa propeasc n tiin, adevr i n dragoste!
Particip cu ntreaga mea fiin ca fiu al neamului , al bisericii si ca
slujitor al credinei ntr-o societate cu o economie liber si inteligen
liber! Timpurile trecute, cu darurile Lui Dumnezeu depite au stat
sub semnul unor erori fundamentale care au putut aliena si chiar au
mutilat n unele situaii sufletul omenesc.
Btrnii spuneau mens agitat molem 59.
A numi :
n locul Lui Dumnezeu a fost situat natura;
n locul spiritului de baza al existenei , Spiritului Creator a fost
situat materia ;
n locul credinei religioase relevate a fost instituit ideologia;
n locul persoanei creatoare de valori a fost impusa masa;
n locul libertii dictatura care adesea a strivit persoana ;
n locul iubirii si unirii ntre cunoatere si iubire a fost pus o
tiina fr Dumnezeu ;
n locul Lui Dumnezeu s-a instituit omul care se credea Dumnezeu
dar fr de Dumnezeu.
Mulumesc cu veneraie acelora care m-au invitat, nu pentru
persoana mea modesta ci pentru acest act creator. Ingduii o legatur
Disertatie rostita cu ocazia infiintarii Forumului Oamenilor Liberi de Cultura si Arta
(FOLCART) 1993 prelucrare si adaptare Gramada Argentina dupa o caseta video din arhiva
Universitatii Titu Maiorescu- www.ucenic.go.ro/art15.htm
59 Mens Agitat Molem (Virgiliu) - Mintea agita (misca) masele -la adresa
www.studentie.ro/Mens_Agitat_Molem__Virgiliu_-a874-1194472.html
58
33
Si
Galeriu
ntre Cult si Cultur, ntruct cultul divin are trei obiective, trei scopuri
eseniale : doxologic (de a preamri nelepciunea, sophia divin),
harismatic, sfinitor (de a sfini pe om ), didactic. Le poart i cultura.
Comunicarea cu Dumnezeu este un schimb de daruri.
Eu i ofer preamrirea , El mi ofer darul Lui, sfinirea Lui,
Lumina Lui. Nu ne-a spus El : Eu sunt Lumina lumii 60. Imi st n minte
o imagine a unui pedagog.
Instrucia este o sum de pietre ntr-un sac. Orict de mare este
sacul , ele tot pietre rmn.
Educaia este o smna ntr-un ghiveci. Oricat de mic este
smna , ea va rodi, va crete i se va dezvolta.
S fie acest nceput al activitaii Folcart, un for de instrucie i
educaie. Tineretul care a deschis noul orizont s se dezvolte n
plenitudinea persoanei. Deopotriva tiina, arta , iubirea adevrul n
orizontul cinstirii i nnoirii neamului.
Universitatea este si va fi deodat i Instrucie i Educaie .
Pedagogia este tiina i arta educaiei.Toate dimensiunile umane se vor
ntruni pentru a furi personalitatea.
Persoana este un mod unic, cu o manier unic de a asuma totul
dup chipul lui Dumnezeu.
Si dac Dumnezeu este Inelepciune , Cunoatere i Iubire spre
aceasta trebuie s tind si omul .
Cnd nva , sfintete atunci cultura , i mplinete menirea .
Orice acumulare de cunotinte cu raiunea si n egal masur cu
sensibilitatea nseamn timp ctigat si salt n formarea aptitudinilor
sociale.
Aa s ne ajute Dumnezeu !
Sfanta Evanghelie dupa Ioan - Cap 8,verset 12www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1

60
34
Si
III.3. Amintiri din copilarie spuse de nsui Printele Galeriu61
Am crescut ntr-o cas de rani simpli. Tatl meu era nscut n 1876
nainte de Rzboiul de Independen -, iar mama n 1881 i facuse
coala primar pe abecedarele lui Creang ; n casa prinilor mei
veneau clugri si eu am prins de la ei cri de rugciuni tiprite de
Tipografia Crilor Bisericesti, dar si Vieile Sfinilor ori Urmarea lui
Hristos, Mngietorul, si altele, n casa mea am avut asemenea
mostenire. Mama a nvat carte pe Povetile lui Creang.62
Si n serile de toamn si iarn, cnd erau nopile lungi, noi, copii, nu
ne culcam imediat, ci scrmnam la ln, dezghiocam la nuci, iar mama
spunea poveti. Si noi o ascultam. Si dac termina una, ziceam Mai
spune, ca adormim. Si trebuia s i inventeze. Aa ca am prins i noi
ceva ndemnare la cuvnt si tlc de la mama.
Iar de la tata am prins cinstea lui deosebit si drnicia lui. Tata
agonisise ceva pmnt si lucra la noi cte un om mai lipsit. Toat iarna
l hrnea bietul tata, i mai ddea si de poman. Mama era oleac mai
strns. Si-mi aduc aminte, tata nu jura, nu zicea zu niciodat, aa era
de curat la suflet.
Odat tata i dduse ceva iganului; si mama: Iar te-o nelat Balosu!
Nu, femeie Ia zi zu romne! Si pe tata, sracul, l-a podidit plnsul.
A zis: S nu pot eu s fac fapt bun din munca mea!? 63
Marturii silvestrene-Anul I-nr 12

Spre exemplu, ne povestea de mama dumnealui care, atunci cnd era nemulumit de cineva, spunea:
"eh, atta poate!..." sau : "cu cal, cu mgar, faci artur!". Din aceste exemple , Printele a nvaat sa
vad n fiecare om numai Binele ; spunea: "s nu rspunzi cu ru, la ru... Binele s fie contagios, nu
rul!".
63 Marturii silvestrene-Anul I-nr 12
61
62
35
Si
Galeriu
III.4. Marturii ale Parintelui Galeriu nscrise n

inima noastra!
Faptele dau m rturie, nu gura noastr pacatoas ,
zicea Printele
Slujeam pe vremea aceea la Biserica Sf. Vasile din Ploiesti,
predicnd si, mai ales, facnd ceea ce noi numim cateheza, adic
mprtirea nvtturii Mntuitorului Hristos, a nvtturii Bisericii
ctre popor. As vrea sa precizez ca Biserica a fost foarte umilit n acea
perioad, iar noi, slujitorii ei ortodoci, n-am beneficiat de libertatea de
a face catehez religioas. Toate celelalte culte au avut acest privilegiu,
prevzut chiar n statutul lor, potrivit credinei fiecruia; pe cnd noi
trebuia toate s le concentrm doar n cadrul slujbei de diminea a
Sfintei Liturghii. Si n-aveai rgaz. Dupa Sfnta Liturghie, era fie un
parastas, fie un botez, fie o cununie, nct practic noi am fost lipsii de
putin de a face acest nvmant religios. 64Eu ns, trecnd peste
dispozitiile autoritilor, ineam aceasta cateheza duminica dupaamiaza, cnd participa foarte multa lume. Si atunci, n 1952, la 15
august, am fost ridicat si, dupa dou luni de edere n penitenciar, am
fost dus la Canal, la Valea Neagr. 65
Nu suntei pentru reeducare ci pentru
exterminare!
Acesta era sloganul gardienilor la munca forat de la Valea
Neagr ne-a marturisit Printele n biseric.
Din reproducerea selectiva a primului interviu televizat realizat de D-l Vartan Arachelian
(15 ianuarie 1990)
www.lumeacredintei.ro/module.php?module=newsannounce&catid=25&item=471- Lumea
credintei, anul I, nr. 2
64
65Ibidem
36
Si
Pe acestea sa le facem si pe acelea sa nu le lasam66

De la Printele Galeriu am nvat pe viu pentru ca el aa si fcea:
pe acestea se cuvenea sa le facei si pe acelea s nu le lsai67 si cnd
era vorba de relatia cu ceilali ne nvaa ce este empatia68 (nu numai s
te pui n situaia celuilalt ci s trieti viaa celuilalt) . Referindu-se la
sine, Printele era mereu smerit . Cu glasul su molcom moldovenesc :
Nu sunt de luat, dar nici de lepdat 69 dar pentru totdeauna :
Nu am nici un fel de merit ! Hristos este viaa mea!
In El mi aflu sensul si esena vieii mele!
Un reporter l-a ntrebat direct pe Printele despre cuvintele
psalmistului David : zilele anilor notri sunt aptezeci de ani; iar de
vor fi n putere optzeci de ani i ce este mai mult dect acetia osteneal
i durere "70. Rspunsul Printelui a venit ca o certitudine :
Din mila Lui Dumnezeu , ndrznesc a spune : nu e chin si durere psalmistul tria n vremea Vechiului Testament , a ateptrii lui Hristos ; noi
cei care L-am primit pe Iisus Hristos din lumina si iubirea Lui avem putere i
la vrsta aceasta, eu mrturisesc , nu chin si durere ci bucurie divin si
inima-n lumin!....Toi pentru care m-am rugat s-i am martori la judecata
istoriei si a Lui Dumnezeu !71
Si Printele Galeriu s-a rugat pentru sute si poate mii de credincioi.
Avea discernmnt : tia unde e coarda sensibil. Si cu tactul sau
binecunoscut, Printele Galeriu a adus pe foarte muli pe calea credinei
Adaptarea Parintelui la noi si la viata noastra dupa Luca 11,42
Sfnta Evanghelie dupa Luca 11,42-- Biblia cu ilustratii-Vol VII Noul Testament ,
Evangheliile,Faptele Apostolilor versiune redactata si adnotata de Barolomeu Anania Arhiepiscolul si
Mitropolitul Clujului -Editura Litera 2011- pagina 2264
68 Form de cunoatere a altuia, n special a eului social sau a ceva, apropiat de intuiie; interpretare a
eului altora dup propriul nostru eu. Cf Dictionarului dexonline la adresa
http://dexonline.ro/search.php?cuv=empatie
69 A nu fi de lepdat = a fi vrednic de luat n seam; a avea pre, valoare.
70 (Ps. 89, 10-11)- http://psaltirea.org/
71 Inregistrare video prezentata la Conferinta "Medicin i spiritualitate" n memoria printelui
Galeriu- Universul Credinei, 21 aprilie 2013- www.youtube.com/watch?v=yuEjLxSnWfg
66
67
37
Si
Galeriu
si a fcut din muli, ucenici. S-a consumat, a ars pentru ca noi s fim
mai buni , curindu-ne zgura pcatelor . Ne-a nvat prin exemplu
personal ce-nseamn s fii pregtit la locul tau de osteneala .
Cultura nu e a colii , ci a dorinei de o via de a o dobndi.72 Ne-a
nvat iertarea si mai ales importana rugciunii pentru ca sfinia sa
era un om al rugciunii, ascultat de Dumnezeu. Si a schimbat destine.
Ingineri, medici , economiti si nu numai au devenit profesori de
religie, truditori ai vocaiei trzii cum spunea Printele Galeriu .
Toi care l-am ascultat , toi ne-am transformat si am devenit
mrturisitori ai credinei insuflate si aezate mai adevarat n noi.
Iata ce mrturiseste cineva care l-a cunoscut si mai de aproape :
Am avut privilegiul s locuiesc n aceeai curte cu Printele vreo
civa ani. A putea s m prevalez de aceast poziie, si s m refer la
Printele Galeriu , vecinul, civilul.
Ei bine, nici vorb de aa ceva: omul i preotul erau o singur fiin,
un singur suflet.
Intotdeauna mbrcat n straiele preoeti, niciodat altfel, Printele
avea o vorba bun, un gnd bun pentru fiecare, interesndu- se de el si
ajutndu-l.
Cnd peste drum de biseric, s-au instalat nite oameni nu - preadui - la- biseric, scandalagii i periculoi, deranjnd slujbele cu
petreceri deocheate i cu muzic grotesc dat la maximum, ce credei
c fcut Printele Galeriu ?
S-a dus la ei, le-a binecuvntat casa, le- a botezat copiii, i-a invitat la
biseric si fiarele s-au mai mblnzit.
In perioada de restaurare a bisericii, l-am admirat pe Printele
Galeriu cum urmrea stadiul lucrrilor. Ieea pe strad i privea turlele,
zidurile bisericii, din diferite unghiuri, mai de aproape, mai de departe,
s nu-i scape nici un amnunt. Rezultatul lucrrii : magistral. 73
www.intelepciune.ro/citate_a.php?page=1&Id_Autor=119&Autor=Albert_Einstein
Nicolae Isaia- Printele Galeriuwww.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=45
72
73
38
Si
Mi-era mila de ei ca-si fac pacate!

n vara lui 1989, este atacat pe la miezul nopii de 8 spre 9 iulie, legat
i btut ntreaga noapte. Pretextul ar fi fost - chipurile - banii, dar de
fapt se cutau manuscrise recente de-ale Printelui , scrieri subversive
mpotriva guvernului . Am fost martori personali, alturi de ntreaga
Biserica Sf. Silvestru, a modului exemplar n care printele s-a raportat
ulterior, cu mila i nelegere infinit fa de agresorii si.
In spovedaniile Pelerinului rus scrie undeva mult sufer printele
duhovnic pentru ucenicii si . Citare din Ioan Carpatul capitolul 35
Uneori cel ce nva e dat spre necinstire si rabd ispite pentru cei ce se
folosesc duhovnicete de el. 74 Printele nostru i n aceasta situaie zicea:
Srmanii de ei... mi era mila de ei c i fac pcate....
Mila e toata scriptura 75
Sfinii Prini neleg prin untdelemnul din candelele fecioarelor,
milostenia76, ceea ce nseamn c fecioria, pentru a putea fi
mntuitoare, trebuie unit cu milostenia. Candela sufletului nostru
trebuie ngrijit, mpodobind-o cu virtui ntocmai urmnd ndemnul
adresat : candelele noastre s le ngrijim, n virtui strlucind i n credin
dreapt s intrm mpreun cu Domnul la nunt gtii, cu fecioarele
cele nelepte ale Domnului pentru eternitate. Si, n ceea ce privete
milostenia , Printele era cel care ddea tot .Si Printele Galeriu si-a
scos bocancii este deja bine cunoscut; s-a ntors acas descul dndusi ncalmintea unui nevoia ! Cnd era la pucrie si primea un
Pelerinul rus Editura Agnos 2009 Traducere din limba rusa Paulin Lecca - Pagina 45
Si Vlahuta zice ca mila e toata scriptura -www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/ne-vorbesteparintele-arsenie-papacioc/rugaciunea-duhovnicesc-81084.html
74
75
Milostnie, milostenii, s. f. 1. Binefacere, poman. Spec. Danie fcut unei mnstiri, unei biserici.
Dar si 1) Sentiment de comptimire fa de suferinele i nenorocirile altora; mil; compasiune. 2) Dar
fcut unui nevoia; mil.- http://dexonline.ro/definitie/milostenie Si Vlahuta zice ca mila e toata
scriptura
76
39
Si
Galeriu
pachet , l mprea imediat nepstrnd nimic pentru sine, pentru mai

trziu, cum am face fiecare .
Faptele dau mrturie, nu gura noastr pctoas; nu numai c
zicea, dar i fcea.
Nu calea este imposibil , ci imposibilul
e calea !
Da , Printele ne-a artat prin exemplu personal c nu calea este

imposibil , ci imposibilul e calea ! Printele si-a dorit sa renoveze
biserica Sfntul Silvestru si a reuit, aa cum a construit n inimile
noastre posibilitatea valorificrii fiecruia din noi .
Este lng zidul bisericii ca sa o sprijine cu rugciunile lui n ceruri .77
De fapt este n altar la fiecare Sfnt Liturghie. Si eu tiu ca n orice
biserica a fi Printele este cu mine la Sfnta Liturghie n fiecare ectenie,
n duh. Pentru ca aa cum Sfinii Apostoli au fost de fapt pregtii de
Mntuitorul , i pe noi Printele ne-a pregtit.
Bunoar vorbea despre o mam care a nainte de plecarea sa la cer ia spus fiului care se tnguia (ce m fac fr tine, mam ! ) : vocea mea
, fiule, dragostea mea pentru tine va fi dincolo de moarte , mai tare ca
moartea !
Si Printele Galeriu ne-a artat calea; si ne-a i pus pe cale.
Si vorba Printelui sunt adnc fericit pentru c ani n ir, m-am
ntrit n spiritualitatea bisericii Sfntul Silvestru.
Nu am vazut nici o mam s se revolte!
Imi amintete de apelul Printelui Galeriu fa de pasivitatea
noastr a mamelor la relele din societate: Nu am vzut nici o mam
s se revolte! Si cea mai grea tar este pcatul savrit mpotriva
77
Din cuvantul Printelui Nicolae Bordasiu
40
Si
creaiei. Suntem popor ortodox prin excelena si suntem campioni la

avorturi(!) Avortul nseamn pn la urm suprimarea unei viei
omeneti. Printele Galeriu ne spune c: din momentul concepiei, se
instituie o nou existen uman, care are atta via i drept la via,
ct are i un nou-nscut, un copil de coal, un tnr, un adult.
De aceea, mama nu are voie s-l ucid, precum nu are voie s se ucid
nici pe ea, sinuciderea fiind un pcat de neiertat mpotriva Duhului Sfnt. 78
Viziunea cretin asupra concepiei omului este confirmat i de
oameni de tiin. Astfel, fiziologul Nicolae Paulescu, descoperitorul
insulinei, consider c: zmislirea se face n momentul ntlnirii celor
dou celule sexuale, a cror unire formeaz oul fecundat. n acel
moment, Dumnezeu trimite sufletul, adic artistul incomparabil care,
supunndu-se poruncii Divine, se pune imediat la lucru, ca s-i
construiasc trupul care va vieui. 79 n cuvntul-nainte, scris la
apariia n limba romn a sus-menionatei lucrri, printele prof. dr.
Constantin Galeriu, spunea:
Biserica, n Duhul Sfnt, nfieaz aceste fiine nevinovate Jertfei
Mntuitorului. ndrznim a spune c Domnul i primete ntr-un fel de
botez al sngelui, asemenea pruncilor ucii de Irod.
Este singura ndejde de a fi luai sub ocrotirea Mielului Celui
njunghiat de la ntemeierea lumii80 a crui Jertf se actualizeaz
mereu n Sfnta Liturghie. Pentru acest pcat de moarte mpotriva
creaiei, a vieii , pentru care contiinta rsdit n noi dup Chipul
Creatorului sufer , este cu putina iertarea , vindecarea , din mila Lui
Dumnezeu , pentru ca n faa Lui nu este pcat de neiertat decat cel
nepocit , iar pentru pruncul caruia i s-a ucis trupul , n-are nimeni nici
Printele Constantin Galeriu, Studiu introductiv, n volumul lui Dr.Keneth McAll, Vindecarea
arborelui genealogic , Piteti, Editura Zodia Fecioarei, 1998, p.36-37
79 Printele Constantin Galeriu, Studiu introductiv, n volumul lui Dr.Keneth McAll, Vindecarea
arborelui genealogic , Piteti, Editura Zodia Fecioarei, 1998, p.17-18
80 Biblia cu ilustratii-Vol VIII Noul Testament (2), Epistolele Sfantului Pavel , Apocalipsa Sfantului
IoanTeologul versiune redactata si adnotata de Barolomeu Anania Arhiepiscolul si Mitropolitul
Clujului -Editura Litera 2011- Capitolul 13, verset 8- pagina 2644
78
41
Si
Galeriu
o grija , nici o rspundere? 81Va invitm sa urmrii documentarul

Strigtul mut (Silent Scream) realizat de medicul american Bernard
Nathanson.82 Fost director al unei clinici de avorturi care n decursul a
doi ani a ntreprins 60.000 de ntreruperi de sarcina a ajuns, folosind
cele mai moderne mijloace tehnologice83 la concluzia ca ftul este fiina
omeneasc separat, cu toate caracterele personale specifice. Astfel,
constientiznd gravitatea faptelor sale, fostul avorionist a devenit unul
dintre campionii luptei pentru viaa.84
Celor adormii, nva Sfntul Simeon al Tesalonicului, le sunt mai

de folos Liturghiile, iar celelalte mai puin i ajut. Pentru c omul,
murind, a ncetat de la pcat, iar prin jertf se mprtete cu Hristos...
se izbvete cu dumnezeiasc mil de toat durerea.85
Printele Galeriu zicea : Femeile nu trebuie sa lase , cu nici un chip , s
ptrund cutitul n trupul lor 86 Iar mama care trebuie s se roage
milostivului Dumnezeu pentru iertarea pcatelor ei, se cuvine s ia
aminte i la pruncul sau pruncii ei, s-i ncredineze ea nsi n cin
adnc iubirii lui Dumnezeu i buntii Lui atotcuprinztoare.
S-i pomeneasc la Sfnta Liturghie simplu, prin cuvintele prunci
lepdai sau pruncii nainte de vreme.
De folos este si Canon de pocin pentru pruncii avortai.87
Iertai-ne ca nu v-am dorit! Va ncredinam Iubirii Celui Prea Inalt !
Iar la Judecata va rugam sa nu ne osndii! 88
Sigur naterea unui copil se face cu jertf. Printele ne mai spunea :
fiecare copil se nate cu darul lui i cu pinica lui .
Printele Galeriu -Studiu introductiv la Vindecarea Arborele genealogic- dr Kenneth McAll
Editura Harisma 1993 pagina 18
82 Mrturie cutremuratoare ( e rugmintea lui pentru viata catre mama, catre medic sau asistenta ).
(Filmuletul dureaza 26 de minute si se descarca de la adresa : http://ro.altermedia.info/cultura-vietii/cepoate-simti-fatul_11021.html .
83 (ultrasunete, examinarea electronica a inimii ftului)
84 http://ro.altermedia.info/cultura-vietii/ce-poate-simti-fatul_11021.html
81
85
Gh.Mihaila- Micul catehism: Sfnta Liturghie - cea mai important slujb pentru cei adormii (II)
Convorbiri cu Dorin Popa Cu Parintele Galeriu intre geneza si apocalipsa Ed.Harisma pag. 326
87 Canon de Pocin pentru Pruncii Avortai -www.Sfintiiarhangheli.Ro/Node/1203
88 Rugaciunea femeii care a avortat- www.crestinortodox.ro/liturgica/viata-liturgica/rugaciunea-femeiicare-avortat-88890.html
86
42
Si
Creterea acestuia si ea cere si jertf si dragoste. Nu este simpl nici

educaia si nici instrucia de care tot mamele se fac rspunztoare mai
nti. Instrucia este necesar, dar nu facut oricum. Trevelyan zisese ca
Educaia a dat natere la o vast populaie n stare s citeasc , dar incapabil s
disting ceea ce merit citit.
Studentul (elevul) recent nu mai vrea s citeasc fiind atras
irezistibil de calculator si de telefonul echipat cu muzica, jocuri si net.89
Ct de greu este sa-i faci responsabili pe unii sa nvee n condiiile
societaii de azi ! Scopul anilor de coal este acumularea creativ pe
care absolventul s o transforme n competen.
Nu numrul de diplome conteaz , ci ce tii s faci , ce competene ai.
Angajatorii spun : Noi nu verificm diplomele, ci competenele .90
Scoala cea mai bun este aceea care nvei nainte de toate s nvei ! a
zis Nicolae Iorga 91; sintagma este valabil si azi.
Dilema profesorului : nu ce tii tu , ci cum l faci pe elev ( student) s
tie, cum transmii !
Si precum a zis Noica : dac nu tii s-nbraci un dialog ntr-o
ncrctur emoional , s nu te faci dascal 92.
Cine l-a ascultat pe Printele Galeriu stie c : dac la mai marii zilei
faci anticamer , la Dumnezeu esti ascultat imediat! .
Si act de nvare este si zidirea interioar. Ct triete omul nva i
dac nu nva, se nva minte. De fapt mama , cea dinti profesoar ,
trebuie s lucreze si aici.
Opinii: De ce nu mai citesc tinerii?

www.ziare.com/cultura/carte/opinii-de-ce-nu-mai-citesc-tinerii-ii-1050051
90 http://studentie.md/news/222/64/Mitul-studentului-vesnic/d,noutati/
91 www.intelepciune.ro/citate_a.php?page=6&Id_Autor=59&Autor=Nicolae_Iorga
92 Malita Mircea , Idei in mers, editura Albatros -1981
89
43
Si
Cunoasterea
Galeriu
interioara se face n biserica
n vechime, construciile impuntoare erau semnul unei construcii

interioare la fel de importante astzi, ele arat doar performan
tehnologic. Biserica este i ea att exterioar, ct mai ales interioar.
Pn s intrm n biserica din lemn, crmizi, mortar i, dup caz,
beton-armat, trebuie s intrm n biserica interioar.93 Sensul profund
al simbolului ndeamn ns la cunoaterea prii nepieritoare din noi
la cunoaterea smburelui nostru divin. Prins ns n vltoarea zilelor de
azi se uit prea repede textul psalmilor biblici care spune explicit
"Dumnezei sntei i toi fii ai Celui Preanalt" 94 . Degeaba construim
zgrie-nori de mai bine de jumtate de kilometru nlime, degeaba
construim maini ct mai rapide i ct mai puin poluante etc., inutile
construcii exterioare n general, dac nu construim nti n noi.
Ce trebuie sa fac omul n biserica.
Printele Galeriu zicea: Iubiilor, omul n biseric nu trebuie sa fac
altceva decat s urmreasc atent si cu evlavie ce face preotul, s neleag ce
face i, daca i ajut Dumnezeu, cu vremea sa si triasc ce face. Dar nu e
obligatoriu. Mcar att, s-l observe cu evlavie pe preot.95
Sorin Dumitrescu mentioneaz ca a aflat cu vremea c statul n
biseric este o deprindere care seamn cu actul de nvare.
Ca biserica nu e un ambient unde m duc ca s-mi ling rnile. Zice
destul lume, nemulumit : E prea mult popor la biserica cutare. Nu pot i
eu sa m gndesc la ale mele . Potrivit Printelui Galeriu nici nu e cazul!
Asta e o eroare a liberei cugetari a acelora care vd credina , ca un fapt
care se consum n afara Bisericii.
93
94
95
www.nistea.com/eseuri/alex_nicolin/pacate-postmoderne.htm
Psalmul 81:6
Sorin Dumitrescu, Rock & Popi, carte de veghe cretin,-Editura Anastasia, Bucureti, 1998
44
Si
Mntuirea noastra trece prin inima aproapelui.

Si cine este aproapele meu ? O tim din Evanghelie... Cu aproapele
mai de departe , uneori e mai uor. Eu cred ca cea mai mare suferina a
noastr este aceea de a ne suporta unii pe alii. 96
Zice i scriptura : Cei dinti dumani ai omului sunt casnicii lui. 97
Printele Galeriu zice : Biserica trebuie sa transforme rudenia de snge, n
rudenia de duh pentru a tri n armonie. 98
Si nici la locul de osteneal nu e uor . Nu-i rmne dect
mulumirea c ai lucrat, cum ne nva Printele nostru ca pentru
Dumnezeu , nu pentru oameni i mplinirea ndemnului Sfntului Pavel
slujba ta f-o deplin! 99
Zice Arghezi : Omul mai avea ncredere n oameni ca un succedaneu al
trebuinei de stare moral peste munca de toate zilele si alturi de ea. Si i-a
pierdut-o si pe aceea. Pierzndu-si ncrederea , omul alearg la credin .
Neputnd s se neleag cu oamenii si cu vremea , el caut prietenia sigur ,
liber si far de constrngeri , cu Principiul si cu Lucrul Etern : Misterul .
Rul este absena binelui i un ru puternic poate distruge un bine
cldu . Pentru ca n viaa de toate zilele se aplic ceea ce zicea Nicolae
Iorga : ce eti , te privete la urma urmei numai pe tine, ce vrei , privete i
pe alii; ce faci , aceea poate privi pe toi.100 De aceea n permanen
trebuie s lucrm binele!
Citare din cuvintele lui Nichifor Crainic , redactorul ziarului Gandirea - Barolomeu Anania- Invidia
celor de langa tine-www.youtube.com/watch?v=BbQpq-TVMDM
97 Sfanta Evanghelie dupa Matei Capitolul Matei 10, versetul 36
98 Convorbiri cu Dorin Popa Cu Parintele Galeriu intre geneza si apocalipsa pag 91
99 Epistola a doua ctre Timotei a Sfntului Apostol Pavel -Capitolul 4 , versetul 5
www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?cap=4&id=79
100 www.citatepedia.ro/index.php?id=7066
96
45
Si
Galeriu
Un lucru nu- i ngduie oamenii : s fii mai bun ca ei .101 Si tocmai de

aceea Printele , ne repeta : mntuirea noastr trece prin inima
aproapelui.... si ori ce-ar fi ncepe tu binele! Sigur binele face puin
zgomot iar zgomotul face puin bine. Dar dac la ru rspundem cu ru,
ntreinem lanul rului. Doar binele poate rupe nctuarea Satanei. Ori ct
ru i-ar face cineva tu rspunde-i cu bine.
Acesta era si canonul dat de sfinia sa Printele Constantin Galeriu :
rugciune si cu lumea purtare divin!
Parintele Galeriu si Lumina Sfnta de la Ierusalim

Printele cnd avea o trire , o bucurie special ne-o mprtea i
nou. Ei bine , n anul n care a fost la Ierusalim de Sfnta Inviere ,
Printele a prezentat la Casa de Cultur a studentilor Grigore
Preoteasa impresii ; prezentarea plin de emoie si simire a fost
nsoit de o filmare cu venirea Sfintei Lumini (ca un fulger a intrat n
capela Sfntului Mormnt)102. De trei ori a repetat imaginea.
Deodata, n ntuneric au tnit sgei de lumina , ca nite fulgere. S-au
amestecat cu sclipirile blitzurilor , dar se distingeau clar fulgerele de sclipiri.
Si deodata , un glob de lumin a tnit din luntrul capelei si a fugit ctre
biserica Golgotei 103
Si apoi :cnd am privit spre Biserica Golgotei, am vzut o femeie cu cele
33 de lumnri aprinse. Aceast femeie este din Bucureti se numete Ioana
Elena Corneanu i iat ce mi-a mrturisit: nghesuit i micat de valul
lumii mi plngea inima. Parc m vedeam prsit de Dumnezeu Doamne
101
Convorbiri cu Dorin Popa Cu Parintele Galeriu ntre geneza si apocalipsa pag. 326
17 aprilie 1993
Pr.prof.univ.dr.Constantin Galeriu Lumina de la Ierusalim -Duhovnici romani in
dialog cu tinerii - Editura Bizantina - Bucuresti-pag 232-233
102
103
46
Si
m-ai lepdat de la faa Ta! Patriarhul a intrat n Sfntul Mormnt. M rugam

cu lacrimi. Deodat, apar fulgere de lumini i scntei, ca mrgelele, ca
globuleele. nchid o clip ochii, ca fulgerat, iar cnd i deschid vd
mnunchiul de 33 lumnri aprins. Lumea aprinde de la mine. Faa mi este
scldat n lacrimi104.
A fi ucenic nseamn a avea contiinta de fiu si
c ai de nvatat 105
Sigur ca suntem cu Printele n gnd . Rutina zilei cu ostenelile ei
rsplatite spre seara trziu , cnd radio Romania Cultural l aduce n
casa noastr si mai ales n casa sufletului meu pe Printele Galeriu .
Si ce zice ? Iat ce zice : A fi ucenic nseamn a avea constiina de fiu
si c ai de nvat Si-l citeaz pe Ioan Scrarul nu atingi
cunoaterea lui Dumnezeu dac nu ai un povuitor.si s-nvei sa te
vindeci numai prin doctorul duhovnic este taina duhovniciei. 106
Nu este ucenic mai presus de nvtorul su, nici slug mai presus
de stpnul su. Destul este ucenicului s fie ca nvtorul i slugii ca
stpnul. 107
Numele lui Ioan Scrarul se asociaz automat n minte cu alte
cuvinte ale Printelui :
Cel ce a biruit trupul a biruit firea ; si cel ce a biruit negreit s-a nlat
mai presus de fire. Trupul este templu al Duhului Sfnt dar i prieten i
duman zice tot Ioan Scrarul. Cum s-l birui pe cel cu care sunt chemat s
vin la Inviere?
Ne-a repetat Printele de-attea ori doar , doar neom activa
simtirea nelegatoare i ne vom mntui.
Ce bine ca exist Internetul ! Gsesc Dialoguri de sear - Despre
ucenic i duhovnic .108 Duhovnicul deplin si autentic trebuie sa fie un
www.st-dumitru.org/buletinnr2.html
Parintele Galeriu interviu redifuzat la radio
106 Ioan Scararul- Scara -.1 din 3. Sfantul Ioan Scararulwww.youtube.com/watch?v=hdsHzAclV14
107 www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=10
104
105
47
Si
Galeriu
martor viu, un receptor si al nvturii si al experienei duhovniceti, fiindc harul implic viaa si nvtur. Trebuie s tii canoanele, sa ai experiena vie a
binelui, a buntaii si sa poti primi ntrebari dinspre fiul duhovnicesc fr s fii
derutat de dificultatea lor. De aceea duhovnicul trebuie sa fie o personalitate
integral deschis, prin fire, dialogului comuniunii.
De altfel, sa nu uitm, relaia personal st la temelia nssi a Revelatiei :
Dumnezeu Tatal este n Fiul si Fiul e n Tatal n comuniunea Sfntului Duh. As
ndrzni chiar sa spun ca asa precum Fiul se refer la Tatl, asemenea si fiul
duhovnicesc se refera la printele sau duhovnicesc. Fiul este n ascultare fata de
Tatal si permanent este Trimisul Lui. Aici avem deci modelul fundamental,
originar de relatie printe-fiu n Tatl si Fiul n Duhul Sfnt. 109
Mult mai trziu aveam sa neleg ce mare noroc am avut noi toi
care l-am ntlnit ! O vorb plin de nelepciune afirm paradoxal ,
faptul ca nu tu i alegi duhovnicul , ci el te alege pe tine ! ....Dac
pornim n cutare, Dumnezeu este Cel care ne pune pe drumuri(Si
Zaheu cauta...) El este Cel Care face posibila ntlnirea marea
ntlnire cu omul care i ia greutatea de pe umeri (de pe suflet) si o
pune nu alturi , ci pe proprii sai umeri duhovniceti .
Tot El , Hristos-Dumnezeu , e Cel Care primete mrturisirea , ta
n cadrul Tainei Spovedaniei. De ce tain ? Pentru ca , n mod
nevzut , Hristos este de faa. 110
Esti tu, si este totusi altcineva
La 40 de zile de la plecarea la cer , au vorbit cei mai apropiai ucenici.
A fost extraordinar sa-i auzi tririle spuse altfel , adica cu alte vorbe
rostite, de ctre altcineva. Pentru c toi i toate o mrturisim la
unison ce mult ne lipsete Printele Galeriu !
Despre ucenic i duhovnic - Interviu cu Printele Galeriu-realizat de ctre Andrei Pleu,

Gabriel Liiceanu, Sorin Dumitrescu, Coriolan Babeti - - www.cerculdepictura.org/?p=13627
108
Despre ucenic i duhovnic (interviu cu Printele Galeriu) www.cerculdepictura.org/?p=13627

110 Razvan Bucuroiu- Duhovnicul meu, duhovnicul nostru Lumea Credintei, martie 2009
pagina 3
109
48
Si
Hrnicia omiletic i iradierea Printelui Galeriu solicitat, clip de

clip, de nevoile enoriailor, de ndatoriri academice i civice diverse,
rmne un episod unic, din tabloul vieii spirituale autohtone.
Printele Galeriu reuise i performana de a fi mereu la curent cu
veacul, fr a fi mai puin respectuos cu tradiia. 111
Avea vocatia recunoaterii darurilor, talanilor nu numai ale
Sfinilor dar i oamenilor de valoare pe care Domnul i-a scos n cale : fii
trupeti si fii duhovniceti , ncurajnd dezvoltarea prii celei bune.
Printele Galeriu ne cunotea mai bine dect ne cunoatem noi112.
La fiecare ne evidenia nevoia prioritar. Dupa plecarea sa la cer,
ucenicii s-au mprtiat pe la parohiile lor din motive de distan ,
vrst , preocupri de bunici sau de alta natur. Ne mai ntlnim n
rugciune comun apoi n fiecare an de Sfntul Constantin113 , de
srbatoarea Schimbrii la Fa din 6 august, ziua prznuirii pentru ziua
naterii n cer , si-n 21 noiembrie cnd este ziua naterii pmntene a
Printelui (cei care au devenit preoi l pomenesc la parohiile lor).
Scrisul ntr-un suflet rmne o venicie114
Avea atta dragoste, nct ne lua pe toi mpreun cu el n nelesurile
lui nalte. Toat lumea este de acord ca opera oratoric a Printelui o
ntrece n receptare pe cea scris.
Cine nu l-a vzut predicnd cu greu nelege pe deplin frumuseea si
darul cuvntrii lui, fr egal. Cel mai mare predicator al vremurilor
Andrei Plesu Modelul Galeriu- Dilema veche nr 456-august 2013 pagina 3http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/modelul-galeriu
111
112
Printele Comsa - La pomenirea la 40 de zile de la plecarea la cer.
In ziua sarbatorii numelui omul primeste la sine, sub acoperisul sau , pe pamant pentru o zi
ntreaga , toata stralucirea cerului..... Cerul sarbatoreste Sfntul, iar pamntul pe cel care poarta numele
sfntului. Virgil Gheorghiu- Cum am vrut sa ma fac sfnt-Ed Deisis Sibiu-2008
114 Parintele Constantin Galeriu - Credinta te instituie in inima Lui Dumnezeu www.napocanews.ro/2008/11/parintele-constantin-galeriu-%E2%80%9Ecredinta-te-instituie-in-inimalui-dumnezeu%E2%80%9C.html
113
49
Si
Galeriu
noastre. Nu fara temei a zis un aran : Cnd l vad vorbind Printele

Galeriu parca Il vd pe Dumnezeu!
In ceea ce privete scrisul , Printele Galeriu tia asemeni Mntuitorului
ca litera ucide ; numai Duhul da viaa 115. Alii sunt de prere ca
Printele era un om cu precdere al inspiraiei retorice, si numai n
secundar al scrisului. De fapt, nu avea nici destul rgaz pentru scris,
iar cnd scria era de mare exigen n alegerea cuvintelor (verba volant,
scripta manent116). Apoi este de netgduit c trecerea de la oralitate la
scris este anevoias si fr frumuseea transmiterii vibrrii emoiilor.
Spontaneitatea-i era o permanen : ("acum mi-a venit gndul acesta!").
Sfntul Ioan Iacob Hozevitul a scris despre rspunderea cuvntului
rostit sau scris.117
Scrii un cuvnt .. cuvntul scris
O, om ! Ce mari rspunderi ai,
E-un leac sau o otrav,
Tu vei pleca din lume,
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Dar ce ai spus, prin scris sau grai
Rmne-n urm drum deschis
Sau lai prin pilda care-o dai
Spre moarte sau spre paradis,
Pe muli, pe muli, spre Iad sau
Spre-ocar sau spre slav.
Rai mereu o s-i ndrume.
Iulia Chira mrturisete : Printele a cutat s lase i n scris gndurile

sale, dar a luptat i cu fiecare n parte, personal, pentru c fiecare a simit
acest fapt. n perioada cnd lucra la articolele pe care le scria n ziar n anii
dup Revoluie, de multe ori dimineile ne trezeam cu cte o btrn venit de
departe, amrt c vecina i-a luat gina. Printele se oprea din dictat, iar eu
m supram puin i i spuneam: Printe, nu putem renuna la scris. tiam
c atunci cnd se ntrerupea din irul ideilor, foarte greu reintra la aceeai
115Sfantul
Pavel - Epistola a doua catre corinteni --Capitolul 3,verset 6- www.biblia-ortodoxa.ro/noultestament/a-doua-epistola-catre-corinteni-a-sfantului-apostol-pavel/

116 Vorbele se pierd in vant, in timp ce scrisul ramane pe hartie: expresie latina folosita atunci cand vrem
sa avem dovada celor spuse, stabilite ntr-o ntelegere- www.rightwords.ro/dictionar/verba-volantscripta-manent--21
117 Sf ntul Ioan Iacob Hozevitul- O, OM ! - http://victor-roncea.blogspot.com/2009/09/o-om-sfantulioan-iacob-hozevitul.html
50
Si
intensitate. Dar printele mi-a spus blnd: tii, scrisul este valabil timp
de multe generaii, dar scrisul ntr-un suflet rmne o venicie. Cu
aceast btrn poate nu m voi mai ntlni niciodat. i apoi, ea a btut
atta cale ca s m vad. Cum s o resping?118
Si aa Printele s-a luptat s zideasc biserici n sufletele noastre!
Ne si zicea : Fiecare suflet era important . Dumnezeu tie s
numere doar pn la unu , si ne trata pe fiecare ca pe un unic
indiferent de starea social sau vrsta. Darul fiecruia este tot unic
dup trirea personal a fiecruia si uimirea noastr deopotriv.
Ce, Sorine , ai venit sa ma asculti oficial ? 119
Cu aproape trei decenii n urm eram cu fiul meu, Dan cnd n brae
, cnd de mnu. Cuvntul care se auzea n tot Dealul Mitropoliei era
de-o frumusee spiritual care mi-a mers la suflet. Si iat c la sfrit un
preot de statur potrivit , s-a apropiat de un grup spunnd : Ce ,
Sorine , ai venit sa m asculi oficial ? Preotul era Printele Galeriu, cel
apelat era cel dinti ucenic Sorin Dumitrescu , nsoit de Rodion, fiul
Printelui
, cum aveam s-mi dau seama peste ani. Duminica
urmtoare am revenit spernd s-l reascult . N-a mai grit printele
ateptat. M-am dus cu ndrzneal la printele care miruia la racla
Sfntului Dimitrie cel Nou , Basarabov si l-am ntrebat : unde este
printele care a vorbit dumineca trecut . M-a lmurit : ei, Printele
Galeriu este la el, la biserica Sfntul Silvestru . L-am cutat si cnd lam gasit , vreme de aproape dou decenii l-am ascultat cu fidelitate si
bucurie . Druit cu o memorie fantastic, Printele fcea conexiuni
interdisciplinare cu competen , druire si pasiune. 120
Parintele Constantin Galeriu - Credinta te instituie in inima Lui Dumnezeu www.napocanews.ro/2008/11/parintele-constantin-galeriu-%E2%80%9Ecredinta-te-instituie-in-inimalui-dumnezeu%E2%80%9C.html
119 Cuvintele Parintelui Galeriu- in 1987
120 Mai bine zis, Parintele facea legaturi ca-n intocmirea unui site Link; dar cnd creezi un site
gndesti ceva ; ori Printele le fcea spontan!)
118
51
Si
Galeriu
La spovedanie, la rugciunile de dezlegare, dei cei prezeni erau cu

zecile, i pomenea pe nume sfinia sa pe toi. Ii pomenea pe ei iar la unii
si cu toi ai casei lor , pe fiecare dup nume. Si ct mngiere cnd
chemarea aceasta este facut astfel nct s nelegi c eti foarte preios
lui Dumnezeu.
A fost un mare dar ! Peste ani , depnnd amintiri , cnd garda
argentinian se transformase n garda cadrelor medicale de la spitalul
unde era internat Printele Galeriu , Dl Sorin Dumitrescu mi-a spus ca
a fost interpelat astfel :
Ce , Sorine, i-a fost team s nu te molipseti ? 121
Am trit lng un sfnt si n-am tiut !
122
Sorin Dumitrescu este fr doar si poate ucenicul cel mai druit si

mai apropiat de Printele Galeriu . A intuit, a scris cel mai adevarat
Despre semnele care s-au artat la ieirea din lume a Printelui Galeriu
, culminnd cu am trit lnga un sfnt si n-am tiut !
Intrarea n ucenicia Printelui este istorisit n Si eu am fost la biserica
Sfntul Silvestru. 123 De ce era aa iubit Printele Galeriu ?
In primul rnd, datorit faptului c-i plceau oamenii. Omul, ca
persoan, l pasiona foarte mult. Aici era o trstur excepional a
dnsului. O putere de la Dumnezeu, e clar. Pe de alt parte, ca duhovnic,
lucrul care se transmitea i la ceilali care nu erau direct ucenicii
dnsului, care-l intersectau numai, ei bine, totdeauna era de partea ta.
121
Din Cuvintele Parintelui Galeriu din anul 2003
Sorin Dumitrescu este fara doar si poate ucenicul cel mai dotat si mai apropiat de Printele Galeriu .
A intuit, a scris cel mai adevarat Despre semnele care s-au aratat la iesirea din lume a Printelui
Galeriu , culminand cu Am trit langa un sfnt si n-am stiut !
122
Sorin Dumitrescu-Si eu am fost la biserica Sfantul Silvestru - vol Rock&popi-Editura

Anastasia -1998-pag 257-273
123
52
Si
Adic, fcea ce face Domnul. Domnul ntotdeauna este de partea

noastr, a fiecruia dintre noi. Cum poate s in partea tuturor, chiar si a
vrjmailor ntre ei? Acesta este un mister.
Parintele nostru parea uimit de fptura umana, de vocaia ei de a fi
prodigios creativ la toate nivelele duhovniceti si n cuprinsul tuturor
strilor sociale.
In context duhovnicesc i-a admirat ntotdeauna pe merituosi, dar de
iubit, i-a iubit nebunete mai cu seama pe "ciudai"- de la rusescul
ciudesnii minunai .
Omul ciudat al Printelui Galeriu , minunaia lui poteniala, nu
poate avea alt model dect pe Hristos, adica pe Ciudatul /Minunatul
Fiu al Omului 124. E ca si cum printre cretini, doar pacatoii ar
reprezenta "sarea pmntului"! Pe acestia nu i ntlnea dect n snul
Bisericii, unde naufragiau din "marea ispitelor".
Biserica era cea care deconspira ct valorau n ochii lui Dumnezeu.
Aici poate ca se afla cheia "iubirii nebune" pe care a simit-o Printele faa
de Biserica. Despre prezena n viaa ucenicilor de acum a Printelui
Constantin Galeriu, d-l Sorin Dumitrescu 125 a spus:
Printele e hrnicu, extraordinar, postum, adic a realizat lucruri fiind
dincolo. De dincolo este de-o eficacitate exceptional. Dnsului i plcea s
spun, cuvntul Sfntului Serafim de Sarov care zicea: dup ce-o s mor, sa
venii la mormntul meu. Ei bine, lumea vine la mormnt si probabil destui vin
si i spun ndoielile sau problemele. Cel puin n ce ma privete, a fost de-o
eficacitate excepional, prezena lui este operanta, nu e o boare benefica, tiu eu,
Sorin Dumitrescu- Postafata la cartea Parintelui Galeriu- Talcuiri la mari

praznice de peste an -Editura Anastasia 2001-pagina
125 Ibd.
124
53
Si
Galeriu
si pasiva. Este extraordinar de operant. De aceea v-am si spus, postum este

extraordinar de hrnicu."126
Aceasta a fost si ideea cu care Mitropolitului Serafim al Europei
Occidentale n emisiunea de la Universul credinei la TVR1 i-a ncheiat
cuvntul n tabara de la Mnstirea Oaa dedicat memoriei Printelui
Galeriu. Este si pe internet.127
Printe , tu care m-ai cunoscut roag-te pentru mine pctosul !
Ne-a emoionat pe toti prin precizie, preuire si dragoste pentru
profesorul si duhovnicul nostru la care se i roag.
Garda argentinian
Ca orice preot de mir, cu toat constituia si aparenta sa
calugreasc, printele Galeriu are n preajm (de o via) o preoteas,
pe aceea pe care cei apropiai o numesc duios si cu zmbet plin de (sub)
neles Coana Argentina. Dar Doamna Argentina este, pe bun
dreptate, exasperat de avalana de solicitri ce cad zilnic pe capul
plecat al printelui. Ea ncearc s salveze ceea ce eventual s-ar mai
putea salva din puterile i timpul lui. Incearc s pun o baterie ct de
ct filtrat n faa fanilor abuzivi. Bilanul este plpnd. 128
Avem impresia ca si dumneaei a realizat de mult c, pn la urm,
mbulzeala aceasta sufocant ajunge s dea, n chip paradoxal, via si
for Printelui.
126
Am auzit la mormnt o mam care spunea fiului s nu suprm pe Sfntul Galeriu
Marturiile PS Serafim Joant despre Printele Galeriu, Universul Credinei, TVR www.youtube.com/watch?v=0FmIsn-CGKs&feature=player_embedded#t=529
CGKs&feature=player_embedded#t=529
127
Costion Nicolescu ; Un parinte emblematic la sfarsit de mileniu- aparut inRevista

Parohiei Sf Ilie Gorgani cu ocazia implinirii a 80 ani a parintelui Galeriu;
www.ucenic.go.ro/despre6.htm
128
54
Si
Stiu o preoteasa care lucrul ei , asculta

ntotdeauna Paraclisul Maicii Domnului 129
Si mai tia ntotdeauna c toate grijile lumeti ale casei, cu cei patru
copii au fost pe umerii ei . Cum te chiam? , m ntrebase Printele
ntia oar. Argentina. A..! Ca pe preoteasa mea. 130 Era n tonul
sfiniei sale dragoste si preuire pentru cea care nelesese s-i ia zilnic
crucea si s-i fie alturi !
Si ndemnndu-ne la rugciune a zis cndva :
Stiu o preoteasa care lucrul ei , ascult ntotdeauna Paraclisul
Maicii Domnului
A ierta nseamn a uita
In sensul divin, iertarea nseamna vindecare. Cnd patru
barbai l aduc pe un paralitic la Iisus Hristos, Domnul i zice: "fiule,
iertate ti sunt pacatele tale". Atunci, precum ne ncredineaz Sfnta
Evanghelie, unii crturari de fa cugetau in inimile lor :
"Pentru ce vorbete Acesta astfel? El hulete. Cine poate sa ierte
pacatele, fara numai unul Dumnezeu. Si ndat cunoscnd Iisus cu
Duhul Lui, ca aa cugetau ei n sine, le-a zis: de ce cugetai acestea in
inimile voastre? Ce este mai usor a zice slbnogului: iertate ii sunt
pcatele sau a zice: scoal-te, ia-i patul tu si umbl! Dar ca s tii c
putere are Fiul Omului a ierta pcatele pe pmnt, a zis slbnogului;
zic tie: scoal, ia-i patul tau si mergi la casa ta. Si slbnogul - s-a sculat
ndat" (Marcu: 2, 3-12). - Rezult de aici limpede ca iertarea n duhul
adnc
si
deplin
al
Evangheliei
nseamn
vindecare.
131
Maria se roaga dar Domnul nu dispretuieste pregatirea agapei de catre Marta.

Din Cuvintele Parintelui Galeriu din anul 1987
131 Parintele Constantin Galeriu- Despre pacatul impotriva Duhului Sfant 129
130
www.crestinortodox.ro/religie/despre-pacatul-impotriva-duhului-sfant-parintele-constantingaleriu-69363.html
55
Si
Galeriu
De aceea Printele Galeriu nu contenea s spun: A ierta

nseamn a uita ; sa uii efectiv ce s-a ntmplat. Si iata explicaia
omului de tiin prof.univ.dr. Constantin Dulcan cu privire la iertare:
Ce nseamn iertarea? Din punct de vedere spiritual, nseamn
pace i armonie. Din punct de vedere tiinific, prin iertare, la nivel de
ADN, modelul negativ este pur i simplu ters i se instaleaz n corp
o bun chimie i un echilibru energetic. E fantastic, e pur i simplu ca
resetarea unui computer.132
Printele Galeriu spunea:
In fata pacatului , Dumnezeu tace!

Dr. Iosif Niculescu
Medic veteran de razboi
In 2006 de ziua Sfintei Paraschiva se mplineau 60 de ani de
cand in fata raclei Cuvioasei, asezat n Sfnta Biserica a Manastirii
Ciorogrla m legam naintea lui Dumnezeu ca voi tri gndul care m-a
stpanit n momentul tragicei morti a mamei mele , la numai 44 de ani,
de a nu pleca din aceasata lume pana nu voi obtine descoperirea de la
Domnul Iisus Hristos , a pcatului care aduce cu el boala cancerului ,
asa cum mi recomandase la Sfnta Spovedanie Ieromonahul si
confesorul Mnstirii Ioasaf Atonitul.
Far ntrerupere n acesti aizeci de ani, adresam aceasta rug , fr a
primi vreun rspuns. De asta data , am simtit ca ntr-un oarecare fel
sunt la captul drumului. Dac timp de 60 de ani nu am fost vrednic de
un rspuns , ce sa mai atept acum, cnd de curand am mplinit 92 de
Constantin Dulcan n spatele tuturor lucrurilor e Dumnezeu- www.formulaas.ro/2013/1053/lumea-romaneasca-24/d-c-dulcan-in-spatele-tuturor-lucrurilor-e-dumnezeu1598
132
56
Si
ani. Aa ca azi n fa chipului Cuvioasei, mi-am zis n sinea mea : azi

este ultima dat cnd ndrznesc a nala aceasta rugciune.
Insemneaz fie c Dumnezeu nu vrea ca oamenii sa fie izbvii de
aceast povar , fie ca nevrednicia mea a fost pricina acestei lipse de
rspuns. Imi aminteam cuvintele Printelui Galeriu care spunea :
In fata pcatului , Dumnezeu tace!
Printe Constantine , dac te bucuri de a-i fi obtinut mntuirea , f-mi
un semn! Te rog descoper-mi ceea ce tii de cnd erai n viat ca m osteneam
s aflu! Voi avea ndoit bucurie de a-mi vedea mplinita sftuirea printelui
Ioasaf, dar si pe aceea de a sti ca Dumnezeu a binevoit si i-a aflat un loca in
Staulul Sau din ceruri m-am nchinat , am srutat sfnta cruce si am
plecat.
Mi-a aprut aa deodata limpede si fr echivoc. Acum tiu ce pcat
au cei lovii de aceast cumplita boal, care cum ziceau btrnii este
data de moarte.
Gndurile mi s-au aliniat ntr-o ordine limpede si-mi dau seama
cum :
la pasul greit duhovnicesc, strnit fiind mania divin, rul intrat
n sufletul omului , coboar n om pe care-l duneaz ireversibil.
Prin aceste rnduri vreau s-i mulumesc Lui Dumnezeu , dar i
Printelui Galeriu de a fi binevoit sa m scoat din adnca mhnire n
care m aflam. Indrznesc s afirm c am un motiv s cred c sufletul
celui care pe pmnt a fost preot , profesor si mai ales duhovnic,
Constantin Galeriu s-a nvrednicit milei cereti si a fost mntuit.
Mulumesc, Sfinte printe Constantine , si te rog , nu ne uita!133
Zicea Parintele Galeriu: Din suferina nveti ceva .134
133
134
Iosif Niculescu- Zi de pomina - Pagini Silvestrene -2006

www.crestinortodox.ro/Asculta__Suferinta-123.html
57
Si
Galeriu
Din plceri nu nvei nimic niciodat. Din dureri totdeauna nvei. Un

eec , o suferina te nva. Nencetat sporeti. Lacrimile sunt roua ta
este roua de lumin; roua cea de la tine vindectoare este!135.
Cnd trupul e rnit curge sange ; cnd sufletul e rnit curg lacrimile....
Sfntul Aurelian spune ca lacrimile sunt n stare sa sting i focul iadului
adic focul pcatului ....Iar pcatul este pinea demonului. Suferina
care se manifesta n durere prin lacrimi adncete contiina .
Fericirile fgduite de Mntuitorul ne vorbesc despre srcie, plns
blndee , foame , sete , milostenie 136..
Si daca cineva este n Hristos , este o fptur nou. . Iar fptur nou,
cere o nelegere nou. Si fericirile se pot realiza doar prin metanoia , n
ntelesul adevrat, prin schimbarea gndirii.
Pentru ca toate le pot ntru Hristos, Cel care m ntrete. 137
Timpul la Parintele Galeriu

Timpul Lui Dumnezeu versus timpul omului
Sfinii Prini arat si nva ca
deosebirea fundamental ntre
Dumnezeu i faptur este Timpul.
Exista timp cosmic (se mic astrele si ceasul nostru ), timpul biologic
(boala la un tnr se vindec mai repede dect la un btrn ), timpul
mecanic , timpul psihologic , timpul existential.
Timpul psihologic : timpul este prea lent pentru cei care ateapt, prea
iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plng, prea scurt
pentru cei care srbtoresc. Dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o
eternitate138
Timpul existenial este dat de valoarea tririi noastre.
Isaia 26, 19
Printele Galeriu- Cartea celor Noua Fericiri-Ed.Harisma-2004-pagina 23
137
Sf.Pavel- Filipeni Capitolul 4, v 13-http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=4
138William Shakespeare- www.rightwords.ro/citate/timpul-este-prea-lent-pentru-cei-care-asteapta-preaiute--16793
135
136
58
Si
Eminescu la 32 de ani lsa o opera care-l nscrie n eternitate si ci

trec prin viaa fr sa lase nimic; Sfnta Ecaterina la 18 ani a devenit
sfnt si Arie la 80 de ani murea eretic .
Printele ne ndemna s trecem n timpul liturgic ( cinei Tale de
taina astazi Fiul Lui Dumnezeu parta m primete 139).
Si prin timpul liturgic intrm n timpul Lui Dumnezeu care este
astazi . Dumnezeu este venic , fr de nceput , fr de sfrit, fr un
nainte si fr dup.
Deci Dumnezeu este numai Da , numai afirmaie creatoare ,
fptura este temporal : venim de la nefiin la fiin , la existena si
via. De aceea n fptur exist si un da si posibilitatea lui nu , mister
al libertii .
Timpul fpturii este : ieri, azi , maine.
Avem timp pentru toate. Sa dormim, s alergm n dreapta si-n
stnga, sa regretam c-am greit si s greim din nou, s-i judecam pe
altii si s ne absolvim pe noi nine, avem timp sa facem proiecte si s
nu le respectm, avem timp sa ne facem iluzii si s rscolim prin cenua
lor mai trziu.
Avem timp pentru ambiii si boli, sa nvinovim destinul si
amnuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident
oarecare, avem timp sa ne-alungm ntrebarile, sa amnam
rspunsurile, avem timp sa sfrmam un vis si sa-l reinventm, avem
timp sa ne facem prieteni, s-i pierdem, avem timp sa primim lecii si
s le uitm dup - aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu lenelegem. 140 Obsedat de faptul ca omul a aflat ca e trector, omul se
aga de orizontala timpului existenial (se zbate s fie recunoscut de
alii , s dobndeasc posturi si demniti , notorietate si avere ca si
cnd ar fi nemuritor. In realitate, trecutul nu-i aparine si nu poate
Rugaciunea a douasprezecea inainte de Sfanta Impartasanie www.crestinortodox.ro/rugaciuni/rugaciunile-inaintea-sfintei-impartasanii-72546.html
139
Octavian Paler - Avem timp- www.jurnale.ro/Octavian_Paler___Avem_timp-e436913792.html

140
59
Si
Galeriu
interveni asupra lui, viitorul este incert iar prezentul nu dureaz dect
att ct clipa sa de relativ contiin. In fapt , omul nu poate face
nimic ca sa opreasc clipa cea repede, nici s-o ncetineasc , nici s-o
grbeasc.
Omul ncepe sa-si dea seama ca timpul de care dispune este precar,
iar lipsa timpului este obstacolul cel mai mare n trirea unei viei
complete. 141 Si , vine o vreme cnd trebuie s tragem sub noi o linie
neagr si facem socoteal.142
Sfinte arhanghele Mihail te rog mai las-m puin s vieuiesc si-i voi
da tie aurul si argintul ..143 (se-nelege al faptelor bune) - zice cntarea sfnt
a tradiiei noastre ortodoxe .
Aurul si argintul.. sunt darurile date de Domnul , talanii
primii pentru aceasta petrecere a omului care este viaa.Vom da
seam dac aceti talani i-am folosit eficient, creator si dac am
mprtit si altora darurile primite, milostivind.
Printele Cleopa zicea ca judecata , aceast dare de seam a noastr
ine cat ai citi cei ase psalmi ai Utreniei. Sunt convins ca are dreptate.
De vreme ce eu muritoare de rnd pot sa recunosc dintr-o privire tipul
fiierelor dup extensii pe computerul meu , cum s nu poat
Entitatea Suprem s fac analiza unui harddisc uman n cteva minute
, pe tipuri de fapte si gnduri fie si de mrimea a zeci de ani.
Timp ai avut este rspunsul !!!A venit vremea s dai socoteal !
Sa te mbogteti n Dumnezeu! era sfatul Printelui nostru!
Timpul Lui Dumnezeu este ASTAZI144

Numele timpului Lui Dumnezeu este astazi un continuu Acum (Nunc et
J Fourasti, Les conditions de lèsprit scientifique, Paris, Gallimard, 1966.
141
Marin Sorescu Contabilitate- www.versuri-si-creatii.ro/poezii/s/marin-sorescu8zudthd/contabilitate-6zuscnd.html

143
De vreme ce eu pacatosul - www.youtube.com/watch?v=tIyAnSTDfjE
142
144
Din Interviul consemnat de Liana-Miruna Ciociu aparut in ziarul Romania Libera 26 februarie 1994
60
Si
in aeternum.145) De cnd cretinul se afl n comuniune i comunicare cu

Dumnezeu , atunci el gust din Timpul Lui Dumnezeu al Eternitii .
Nici ncepnd , nici ncetnd zice Sfntul Vasile cel mare.
Hristos-Mntuitorul este nu numai ntemeietorul si capul nevazut al
Bisericii , ci si axa timpului , centrul istoriei religioase a omenirii.
Inainte de El , istoria se ndrepta spre El, era timpul de ateptare, de
prefigurare. Dupa ntrupare , a nceput iconomia plinirii vremilor 146
Hristos este vesnic prezent n timp. In timpul Sfintei liturghii suntem
nalai ntr-un punct n care eternitatea se ntlnete cu cu timpul si devenim
contemporani si cu evenimentele din trecut dar si cu cele din viitor. Biserica
devine astfel cerul cobort pe pmnt ; scopul este ca prin ea , creaia sa devina
cer.
Fiul lui Dumnezeu vine s locuiasc timpul nostru i s-i asume chintesena
creaiei: firea uman, pentru a o ridica din robia pcatului i a morii i pentru a o
ndumnezei. 147
Asa spune Sfntul Maxim Marturisitorul . Acest neles profund al Timpului l
ntlnim si-n versurile marelui nostru poet :
Cu mine zilele-i adaogi
Cu ieri viaa ta o scazi
Si ai cu toate acestea n faa
De-a pururi ziua cea de azi! 148
Timpul este exemplificat si prin simbolul Sfntului Antim Ivireanu.
Melcul este simbol al rbdarii n purtarea propriei case si a crucii dar si cel al
ntoarcerii n cmara sufletului.
Timpul cu desfurarea nceat , mpovrat de greutatea urcuului, de
spaima fa de atacurile
exterioare , prudena, cuminenia dar totodat
tenacitatea atotbiruitoare sunt cuprinse n nelepciunea melcului.

Melcul , raza si steaua este emblema Sfntului Antim spat pe pisania
ctitoriei mnstirii. Deasupra uii de la intrarea mnstirii Antim strjuiete
145
146
http://en.wikipedia.org/wiki/Laudetur_Jesus_Christus
Razvan Ionescu Timpul omului din eternitatea Domnului-Editura Nemira -2003 -pagina 209
Cristian Galeriu- Sfntul Maxim, un mrturisitor al Crezului Ortodox

- 2010-www.ziarullumina.ro/anul-crezului-ortodox-si-al-autocefaliei-romanesti/sfantulmaxim-un-marturisitor-al-crezului-ortodox
148 Mihai Eminescu-Cu mine zilele-ti adaogi
www.romanianvoice.com/poezii/poezii/cumaine.php
147
61
Si
Galeriu
cioplit n piatr un melc, aceeai form avnd-o i prima cheie a bisericii,

simbol cu tlc (credina si smerenie). Un melc urc drumul trasat de o raz si
se ndreapt spre o stea. Simbolul melcului : legile si dificultile lumii.149Casa
cldit n form de spiral, arat evoluia de la punctul iniial al creaiei pn
la manifestarea plenar. Coarnele care ies si se ascund sunt simbol al vieii si
al morii .
Melcul merge ncet, dar merge cu cas cu tot. Asa s-a simit Sfntul
Antim scrie Printele Galeriu. 150
Mintea cretinului are trei micri, dup Sfntul Maxim Mrturisitorul 151.
Micarea dreapt, cnd cuget numai la Sfnta Scriptur, la minunile
Domnului, la cele cereti. In aceast micare a minii poate intra si ispita
diavolului pentru a-l nela pe om.
A doua este micarea n zig-zag, cnd omul cuget i la Sfnta Scriptur
si la lumea vzut zidirilor, la creaie. Si aici poate intra ispita diavolului, cnd
cuget prea mult.
A treia micare a minii se numete ocolitoare sau n spiral, cnd omul
se coboar cu mintea n inima sa, precum melcul n casa s i mirele si
mireasa n cmar, i de aici, din inim, unde nu mai poate intra ispita
diavolului, mintea se nal spre Hristos.
S strnge ca melcul n coaja
lui. 152....
Cred si marturisesc 153:
Tatl ne-a zidit dupa chipul Lui n Duhul Sfnt.
http://vyvyw.archive.org/stream/Sofian_Boghiu__Sfantul_Antim_Ivireanul_si_Manastirea_Tuturor_Sfintilor/Sofian_Boghiu__Sfantul_Antim_Ivireanul_si_Manastirea_Tuturor_Sfintilor_djvu.txt
149
150
Parintele Galeriu Sfantul Antim -prefata la Acatistul Sfantului Antim Ivireanul
Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile preotilor la adresa

http://biserica.org/Publicatii/1995/NoVII/08_index.html
151
152
Anton Pan Povestea vorbei -www.scribd.com/doc/28900/anton-pann-povestea-vorbii
153
Din accentele pe care Printele Galeriu le utiliza in predici si vorbirea curenta.
62
Si
Cu totul a fost ntre cei de jos, iar de cei de sus, nicicum nu S-a
deprtat Cuvntul cel necuprins; ca dumnezeeiasac coborre a fost, iar nu
mutare din loc, si natere din Fecioar primitoare de Dumnezeu .154
Duhul Lui Dumnezeu lucreaz n lume (duhul sfatului, credinei ,

duhul cunotinei, duhul nelegerii...) a luminat si lumineaza pe om...In
Sfnta si dumnezeeasca Liturghie cerem dumnezeescul har si darul Duhului
Sfnt s ne rugm
Lepdai mnia, defimarea si minciuna zice Sfntul Pavel.
Nu trebuie sa uitm : nu suntei ai votri : ati fost cumparai cu snge. 155

Si cel care se lipete de Dumnezeu e un duh cu El156
Fiul risipitor dupa ce a cheltuit averea facut cu trud de Tatal (si averea
poate fi si sntatea, timpul, omenia), s-a smerit (vrea s fie argat) si s-a
cait (am gresit naintea Ta) ...Si Tatal l recunoate si l ridica la
demnitatea de Fiu dndu-i inel ( logodirea ) si nclaminte (pace
sufleteasc).
Sfinenia nu nseamn s mergi pe ape, sa zbori prin vzduh, sau
nviezi morii; e destul sa-i vezi pcatele si s nu le mai faci
Mntuitorul le-a spus ucenicilor Lui : Tmduii pe cei neputincioi,

nviai pe cei mori... 157 si Printele aduga mereu , pe cei mori
sufletete158 ...
Cea mai mare virtute a sfineniei la care poate ajunge un om n zilele noastre
este s se nvieze pe sine, din propriile pcate".159Moartea ncepe n suflet si
sfrsete n trup.160
Din acatistul Bunei Vestiri Icosul 8- www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-buneivestiri67069.html

155Cor. 6,19-www.biblia-ortodoxa.ro/noul-testament/intaia-epistola-catre-corinteni-a-sfantului-apostolpavel/ P
156 Cor. 5, 17- www.biblia-ortodoxa.ro/noul-testament/intaia-epistola-catre-corinteni-a-sfantuluiapostol-pavel/
157 Sfanta Evanghelie dupa Matei Capitolul 10, 7-8-www.basilica.ro/stiri/taina-sfantului-maslu-sibinefacerile-acesteia_1062.html
154
158
(La Psalmul 50 in loc de vor pune pa altarul Tau vitei, vor pune pe Altarul Tau jertfe noi).
159
Din cuvintele rostite in biserica

Iti merge numele ca traiesti dar esti mort.Adevarata moarte este cea a sufletului.
160
63
Si
Galeriu
Hristos pentru noi a gustat moartea !

Avei credina Lui Dumnezeu161 n loc de avei credina n Dumnezeu.
Marea revoluie a anilor 2000 : supremaia tririlor sufleteti care ia locul
spiritului materialist, al gndirii reci, al gestiunii irurilor de cifre, al
statisticilor i deciziilor luate de sus. 162
Adevratele valori se dovedesc a fi: intuiia, blndeea, simpatia, puterea de
concentrare, nelegerea, empatia.163 Adica darurile Duhului Sfant. Iar
roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, ndelung-rbdarea, buntatea,
facerea de bine, credina, blndeea, nfrnarea, curia; mpotriva unora ca
acestea nu este lege. 164
Dumnezeu ncearc , demonul ispitete ! Lupta e si cu forele trupului si
cu muchii sufletului. Cine nu suie, cade! Ca s cucereti pacea luntric
trebuie s lupi! Este si lupta si libertate.
Biserica nu va aproba niciodat pcatul. Pr. prof. dr. Constantin Galeriu
spunea c se cuvine s precizm c poziia noastr, a Bisericii, este
spiritual i moral. Din punct de vedere juridic suntem pentru
toleran. Comptimim pe aceti frai n suferina lor, dorind sincer s le
venim n ajutor i ne rugm pentru dnii. Dar nu putem fi nicidecum
pentru legalizarea rului, a pcatului. Nu putem spune : rului bine i
binelui ru (Is. 5, 20). Aceasta nu pentru c a hotrt-o cineva anume, ci
pentru c pur i simplu pcatul este ceva nenatural. Homosexualul ncearc
prin atitudinea lui s-i depeasc firea limitat nu prin supranatural, aa
cum propovduiete Biserica, ci prin ne-natural.
Dac omul este chemat la vieuirea supralogic prin credin, prin
pcat el face lucrurile ilogice i anormale. n ciuda faptului c toi oamenii
sunt pctoi, pcatul nu trebuie acceptat niciodat. Omul, chiar dac a fcut
pcatul, caut n mod natural s-l ascund, s se debaraseze de el, s nu se
identifice cu el i, mai ales, s nu-l mai repete. Astfel, Biserica accept i nu
Sfanta Evanghelie dupa Marcu- Capitolul 11 , veset 22

http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=11
162 www.certitudinea.ro/arhiva/6/2011/de-la-lume-adunate
163 Daniel Goleman- -Inteligenta emotionala -Ed Curtea veche-2008
164 Epistola ctre Galateni a Sfntului Apostol Pavel- www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=5
161
64
Si
numai c recomand lsarea pcatului, dar ea l primete pe pctosul care se

pociete.165
Sfaturi de la Printele Galeriu 166
Sa nu uii ca cea mai mare este Iubirea!
Sa nu cazi n deznadejde!
Ct de mare este ascultarea? Trebuie sa asculi dar eu nu pot sa-i impun
aceasta. Ascultarea are valoare n libertate.
Sa zici : Doamne d-mi pacea Ta!
Cea mai grav lips a unuia este criza de sens. Sa fim n consens
(Dumnezeu este sensul) si n consimire cu El.
Sa guti din Cuvntul Lui Dumnezeu ca si cum ai gust din pine.
Iubete pe pctos, urte pcatele lui.
Daca vrei sa te foloseti de ntietate, cedeaz-o mereu altora. 167
Adu road unde ai fost chemat s lucrezi. 168
Sa nu cazi din dragoste!
Ce fel de frumusee cauti dumneata ? mai zicea Printele Galeriu cnd
prea ca dorea ceva ,cineva fr smerenie (adic fr sa-i tie locul) .
S simim cldura iubirii, Tara Iubirii, Tara luminii ! 169 dupa modelul
Dumnezeu-Omul precum Eu v-am iubit pe voi 170
Cuvinte Galeriene memorabile

Sfritul cheam un nou nceput. 171
165
Alexandru Ulea- Biserica Ortodox nu poate aproba homosexualitatea pentru ca Biserica
nu poate aproba niciodat pcatul! - https://prgabriel.wordpress.com/

Parintele dr. Petre Comsa- La pomenirea Parintelui la 40 de zile la Biserica Sfantul Silvestru
http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Sf%E2ntul+Ioan+Gur%E3+de+Aur
168 http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Constantin+Galeriu
169 Levitic cap 18,v 19 S iubesti pe Dumnezeu
170 Ev.Ioan Cap. 13, 34-35 - www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=13
171 Din cuvinteleParintelui Galeriu
166
167
65
Si
Galeriu
Iubirea este principiul vieii i Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne

reveleaz iubirea i viaa n iubire, de la obria ei divin.
n viaa fiecruia dintre noi exist un drum al Damascului.
Jertfa, n substana ei spiritual, este iubire. Jertfa e i contiina; este
cunoaterea precis a unui el superior cruia m devotez. Nu este oarb,
ci totdeauna este luminat de adevr. Jertfa e, de asemenea, libertate. Jertfa,
ca deschidere a noastr ctre Dumnezeu i ctre lume, ca autodruire, este,
n esen, expresia cea mai deplin a iubirii care ne definete fiina. Toate
socotesc jertfa piatra de temelie pus de Dumnezeu existenei noastre.
Revelaia ne nva c Dumnezeu este dragoste. Existena i are
nceputul, de asemenea, n dragoste ca dar al lui Dumnezeu.
Rscumprarea i naterea noastr din nou s-a fcut tot prin dragoste, o
dragoste att de mare, nct a dus la jertfa Fiului lui Dumnezeu.
Semnele Rscumprrii trebuie s reveleze n cele din urm i n noi
chipul lui Dumnezeu, aceast realitate fundamental, pentru a putea
spune: omul este dragoste.
S-a schimbat accentul: traiul bun, mncarea, placerea sunt mijloace.
Scopul este El. Oamenii au inversat facnd din mijloc scop.
O, iubiilor, - n adnc, propriu-zis nu exista moarte, nu exista
desfiinare, - existena omului e un sui continuu .
Jertfa e neplacut numai din pricina caderii noastre, altminteri jertfa e
druire, nu renunare! Drumul jertfei este spre Inviere !
66
Si
Problema capital nu este nici suferina, nici chiar moartea, ci a nu fi

desprit de El, Cel care a biruit si suferina si moartea, prin cruce si
Inviere; cu Tine, Doamne! 172
Suntem zidii dupa chipul Lui Dumnezeu si vederea unei asemnri cu
El.
In 1893 la Congresul I al religiilor la Chigago dupa ce s-au dezbatut
temele , s- au ntrebat daca exista o rugciune pe care s-o poat rosti cu
totii. Si au gsit : Tatl nostru!
Petre Tuea a zis unui om de cultura ateu : Cretinismul este ultima

mare religie a lumii . Si aduc un argument raional : deoarece i cere s-i
iubeti vrjmaii ; una superioar ei, nu are cum sa mai apar. 173
Liberul cugettor nu a mai zis nimic si a plecat .
Printele Galeriu spunea ca liberii cugetatori nu sunt nici liberi ,
nici cugetatori si ncheia cu srcuii!
In Hristos este viaa mea si n El mi aflu sensul vieii
mele si a-L mrturisi este dorul vieii mele ! 174
172www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-constantin-galeriu-127326.html
Interviu realizat de Eugenia Voda la Emisiunea Profesionistii www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/medicina/dr-pavel-chirila

174 Razvan Bucuroiu - Parintele Galeriu, Universul credintei, TVR, Televiziunea
173
Romana - www.youtube.com/watch?v=EXBZUUeYMdc
67
Si
Galeriu
Printele Galeriu spunea adesea cu mare drag :
Ortodoxia are totul ! Doar sa fie trit!

Si
Suvoiul (de energie ) curge continuu !
Omule, oricare ai fi tu , nu uita !
Depinde de tine, suflete unde te aezi!
Aeaz-te sub ipot!
Si aezarea, conectarea energetic se face prin
RUGCIUNE.
Printele Galeriu , cuvntnd.
68
Si
De la Et In Arcadia Ego
la Si eu am fost ucenicul (ucenica )
Printelui Galeriu via
Si eu am fost la biserica Sfantul Silvestru !
n Peloponezul Greciei Antice exista un tinut numit
"Arcadia", loc de ntlnire al poeilor, scriitorilor si
al artistilor n general. Cei care participau acolo, la
ntoarcere exclamau emotionati:
Si eu am fost n Arcadia! - de unde a ramas
celebra sintagma Et in Arcadia ego! !
Pentru un crmpei de bucurie trecatoare, cei din
antichitate
exclamau
ego!".Poate
de
fericiti
aceea
Sorin
"Et
in
Arcadia
Dumitrescu
s-a
considerat ndreptatit ca la ntoarcerea de la

Biserica Sfantul Silvestru sa spun tuturor Si eu am
fost la biserica Sfntul Silvestru !
Si de aici noi toti care l iubim pe Parintele
Constantin Galeriu rostim : Si eu am fost ucenicul
(ucenica
Printelui
Galeriu-
69
Si
Galeriu
CUVINTE DESPRE PRINTELE GALERIU

Si pe mine m-a iubit Printele Galeriu
Numitorul comun al comunicrilor la simpozionul de 7 ani de la
facultatea de Teologie
a fost : Si pe mine m-a iubit Printele
Galeriu ! Acest fapt este n sufletul fiecruia si nu puini sunt cei care
mrturisesc prezena .
Printele Galeriu de bine gritorul, de Lumin mrturisitorul. S-a

consumat pe sine pentru Tine. i asta i-a dat credibilitate. Infinit. Aa
am auzit despre Tine. 175
Crturar cobortor din vna unuia din cele mai istee neamuri de pe
pmnt, cu o memorie si o clarviziune specifica universului eminescian ,
cu umor si ironie nvluite ntr-un cer de iubire spre a nu rni pe nimeni
, niciodat , ludic si intransigent deodat , impetuos si domol ca un abis ,
ferm ca sfinxul si ngduitor ca Dumnezeu 176
Petre Tutea : Printele Galeriu cnd vorbete, te conecteaz la Dumnezeu. In

comparatie cu el, ceilalti preoi nu predica , silabisesc Eram odat cu nite tineri, nu mai
stiu despre ce le vorbeam, i unul sare i mi zice admirativ: Domnuleuea, vorbii de
parc ai fi Printele Galeriu ! Eu, care nclin s m cred genial, era gata s m supr
Pe urm, gndindu-m mai bine, m-am simit onorat! 177
Petre Tuea, marele anonim care nu se bucurase de onoruri sociale i

care a fcut ani amari de pucrie a avut bucuria la sfritul crii vieii
lui, de a fi numit profesorsi de a fi beneficiat de ngrijirea medical a
doctorului Pavel Chiril (acest Alexis Carrel al Romaniei) n spitalul
crestin - social Cristiana si ngrijirea sufleteasc a Printelui Galeriu.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Galeriu
Ion Buga Parintele Galeriu Delasilvestru -in vol.Unde a fost biserica-Ed Sf.Gheorghe VechiBucuresti 2001-pag 48
177 Petre Tuea-www.ceruldinnoi.ro/pages/Constantin_Galeriu.htm; Nu pot s nu zambesc ori de cate ori
mi-amintesc rspunsul naucitor celui care n nchisoare ceruse raspicat la interogatoriu s fie pus in
celula cu Petre Tutea Ce ntelegi tu b, din ce zice Petre Tutea ?Nu pricep nimic, da le zice
extraordinar!
175
176
70
Si
Cnd spui cuiva Te iubesc : e ca si cnd ai

spune nu sunt indiferent fat de mntuirea ta
; tu pentru mine nu ca vei muri niciodata
spiritual . 178
Victor Marola a fost profund nrurit de personalitatea Printelui

Constantin Galeriu, care i-a fost model spiritual i conductor de
doctorat ntre anii 1998 - 2002.179 Adresarea vorbitorului Victor Marola
sa a fost special , aparte a ndrzni sa zic, de veritabil ucenic :
Iubite Printe Constantin Galeriu, prea cucernici parini , prea iubii
studeni , distini invitati si oaspei , onorat asistent. A mulumit apoi
Printelui Constantin Galeriu pentru ca ne-a reunit iari , nu numai
ca ilustru profesor ci c un printe prezent cu delicatee n viaa
noastr si datorit cruia suntem si noi pe o calea credinei . Prezena
mrturisitoare a sacerdoiului180 n cetate. Printele Constantin Galeriu
a fost o prezent n mediu universitar. In relaia cu studenii Printele
fcea primul pas. n 1992, pe holurile Facultii, dup vacan, prin
luna mai, ne-a salutat pe noi, un grup de studeni, aplecndu-se
reverenios i spunndu-ne salutul din perioada pascal Hristos a
nviat, domnilor studeni !" 181
Printele a avut si o prezena civic n Piata Universitii. Sigurul
care putea tempera mulimile nelinitite, asezndu-se primul n
genunchi, multi rostind rugciunea domneasc pentru prima dat .
Toat comunitatea se poate ndrepta prin rugciune . Aceasta era
credina neclintit a Printelui nostru.
Victor Marola cadru didactic la Universitatea din Bucureti, Facultatea de Teologie Ortodox. Le
pred studenilor seminarii de omiletic, catehetic, cursuri de metodica predrii religiei, axiologia
educaiei religioase. Adaptare din cuvantul ucenicului Victor Marola prezentat la Simpozionul 7 ani
179 http://adevarul.ro/locale/galati/victor-marola-afirma-importanta-educatiei-morale1_50ad8f627c42d5a663975190/index.html
180 sacerdiu (demnitatea de preot, cler)- http://dexonline.ro/definitie/sacerdo%C8%9Biu
181 Victor Marola afirma importanta educatiei morale - 05 Februarie 2010, www.presaonline.com/stiri/stiri-locale/victor-marola-afirma-importanta-educatiei-morale-870064.html
178
71
Si
Printele
Galeriu
Cleopa : Printele Galeriu , mare om
la inima lui ! Mi-a fost duhovnic ani n ir!

Ca prezena civica si cultural , Printele Galeriu l-a cunoscut la Iai
pe Dorin Popa care a i avut convorbirile duhovnicesti cu Intre
Geneza si Apocalipsa. Profesorul Dorin Popa a fost dus la Sihstria de
Printele Galeriu si lsat n grija Printelui Cleopa.
Printele Cleopa i-a zis : Printele Galeriu , mare om la inima lui !
Mi-a fost duhovnic ani n ir .
Ucenicul Victor Marola , ca Toma necrediciosul l-a ntrebat pe
Printele Galeriu , care a recunoscut.
A ntrebat apoi pe un alt printe :
de ce nu a apelat Printele Cleopa la un sihastru, un mitropolit sau
ieromonah . Ce a gsit Printele Cleopa la Printele Galeriu?
Ce a gasit ? A gsit ceea ce n-a gsit la alt printe. 182
De vreme ce Printele Ilie Cleopa o perioada bun i-a fost duhovnic
pe ultima parte a vieii i Printele Staniloaie se mrturisea la ucenicul
su de la doctorat , rezult c Printele Galeriu a fost o prezen nu
numai n spaiu universitar ci este o prezen duhovniceasc i
bisericeasc.
Prelucrare a cuvantului rostit de Marola Victor la Conferinta de comemorare la 7 ani a

Parintelui Galeriu (paginile 69-72 in aceasta lucrare-Argentina Gramada)
182
72
Si
Constantin Dulcan :
sunt uimit de ntinderea informaional pe care o

avei ; de-ar fi macar un preot la fiecare 50 km patrai ,
alfel ar arata societatea noastr
Printele Constantin Galeriu era invitat sa vorbeasc n varii locuri
de cult si cultur. Cnd a vorbit despre Paulescu , Constantin Dulcan ,
psihiatru , general al armatei a spus : sunt uimit de ntinderea
informaional pe care o avei ; de-ar fi macar un preot la fiecare 50 km patrai ,
alfel ar arata societatea noastr .
Victor Marola :
Dei avea 80 de ani Printele Galeriu era tnr
Era si o fire conciliatoare : cnd studenii erau nvolburai n

polemic, de echilibru era Printele Galeriu.
Mrturisirea Printelui Galeriu este definitorie: Il mrturisea pe
Dumnezeu n adevrul su n viul vieii.
Dei avea 80 de ani era tnr . Intrebat ce este iubirea, Printele a
mrturisit smerit , ca nu stie s rspund ...
Stie nsa ceea ce nu este iubirea .
Ce e pcat nu este iubire....aplicnd reciproca : tot ceea ce nu este pcat ,
este iubire. 183 Indemna la iubire curat. Invitat s se exprime n
legtur cu iubirea conjugal , Printele a spus:
Dragostea trebuie sa treac prin filtru conjugal, dar s nu rman acolo.
Iubirea trebuie s se nale n plan duhovnicesc.
183
Cuvintele Parintelui Galeriu
73
Si
Galeriu
A fost un sacerdot : slujirea din timpul Sfintei Liturghie era aidoma

unei conversaii cu Dumnezeu , ca si cum comunica cu Dumnezeu.
Rugciunile de tain le optea si totui n linitea bisericii , se auzeau.
In taina mrturisirii a fost nu numai sacerdot ci si un rugtor. La
spovedanie , Printele se ruga pentru ca Dumnezeu s-i dea raspuns
bun pentru ndreptarea vieii celui (celei) care se mrturisea.
Era un un sacerdot si n timpul ierurgiilor. Intr-o mprejurare n
care l-a vizitat, Printele nu a spus ca am un mort n biserica ci ne
ateapt
o cretina adormit. Chiar daca organic nu mai era
funcional , Printele se ruga i parc vorbea cu sufletul adormitei ,
mijlocind ctre Dumnezeu.
Cetatea era o societate, lumea e un depozitar al pcatelor. Printele
era nemulumit de lume , care uneori pare ar fi pierdut . Dar
cuvntul lume vine de lumin , si lumina si binele trebuie s biruie .
Comunitatea se poate ndrepta pornind de la exemplu personal. Nu
numai rul sa fie contagios ci si binele sa fie contagios. dupa cuvntul
lui Dionisie Areopagitul care zice binele creaz, rul distruge!
L-a iubit si l-a ascultat pe Printele Stniloaie, conductorul lui la
doctorat . Printele Stniloae l-a oprit pe Printele Galeriu s-i
urmeze chemarea fcut de Nichifor Crainic printr-o burs la Paris.
Frate rmai aici, aici este locul tu! .
Cine ar fi fost dac ajungea n 1975 la Biserica Sfinii Arhangheli din
Paris ?
Cu sigurana profesor la Institutul Saint Serge n Paris . In societatea
romnilor
din exil ncepnd cu Mircea Eliade , Monica Lovinescu,
Virgil Gheorghiu si alii , cuvntul Printelui Constantin Galeriu nu ar

fi rmas neobservat.
Si cum n-a plecat, ne-a fost de folos nou !
74
Si
Printele Iona Haideti sa vedei si voi un pop

adevarat! : acesta este Printele Galeriu .
Printele Iona fostul profesor universitar Ptruleasa marturisete :

anii de ucenicie : Printele Galeriu184
Nu ma nchinam, nu cinsteam icoanele, nimic, mergeam numai la
predic, s-l ascult pe Printele Galeriu. Incet, ncet, am revenit la
normal, adica la credin, mrturisete Printele
Iona.185 Printele
Galeriu cuvnta vreo ora, cel putin. Pna la 13:00 nu se termina. Si avea
un fel de a vorbi, si o trie, nct un om ca mine, care aveam un sim
critic foarte dezvoltat dupa ce ma fripsesem cu minciuna
comunitilor, nu mai credeam aa uor! un om ca mine a fost copleit.
Avea o cultur extrem de vast, vorbea cu credin, cu convingere i
cu informaie, cu citate din greac si latin, cci si tradusese din colecia
Prini si Scriitori Bisericeti.
Si nu am mai plecat de acolo. Pe urm, vznd eu lume mult la
biseric, nghesuial, m ntrebam de ce vin oamenii acolo. Si-am
nceput sa vin si eu mai devreme, s vd ce se ntmpl. Am nceput cu
o jumatate de or, apoi cu o or, apoi de la nceputul Liturghiei. Incet,
ncet, le-am facut pe toate, n paralel mergnd la bibliotec. Timp de
zece ani cat am stat n Bucuresti, acolo am fost.
Cu tactul sau binecunoscut , Printele Galeriu l-a fcut ucenic. Si
Printele Iona a spus tuturor :
Haideti sa vedei si voi un pop adevarat! 186
Acesta este Printele Galeriu .
Inteleptul din-Staulul oilor Parintele Iona de la Manastirea Oasa- Formula As-nr 980iulie 2011-pagina 26
185 www.formula-as.ro/2011/980/spiritualitate-39/inteleptul-din-staulul-oilor-parintele-ionade-la-manastirea-oasa-14032
186 www.razbointrucuvant.ro/2012/12/13/ioan-patrulescu-parintele-iona-manastirea-oasaprofesor-universitar-familia-ortodoxa-convertire-spovedanie-canon/
184
75
Si
Galeriu
Cuv ntul e o forta! Dar si tacerea e o forta!

Cuvintele! Eminescu , cel mai mare poet era preocupat de alegerea
cuvintelor : Unde vei gsi cuvntul ce exprim adevrul?187Arghezi i
intituleaz unul din volume : Cuvinte potrivite188.
Si-n viaa de toate zilele , cuvntul este foarte important prin
vibraia ziditoare sau distrugtoare pe care o eman. Este limbajul
cotidian care arat modul n care se exteriorizeaz ceea ce am
contientizat.
Injurtur nseamn c aduc n jurul tu ur ;
ngrijire vine de la grijanie (mpartaanie).
Dup cum toate cuvintele din ecteniile Sfintei Liturghii sunt pline de
ncrctur energetic pozitiv , dttoare de putere.
Nu zice preotul n ruga de tain: trimite Duhul Tu Cel Sfnt peste
aceste daruri si peste noi?189.
Cuvntul e o for. Poporul zice cuvintele sunt de argint si tcerea e
de aur.
Tcerea este o acumulare extraordinar de energie sufleteasc
pozitiva . Sfinii cretini ai pustiei, beneficiau din plin de aceast
acumulare de bine, de putere a spiritului nluntrul lor, care le
materializa rugciunile, ajutndu-i s aib chiar viziuni.
Mai multe despre forta cuvntului rostit gsim pe site-ul :
www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/category/parintele-galeriu/
Eminescu Mihai-Criticilor mei-http://poezii.ro-versuri.ro/Criticilor-mei-poezie-MihaiEminescu.html

188 Arghezi Tudor - Cuvinte potrivite- 1927www.romanianvoice.com/poezii/poeti/arghezi.php
189 Sfnta Liturghie a Sfntului Ioan Gura de Aur- Sfanta Liturghie in Catedrala
187
Patriarhala Bucuresti 18.10.2012- www.youtube.com/watch?v=uOMKZu9d044
76
Si
Tacere si rugaciune. Crestina care facea prescuri

pentru biserica , postea si ncuia poarta .
Un prim stadiu al tcerii este cel n care efectiv nu mai vorbim. Multe
credine fac referire la aceasta practica de interiorizare si revigorare
senzorial (cnd nu vorbim multa vreme, simurile devin mult mai
acute). Si zugravul Iordache Nicolau lucra la icoana Maicii Domnului
Prodomia zugrvit n chip minunat n anul 1863, cu post, tcere i
rugciune. Gndul nu se coboar acolo unde aude prea mult vorb a zis
Nicolae Iorga.190
Si Printele Galeriu ne vorbea despre importana tcerii prin exemple
: cretina care face prescuri pentru biseric postete i ncuie poarta .
Si la studiu se aplica tcerea. Linitea din Biblioteca Centrala
Universitara adeverete cuvintele lui Borhes.
Eu mi-am imaginat ntotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci, alte
persoane consider ca ar fi o grdin, alii i-l pot nchipui ca un palat, eu l-am
imaginat ntotdeauna ca o bibliotec i aici m aflam eu... 191
Urmtorul stadiu al tcerii se adreseaza deja minii si sufletului.
Este vorba de tcerea corelat cu rugciunea continu. Pentru a uura
aceasta, adevarata munca de disciplinare prin rugciune tcut, au fost
inventate mtniile, care marcheaz, fiecare, sfritul unei rugciuni si
nceperea celeilalte.
Materializarile de mir pe icoane, lacrimile scurse de pe icoana Maicii
Domnului, toate aceste elixiruri vindectoare miraculoase apar, de
obicei, atunci cnd mintea tace.
190
Nicolae Iorga -http://cuvintecelebre.ro/citate/autori/nicolae-iorga/page/2/

Borhes-http://autori.citatepedia.ro/de.php?p=4&a=Jorge+Luis+Borges
191J.L.
77
Si
Galeriu
A comunica e o art
A comunica e o art ; a comunica bine e unul din atu-urile
cuiva n viaa profesional i public . De viaa personal ce s mai
vorbim; aproape toate necazurile vin din necomunicare , sau
comunicare defectuas.
Intre ceea ce gndesc, ce doresc s spun,
Ce cred ca spun, ce spun de fapt,
Ce doreti tu sa auzi, ce auzi de fapt,
Ce crezi ca ai neles, ce doresti sa fi neles,
Si ce nelegi de fapt, exista cel putin nou posibiliti
Ca noi s nu ne nelegem.
Doar Dumnezeu ne nelege si de aici , ndemnul Printelui :

Pune Doamne straj gurii mele si u de ngrdire, mprejurul buzelor mele;
S nu abai inima mea spre cuvinte de vicleug, ca s-mi dezvinovesc
pcatele mele; iar cu oamenii cei care fac frdelege nu m voi nsoi cu aleii
lor. 192
Rugciunea este convorbirea" noastr cu Dumnezeu, atunci cand
porneste din adncul fiintei, cand este rostita cu umilint si cu ndejde
nestinsa, poate s fac minuni.
Lucrurile mai presus de fire pot fi ntelese doar prin
puterea credintei193Sfntul Ioan Damaschin
Sfinii lumineaz si fac legtura ntre neamul lor si Dumnezeu. Ei

fluidizeaz spaiul spiritual. Sfinii sunt un izvor care purific
societatea noastr. Neamul fr sfini e srac cu adevrat. Ne in si ne
dau testul de sfinenie si nou. Ne introduc sub ipotul benefic de energii
necreate cum spunea Printele Galeriu, ne dau cldura mai presus de
nelegerea noastr. Ne marturisea c Sfntul Pavel este cel mai mare
Psalmul 140,v3-http://doarortodox.ro/2009/01/28/doamne-strigat-am-catre-tine-psalmul-140-sipsalmul-141/
193 Sfantul Ion Damaschin -www.citatepedia.ro/index.php?id=104442
192
78
Si
sfnt ; cel mai mare sfnt romn fiind Sfntul Calinic de la Cernica, pe
care-l considera ocrotitorul Bucuretiului.
Pelerinaj la Sfntul Calinic
Figur 1Sfntul Calinic de la Cernica 1 oct -1798- 11 apr 1868
Era n 1992 . Mama era de 6 luni bolnav la pat . Fratele meu

Valeriu o ngrijea. Sufeream de grija lor, de durere ca nu pot sa ajut mai
mult. La slujba de luni seara , Printele Galeriu a zis : s facem
acatistul Sfntului Calinic. Cu atenie si concentrare l-am urmarit.
Smbata de dimineaa , de ziua Sfntului , mama mea s-a urcat la cer.
E drept ca fusesem la Mcin cu o sptmna nainte si Pr. Constantin
Oancea cu nc un preot fcuser slujba Sfntului Maslu urmate de
Spovedanie si Sfnta Imprtaanie pentru amndoi prinii.
De atunci , l-am cutat si l-am gasit pe Sfntul Calinic
ntotdeauna pe 11 aprilie adugnd la fiecare condac Bucura-Te
Sfinte Calinic izbvitorul de suferin al mamei mele!
Nu am facut ceea ce muli ali cretini mai srguitori fac. Liana prietena
mea de rugciune din vremea aceea , mi-a zis o dat : pe babua asta,
am visat-o azi noapte c Sfntul Calinic o miruia .
Am salutat-o pe respectiva babu, sora Eugenia , nelipsit la toate
vecerniile de smbt seara de la mnstirea Antim .
79
Si
Galeriu
Cnd ascult aceast muzic de Mozart, mi cresc aripi de nger. 194Cu

aripi de nger se simeau toi antimitii de la cntrile de la
vecerniile de atunci. Am aflat apoi ca sora Eugenia a fost la priveghere
de toat noaptea la Sfntul Calinic. Brava babua!
Mi-amintesc de marturia protos. Nicodim Bujor cel care a
alcatuit acatistul Sfantului Calinic la slujba de canonizare .
... Racla cu moatele Sfntului Calinic a stat n mijlocul bisericii
pn la vohodul mic. Apoi a fost dus n sfntul altar si asezat in
picioare la scaunul arhieresc. La slujba Patriahul Iustinian a invitat si pe
ierarhii de garda veche, tinui atunci la distana de regimul comunist .
Cnd a venit vremea sa se citeasca Apostolul , de bucuria revederii ,
ierarhii vorbeau n altar unul cu altul si au uitat sa raspunda la : sa
luai aminte!Eu slujeam si atunci l-am vzut pe Sfntul Calinic n
picioare lnga tronul arhieresc dnd binecuvntarea:Pace tuturor! Nu
stiu ci si-au dat seama de lucrul acesta n forfota aceea , dar n-am s
uit niciodata aceasta minune!195
Minune este si istorioara fntnii de la poarta mnstirii Cernica. In
anul 1821, un pa opri o micu de la Mnstirea Pasrea ca ostatec.
Aflnd Sfntul Calinic de aceast fapt mrav i plec genunchii i
se rug cu mai mult ardoare i cu multe lacrimi la Iisus Hristos ca s
scape pe mireasa lui nepngrit din minile pgnului. n chiar aceeai
noapte, un slujnic turc vru s omoare pe pa cu arm de foc, din pricini
netiute. ns glontele i se opri paei n faa inimei, n punga de galbeni,
i scp nevtmat. Vznd el o asemenea minune, o eliber pe
monahie i trimise punga la Cernica. i din acei bani Sfntul ridic o
fntn, care i astzi poate s rcoreasc peregrinul nsetat i creia i se
spune nc de atunci i pn acum fntna turcului.196
Mi-aduc aminte de o ntmplare de acum mai bine de zece ani.
Cioran Cartea amaraciunilor- www.citatepedia.ro/index.php?id=16899
Silviu Andrei Vladareanu-Amintiri despre Sfantul Calinic- Interviu cu Nicodim Bujor -Lumea
Credintei-aprilie 2006-pagina 35
196 Viata Sfantului Calinic de la Cernica-www.concurseuclid.ro/vietile_sfintilor_files/sfantul_calinic.pdf
194
195
80
Si
E ziua Sfntului Calinic de la Cernica . Il invit si pe Ion . Da , mama

zice el , mergem dar pe la 10 aa... Mi se pare prea trziu, aa ca nu-i
atept , schimb vreo 3 autobuze si constat ca cel de al 3 lea nu e cel
bun , cobor la o rspntie lund-o la picior spre mnastirea Cernica. Si e
frig , si e noroi ...Trec maini de toate felurile si mrimile ; fac cu mna
degeaba, nu oprete niciuna. Si plng , cum Sfinte Calinic eu vreau s
ajung la Sfnta Liturghie de la nceput; unde greesc ca mi se ntmpla
unele ca acestea ... In cele din urma Sfntul Calinic se ndur si mi
rspunde ; oprete o maina .
Este maina fratelui meu care alturi de Silvia, cumnata mea
zmbesc ngaduitori . Trebuia sa fac ascultare ? Trebuie sa trim n
comuniune ? Amndou!
Anul acesta am un orar mai complicat. Mi-amintesc de
cuvintele prin osteneli mici scap omul de cele mari 197. Imi fac curaj
si reuesc s ajung la Cel care a trit n sfinenia muncii si a
nfrnarii198. Ajung si la racl , las i un acatist ; n mnastire este supra
aglomerat nu pot s ajung la masa cu prinoase ; trebuie sa fii foarte
harnic sa prinzi un loc linitit si vreau sa ajung si la facultate. Ies afar.
Tehnica e bine pus la punct , aa ca pot asculta si merg sa aprind
lumnari la mormntul Printelui Stniloae si la fiul Printelui Galeriu ,
Narcis-Nicolae. Cnd vin acas doar pentru puin timp, deschid n
graba TV Trinitas si chiar n acel moment ncepe transmisia unui
material video realizat de Stefania Couleanu n memoria Printelui
Galeriu cu un coninut pe care nu l-am mai auzit. Episcopul Casian, cel
mai iubit ucenic arhiereu vorbete minunat si galerian; pr.Cristian
Galeriu, lumina ochilor si sperana Printelui, fiu duhovnicesc si nepot
dupa trup, d marturie unor fapte tiute doar de cei foarte apropiai. Si
ntre ei cartea de mrturii ale operei parintelui e rsfoit alene ct s se
George Crasnean-Hristofor de la Provata aprilie 2008-Lumea Credintei

www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-calinic-la-cernica/sfantul-ierarh-calinic-la-cernica73049.html
197
198
81
Si
Galeriu
vad titlul199. O Printe, cum tii sfinia ta, ct m ciudesc c nu am

tiut sa promovez cartea si mai ales cum s nu rmi dator niciodat !
Trebuie sa triesc mereu ca s -mi amintesc ceea ce ne-ati spus :
n Duh nu exista distane . !
Fire nevzute dar simite sunt ntre cer i pmnt.
Chiar daca au nflorit corcoduii , e rece si nnorat. De la cismele
de cauciuc pe care le-am purtat n aceste zile ploioase , de la curentul in
care am stat, capt o rceal zdravan. Noaptea nu pot sa respir dect
dac stau n poziie seznd. Ma gndesc la Sfntul Calinic care numai n
scaun s-a odihnit . Si ne-a zis Printele Galeriu : sunt mnastiri,
schituri si scaune. Si sfntul Calinic le-a facut pe toate ! E cel mai
mare sfnt romn ; a zis-o tot Parintele Galeriu.200 Eu am dat de greu
i pentru o noapte. Vai mie ! Ar mai zice tot Parintele Galeriu : ai
primit o lecie ! Si gndul zboara la cuvintele Sfntului Calinic:
Via, vada cti pe lume
Crja, mitr - arhiereasca
Aur , gloria doresc
Orice-n lume am dorit
Sau placeri si tron ,renume
Vanitate omeneasca
Cum se sting , se nimicesc.
Toate aici s-au contopit
Vre un act de caritate

Sau credinta n Dumnezeu
Sper ca in Eternitate
Va -nsoti sufletul meu!
Sf. Calinic
201
Pomenirea ta cea purttoare de lumin, Ierarhe Calinic,

veselete sufletele celor credincioi si atingerea de racla sfintelor tale
Argentina Gramada Dragu-Si eu am fost ucenicul/ucenica Printelui Galeriu-Editura
ReproExpres- Valencia-2013-ISBN:978-84-15323-78-5
200 Argentina Gramada Dragu- Parintele Galeriu: Sfantul Calinic e cel mai mare sfant
roman -www.lumeacredintei.com/marii-duhovnici-ai-neamului/parintele-galeriu-sfantulcalinic-e-cel-mai-mare-sfant-roman/
201 Sf. Calinic- Inscriptie pe piatra mormantului Sf. Calinic- 1 oct -1798- 11 apr 1868
199
82
Si
moate , sfintete simtirile si daruiete tmduiri; pentru aceasta, dup

datorie, te cinstim pe tine si cu bucurie ti cntm:
Bucur -te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu nelepite! 202
Sigur e frumos Acatistul creat de Nicodim Bujor ; dar gasesc pe
Internet n scrierile ierarhului Bartolomeu Anania versuri minunate:
Ascuns acelor triste nelepciuni polare,
Vadit prin strvezimea Cuvntului aprins,

Viezi de-acum deapururi n jarul celor care
Adinsul si-' nsuma si cred dintru adins:
Bucura-te calatorul unui cer cu albe cmpini
Bucura-te ca pe ngeri ngerete i ntmpini
Bucura-te rourare ce culegi si 'mparti lumina
Bucura-te dascl carui 'dascalii de rnd se 'nchin
Bucura-te pace 'n care steaua tremurul si-adie
Bucura-te isihie !
Bucura-te lut prin care Dumnezeu i moaie pasul
Bucura-te cel ce umbli drum nemasurat cu ceasul
Bucura-te semn sub care legea firii se supune
Bucura-te tron cu trepte tamiate 'n rugciune
Bucura-te din minune
Bucura-te sfnt cu bune iasaminte
Bucura-te mare avva dulce Calinic printe! 203
Acatistul Sfantului Calinic de la Cernica, Condacul 1- Carte de rugaciuni-Tipografia

Ramnicu Valcea -1861-pag 178
203 Bartolomeu Anania- Editura Institutului BiblicBucuresti 1981- File de acatist- xa.yimg.com/kq/groups/.../Valeriu+Anania++File+de+Acatist.doc
202
83
Si
Galeriu
Recunostinta . Re Cunosc n Dumnezeu obria mea. De
aceea s dm slav lui Dumnezeu. Si slava Lui Dumnezeu n smerenia

Sa s-a desvrit. Fiul risipitor dupa ce a cheltuit averea fcut cu trud
de Tatal (si averea poate fi si sntatea, timpul, omenia), s-a smerit
(vrea sa fie argat) si s-a cit (am greit naintea Ta) ...
Si Tatal l recunoate si l ridic la demnitatea de Fiu dndu-i
inel ( logodirea ) si ncalminte (pace sufleteasc). Din cei zece, unul
vine si-I d mulumire lui Dumnezeu.
Unul, care-i descoper unicitatea si care rspunde dureros la una
din temele noastre obinuite. Ne-am ntrebat adesea ce nseamn
sntatea sufletului, sntatea mintala sau normalitatea ; am cercetat la
diveri oameni de tiina, savani, mai ales la psihiatri, am gsit definit
sntatea, normalitatea, drept integrarea n mediu, n societate. Mi-am
zis atunci : deci societatea l face pe om sntos?! Acest mediu social
trebuie nteles n diversitatea lui, pentru ca, dac unul se integreaz
foarte bine ntr-un mediu de tlhari, ntr-o mafie, nseamn ca el e
normal? Altfel spus, lumea, ea i d ie sntatea? Erau n societate cei
zece, nu? Dar unul dintre ei n-a acceptat, pur si simplu, sa rmn n
societatea aceea. A fost singurul care s-a rupt de ea si a neles ca nu
lumea l-a vindecat pe el. Si el vine n unicitatea lui, n contiina lui
unic la Mntuitorul. Si spune Scriptura: s-I dea slav; nu simplu
s-I mulumeasc. E ceea ce numim ndeobte recunotina. Slava
Lui, pe care o mprtete cu noi, cum adesea pomenim cuvntul
Sfntului Grigorie Palama: Dumnezeu, fire mai presus de fire, nu are a sui
la slava mai nalt. Slava Lui se descoper prin coborarea la cele smerite.
Slava lui Dumnezeu n smerenia Lui ni s-a descoperit, n chipul robului
pe care L-a luat si al crucii pe care S-a rstignit deschiznd braele Lui si
mbrtindu-ne pe noi, pentru a ne drui nou slava. 204
Parintele Galeriu- Vindecarea celor zece leprosi www.crestinortodox.ro/sarbatori/duminica-29-dupa-rusalii/vindecarea-celor-zece-leprosi98703.html

204
84
Si
De ce mulumim Lui Dumnezeu?

Pentru ca I-a reuit opera!
Asa zicea Printele meu pe care l-am reascultat chiar azi. Corectez :
Printele nostru.care ne mngaie din venicie ! Il simt i la orice
ntmplare a vieii mai importana sau mai puin semnificativ pun cu
ghilimele gndirea si explicaia lui.Bunaoar aa cum sngele este
esena vietii trupului , lacrimile sunt sngele sufletului , citndu-l pe
Grigorie de Nisa! Si cnd sufletul e rnit sa zicem :
Doamne vindec sufletul meu , c am greit Tie !205
Totu-i paradox si antinomie :
si-ntelegi si nu-ntelegi...
Paradx, paradoxuri este un enun contradictoriu i, n acelai timp,
demonstrabil; prere (absurd) contrar adevrului unanim recunoscut;
p. ext. ciudenie; enormitate, absurditate din fr. paradoxe. 206
Antinoma este contradicia ntre dou teze care se exclud reciproc i
care sunt considerate la fel de adevrate.
EL, Domnul a gustat moartea.
Apare un paradox207 : Cel care este iubire si viaa, prin "Care toate sau facut"208 si Care a venit sa rezideasc fptura, gust moartea, care e
negaie a iubirii, a vieii, a oricarei activitai. Primete moartea, care e
ruptur n existena, Cel ce coboar din unitatea si armonia sublim a
Treimii. Dar tocmai pentru aceasta coboara : pentru a arunca din nou
peste prapastia separrii , puntea iubirii.
205
Psalmul 40, 4- www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/psaltirea/catisma-sasea-82154.html

http://dictionare.edu.ro/search.php?cuv=PARADOX&source=
207 Parintele Constantin Galeriu - Iubire si Inviere - Sursa:www.crestinortodox.ro
206
208(Ioan
I, 3)
85
Si
Galeriu
Pentru a lega cele doua trmuri, al divinului si al umanului, al

vieii infinite cu cel al vieii "cazute" n "latura si umbra morii"209: cu
lanul iubirii, care "e mai tare ca moartea", pentru ca poate nate etern
viaa.
Tocmai n adncul nemrginit al acestei iubiri se dezleag, mai ales
taina patimirii ca si a morii Mntuitorului, pe care si-o mrturisete
nsui prin gravul cuvnt rostit de pe cruce : Dumnezeul Meu,
Dumnezeul Meu pentru ce M-ai prasit ? 210 Moartea apare astfel ca
evidena ultima a "prsirii" lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu n-a
facut moartea si nu se bucura de pieirea celor vii211.
Bucuria Lui este bucuria vieii. Paradox pentru c poporul care a primit
att de mult a rmas rece si se mntuie cei mai de departe. (Lumina
spre descoperirea neamurilor.212 )
Cel mai mare OM din istorie , Iisus n-a avut servitori, si

totusi I se spunea Stapan..
N-a avut diploma, si totusi I se spunea Invatator.
N-a avut medicamente, si totusi I se spunea Vindecator.
N-a avut armata, si totusi se temeau de EL .
N-a ca tigat nici un razboi, si totusi a cucerit lumea.
N-a comis nici o crima, si totusi L-au rastignit.
A fost nmormantat, si totusi traieste si azi.
Ma simt onorat sa slujesc un conducator care ne iubeste. 213
Paradoxal a fost si ntlnirea si experiena noastr n duhovnicie

cu Printele Galeriu : n ciuda distanei pe care o aveam de parcurs, a
dificultii si lungimii lectiei de cunoastere sfnt cretea continuu
dorinta de a nelege cu sigurana din nevoia acut de sacru. Iubesc
(Matei IV, 16)
(Matei XXVII, 46).
211 (Intel. Solomon I, 13)
212
Sfanta Evanghelie dupa Luca-Capitolul2 verset 32 -http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=2
213 http://mucenicul.wordpress.com/2009/04/17/iisus-hristos-cel-mai-mare-om-din-istorie/
209
210
86
Si
multimile de credincioi care la un ceas ales din zi , renun la orice

ademenire, si merg la Sfnta Liturghie ; s-au deprins cu biruina.
Ca sa fii biruitor este de-ajuns sa te frngi singur n fiecare zi cte putin a
zis Arghezi cu siguran ; nu gsesc sursa pe net. Asadar ntoarcere la
cartea tradiionala, principalul atelier de lucru cum zicea Zoe
Dumitrescu Buulenga, devenit Maica Benedicta .
Printele Galeriu si credinta lui Mihai Eminescu.
In modul sau unic de a surprinde ideea teologic si de a-i gsi
ilustrri n lumea cultural , Printele Galeriu a facut asocieri inedite ntre
versurile lui Mihai Eminescu si sensul duhovnicesc al vieii. De exemplu,
vorbind despre importana Invierii Mntuitorului, meniona sesizarea
morii ca tranziie , si nu ca stare ultima.
Sensul ultim , destinat de Dumnezu oamenilor este viaa vesnic , lucru
intuit in versuri aparent iconoclaste :
De e sens n asta, e-ntors si ateu,

Pe palida-i frunte nu-i scris Dumnezeu .214
Dintr-un timp al studiului personal, aduse astfel n atenia
credincioilor n miez de predic, gndurile trec de la poezie spre
rugciune. Nu credeam, s-nv a muri vreodat 215Eminescu trei verbe
la timpi diferii si care exprima o venicie . Eminescu a neles desigur
aceast tain a lui Hristos care Se descoper ca Model superior de via,
ca Model viu, deci ca izvor care ne adap i ne nnoiete viaa. El spune:
Iat, dou mii de ani aproape de cnd biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea
dup care se crete omenirea216.
Biografie divin care ntrupeaz i descoper iubirea, precum
mrturisete poetul imediat nainte, c : aceasta au ridicat popoare din
214Mihai
215
Eminescu - Mortua est-1871-www.mihaieminescu.ro/opera/poezia/mortua_est.htm

www.versuri-si-creatii.ro/poezii/e/mihai-eminescu-9zudtpd/
216
Printele Constantin Galeriu Blndul Printe Galeriu: chipul Mntuitorului Iisuswww.crestinortodox.ro/comunitate/group_discussion_view.php?group_id=309&grouptopic_id=6997-
87
Si
Galeriu
ntuneric, i le-au constituit pe principiul iubirii aproapelui. Redm

aceste cuvinte aa cum au fost scrise:
nvturile lui Buddha - observ Eminescu - viaa lui Socrat i principiile
stoicilor, crarea spre virtute a chinezului Lao-Tse, dei asemntoare cu
nvmintele cretinismului, n-au avut atta influen, n-au ridicat atta pe om
ca Evanghelia, aceast simpl i popular biografie a blndului Nazarinean, a
crui inim a fost strpuns de cele mai mari dureri morale i fizice, i nu
pentru El, pentru binele i mntuirea altora.
i un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mndrie i
dispre de semenii lui; i Socrat a but paharul de venin, dar l-a but cu
nepsarea caracteristic virtuii civice a antichitii.
Nu nepsare, nu dispre; suferina i amrciunea ntreag a morii au
ptruns inima Mielului simitor i, n momentele supreme, au ncolit iubirea
n inima Lui i i-au nchinat viaa pmnteasc cernd de la Tatl Su din
ceruri iertarea prigonitorilor.
Ne accentua Printele :
Astfel, a se sacrifica pe sine pentru semenii Si, nu din mndrie, nu din
sentiment de datorie civic, ci din iubire, a rmas de atunci cea mai nalt form
a existenei umane, acel smbure de adevr care dizolv adnca dizarmonie i
asprimea luptei pentru existen ce bntuie natura ntreag!217
Iar Prea Fericitul Daniel a constatat si a remarcat :
Misiunea Printelui Profesor Galeriu a fost una jertfelnic .. si sunt puini
oameni care au ajuns la gsirea sensului vieii ca druire de sine pentru alii.218
Mihai Eminescu, i iari bat la poartZiarul Timpul, 12 aprilie 1881http://vremurivechisinoi.blogspot.ro/2013/01/mihai-eminescu-si-iarasi-bat-la-poarta.html

217
Prea Fericitul Parinte Patriarh Daniel,Omagiu Parintelui Galeriu Interviu realizat de Ciprian
Apetrei - www.biserica-sfantul-silvestru.ro/?q=node/4
218
88
Si
Srcutul !
Cnd era vorba despre cte unul ncremenit pe cale total greit i
nvrtoat o inea pe-a lui dndu-se ateu , printele exclama ludic :
Srcuul!!
Cei fr argumente nalt vocea. Incletarea nu e cu oamenii ci cu
diavolul.
Lupta e mpotriva ncepatoriilor. 219
Diavolul nu lupt direct cu Dumnezeu ci prin intermediul creaturii
lui , fii si. Toi fii sunt chipul lui Dumnezeu.
V rtcii netiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. 220
Si cu comptimire :
Srmanii nu merg la esen!
Ei te rogi tot atta timp ct te uii la televizor ? Iar respectivul
a stat aa la cumpn ca noi toi!
Si mai aduga :
de cte ori ne vedem de porcriile noastre n loc sa vorbim cu
Dumnezeu.
Sfantul Pavel-http://www.biblia-ortodoxa.ro/noul-testament/epistola-catre-efeseni-a-sfantului-apostolpavel/
220 Sfanta Evanghelie dupa Matei, Capitolul 22, versetul 29
219
89
Si
Galeriu
La nceput sunt mai mult un trup , apoi un trup si

un suflet , pe urma un trup , o inima si un suflet
Familia ? La nceput sunt mai mult un trup , apoi un trup si un suflet ,
pe urma un trup , o inima si un suflet 221 ndemnndu-ne la iubire,
rbdare si empatie ( s triesti viaa celuilalt ) mai zicea Printele
nostru Galeriu.
Ce e cstoria? Leagnul generaiilor. 222
O familie este cu totul altceva decat mpreunarea amoroas a doi
ndragostii , care constituie numai un fragment din casatorie.
Cstoria e un angajament ntre doua entitai integrale.
Brbatul care ciupete servitoarea sau croitoreasa ori nimerete n casa
prietenului absent , din punct de vedere teatral e un subiect tratabil ;
dar din punct de vedere al integritaii respectului de sine e o murdrie 223.
O ntreag literatur rsfa infidelitatea si o hrnete , i o pilduire
de fiecare zi prin filme o ntreine ; iar infidelitatea familiei e legat de
infidelitatea profesional si social , pe care o faciliteaz. zice tot
Arghezi.
S nu fie! ar zice Printele Galeriu .
Cu Printele Galeriu : Intre Geneza si Apocalips (convorbiri cu Dorin Popa )

Editura Harisma -2002 -pagina 322
222 Vartan Archelian in dialog cu Parintele Galeriuwww.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1040/vartan_arachelian_n_dialog_cu_printe
le_galeriu.htm
223 La bisericuta de dincolo de lacul IOR, duminica seara la Paraclisului Maicii Domnului credincioii
221
canta : Pentru timpul meu trecut, fara rodul ce L-ai vrut , pentru vorba in zadar , tot ce-a fost
murdar , Doamne , iarta-ma Tu , iar - www.resursecrestine.ro/cantece/vizualizeaza-resursa/5341
90
Si
Trebuiesc mbinate deopotriva mesajul si inima,

care este sufletul mesajului
Trebuiesc mbinate deopotriv mesajul si inima, care este sufletul
mesajului. O experien din viaa sfinilor : martirii erau supui nc
din Imperiul Roman la torturi inimaginabile, si atunci cnd mureau, i
decapitau, erau considerati mori numai cand li se desprea capul de
trunchi. Ori, de aici noi am dedus unitatea minii cu inima. Pentru c
rugciuni facem cu mintea n inim care gndete . Inima simte pe loc.
Cnd se desparte mintea de inim, asa cum este desparit capul de
trup, murim, orice mesaj moare. Legtura ntre minte si inima, adica
ntre lumina, adevar si iubire.
Deci, lumina, adevrul si iubirea Lui.
Cu dor ne vorbea despre mnstire : despre Psaltirea neadormit
sau despre cntarea de o suta de ori a rugciunii Doamne miluieste
de la vecernia zilei Crucii.
Au ramas nscrise n suflet vecerniile n care Printele Sofian, cu
crucea mpodobit cu flori pe cap, se nclina pn la pmnt si iar se
ridica n cntarea crescnd n intensitate a corului; si cu el odata toat
biserica ntr-o trire din alta lume .
Au fost nite ani de referin n care cntarea religioas, rugciunea
supertonic, mi ddea puteri miraculoase.
Poate are dreptate ucenicul Printelui, Printele Iona ca au fost niste ani
n care puterea harului revrsat asupra noastr a fost din belug mai
ales in anii 90, din prea plin.
Cntare ngereasc la Mnstirea Antim si predica dumnezeiasc la
Biserica Sfntul Silvestru. Multumim Tie Doamne, Printele Luminilor
pentru darea cea bun.
91
Si
Galeriu
Drum spre trirea sfnt sunt si nregistrrile video si audio.

Predicile audio si video
sunt
bijuterii n care se exemplific
sintagma lui Titu Maiorescu profesor si de logic : Nu numarul ideilor

conteaza ci modul n care ele sunt nlnuite !224
Tinem cont de acest lucru i la ntocmirea unui site, teze de licenta
sau doctorat. Dar la Printele Galeriu acestea erau naturale, parc
existente deja !
Si inspirat
fcea asocieri uluitoare si fermectoare
totodat. Sigur aceast spontaneitate, dar de la Dumnezeu a fost

cultivat de Printele cu multa perseveren si jertf.
Si noi simim aidoma Printelui Galeriu : cu ct naintm n vrsta cu
atat mai mult creste veneraia si ntelegerea pentru prinii nostri si trupeti
dar i de suflet !
Predicile sunt veritabile cursuri interdisciplinare aplicate pe viata
duhovniceasca care nruresc , influieneaza viaa noastr sub toate
aspectele ei.
Printele Galeriu a vorbit cu un patos , cu o vitalitate si o convingere
de neegalat despre unitatea indisolubila dintre jertfa si nviere si a
scos n evident ntotdeauna modelul divin-uman , reperul spre care
trebuie sa tindem !
224
92
http://autori.citatepedia.ro/de.php?p=2&a=Titu+Maiorescu
Si
DESPRE PRINTELE GALERIU
Printele Galeriu ,
apostol si misionar n lumea noastr.

Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos
Printele Profesor Constantin Galeriu , dei mutat, trupete,

acum apte ani din lumea noastra vremelnica la "cea mbtrnitoare i
pururea venic " , rmne tainic , duhovnicete , prezent n iubirea , n
recunotinta si cinstirea multor cretini , a slujitorilor si fiilor
duhovniceti din parohia "Sfntul Silvestru ", a dasclilor de teologie si
a studenilor de la Facultatea de Teologie "Iustinian Patriahul" dar i a
noastr , n Eparhii, in toat Biserica noastr strmoeasc.
Toti i pstram "candela" unei prezente vii mereu aprins i
mereu luminoas, att prin preuirea motenirii operei sale teologice ,
ct i prin valorificarea amprentelor personalitaii sale duhovniceti i
misionare unice , imprimate n sufletele si n viaa celor ce l-au cunoscut
ca profesor si mentor , cu statura de apostol al spiritualitaii , al culturii
si al tradiiei sntoase n slujirea Lui Dumnezeu si a neamului
romnesc.
Principalele direcii ale vieii si ale slujirii Printelui Profesor
Constantin Galeriu se deschid din rodirea minunat a " seminelor"
duhovniceti presarate cu atta generozitate si drnicie n " solul "
spiritual al tinerilor teologi , al intelectualilor si al credinciosilor , unind
astfel evlavia si nevoina personal cu disponibilitatea total , pn la
jertfirea de sine n ndeplinirea chemarii de slujitor al Altarului , cu o
pasiune nencetat pentru cercetarea si studiul teologiei , cu mare
deschidere spre cultura si mai ales spre tiin.
93
Si
Galeriu
Printele Constantin Galeriu a unit ntr-un tot organic, nalta

cunoatere teologic cu profunzimea experienei Sfinilor Parini ,
transpuse n viaa real a Bisericii, transmitnd el nsui convingeri
duhovniceti tuturor celor ce au atta trebuin de modele. Printele
Galeriu a rmas si va rmne un model de preot adevarat , de profesor
de Teologie cu chemare reala , de apostol , de misionar si de om al Lui
Dumnezeu.
Principalele direcii ale vieii si ale slujirii Printelui Profesor
Constantin cu adevarat filantrop, n cel mai frumos si mai concret
nteles al faptei iubitoare, de la care nu a exclus si nu a ndepartat , pe
cat i-a fost omenete cu putina , pe nimeni.
Iata de ce ne bucurm cu cei care au iniiat si susinut acest moment
de evlavioas , demn si pilduitoare evocare a unei prezente teologice
n viaa bisericeasc din parohii, din familii , din colile teologice si din
ntreaga societate romneasc.
Printele Galeriu lucreaz spiritual si pe mai departe n viaa si n
slujirea Sfintei noastre Biserici , pe care a iubit-o si cu mesajul cruia s-a
identificat cu pasiunea sa unic , iar noi l cinstim nu la timpul trecut , ci
mereu n prezentul vieii noastre cretineti.
Dumnezeu s - l aeze cu cei alei!
Galati 2010
94
Printele Galeriu, preotul tuturor225
Rzvan Ionescu
Miercuri 13 august 2003 va rmne pentru cei mai muli dintre
semenii notri o zi oarecare, o zi despre care nu vor putea s- i
aminteasc mare lucru. Poate ca au rs, poate ca au iubit, poate ca au
plns sau poate ca au plecat pur si simplu undeva, departe. Zorii acelei
diminei de Gustar erau, la urma urmei, ca toti zorii din toate zilele de
pana atunci ale lumii. Pentru multi cretini, nsa, acea zi va rmne
scrilejit n adncuri de suflet, ca fiind ziua cnd si-au petrecut
duhovnicul pe drumul dintre altarul bisericii si curtea ei, acolo unde, la
poalele unui brad, nalt i drept aidoma vieii celui plecat la Domnul, o
cruce din lemn poarta ctre eternitate numele aceluia ce i-a dus-o
demn, arznd ca o flacar n dragostea sa de Hristos si de semeni :
Preotul Constantin Galeriu.
Buletine de stiri si Birouri de Presa
La stirile diminetii, o duduie voioas anuna, vorbind profesional pe
nas, ca la orele 11, la Biserica Silvestru din Bucuresti, va avea loc
nmormntarea Printelui Galeriu, dupa ce n prealabil sufletul
venerabilului duhovnic plecase la cer cu trei zile n urma, la ora 21 fix,
de la Spitalul Universitar! Ct de mare nsemntate are astazi
exactitatea! mi spun. La 10 si jumtate Biserica Silvestru era
nconjurat de o multime de oameni, ce asteptau sfritul Liturghiei ce
precede ntotdeauna slujba nmormantarii unei fete bisericesti. Oameni
tcuti, mbracati modest, dar curat, cu chipuri desi ntristate, scaldate
parc de lumina prietenoas a soarelui. Ateapt.
Din cnd n cnd se nchin si apoi iar asteapt. Ca n zilele de
spovedanie, la Printele lor, cnd ateptau cuvnt de mngiere i
iertare. De jur mprejurul lor polititi narmai supravegheaz atent
Razvan Ionescu- Lumea credintei, anul I, nr. 2; http://ucenic.go.ro/despre15.htm
www.crestinortodox.ro/reportaj/parintele-galeriu-preotul-tuturor-72285.html
225
Si
Galeriu
aceasta ateptare rugtoare. M-ndrept spre unul dintre ei cu gndul de

a afla cte ceva din ceea ce simte n fata acestei adunari tcute ce
nconjoara Biserica Silvestru. Intrebai-l pe sefu daca am voie sa va
raspund!. M-ndrept spre sefu. Ii dati voie? ngim. Ma
masoara atat de vigilent, din cap pana in picioare si invers, ca brusc ma
simt vinovat, imi vine sa ridic minile si sa ma predau din proprie
initiativa. Da din cap ca nu. Pi e niste reguli e birouri de pres.
Renun. In jurul meu oamenii se nchina si asteapta. Ma alatur lor. Manchin si astept. Astept ca pe drumul intortocheat spre Europa, Biroul de
presa al Ministerului de Interne sa precizeze clipa cand militienii au
voie sa devina oameni.
Cand ierarhii plng
Intru n biserica. Un culoar lung, parca fara sfrsit, te duce spre
catafalcul unde trupul mputinat al Printelui asteapta, la rndu-i. Manchin si ma amestec printre zecile de preoti, clugari si clugarite ce
mprejmuiesc sicriul. Sunt atat de multi nct Printele pare ca st
asezat pe bratele lor. Oameni ce se viseaza printi si ctiva politicieni
scapatati ocupa locuri strategice. Ceilalti pur si simplu n-au venit.
Campania electorala e nca departe si, oricum, sunt siguri ca Printele
nu se supara. N-a fcut niciodata discriminari. I-a iubit pe toti, i-a
nteles pe toti si i-a iertat pe toti, pentru ca a fost si a ramas preotul
tuturor. Oameni simpli si artiti de prestigiu, studenti teologi si
cersetori, muncitori si intelectuali rafinati, toti s-au lasat prinsi n
plasa Printelui Galeriu, pescarul de oameni. Lumea ncepe s se
nghesuie. Intra in biserica Patriarhul Teoctist, urmat de un sir de
ierarhi ce parca nu se mai termina: Daniel, Mitropolitul Moldovei,
Serafim, Arhiepiscopul Berlinului si Mitropolit pentru romanii din
Europa Centrala si de Vest, Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Andrei,
Arhiepiscop al Alba Iuliei, Nifon, Arhiepiscop al Targovistei, Casian,
Episcop al Dunarii de jos, Ambrozie Episcop-vicar patriarhal,
Varsanufie si Sebastian, Episcopi-vicari ai Arhiepiscopiei Bucurestilor.
Incepe slujba nmormntarii. O slujba cu 10 ierarhi si peste 100 de
preoti. In ochii lor, lacrimi. Acum stiu si pot sa va mrturisesc: si ierarhii
96
Si
plang. Patriarhului i tremura glasul. A fost mereu aproape de Printele

Galeriu . Uneori s-au ntlnit n idei, alteori s-au despartit. Dar
ntotdeauna n dragoste. In dragostea de Biserica. Parca niciodata nu iam vzut o asemenea paloare n obraji. Fiecare ncearc s evoce n
cateva cuvinte personalitatea Printelui . Dar parca vorbele nu se
aduna la locul lor. La urma urmei ce poti sa spui despre o flacar?
Fiindca Printele a fost o flacr ce n cuvntul sau i-a mistuit pe toi,
iertand si iubind. Cuvintele se las asteptate. Printele asteapta. Lumea
asteapta. Unul lng celalalt, doi preoi cu capetele sprijinite de o
icoana, ca doi orfani: Nicolae Bordasiu si Stefan Alexe, cei care au slujit
o viata alaturi de Printele Galeriu . Si ei ateapta. Au lacrimi in
pleoape. Slujba s-a terminat.
Cerul, cununa si cercul
Mulimea iese din biserica, urmnd sicriul cu trupul Printelui
Galeriu. Garda militar n pozitie de onor. Fanfara. Imn national.
Lumea arat cu degetul ctre cer. Un nor perfect rotund nconjur
soarele, iar norul este cuprins de un curcubeu la fel de rotund! Ca o
aureola. Un semn de ramas bun sau cine tie? Poate ca cerul a vrut s
spun mai mult decat au putut spune n cuvantul lor oamenii. Cand
trupul Printelui este coborat in mormant, cercul dispare.
Anul bisericesc ncepe la 1 septembrie si se sfrseste la 31 august. A
nceput cu plecarea la cer a Printelui Sofian, n septembrie, si se
ncheie cu plecarea Printelui Galeriu, n august. Ca o cunun.
Cununa Maicii Domnului.
97
Si
Galeriu
Un printe emblematic la sfrit de mileniu
Costion Nicolescu
Cel mai frumos portret al Printelui Galeriu este scris de Costion
Nicolescu la mplinirea a 80 de ani 226:
Traiete-ti unicitatea ! i-a urat Printele Galeriu .
Un personaj pitoresc.
Cu barba sa patriarhal, mereu cu grija pieptnat;
cu plria sa cu boruri late, ca un nimb n jurul chipului
concentrat;
cu poala mantiei fluturnd nu n vant, ci de mersul lui iute; cu
un fular negru burduit, iarna, n jurul grumazului;
cu omniprezena sa prin attea adunari, de la cele din colile
cele mai modeste, pana la cele ale unor societai simandicoase; prin
felul n care bag de seam si ntmpin ntotdeauna, pe toat
lumea, zmbitor si binevoitor, cu mieroase cuvinte de vindecare,
asa cum l vezi citind adnc, cu ochelarii de moda veche parc
stnd mereu s-i alunece pe vrful nasului;
cum are mereu un gest de ncuviinare al capului cand i ascult
pe alii (Da! Da!); prin felul cum mparte, boierete, binecuvntri
si mbrtiari sau cum srut pe cretet pe oricine se apropie de el;
prin toate acestea si prin destule altele, printele este o

prezen inconfundabil, care nfrumuseeaz locurile prin care
trece.
Costion Nicolescu ; Un parinte emblematic la sfarsit de mileniu- aparut inRevista

Parohiei Sf Ilie Gorgani cu ocazia implinirii a 80 ani a parintelui Galeriu;
www.ucenic.go.ro/despre6.htm
226
98
Si
Printele Galeriu este unul dintre personajele care marcheaz si
caracterizeaz frumos Bucuretii necjii ai acestui sfrit de

mileniu.
O descriere complet a vieii noastre urbane din acest timp nu ar fi
corect si complet fara menionarea figurii si lucrrii lui. Si asta n
extenso. Fr ndoial, dintre toti prinii importani ai Romniei
contemporane, el este cel mai cunoscut, atat n mediile ecleziaste, ct i
n cele profane. Acest lucru se datoreaz pe de o parte prestatiei sale, iar
pe de alta ubicuittii neobosite. Este un printe care nu numai i
ateapt pe credincioi sa vina la el n biserica, dar care iese adesea si cu
folos n lume. Nu este tema pe care sa o refuze sa o abordeze, oricat de
stranie ar fi ea.
Un domn!
I-am auzit pe foarte multi dintre acei care nu prea sunt introdui n
cele ale Bisericii adresndu-se cu domnul Galeriu (nici mcar, ca in
Ardeal, cu domn printe), ceea ce pentru un credincios suna putin
bizar. Realitatea este ca, ntr-un fel duhovnicesc!, este un domn
adevarat, n sensul ca realizeaz asemnarea, dupa har, cu Domnul.
Un personaj (puin) aerian.
Printele iubete si repeta adesea acea definire a Sfintilor Parini din
vechime, cum ca rul este absena binelui. De aceea, el nu prea poate
realiza existena rului, decat cel mult ntr-un fel abstract, impersonal.
Sub acest aspect, multi l considera un pic naiv, usor de pclit. El pare
sa pluteasca majestuos
ntr-o realitate care s-a desprins sau se va
desprinde n chip necesar de rau. Acest lucru este si mai evident atunci
cand i apreciaz pe alii: toti sunt buni, iar cnd nu prea sunt, ei devin
Sarmanul! sau Bietul!. Probabil ca neputina amintit provine si
din faptul c, purtator i vestitor de bine fiind Sfinia sa, n preajm-i
rul se vestejeste n buna parte. Si dac printele este putin aerian, apoi
asta i se trage, desigur, de la adierea Aerului liturghic, pe care-l leagan
99
Si
Galeriu
la Sfnta Liturghie deasupra sfintelor vase, n timp ce noi ne mrturisim

dreapta credina.
Un mare actor (liturgic!)
Acest aspect este deosebit de evident, mai ales, n felul n care
cuvanteaza. De altfel, n studentia sa a facut teatru. Gesturile-i, de la
cele ale capului la cele ale minilor, maniera n care urc i coboar
glasul in numai de arta elocinei, ci si de cea a scenei. Adevrul este ca
practica aceasta arta cu talent si farmec. Chiar daca, cel mai adesea,
monologurile sunt de o lungime wagnerian. Acest talent a fost,
pentru el, ca pescar de oameni, mreaja cu care a prins spre mntuire
multi petiori, unii chiar de aur. In acelai timp, este destul de clar ca
Printelui i place sa iasa nu numai solar de solee, dar i la rampa. Ins
este o ramp de pe care se fac lansri spre ceruri, spre Treimea Sfnta
Care le locuiete, asteptndu-ne tandru.
Un om fr timp, care are totdeauna timp.
Paroh adult, profesor universitar important, cap de familie (din ce n
ce mai numeroasa), confereniar si interlocutor suprasolicitat, duhovnic
cercetat, probabil de mii de credincioi Te miri cum poate face faa
printele la attea cerine, mai ales daca ii seama si de vrsta sa si de
faptul ca sntatea i-a fost mai tot timpul pe muchie de cutit (din
fericire tria duhului a compensat fragilitatea trupului).
Nu tie sau nu vrea sa refuze pe nimeni. Gsete un timp pentru
fiecare. Partea dramatic este ca destui dintre cei care sustin ca-l iubesc
nu nteleg s-l protejeze n nici un fel, l coplesesc cu toate mruntisurile
lor. Sau, cine stie, poate ca asa cum aminteam, tocmai aceste asalturi
continue i dau fort. In orice caz, cand vrei sa pastrezi o legatur mai
apropiat continu cu printele, se cere sa-ti exersezi n grad nalt
rbdarea. E mereu coad la el!
100
Si
Un mare risipitor.
Printele nu ine nimic pentru sine. Imparte totul, si mai ales i
mparte viaa cu toate ale ei. Nu exista pentru el viaa privata, totul e
pe faa si pentru toi, pentru cei srmani cu viaa duhovniceasc, pentru
c, pn la urm, ntr-un fel sau altul, toi suntem sarmani si avem
nevoie de iubire printeasca. Cnd era deinut la Canal, povestea
cineva, mparea de ndat, de obte, ntreg coninutul pachetului primit
de acas, n timp ce toti ceilali tot cutau sa mai ina cte ceva numai
pentru sine. O slbiciune tot are si printele: crile! Cei ce i-o tiu, ori o
iau ca atare si i vin n ntimpinare, considernd fiecare carte ce i-o
mprumut ca un dar deja facut, ori evita sa o mai fac.
Un om enervant.
Pentru unii, mai ales pentru destui confrati (gelozie de breasla ?),
printele Galeriu poate fi enervant. Enerveaza prin calitatile sale, pe
care acestia le pot considera, n unele situatii, defecte : prin calm, prin
disponibilitate, prin struinta la rugaciune, prin mpaciuitorism, prin
lipsa de apologism afisat etc.
Este drept, Printele fiind un om care ncearc sa fie (bine) cu toat
lumea, ceea ce nu totdeauna se poate, se poate ajunge sa se profite de el,
fiind pus, n companii nepotrivite, care-l expun ntr-un fel.
Un om paradoxal.
Se ntmpl ca Printele sa rezolve pur si simplu lucruri foarte
complicate, mai ales pe cele cu coninut accentuat spiritual, dar sa se
complice foarte tare n soluionarea altora extrem de simple, de natur
evident formal. Ca atare, trebuie cutat ndeosebi pentru cele dinti.
101
Si
Galeriu
Un om al iubirii neprecupeite.
Ceea ce ateapt omul de la un alt om este mai ales un pic de atenie.
Cand atenia vine din partea unui preot receptat ca a fi de mare valoare,
cu punga ncrcat de talani, omul ce-i sta n fa realizeaz ca are si el
o importan pe lumea aceasta, n care cel mai adesea se poate simti
pierdut si insignifiant. O memorie fabuloas l ajut pe printele sa
poata chema pe nume mii de oameni si sa-i aminteasca, la momentul
potrivit, detalii din viaa lor. Lucrul acesta este flatant si mngietor
pentru orice om care ine sa conteze nu ca simpla oia fr nume ntr-o
turm prestigioas, ci ca persoana unic si important, daca nu prin
fapte mree, macar prin faptul ca si pentru rscumpararea lui s-a
varsat o pictura din sngele lui Hristos. La rndul lui, printele are i
el o nevoie de iubire, si tie c nimic altceva nu-i poate aduce o brum
de iubire decat o mare investiie de iubire. Dar, chiar si aa, nu eti
niciodata n pierdere.
Un om al rugciunii, ascultat de Dumnezeu.
Sunt lucruri tainice (cteodata si mistice) pe care le realizezi numai
prin experiena personal, despre care trebuie apoi sa dai mrturie.
Pna la urm, asta ateptm fiecare de la marii duhovnici: ca atunci
cand suntem la ananghie sa ne sar cu eficien n ajutor i sa ne scoat
din belele. Sa ne fie o pil la Dumnezeu. Or, ntru aceasta lucrare s-a
relevat att de adesea Printele Galeriu credincioilor, n primul rnd,
dar si mai puin credincioilor, n destule ocazii. Punctul sau cel mai
tare este acela ca este un om al rugciunii permanente, o rugciune
facut cu precdere pentru alii. S-ar putea culege mii si mii de mrturii
despre felul n care printele i-a atras pe ataia din prpastie cu funia
rugciunii sale cu putere mult. Apologia principal practicat de
printele Galeriu este rugciunea.
102
Si
Un printe n sensul autentic al cuvntului si al

Cuvntului.
Dintre persoanele Treimii Sfinte, nu att Hristos pare s fie modelul
prim al Printelui Galeriu, ct Tatl ceresc. Este printele prin
definiie (existenial). Este un printe bun pentru toat lumea, pentru
cei simpli, ca si pentru intelectuali de ras.
Cuvintele sale au, dupa modelul celor lui Hristos, straturi pentru
toata lumea. Ele conin atat citate savante, cat si istorioare n general
accesibile. Nici cnd se repet, discursul sau nu ajunge sa fie obositor, si
asta datorit tririi autentice si intense care-l genereaza si-l nuaneaz.
Un prieten al lui Dumnezeu.
Ceea ce conteaz, pn la urm, este faptul ca printele a parcurs
acest drum de la slug la prieten al lui Dumnezeu 227rmnnd pe tot
acest parcurs existenial un slujitor exemplar al Bisericii (ceea ce
nseamna al lui Hristos si al oamenilor, n acelasi timp). Prietenia
Printelui nlesnete prietenia fiilor sai duhovniceti.
Ca atare, e bine sa te nsoesti cu el!
227
(cf.Ioan 15,14-15)
103
Si
Galeriu
Despre semnele care s-au artat la ieirea din lume a Printelui Galeriu228
Sorin Dumitrescu
Petre Mihai Bacanu: Sorin Dumitrescu, lumea v cunoate ca pe unul
dintre ucenicii cei mai apropiai Printelui Galeriu, daca nu cumva
chiar cel mai apropiat. Intreaga pres a semnalat ciudata aureol a
Soarelui, tivit de un curcubeu circular, aparut brusc deasupra crucii
bisericii Sfntul Silvestru exact n momentul n care era dus la groap
sicriul cu trupul nensufletit al Printelui . Uriaa mulime strns a
privit consternat semnul, prezent pe cer pe toata durata petrecerii
Printelui la mormnt. Apoi semnul s-a ters treptat.
Unii au zis ca este un curcubeu fizic, de aceeasi sorginte cu a
curcubeului aprut cu prilejul vizitei lui Bush, altii, printre care si
dumneavoastr, l-au citit auroral, ca nendoielnic semn ceresc.
Ce anume v-a determinat s-l considerai de cert origine divin,
transcendent?
Sorin Dumitrescu: Folosesc acest prilej pentru a-i informa pe cititori c
semnele au fost mult mai multe, iar unele chiar mai uimitoare dect
semnul ceresc pe care l comentm. Ieirea din lume a Printelui
Galeriu, ncepnd din momentul morii propriu-zise, clinice, si pn la
nhumarea n grdina bisericii, a fost punctata de o serie de semnale
dumnezeieti de mare si precis expresivitate teologic, care exclud
complet citirea lor ca simple coincidene. Dar nainte de a vi le prezenta
si pe celelalte, ni se pare util lamurirea semnificaiei semnului aparut
pe cer la nmormntare. Ei bine, fenomenul minunat vzut pe cer de
miile de oameni strni dinaintea bisericii a fost n realitate extrem de
explicit. El a reprodus pe cer un tip de icoane, dintre cele mai
prestigioase, ale naosului si pronaosului bisericii n stil bizantin,
zugrvite totdeauna numai pe tavanul cupolelor, numite "cerul
Interviu realizat de Petre Mihai Bacanu ucenicului Sorin Dumitrescu www.adevarulonline.ro/2003-08-14/Societate/curcubeu-pe-cerul-senin-la-despartirea-de-parintelegaleriu_48982.html; http://ucenic.go.ro/despre21.htm
228
104
Si
bisericii". Fie ca este vorba de cupola central, a naosului, fie ca este

vorba de cupolele ridicate pe pronaos, tavanele acestora reprezint
totdeauna principalele ipostaze christice ale tradiiei Bisericii
Rasaritene. Asa este, bunaoar, icoana Pantocratorului, adica a
atotputerniciei Domnului, figurat pe tavanul cupolei si care strjuieste
din nalt cuprinsul bisericii. Ea Il inftiseaz pe Hristos tinnd Sfnta
Evanghelie, cu degetele puternic tensionate ale minii stngi, iar cu
mna dreapta binecuvntnd de sus, din naltul "cerului bisericii",
mulimea credincioilor. Aceasta megaicoana a bustului Domnului,
nfatindu-se Bisericii n ipostaza Pantocratorului, este ntotdeauna
tivit de jur-mprejur de un inel colorat n nuanele spectrului cromatic,
inel-curcubeu care ca inel simbolizeaz nesfarirea, iar ca curcubeu
inelar Noua Aliana dintre Dumnezeu si oameni. La fel, acelasi
curcubeu circular d ocol nsa si celorlalte ipostaze christice: Hristos
Intrupat, Hristos cel Btrn de zile etc. Or, la 13 august 2003, lumii
strnse dinaintea bisericii Sfntul Silvestru i s-a artat pe cer tocmai
simbolizarea extraordinar a icoanei Pantocratorului din cupol.
Sa ne amintim ca Scripturile si Traditia Bisericii Universale Il
numesc pe Hristos "Soarele Dreptii", iar semnul de pe cer a echivalat
tocmai aceasta numire teologica, si aceasta prin nsei artarea si poziia
astrului zilei n centrul imensului halou de nori, halou de nori tivit si el
cu acelai curcubeu perfect rotund, ntru totul identic celui reprezentat
iconografic pe tavanul oricrei cupole bizantine.
Acest curcubeu aureolat n-are nimic de-a face cu curcubeul natural
"al lui Bush"! Cel fizic apare ntotdeauna pe cer sub forma unui arc, ceea
ce i-a i facut pe francezi sa-l numeasca arc-en-ciel. Or, din punct de
vedere conceptual, n definiia curcubeului intra n mod obligatoriu
forma arcului de cerc si in nici un caz a cercului complet, altminteri
francezii i-ar fi spus cercle-en-ciel! Personal, nu stiu sa mai fi fost
menionat n vreuna din vieile sfinilor evidena artrii acestui
curcubeu perfect circular.
Iata de ce putem considera, oricat de masiva ne-ar fi stupoarea, ca pe
13 august 2003 Insui Domnul a binecuvntat simbolic comuniunea
105
Si
Galeriu
puternica, al carei agent, prin mila Sa, a fost unul din sfinii Si acoperii
pe care aceleiai divine milostiviri i-a fost placut s-l deconspire
mulimilor ca sfnt, pentru a-i bucura pe toti cei care nu au precupetit
nici un efort pentru a fi de fata ore in sir. In plus, daca curcubeul
meteorologic, "al lui Bush", a aparut dupa o ploaie si ntr-o zi
exasperant de ploioasa, cel circular, de la nmormntarea Printelui
Galeriu, a aparut n contextul unui sir de zile in care nu a fost pic de
ploaie!
La fel de uluitoare si de expresiva duhovnicete a fost si "iconografia"
slujbei si prohodirii Printelui. In pofida tuturor asteptrilor, atmosfera
oficiului religios a fost absolut srbatoreasc, total neconform unei pl
plngeri, ci semnnd mai curnd unei fericite zile ale Sfintelor Pati.
Zecile de oameni care au fost de faa n interiorul bisericii o pot oricnd
confirma. Att liturghia, ct si lunga slujba de nmormntare, fcut
dupa tipicul destinat numai preoilor de mir, au avut o luminozitate si o
mretie radioas care, n loc sa deplng o dispariie, preau sa
slaveasc, dimpotriva, bucuria unei sfinte petreceri.
Toate textele plngerii mortului nscrise n pravila slujbei de
nmormantare, bine cunoscutele suspinuri rostite de strana n numele
proasptului defunct aflat pe nslie, tiute aproape pe de rost de
oricare cretin, au sunat cu acest prilej absolut inadecvat, ncat daca unii
se ncpnau s afieze chipuri ntristate de privelitea morii sau
lsau sa le iroiasc lacrimi pe obraz, acestea le faceau mai mult fiindca
"aa se face", nu fiindc ar fi corespuns momentului.
Prejudecile i-au lipsit pe unii de acuitatea duhovniceasc n stare sa
perceap spontan tonalitatea jubilant, total atipica, n care se desfasura
recviemul Printelui .
De altfel, zilele priveghiului fuseser si ele, n mod straniu, tonice si
senine. Fiecare, n felul nostru, ne-am simit tot timpul "inima n
lumina", cum i placea Printelui sa califice pacea luntric.
Iata de ce semnul de pe cer nu a fcut decat sa rsplateasca miile de
oameni de afara, cei care nu au mai ncput n biserica si astfel nu au
106
Si
avut parte de nfiorat si nelumeasc lumina duhovniceasc n care s-a

desfasurat "dureroasa bucurie" a slujirii Printelui .
P.M.B.: Care au fost celelalte semne si de ce credei ca ar trebui sa le
punem neaparat n legatur cu moartea Printelui
Galeriu?
S.D.: Cand un om duhovnicesc de talia Printelui este chemat la
Domnul, totul, pn la cele mai mici amnunte, se umple subit de
semnificaii si sens transcendent. Asa-zisele coincidene fac brusc sistem
si la fel de brusc se metamorfozeaz ntr-o concordie a celor mai
gritoare si mai incontestabile evidente.
Nu va ascund ca m-am hotarat sa fac publice aceste sfinte
"concordane", care de obicei se zice ca este bine sa fie inute sub obroc,
pentru a nu fi batjocorite de nesimitori, fiindca sunt absolut ncredinat
asupra potenialului lor profetic. De altfel, sunt convins ca toi cei care
au lipsit, din binecuvantate sau mai puin binecuvantate pricini, de la
aceasta extraordinar nhumare au ratat contemplarea unui eveniment
de o "factur" duhovniceasc extrem de rar dintre acelea vdit
singulare, care au loc o dat la mai multe zeci sau sute de generaii de
oameni.
Totul confirm faptul c, o dat cu ieirea din lume a Printelui
Galeriu, romnii s-au ales n ceruri cu un mare si extrem de ascultat
"pledant" si rugtor!
Oare considerati o simpla coincidena faptul ca Printele si-a dat
sufletul
exact
de
praznicul
Sfantului
Nifon,
Patriarhul
Constantinopolului,
adic
pe
11
august?
P.M.B.: Bine, dar toata lumea stie ca printele a murit in seara de 10
august,
spre
ora
21.30...
S.D.: Asa este, numai ca ce nu stie lumea este faptul ca din punct de
vedere liturgic ziua ncepe ntotdeauna n seara precedenta, ncepand
cu ora 18. Prin urmare, 11 august, ca zi liturgica, a nceput pe 10 august
la ora 6 a serii. Hotrnd s-l cheme la Dnsul pe Printe exact de
107
Si
Galeriu
praznicul Patriarhului Nifon - cel din secolul XV si canonizat in 1517 -,

Domnul a inut sa confirme fagaduinta facuta celuilalt Nifon, din
secolul IV, Sfantul Episcop al Constantianei si Printele duhovnicesc de
peste secole al Sfintitului Patriarh Nifon.
Hagiografia Episcopului Constantianei - aparut si la noi in 1994, la
Episcopia Romanului, in t lmacirea Printelui Petroniu, staretul Sfintei
Mnstiri Prodromu (Athos) - mentioneaz clar faptul ca Hristos, n
mod absolut excepional, i-a promis alesului Sau Nifon ca toti cei care
vor crede in sfinenia Lui, precum i n adevrul dumnezeietilor i
nfricoatelor Lui vedenii exhatologice vor avea parte n momentul
morii de prezena Domnului si a ngerilor Sai, care i vor uura i
proslavi iesirea din lume.
Ce dovada mai clar a adevarului acestei promisiuni, facuta illo
tempore ierarhului Constantianei, daca nu semnul ceresc care, la 3 zile
de la deces, a marcat dumnezeite prezenta indicibila a Domnului la
nmormntarea Printelui Galeriu!
Fiindca Printele, avand din timp prilejul sa parcurg hagiografia
Sfntului Nifon al Constantianei, introdus certamente n spaiul
romnesc de Nifon Patriarhul si, mai apoi, recuperat n 1970 din podul
Manstirii Dionisiou, mnstirea unde i-a dat obtescul sfrit si unde
se afla ngropat acelasi Patriarh Nifon, a devenit unul dintre cei mai
ferventi propovduitori si marturisitori ai explozivelor vedenii ale Celei
de-a Doua Veniri, asa cum i-au fost daruite de Dumnezeu sfntului.
Cu alte cuvinte a ntrunit prin fapte exact exigenele cerute pentru a
se nvrednici sa primeasc si el cele fgduite de Hristos Sfntului
Ierarh al Constantianei. In ce priveste efectiv sfaritul clinic, este greu
de tiut n ce fel i-a uurat Domnul ieirea din trup, de vreme ce tot
timpul s-a aflat in coma profund.
Cert este, potrivit martorilor din terapia intensiv a Spitalului
Municipal, ca n clipa cand a fost constatat decesul si i s-a extras din
trup sinistrul buchet de tuburi conectate la ventilator, printele, fiind
deja fr via, arbora n mod surprinzator fizionomia frageda a
pruncului!
108
Si
In concluzie, se poate afirma, n perspectiva logicii duhovniceti, ca

tocmai decesul Printelui din 11 august 2003 gireaz originea celest a
semnului din 13 august al aceluiai an.
In acelasi timp el reprezint o imens ncurajare adresat tuturor
cretinilor din Romania de a nu se mai ndoi asupra minunatelor
fagaduine facute de Domnul Sfntului Nifon, ci s cread linitii n
acest sfnt cruia i le-a promis si n puterea acestuia de a-i face si pe ei
prtai la dumnezeietile binefaceri promise.
In fine, un alt semnal dumnezeiesc autoritar, legat si el de
semnificaiile comentate mai nainte, l constituie noua lumin sub care
se cuvine a fi privit nhumarea Printelui Galeriu din ziua de 13
august, zi n care Biserica Ortodoxa prznuiete dintotdeauna Mutarea
moatelor Sfntului Maxim Mrturisitorul.
Nu e nevoie de prea mult fler duhovnicesc pentru a sesiza faptul ca
nhumarea ntr-un anumit loc a unui om, despre care diferite semne
dau de bnuit ca ar fi fost sfnt, exact ntr-o zi n care ntreaga Biserica
prznuiete cu fast mutarea moatelor altui sfnt al ei, nu poate fi decat
o nhumare provizorie creia, dupa toate probabilitaile, i va urma
negreit o mutare, ntru totul conforma mutrii moatelor sfntului din
ziua respectiv!
Dar despre mplinirea acestor profeii, abia peste apte ani si numai
cu cei ramai pana atunci n viaa...
Printele Profesor Dr. Constantin Galeriu preot si predicator de excepie 229
pr.prof.dr.Vasile Gordon
pr dr Vasile Gordon Biserica Si

http://ucenic.go.ro/despre13.htm
229
Scoala Editura Cristiana 2003, p 284, 303;
109
Si
Galeriu
Sfntul Ioan Gur de Aur spune n cunoscutul Tratat despre preotie

ca ascultatorii judec predica nu numai dupa cuvintele rostite ci si
dupa faima predicatorului de cateva decenii, printele Galeriu este
cel mai cunoscut preot roman din Bucureti, din tara, chiar si de peste
hotare. Este preotul a crui faim, mai ales sub aspect predicatorial, i
determina pe crestini sa vina la Biserica Sf. Slivestru, spre a-l vedea si
asculta, de la distane kilometrice apreciabile, n orice anotimp al anului
si n ciuda oricaror greutti. Mai ales dupa evenimentele din dec.89,
cand comunicarea a scpat de sub control de restrictii, printele Galeriu
s-a situat constant n randurile celor mai solicitai slujitori, nu numai
pentru oficierea unor slujbe particulare, ci si pentru diverse evenimente
publice, comemorari, sfiniri, conferinte, etc. Presa, radioul,
televiziunea, sunt, de asemenea, prezente cotidiene la ua casei
parohiale, spre ngrijorarea doamnei preotese Argentina, depait
adesea n ncercarea de a le face solicitanilor o programare ct de ct.
Pot sa renun, dar nu pot s refuz! .
Toata lumea l vrea numai pe printele Galeriu!230 Iar Printele nu
refuza pe nimeni, caci se calauzeste dupa un principiu pe care-l rosteste
adesea soptit, ca pentru sine: Pot s renun, dar nu pot s refuz!.
Printele a realizat ca odata cu intrarea n preoie viaa nu-i mai aparin,
iar credincioii, simind druirea total a pstorului, l cauta fr teama
refuzului. Care sunt, de fapt, motivele acestei preferine adesea
exclusiviste? Ce-i determin pe cretini sa strbat zeci, uneori sute de
kilometri pentru a-l vedea si asculta? De ce este atat de solicitat pentru
slujbe, atat particulare, ct si publice?
De ce este chemat atat de struitor spre a tine conferine n Bucureti,
n mai toate oraele din ara si n importante centre culturale din
strinatate?
230
Parintele Galeriu: vocatia cuvantului -la mplinirea varstei de 80 de ani-Preot Vasile Gordon
110
Si
De ce reprezentanii mass-mediei, n general grbii si foarte ocupai,

stau cateodata ore sau zile n ir, cu o rbdare de care ei nsii nu se
credeau n stare, pentru a-i lua Printelui un interviu, fie si numai de 5
minute?
Acestor ntrebri nu se poate raspunde, desigur, ntr-un spaiu
jurnalistic limitat, dar se poate da, totusi cateva indicii. Fara ndoiala,
nota dominant a faimei Printelui originalitatea omiletic.
Printele Galeriu este un predicator de exceptie, recunoscut ca atare
nu numai de enoriai, ntre care se numar i intelectuali de marca ai
Bucuretiului, ci si de studenii care l-au avut profesor, totodata de toti
preoii care l cunosc. Dimensiunea omiletica a personalitaii Printelui
nu poate fi, ns, apreciat izolat.
Printele este, deodata, un slujitor impecabil, un duhovnic nelept si
rbdtor, un profesor de teologie de vocaie. Aceste calitai nu-l
determina sa fie un om retras, distant, intangibil.
Printele este de-o simplitate pilduitoare, dublat de o solicitudine
fara margini: st de vorba, nediscriminator, cu tanti Lenua (venit la
Biseric pentru a-i explica pe ndelete cate defecte are ingratul ei
ginere, ori de cate fcturi e n stare vecina), sau cu un important
om de stat, care asteapta docil la rnd pentru a-i cere sfat n probleme
de care depinde uneori soarta rii.
Printele tie si mrturisete adesea ca pentru cel venit sa-i cear
cuvnt, indiferent cine ar fi, problema pentru care vine este cea mai
importanta din lume. Si printele o trateaz ca atare. De aceea, mai ales
cnd spovedete, miezul nopii l gsete aproape ntotdeauna n
Biserica.
Printele Galeriu este un predicator harismatic
Din punct de vedere omiletic, aspect asupra cruia ne-am propus sa
zabovim, printele Galeriu este un predicator harismatic. Este
semnificativ sa amintim ca ntr-o parohie de munte, la ncheierea Sfintei
111
Si
Galeriu
Liturghii, a fost ntrebat odata un ran cum a vorbit printele lor n

acea zi. Tranul, pe a crui fata se putea citi uor expresia unei
mulumiri deosebite, a rspuns: Stii ct de frumos cnta mierla
primvara? Asa a vorbit printele astzi!. A vrut sa spun, adic,
indescriptibil, fascinant, minunat. Am ales aceasta mica ilustrare,
pentru ca aprecierea i se potriveste ntru-totul si Printelui Galeriu,
care vorbete ntr-adevar cu totul si cu totul fascinant.
Predicand ntotdeauna liber si nftind nvaturile ntr-o form
impecabil, cand l asculi ai simaminte apropiate celor pe care le
trieti ascultand o pasre maiastr, sau un violonist experimentat care
interpreteaza din memorie si fr gre o piesa celebr. Printele i d
sigurana c nu poate grei, asa cum violonistul autentic nu poate cnta
fals. Atragem atenia, n consecina, ca nimeni nu va putea sa-i fac o
impresie reala asupra felului de a vorbi al Printelui , dect ascultndul direct. Caci o predica de-a Printelui ne apropie ntr-un fel de
realitate, dar pierde multe din detaliile pe care doar rostirea verbal le
surprinde. Si dupa cum n pictura tocmai detaliile sunt cele care
pecetluiesc valoarea unui tablou, tot asa si n predica: detaliile dau
culoare rostirii omiletice.
Prezentm acum cteva dintre atuurile omiletice ale Printelui din
care speram sa rezulte imaginea de predicator original, cat de cat
apropiata celei reale:
Printele nu predica numai la Amvon, ci prin tot ce face. Viaa nssi
a Printelui
este o carte deschis de pedagogie cretin, din care
credincioii pot citi n fiecare zi. Pare sa aiba mereu n atentie cuvintele
Fericitului Augustin: Sit eius quasi copia dicendi forma vivendi!.
Printele nu pierde nici o clipa din vedere Modelul Suprem:
Mntuitorul Iisus Hristos. Caci numai despre El s-a spus: Niciodata n-a
vorbit vreun Om ca Omul Acesta231. Modelului desavarsit, sub acest
aspect special de Invator, Printele Galeriu i-a consacrat, de altfel,
231Sfanta
112
Evangheliere dupa Ioan, VII, 47.
Si
unul dintre cele mai reprezentative studii omiletico-dogmatice,

Mntuitorul Iisus Hristos, Invtorul nostru suprem232).
Studiind (de fapt, contempland Modelul Suprem, printele
cerceteaza cu multa rvna si tlcurile Sfinilor Prini, pe care-i evoca n
toate predicile. Cu toate ca are acas cri de ultima or si din cele mai
variate domenii, apropiindu-si cu precdere filosofi cretini moderni,
din care citeaz cu o dexteritate debordant, mereu are lng foaia de
scris unul sau mai multe volume din Sfinii Parini. Anul trecut,
bunoar, nu s-a desparit nici o clipa de Omiliile duhovnicesti ale Sf.
Macarie Egipteanul, despre care l-am auzit odata exclamnd: Imi sunt
atat de dragi!.
Alt atu determinant, cu raportate la coninutul predicilor, este
formaia sa de dogmatist. De aceea cele mai multe dintre ele au un
pronunat caracter dogmatic. Sa nu uitam ca printele a fost cel mare
dogmatist al ortodoxiei romneti, printele academician Dumitru
Stniloae si ca a susinut, la Catedra de Dogmatica, teza de doctorat
Jertfa si rscumparare, cunoscut publicului larg si prin reeditarea ce i
s-a fcut. (1993).
Predica Printelui
Galeriu are greutate si pentru faptul c
propovduitorul este preot de vocaie, nu un oficiant oarecare, sau un
nvaator pltit. Calitatea lui de printe autentic face ca tot ce spune sa
trezeasc receptivitate maxim.
El se deosebete clar de toti nvtorii de ocazie, indiferent de cultul
sau micarea care-i finaneaza, adeverindu-se cuvintele Sf.Ap.Pavel:
Caci de ai avea zeci de mii de nvtori n Hristos, totui nu avei muli
parini. 233
Coninutul de substana al predicilor Printelui , ntemeiat pe
Scriptur, Sfinii Parini, pe cugetarile marilor gnditori ai lumii, dar nu
mai puin pe propriile-i triri si experiene duhovniceti, este prezentat
ntr-un limbaj ales, liturgic, armonizat unui stil adecvat, i-am zice
232
233
Ortodoxia, 1/1983
Sfntul Apostol Pavel Epistola I Corinteni, IV, 15.
113
Si
Galeriu
personal, la care se aduga o gestic discret si o expresie a feei si a

ochilor care nsotesc fericit adevarurile expuse, subliniindu-le.
Nu se ndeparteaz niciodata de limbajul liturgic, fr a respinge,
nsa, neologismele, sau anumite expresii moderne, atunci cnd sunt
binevenite. Printele are ntotdeauna n vedere ca limbajul nu este un
scop n sine, ci un auxiliar.
Excelent cunoscator al limbii romane, nu se sfiete, totui, sa
deschida, de cate ori are nevoie DEX-ul, Dicionarul de neologisme,
Dicionarul de sinonime, Indreptarul ortografic etc.
Este preocupat ntotdeauna de gsirea celei mai fericite expresii
pentru exprimarea ideilor, dar numai in ambianta liturgica. Cci
predica este, de fapt, un act liturgic. Originalitatea omiletica este
ilustrata, aadar, deodat cu fondul, si prin forma de exprimare,
adeverindu-se astfel, cugetarea inspirat a filosofului Syrus: Sermo
imago animi est; vir qualis, talis est oratio.
Oprindu-ne aici cu aceasta modest prezentare, nu socotim c
ncheiem, ci ca ntrerupem ceva. Printelui va trebui sa-i consacrm
ntr-un viitor apropiat cel putin un volum, la care se va ajunge n urm
unei teze de licenta si apoi de doctorat, avand ca subiect viaa si
activitatea cucerniciei sale.
Ins pn atunci avem de fcut ceva tot atat de important: toi cei
care am fost nvrednicii cu cinstea de a-i fi ucenici, s-i stm peaproape spre a-l ajuta s finalizeze macar o parte din proiectele aflate pe
masa de lucru.234
Printele profesor universitar dr. Constantin Galeriu a trecut la cele vesnice235
Prof.univ.dr. Constantin Necula
Ne-a prsit nc unul dintre marii profesori de teologie ortodoxa,

Printele Constantin Galeriu, adaugandu-se la neamul sau cel adormit
234
Aparut in Revista Parohiei Sf Ilie Gorgani cu ocazia mplinirii a 80 ani a parintelui Galeriu
Constantin Necula - Printele profesor universitar dr. Constantin Galeriu a trecut

la cele vesnice- http://ucenic.go.ro/despre22.htm
235
114
Si
si la galeria marilor luceferi ai constelatiei romanesti de profesori

universitari de teologie, care au ars ca niste torte, raspandind in jurul
lor lumina si caldura. In seara zilei de 10 august, la Spitalul Universitar
din Bucuresti, unde n urma celui de al doilea atac cerebral, Printele
Galeriu a nchis ochii pentru totdeauna. Implinea anul acesta, n luna
noiembrie, 85 de ani. Cu numele sau simplu, nencarcat de povara
titlurilor universitare, academice si administrative, "Printele Galeriu " a
fost unul dintre cei mai cunoscuti si mai iubiti preoti din Biserica
noastra, datorit valorii si unicitaii sale de nerepetat.
Pe numele sau adevrat si frumos de Galeri Costachi, pe care n-am
inteles niciodata de ce nu si l-a pastrat decat in acte, s-a nascut pe
frumoasele plaiuri moldovene, in satul Racatau, comuna Horgesti din
judetul Bacau, la 21 noiembrie 1918, in familia unor oameni cu credinta
puternica in Dumnezeu si respect fata de semeni, tarani moldoveni,
care au sadit si in sufletul tanarului Costachi dragostea fata de Biserica
si slujirea lui Dumnezeu. Erau urmasii razesilor Dreptcredinciosului
domnitor Stefan cel Mare si Sfant, care au pstrat si lsat, din generatie
in generatie dragostea fata de tar, de credint si de neam si drzenia in
apararea idealurilor sfinte ale poporului romn. Dupa absolvirea scolii
elementare, a urmat cursurile Seminarului Teologic "Sf. Gheorghe" din
Roman (1930-1938), apoi pe cele ale Facultatii de Teologie din Bucuresti,
intre anii 1938-1942. Intre anii 1957-1960 a urmat cursurile de doctorat
la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti, la specialitatea Teologie
Dogmatica si Simbolica, sub ndrumarea siintifica a marelui profesor
Nicolae Chiescu. Si-a finalizat studiile de doctorat cu lucrarea Jertf si
rscumparare, pe care a susinut-o in anul 1973, teza fiind elogios
apreciat de profesorii de atunci ai celor doua Institute Teologice din
Bucuresti si Sibiu.
Dupa o experienta bogat, dobndit n preajma cunoscutului preot
bucurestean Toma Chiricuta si n asociatiile crestine ale timpului,
tanarul absolvent de Teologie Costachi Galeri a fost hirotonit preot pe
seama parohiei Podul Valeni, din judetul Prahova, in anul 1943, unde a
pastorit cu frumoase roade pana in anul 1947, cand a fost transferat la
115
Si
Galeriu
parohia "Sfntul Vasile" din Ploieti, care a constituit locul si mediul de

afirmare al Printelui Galeriu, ca un excelent slujitor, predicator si
pastor de suflete. Slujea mereu cu mare placere, cu multa prestanta si
distinctie, cu vocea sa frumoasa, bine timbrata si calda, cu modulatii
baritonale greu de imitat, fiind patruns de maretia si inefabilul
misterului liturgic, aureoland slujirea cu predica sa ntraripata si
convingtoare. Numele si faima sa de preot de exceptie s-au rspandit
cu repeziciune, devenind tot mai cunoscut. Acesta a fost si motivul
pentru care vrednicul de pomenire Patriarhul Justinian l-a adus, n
1971, ca preot duhovnic la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti
si n acelasi timp slujitor la parohia "Sf. Silvestru" din Capitala, al carei
paroh a devenit la scurta vreme si unde a desfasurat o admirabila
lucrare pastorala si gospodareasca.
Numele sau se lega acum de aceasta parohie si de Institutul Teologic
unde, dupa numai un an de slujire ca duhovnic, a trecut la catedra, la
disciplinele Teologie Fundamentala si Istoria religiilor, pana in 1977,
cand a fost numit ca profesor titular, prin concurs, la disciplina
Omiletica si Catehetica cu notiuni de Pedagogie, la care a predat pana la
pensionarea sa la limita de varsta, in 1988, ramnnd apoi n
nvtmant cu calitatea de profesor consultant si ndrumator de
doctorat, la disciplina pe care a predat-o, pana n anul 2002. Multi
dintre ucenicii sai s-au laureat cu titlul academic de doctor n
teologie.18 doctoranzi au ramas cu lucrarile ncepute236 . Dac Printele
Constantin Galeriu a desfsurat o frumoas si rodnic activitate
pastoral la parohia "Sf. Silvestru", unde a reusit s adune lume de
calitate si mai ales intelectuali, biserica sa devenind nencapatoare si
punct de referina n Capital, nu mai puin important i-a fost
activitatea de la catedr.
Cu chipul sau cu adevarat preotesc, purtnd permanent haina
preoteasc, nevzndu-l niciodat si neimaginndu-mi-l cum ar fi
aprut n costum civil, cu figura sa tolstoian, cu barba mare, ngrijit si
236
Din cuvantul pr. prof. dr Vasile Gordon la pomenirea de 3 luni din Aula Facultatii de drept
116
Si
inconfundabil, cu privirea ager si rascolitoare, dar totdeauna calda si

iubitoare, cu parul si tinuta vestimentara ngrijite, cu vocea lui
barbateasc, baritonal timbrat, asemntoare glasului de tunet al
profetilor, cu bogatia stilistic a limbii sale literare, care amintea de
frumusetea vorbirii Sfntului Ioan Gur de Aur, cu talentul sau
oratoric, rar ntlnit, cu temeinic s pregatire, ancorat n cele dou
izvoare inepuizabile de inspiratie, Sfnta Scriptura si Sfintii Printi,
Printele Galeriu a vorbit mereu atat de frumos cum putini ca el au
facut-o, atrgnd n jurul sau studentii si credinciosii si sporindu-si
zilnic auditorii.
Vorbea atat de usor si de firesc, ca si cand cuvntul sau ar fi curs
asemenea unei ape de la izvor. Nu cauta niciodat expresiile nclcite si
bombastice ca sa epateze, ci totul venea de la sine. Avea o memorie
fenomenal, citand cu usurinta din Sfnta Scriptura, Filocalie si Sfintii
Parinti. Avea o cultura enciclopedica si putea sa discute pe teme din
orice domeniu. Imi aduc aminte ca, ntr-o vara, l-am nsotit la Paltinis,
unde se afla marele om de cultura si filosoful Constantin Noica. Eram
curios sa vd cum o sa decurga ntalnirea. Totul a fost o ncntare,
participnd la dialogul dintre cei doi. Printele Galeriu era la el acas n
domeniul filosofiei. Era asa de bine documentat, nct ddea impresia
ca n acel moment lsase din mna dictionarul, volumul de enciclopedie
sau un izvor bibliografic.
Era o mare plcere sa-l provoci la o discutie si sa descoperi cte
lucruri stia. Pcat ca nu si-a scris memoriile, fiindc detinea uluitoare
date si informatii din viata personalitatilor marcante ale neamului si
culturii romanesti si despre evenimentele de seam care s-au succedat
n timpul vietii sale, in istoria poporului roman.237 Printele Galeriu
i-a nvatat pe studentii sai omiletica si catehetica sau predica si
Din cuvantul pr. prof. dr. Nicolae D. Necula decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa
"Patriarhul Justinian" a Universitatii Bucuresti la Slujba inmormantarii Printelui Galeriu
,13 august 2003
237
117
Si
Galeriu
cateheza, nu att teoretizand despre ele, ci vorbind el nsusi. Atat la

"Sfntul Silvestru", ct si la Paraclisul "Sfnta Ecaterina", ca si la
catedra si n mai toate oraele mari din tara, sau la radio si televiziune,
Printele Galeriu a vorbit mereu despre Dumnezeu si credina
crestin. Avea convingerea si plcerea de a vorbi despre Dumnezeu si
lucrurile sfinte. Chiar si la examenele cu studentii, vorbea de multe ori
tot el ca sa fie sigur ca mcar, acolo, n ultima clip, studentul a auzit
ceea ce trebuia s aud si s stie. Ct priveste notarea studentilor, a
fcut-o mereu cu generozitate, fr s se trguie sau s cntreasc
prea mult notele. A trecut mereu de la el si niciodata nu a ncercat s
umileasc pe studenti sau s arate ct de multe stie fata de ei, ci a fost
permanent stpnit de gndul ca adevrul si cuvntul lui Dumnezeu
trebuie propovduite.
Asa se explica faptul ca mereu a vorbit cu convingere si
convingtor si s-a entuziasmat pn la transfigurare ori de cte ori a
vorbit despre Dumnezeu. Cuvntul sau n-a fost niciodata superficial
si anost, ci nflcrat si dinamizator. De aceea a fost foarte iubit si
apreciat de catre studentii si de credinciosii care l-au ascultat.
Dialogul Stiinta Religie La Printele Galeriu

Prof.univ.dr. Costea Munteanu238
I. Punerea problemei
Ultimii zece ani, n mod special, sunt martorii unei intensificari fr
precedent a interesului pentru studierea legaturii dintre cunoasterea
prin ratiunea stiintifica si cea prin credinta religioasa. Initiativa
apartine, neindoios, lumii stiintifice: la sfrsitul anilor '90 ai secolului
trecut, American Association for the Advancement of Science (AAAS)
cea mai mare asociatie mondiala a oamenilor de stiinta crea o sectiune
238
118
Si
speciala de dezbateri si cercetari menita sa contribuie la dezvoltarea

dialogului dintre Stiina si Religie; prestigioasa Oxford University din
Anglia infiinta, in aceiasi ani, prima mare catedr universitara din
Europa dedicat domeniului Stiina si Religie; revista Scientific
American semnala, n numarul sau din 7 septembrie 1999, faptul ca deja
existau la vremea respectiva mai mult de cateva sute de cursuri
universitare ce se predau in facultaile americane si care abordau o
noua disciplina universitara in formare Stiina si Religie.
Si exemplificarile ar putea continua din abundena. Se pare ca
majoritatea analistilor care au ncercat sa explice aceasta evolutie relativ
recenta nclin s cread c apropierea interesului stiintific al savantilor
de astazi de zona de interfaa cu cunoaterea adus prin credina
religioas exprima redescoperirea de catre lumea stiintei a
convergentelor epistemologice si gnoseologice ntre cele doua
modalitati distincte de cunoastere239 pe fundalul constientizarii faptului
ca tiina trece acum printr-o criza de identitate 240in conditiile in care
intrebarile pe care si le pun tot mai des tiintele naturale de varf (fizica
si biologia, mai ales), precum de ce exista complexitate in univers,
sunt despartite foarte putin de ntrebarile teologice despre motivul
existentei tuturor lucrurilor. Este contextul in care se cuvine sa aratam
ca, in condiiile in care adeptii scepticismului stiintific ce a dominat
secolul XX, bazandu-se confortabil pe scientism, materialism si
reductionism, au anulat in mod efectiv toate ideile despre Dumnezeu,
considerandu-le iluzorii in domeniul tiintei. Noua orientare a tiinei,
bazata pe stiintele complexitatii si haosului, vine acum si contrazice
serios, poate chiar demolndu-le, prerile fundamentale din care s-au
nascut, in timpurile moderne, criticile scepticismului tiinific contra
ideii de Dumnezeu.
239
240
[Staune, 2000, p. 5],

[Haught, 2002, p. 198],
119
Si
Galeriu
O dovad serioas n acest sens este faptul c, n prezent, tiina

analizeaz obsesia sa anterioar fa de abstraciile liniare, care au
constituit miezul intelectual al ateismului materialist modern. Noua
percepere stiinific, privind predominanta sistemelor neliniare din
natura, pune nsa sub semnul ntrebrii respectabilitatea tiinific a
materialismului si reducionismului, care s-au bazat, n general, pe o
credinta naiva n caracterul absolut liniar al proceselor naturale. Fapt
este ca tiina nsi clatina acum temeiurile scepticismului stiintific
modern, aceasta schimbare remarcabila alimentand, cum spuneam, un
interes cu totul nou pentru dialogul Stiinta-Religie. De cealalt parte,
afirmarea noului tip de stiina nu avea cum sa ramana indiferenta lumii
teologice.
Pe lng faptul ca s-au nmulit studiile teologice pe tema relatiilor
dintre credina i tiina (lucrarea, deja citata de noi, a teologului John
Haught de la Georgetown University, fiind doar un exemplu n acest
sens), preocuparea legat de acest subiect s-a extins si la sferele eclesiale
(vezi, n acest sens, amplul colocviu internaional organizat n luna mai
2000 la Vatican, cu ocazia Jubileului oamenilor de tiin .241
II. Incadrarea viziunii Printelui Galeriu

Fata de acest context general, se cuvine sa precizam ca tema
dialogului dintre cunosterea stiintifica si credinta religioasa a
reprezentat, se pare, o preocupare permanenta a Printelui Galeriu,
dincolo si independent de circumstantele istorice particulare ale
sfaritului de secol XX la care ne-am referit anterior. Este adevarat,
exista motive sa credem ca aceasta preocupare a sporit in intensitate in
anii din urma ai vieii sale, probabil si sub influena afirmrii
preocuparilor rennoite ale lumii stiintifice pentru fertilitatea dialogului
241
[Convergences, 2000, p. 4].
120
Si
Stiinta-Religie, dar caracterul de reflecie teologic peren asupra

statutului cunoaterii tiinifice rmne o particularitate ce il
singularizeaza pe Printele Galeriu in contextul contemporaneitii sale.
De altfel, iniierea si ndrumarea, de-a lungul anului 2001, de catre
Printele Galeriu a grupului de reflexie duhovniceasca Contiine in
slujirea cu iubire a Adevarului poate fi neleas, credem, mai curnd
ca o ncununare a maturizrii gndirii sale teologice pe acest subiect,
dect ca o formul de acomodare la un curent de gndire in plin
afirmare la aceea vreme. In orice caz, studierea contribuiei specifice a
Printelui
Galeriu la dezbaterea problemei relaiilor Stiina-Religie
reclam, nendoios, un efort exegetic tenace, sistematic i competent. In
ceea ce ne privete, cutezm ca, prin cele cteva pagini urmtoare, s
ncercam a schia doar ceea ce ni se pare nou a fi aspectele
fundamentale ale acestei contribuii.
III. Despre cele trei nivele ale problematizare
Imprtaim opinia ca, la Printele Galeriu, nelegerea naturii
specifice a legturii ce exista ntre cunoaterea tiintific si credina
religioas se asaz pe trei nivele distincte si ntrepatrunse de
problematizare, si anume: limitele cognitiv-epistemologice ale tiinei
rupte de credina; imperativul statutului nduhovnicit al omului de
tiina; miza ontologica a mpreuna-lucrrii dintre Stiinta si Religie.
1. Limitele cognitiv-epistemologice ale stiintei rupte de credinta
In acord cu gndirea Sfintilor Parinti [vezi si Ieromonahul Serafim
Rose, 2001], Printele Galeriu considera ca datele adevarului stiintific
nu vin in contradictie cu Adevarul revelat 242dar, n timp ce adevarul
stiintific este de la Dumnezeu, Adevarul revelat este dumnezeiesc
(citandu-l, aici, pe Sfntul Grigorie Palama). De aceea, in timp ce
Pr. Petre Comsa, Cunoasterea lui Dumnezeu la Sfantul Vasile cel Mare, Editura ASA,
Bucuresti, 2003 pagina 6
242
121
Si
Galeriu
adevarul crestin este obligatoriu pentru mantuire, adevarul stiintific nu

este, dar poate fi precum frunzele care ofera fructului nvelis si
infatisare frumoasa. Acest lucru este convergent cu spusele Sfntului
Vasile cel Mare, dupa care activitatea rationala (prin stiina) este buna
daca ne duce la admiraia faa de Dumnezeu, dar, in caz contrar,
simpla credinta sa ne fie mai puternica decat argumentele logice
Fata de aceasta ntelegere n spiritul patristic a relatiei dintre Stiinta
si Religie, Printele Galeriu pune n discutie conditia stiintei de astazi,
care a incercat sa rupa legatura intre credinta si ratiune. Ca atare,
sustine Printele, tiina a ajuns dogma, ncat ceea ce ofera ea, n cel mai
bun caz, este adaptarea Revelatiei la datele stiintifice. Pe aceasta linie de
analiza, Printele Galeriu observa ca tiina rupta de credinta a cautat
nlocuirea Unului Dumnezeu si a pornirii ca Dumnezeu sa fie totul in
toate cu orientarea ateniei asupra interpretarii materialiste a Unului
(W. Heisenberg). S-a ncercat realizarea unei antropologii in care
chipul a fost inlocuit cu amprenta oarba ntmpltoare, socotinduse ca paradigma propusa de Freud pentru cunoasterea omului este mai
buna decat cea propusa de crestinism (R. Rorty) [op. cit., p. 5]. Sunt
evolutiile parcurse de stiinta secularizata care il determina pe Printele
Galeriu sa constate ca la acest sfarsit de secol si de mileniu, dupa
uimitorul progres al stiintelor naturii, apare o marturie totodata
revoltatoare si revolutionara: tiina i recunoaste limitele 243Mai mult
decat atat. Smerita de incapacitatea ei de a ntemeia o contiinta morala
adevarata si de a oferi un raspuns la ntrebarea sensului existenei si a
vietii noastre [aici, se dialogheaz cu ideile dezvoltate de Jean-Pierre
Longchamp in Science et croyance, Descle de Brouwer, Paris, 1992],
stiinta a ajuns in interpretarea Printelui sa considere acum ca o
dovada de maturitate faptul ca si poate stabili limitele (cf. J. D.
Barrow), iar formularea unor abordari precum Principiul Antropic
Cosmologic (cf. B. Carter) sau Teoria Moderna a Designului Inteligent
243
Parintele Galeriu, Anastasia, 2001, p. 43
122
Si
(cf. W. Dembsky), are menirea, in opinia Printelui , sa aduca o viziune

incurajatoare privind menirea creatiei.
Este cat de poate de gritor pentru maniera ziditoare in care
interpreteaza Printele Galeriu evoluiile recente ale stiinei moderne
secularizate care, in spusele sale, s-a dorit obiectiv si rupta de
credina si urmtorul gnd al su: Dar lucrul cel mai important este ca
tiinta (...) se constata astazi ca este semn social al vremurilor n care este
elaborata (S. J. Gould), ca stiinta are la baza o credinta (A. Louth), o traditie
(H. G. Gadamer), o dimensiune tacita (M. Polanyi), ceea ce Sfantul Vasile
cel Mare a spus-o acum 1600-1700 de ani, cand afirma ca in stiintele
omenesti, in orice caz, noi sustinem ca credinta este cea care precede
cunoasterea. Acest adevar este la nceputul explorarii lui si va da rezultate
deosebite. Se deschide calea propovaduita de marele ierarh care cere: Ingduiei minii credina pentru ca raiunea numai prin credina poate nelege
binele 244
2. Imperativul statutului nduhovnicit al omului de tiina
Suntem de parere ca o astfel de viziune luminoas si ziditoare asupra
condiiei actuale si dezvoltarii viitoare a stiinei secularizate smerite
prin recunoasterea propriilor sale limite cognitiv-epistemologice cerea,
din partea Printelui Galeriu, o nelegere plina de iubire faa de nsasi
condiia umana a omului de stiina.
Ca orice om modest, mprtaesc si eu din cultura, mai ales din stiina, din
tinerete am iubit stiina (...) Eu ma simt atat de aproape de oamenii de stiina,
cu o singura deosebire. Eu nteleg omul de stiina; el lucreaza cu instrumentele
lui fizice. Dar instrumentele materiale sunt prea grosiere ca sa sesizeze
lumea spirituala. Deci, omul de stiina vine cu aceste aparate si
sesizeaza efectele lumii interioare, manifestarile exterioare. Si tocmai o
astfel de ntelegere de profunzime a relatiei intime ce exista intre
Pr. Petre Comsa, Cunoaterea lui Dumnezeu la Sfantul Vasile cel Mare, Editura ASA,
Bucuresti, 2003 -pagina 5
244
123
Si
Galeriu
statutul cognitiv al omului de stiina si condiia sa duhovniceasca

credem ca i-a permis Printelui Galeriu o formulare memorabila ce
sintetizeaza adancimile profesiunii de cercetator tiinific precum
aceasta:
Ar trebui tiut, o data mai mult, ca in nici un domeniu al existentei nu se
poate realiza, nfaptui o opera autentica fara aceasta simbioza ntre munca
stiintifica pentru adevar si sfinenia vieii pentru adevar 245
De aceea, pentru Printele nostru, calea tiinifica este o cale de a
ajunge la marturia lui Dumnezeu, iar acest lucru l spunea cu referire
la eminentul savant romn Nicolae Paulescu, pe care l considera drept
model a ceea ce poate sa nsemne omul de stiina cast si sfnt (a se
vedea, n acest numar, eseul semnat de d-l Razvan Codrescu).
3. Miza ontologica a mpreuna-lucrarii dintre Stiina si Religie
Ceea ce asigura, ns, o unicitate exemplar gndirii n domeniu a
Printelui Galeriu este perspectiva istoric crucial pe care o atribuie
dialogului contemporan dintre Stiinta si Religie. Nu numai ca smerenia
stiinei secularizate este vazut ca un atribut definitoriu al zilelor
noastre [... stiina i recunoate limitele (...).
O nou epoc se nate n istorie, cu noi, sub ochii nostri. Astazi,
stiinta, n domeniile ei fundamentale fizica si biologia , vine in
ntmpinarea Revelaiei, a credinei Bisericii (...), Cad zidurile separrii,
se ntlnesc acum Revelaia si Stiina246 Iar in alt loc spune: ... eu cred
azi urmatorul lucru: revelaia Sfintei Scripturi, a Bibliei si a tradiiei
ncepe tot mai mult sa se ntlneasc cu revelaiile stiinei. Stiina bate
astazi la porile spiritului (...).Acesta e viitorul stiinei.
245
246
Printele Galeriu, in Ziua, 2001

Printele Galeriu, Anastasia, 2001, coperta finala
124
Si
Eu aa cred, si atunci acesta va fi adevratul umanism, n sensul ca

modelul omului nu e un simplu om, cum au ncercat renascentitii, ci e
Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul.
Caracterul epocal al vremurilor pe care le trim, de mpreun-lucrare
ntre Stiinta si Religie, si trage seva, n viziunea Printelui Galeriu,
dincolo de smerenia limitelor cognitiv-epistemologice ale tiintei
moderne secularizate, dincolo de statutul firesc nduhovnicit al omului
de tiina, din faptul ca are loc o mutaie n constiina umana, pe care
Printele o explica astfel: pe de o parte, ca restaurare a vocatiei umane
(adica, o mutaie din cadere, in sens pozitiv), exprimata prin faptul ca
mintea noastra este dornic de ntlnirea cu Adevrul; iar pe de alta
parte, constina noastr simte o chemare spre mprtairea de darurile
Duhului Sfnt.
Si, susine Printele Galeriu, este caracteristic epocal a vremurilor
pe care le trim astazi ca n mod special darul Cunoaterii si darul
Bunei Credine sa se uneasc ca ntr-o cununie; pentru Printele
Galeriu, raportul Stiina-Religie nu poate fi conceput dect numai in
comuniune, ele nensoindu-se n lupta, ci ntr-o perihoreza
(ntreptrundere).
Astazi, susine repetat Printele Galeriu, tiina se ndreapt spre un
orizont divin nsorit; altfel spus, ea bate la porile transcendentului.
Drept urmare, atunci cnd, prin nsoirea prin comuniune a Stiinei si
Religiei, Printele vede si simte caracterul epocal al vremurilor noastre,
el are n vedere, n mod declarat, doua realitai de adncime: o prima
realitate, aceea a existenei unei relatii de nedesfacut ntre Revelatie si
Istorie (Istoria nu se mica la ntmplare, n afara Revelaiei, ea fiind sub
puterea Revelaiei); si o a doua realitate, cea a relaiei ntre Iubire si
Adevar, ca atribute ale Revelatiei, ce sunt si ele ntr-o unitate de
nedesfacut (pe masura ce iubesc mai mult, cunosc mai mult, sunt mai in
Adevar. )
125
Si
Galeriu
Dar, cum stiu ca ma aflu in Adevar?

Atunci cand orice gnd, act, fapt al meu se afla n lumina Adevarului
creator si de-viaa-fctor, adic n lumina lui Hristos).
De aici, mesajul ntreg al Printelui Galeriu: o astfel de Contiina
(Stiina) n slujirea Adevarului creator si de-viata-facator asigura iubirea
ntre oricine, ntre toti oamenii, indiferent de convingerile lor, de
diferenele dintre ei.
Deci, caracterul epocal al vremurilor pe care le trim st n faptul c
mpreun-lucrarea ntre Stiinta si Religie ce are loc in lumina lui Hristos
(prin comuniunea dintre darul Cunostintei si darul Bunei Credine) este
parte inseparabila a iubirii si nelegerii ntre oameni.
De aceea, miza dialogului dintre Stiina si Religie nu este numai una
epistemologica si gnoseologica, ci mai ales una ontologica, ntrucat
calitatea duhovnicesc-lumeasca a vieii pe care o trim astazi depinde i
de mpreuna-lucrarea, n Hristos, dintre Stiina si Religie.
126
Si
Printele Galeriu.
De la tinereea fr btrnee la viaa fr de moarte247
Rzvan Codrescu
Preoii trec, bisericile rmn. La Sf. Silvestru, biserica pe care

Printele Galeriu a prefcut-o n frunte a parohiilor bucuretene din
ultimul sfert de veac, evlavia i nal mai departe cntrile, iar
bucuria praznicelor strlumineaz sufletele i chipurile credincioilor.
Au ns cu toii o strngere de inim, cci gndul alunec mereu,
nfiorat, spre cel ce s-a mutat de la noi, dar al crui duh d parc
trcoale zidurilor ce au reverberat de attea ori la glasul lui ca un
tunet suav. Iar afar, peste mormntul cu flori ntotdeauna proaspete,
lumina ngenuncheaz ca spre o taini a ei.
De un leat cu Romnia mplinit ntre hotarele ei fireti, Printele
Galeriu (21 noiembrie 1918-10 august 2003) a fost trimis s-o cheme, cu
glas mare, din pustia acestui veac, la cealalt mplinire, mai presus de
hotarele Firii: mplinirea n Duh. Dumnezeu n-a cutat la puintatea
noastr i ni l-a druit la vreme de cumpn, ca s strbatem, agai
de sutana lui de lumin, prin bezna de iad a comunismului. Chitul
rou a cutat s-l nghit n pntecul lui cu zbrele, dar Dumnezeu a
vrut s fie vrsat afar, ca s strige proorocete, ca-ntr-o alt Ninive,
dreptatea Celui Preanalt. La Biserica Sf. Silvestru", pe care a
prefcut-o n Templu suprem al Cetii, Printele Galeriu s-a fcut
cuvnt crucificat pstorilor i turmei, rscumprnd vremurile, cu
smerit mreie. Jertfa, ca temei de nviere, cum nsui a spus-o, a fost
pasiunea lui de o via. Ca preot, ca duhovnic, ca profesor, ca orator
public, pe Printele Galeriu toat lumea l asalta i pentru toi gsea o
frm de timp i de trie. n vremea din urm prea obosit, dar se
247
www.romfest.org/rost/nov-dec2004/galeriu-tinerete.shtml; http://ucenic.go.ro/despre2.htm
127
Si
Galeriu
aprindea vorbind i parc o putere de sus pogora mereu asupra lui,

nsufleindu-l. Zbovea n el, atotprimenitoare, tinereea fr btrnee
a harului
i iari Dumnezeu n-a cutat la puintatea noastr i a fcut s
rmn stlp viu de lumin n urma Printelui Dumitru Stniloae,
Bogoslovul neamului romnesc. La rscruce de veacuri i de milenii,
Printele Galeriu a fost dincolo de toate crtirile, de care la noi nu
scap nici sfinii! figura tutelar a gndirii teologice romneti de
dup prbuirea comunismului, iar Ortodoxia a respirat prin plmnii
lui ca prin puterea unei stihii...
La 10 august 2003, n Secia de Anestezie i Terapie a Spitalului
Clinic Universitar din Bucureti, la ceasul cnd se ngn lumina cu
ntunericul, n-a disprut un om, ci o instituie.
n contextul cel mai ingrat al istoriei noastre, Printele Galeriu,
nelept ca arpele i curat ca porumbelul, gsise calea mrturisitoare
spre lamura neamului, aducnd la asumarea credinei i a vieii
cretine o adevrat otire de tineri intelectuali, care au albit cu
vrednicie sub cluzirea lui duhovniceasc
Cnd ne e greu fr Printele Galeriu, mngiere s ne fie n
ncredinarea nestrmutat c ne vegheaz nevzut din ceruri, iar n
cuvntul lui, fie i citit dintr-o pagin tiprit, nvie rbdtor pentru
fiecare dintre noi, n acel acum" inepuizabil despre care i plcea s
vorbeasc adesea i d e unde nici o moarte nu-l poate rpi.
128
Si
Fctorul de pace248
Rodion Galeriu
Rodion i Ciprian sunt brbai frumoi, cu barba ncrunit i

stufoas, asemeni Printelui
lor. Isi amintesc cu plcere de anii
copilriei, asa cum a fost ea: chinuit si plin de neprevzut. O singur

umbr de tristee. Tatal le-a lipsit mult timp: n multe randuri a fost
ridicat de acas si ntemniat. Apoi, i va fi druit lui Dumnezeu si
semenilor din timpul cuvenit familiei.
La noi acas, ua a fost ntotdeauna deschis , povestete Rodion.
Mama a trait ntre ua i telefon. Ca-ntr-o rscruce. Cu excepia
momentului liturgic, cand avea treab n primul rand cu Dumnezeu, tata
rspundea la toate chemrile enoriailor. Noi nu ne puteam bucura de el. Rar
se ntmpla s ciocnim un ou de Pati. Apoi pleca. Biserica i stpanea
programul. Ajungnd medic la Parincea, langa Bacau, la 40 km de locul unde
s-a nscut tata, am descoperit prin 71 un pacient, om necjit, care, dupa ce lam tratat, mi-a spus asa: Eu m-am nscut in 1918 in Rctu. Cu tatal
dumitale sunt prieten vechi. Si acum, de Pati, mi-a trimis 100 de lei .
Si tata plecase din Parncea n 1943.
Destinul.
Printele Galeriu a mbrcat sutana n 1943. Tot atunci s-a si
cstorit. Nunta a facut-o cu 10.000 de lei, banii ctigati la seminar.
Luase premiul I la predica. Nichifor Crainic si Gala Galaction vedeau
n tnrul seminarist o mare valoare si hotarser sa-l trimita la Berlin
pentru studii. N-a fost sa fie. Rzboiul l-a inut acasa. Pronia l-a trimis
pe Galeriu ntr-unul dintre cele mai srace ctune din Prahova: Podul
248
www.jurnalul.ro/articol_8461/facatorul_de_pace
129
Si
Galeriu
Vleni. Parohie micu: 90 si ceva de familii. In vreme de razboi fiind,

a izbutit sa restaureze Biserica. Numai el tie cum. De aceea, oamenii
de acolo nu l-au uitat niciodat. Printele Toma Chiricu, unul dintre
cei mai mari predicatori ai timpului, i promisese ca l va aduce la
Institut, n Capitala. L-a uitat nsa n stuc. Abia n 1948 a venit ca
preot la Biserica Sf. Vasile din Ploieti, unde a slujit timp de 25 de ani.
Pentru a locui ct mai aproape de biserica, printele si-a construit o
casu cu o sufragerie si doua camere. In 73 a fost chemat la Bucureti.
In ultimii ani de via, Printele Galeriu parc ntinerise. Rspundea
tuturor chemarilor din ar. Studenii ortodoci, pe care el i iubea att
de mult, organizau conferine in toate centrele universitare. In cele 40
de zile ale postului trebuia sa fie peste tot. La Biserica Silvestru din
Capitala, unde slujea, dar si la Timioara sau Iasi. La Biserica Sf. Vasile
erau la un moment dat 40.000 de enoriai. Printele Galeriu avea o
memorie absolut senzational. Cunotea pn i arborele genealogic al
enoriailor si.
Nu avea limite n generozitate .
Printre fiii duhovniceti sau numrat Ioan Alexandru si Sorin
Dumitrescu. L-a spovedit si pe Horia Patapievici. Printele Galeriu nu
avea limite de generozitate cand era vorba s sprijine un fiu spiritual.
La 13 decembrie 1983, cand a murit Nichita Stnescu, Dora l-a sunat pe
Sorin Dumitrescu, care a luat legatur cu preotul. Ceauescu dduse
dispozitie ca Nichita sa rmn la morg dou zile, pn-l duc la
Uniunea Scriitorilor. Printele Galeriu a venit la Spitalul de Urgenta si la dus la Biserica Sf. Silvestru, sa fie privegheat crestinete.
Indumnezeire prin teatru .
Tata era un propovduitor complex, l descrie Ciprian. Fcuse o
caravan de film religios. Mergea prin sate si le punea tranilor filme
despre naterea lui Hristos, despre rstignire. Dnsul nu a respectat
niciodata reguli impuse. In timpul facultaii, Printele Galeriu fusese
130
Si
conducatorul grupei de studeni, care erau si actori. Timp de doi ani,

Printele Galeriu a reprezentat piese de teatru cu tematica religioas.
Toma Caragiu, pe atunci directorul teatrului din Ploieti, a venit ntruna din zile la tata, pentru ca punea n scena o piesa n care aparea un
duhovnic care spovedea un pucaria. Au intrat atunci la idei Poliia si
Securitatea. Tata i-a pstrat netears amintirea si, dupa 77, i-a fcut n
fiecare an parastas.
Drumul spre Canal .
Fiindc le spunea oamenilor ca nu Marx e adevaratul nvaator, ci
Hristos, Printele Galeriu a fost bagat la beci. Era n postul Sfintei Marii
cand l-au arestat, n 1952. Cu doi ani n urma mai fusese arestat, pentru
ca nu-l denunase pe liderul liberal Victor Nicolau, pe care l ascundeau
socrii si. Copii erau toi mici. Cel mai mare dintre frai era nascut n
1945. Se aflau cu totii la Mnstirea Cheia n vacana de var. Tata ne-a
lasat sa facem praznicul si a plecat la parohie. N-a mai venit. Situaia
era grea. Mama nu avea serviciu, eram patru copii, casa era toata
rscolit si dnsul arestat. Atunci a fost dus la Canal. L-a scpat Gala
Galaction, care i-a scris lui Petru Groza asa ceva: Draga Petric, m
grbesc. Adica, Gala era btrn si se temea sa nu moar pn nu-l tia
pe tata liber.
Intoarcerea acas .
Ct a fost nchis preotul, familia n-a murit de foame. A primit
sprijin din partea credincioilor. Smbata si duminica veneau carue
de prin sate, cu fin, ulei, psari. Pe atunci, la fiecare mnastire se
facea slujba pentru Galeriu. Intr-o convorbire cu Dorin Popa,
Printele povestea cum a ajuns acasa, proaspat eliberat, iar copii nu lau recunoscut249:
249
Dorin Popa - Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips-Ed Harisma 2002-pag 101
131
Si
Galeriu
Era
de Sf. Dumitru. Soia se dusese la hram, apoi la o cretin. Cnd am

ajuns la poarta, am venit ca un soldat de pe front cu o rania n spate,
nebarbierit. O cretin venise la noi nu tiu de ce. Nu m-a cunoscut. Mi-a dat
voie sa intru eu nainte pe poart. Cand am ajuns n casa, Ciprian si Serafim
- erau mici - nu m-au cunoscut nici unul. Ceilalti doi nu erau acasa. Am
nceput sa-i ntreb, cu meteug metodic, asa, cum ar iscodi cineva pe copii,
de una, de alta, cum o mai duc, dar unde e mama voastra si asa mai departe.
Apoi, ncetul cu ncetul s-au dumirit. Pe urma a venit soia. Mi-a spus: Mai
omule, nici cnd erai tu acasa nu am avut atta belug, cat am avut n lipsa
ta. Adica cum? Au avut grij?. Da. In fiecare dimineaa, ntr-un loc,
gseam o pine. O punea cineva acolo, pe furi.
Calator cu piciorul si cu spiritul .
Continua Rodion: In 1957, la 11 ani, mpreuna cu tata, mama si un
grup de ucenici am avut experienta prima a unui lung drum, a unui pelerinaj
la mnstirile din nordul Moldovei. Tot ceea ce s-a petrecut n acele doua-trei
saptamani de vara mi revine n memorie ca si cum toate oprelistile pe care lear pune n calea ta lumea pot fi depasite. Coborand de la Putna la Sihstria,
am poposit n toate mnstirile, folosindu-ne doar de sprijinul pe care ni l-a
dat Dumnezeu. Am cltorit n camioane, pe lemne, pe butoaie, pe jos. La
fiecare mnastire eram servit cu bun bunturi: serbet de ciree amare cu apa
rece, zmeur, mese binecuvntate de clugari la cte o stna. Eram la
Sihastria si unul dintre ciobanei m-a suit pe un mgar. Tocmai cnd tata si
cu Printele Cleopa ddeau binecuvantarea, am trecut eu printre ei clre pe
mgar, mpins de ciobnel.
Oriunde mergeam era tot timpul o ntlnire fericit, de bucurie si de
slvire n comuniune. Toata viaa am fost urmrit de asta. N-a existat var,
pn sa se mbolnaveasc tata, fr s facem drumul acesta.
132
Si
De la srcia cu duhul la Lumina cea nenserat250
Antonio
Aroneasa
Numai un fericit poate tlcui Fericirile lui Hristos din Predica

de pe Munte asemenea Printelui Galeriu. Cunoatem foarte muli
Cele
nou Fericiri spuse de Mntuitorul Hristos i, n mare, tim i
nelesul lor. ns, n mod obinuit ne oprim la un neles srac, lipsit

de adncimea unei cugetri cretine izvorte din via. Numai viaa n
Hristos tlmcete prin nsi trirea ei fericirea.
Fericii cu adevrat au fost sfinii care l-au cutat pe Hristos toat
viaa i toat viaa lor a fost o cutare a Lui tocmai pentru c El i-a
gsit mai nti! Fericirea autentic vine din lumin i numai lumina
dumnezeiasc poate inunda cu adevrat inima omului pentru a izvor
de acolo nspre lume. Dar, ce este fericirea? "Este o stare de mplinire
continu a fiinei noastre. Aceast mplinire o dobndete cretinul
vieuind dup voia lui Dumnezeu "Este un paradox, ns nu trebuie
s ne mirm ntruct cretinismul conine un numr mare de
paradoxuri pentru un om "normal". Nu trebuie s amintim dect de
unitatea n fiin a Celor Trei Persoane ale Dumnezeirii, Tatl, Fiul i
Duhul Sfnt; sau de Dumnezeul care i d viaa pentru mntuirea
lumii i exemplele ar putea continua. Pe lng acestea i multe altele,
Hristos mai exprim o sum de paradoxuri, mai exact nou, n Cele
Nou Fericiri din Predica de pe munte . Pentru noi cei care ne
imaginm o fericire susinut de latura material a existenei n mod
exclusiv, Fericirile i tlcuirile Printelui Galeriu la acestea ar trebui s
fie motiv temeinic de schimbare a opticii.
Trebuie se ne vedem viaa n lumina credinei, pornind de la
"srcia cu duhul", ori aceasta implic ceea ce Prinii numesc
metanoia, o schimbare a minii i a viziunii asupra vieii. "Pocina,
metanoia, n nelesul ei adevrat, nseamn schimbarea gndirii, nnoirea
gndirii, a vieii nsei. Fericirea propovduit de Mntuitorul cere pentru
250
www.romfest.org/rost/nov-dec2004/galeriu-lumina.shtml; http://ucenic.go.ro/despre7.htm
133
Si
Galeriu
realizarea ei o asemenea schimbare". n cazul acesta ceea ce reprezint

paradox pentru omul dezrdcinat de Biseric, va fi firesc pentru cel
care i supune ntreaga fiin de bunvoie Domnului.
A fi srac cu duhul. Prima "condiie" pe care o cere Mntuitorul
Hristos pentru dobndirea bucuriei venice ntru El este srcia cu
duhul. Aceasta a reprezentat piatr de poticnire pentru multe mini,
ceea ce a fcut s se cread c Hristos cere celor care cred n el s fie
sraci cu mintea, adic, pur i simplu proti.
Ori tocmai aici st srcia minii n nelegerea precar, lipsit de
autenticitate, a cuvintelor lui Hristos. Punnd aceast stare ca o
condiie pentru dobndirea mntuirii, Hristos descoper deodat
sensuri adnci, deosebite i nebnuite ale srciei cu duhul. Srcia cu
duhul este neleas foarte frumos de printele Galeriu ca "srcie
contient de sine n faa nesfritei bogii a lui Dumnezeu i a creaiei". i
mai spunea printele Galeriu continund tlcuirea, c n aceast
srcie omul este de fapt contient c nu are de oferit lui Dumnezeu
dect pcatele sale.
Omul, n relaia sa cu Dumnezeu nu poate dect s recunoasc
smerit c primete "din plintatea Lui, har peste har" oferind n
neputina sa, spre curire, un suflet plin de pcate. Un alt sens pe care
l aduce la suprafa printele, plecnd de la tlcuirile Sfinilor Prini,
este smerenia. Numai omul smerit, lipsit de slav deart, poate s i
supun voina lui Dumnezeu pentru ca El, aa cum tie, s i ofere
mntuirea ca dar sacru de nepreuit.
"Aa au neles Sfinii Prini aceast Fericire. Sfntul Grigorie de Nyssa
spune: Mie mi se pare c Cuvntul a numit srcia duhului smerita
cugetare de bunvoie La fel Sfntul Ioan Gur de Aur nelege pe: sracii
cu duhul drept cei smerii de bun voie, adic lipsii de trufia minii i de
nemsurata iubire de sine, pcat prin care s-au pierdut ngerii cei ri i primii
oameni.
Transcenderea spaiului i a timpului prin smerenie. Printele
Galeriu tlcuiete "Muntele Fericirilor" urcnd treapt cu treapt spre
134
Si
restabilirea ontologic a chipului tirbit prin pcat i prin ndeprtarea

de Dumnezeu. Ar fi prea mult s trecem prin fiecare fericire i nu este
aici locul, ns trebuie spus c fiecare fericire are un neles adnc, iar
Hristos urc prin fericiri ctre unica fericire, pornind de la srcia cu
duhul. De ce este nevoie s fi smerit pentru a te mntui? n primul
rnd pentru c nu poi primi altfel darurile dumnezeieti dect
recunoscnd c nu poi dect s primeti. "Ce ai tu pe care s nu-l fi
primit? Iar dac l-ai primit, de ce te fleti ca i cum nu l-ai fi primit?"
Tot binele pe care l avem este un dar dumnezeiesc i cel care
recunoate acest dar ca pe o binecuvntare i ofer viaa ca dar, n
chip euharistic lui Dumnezeu. Indiscutabil, smerenia este o virtute
esenial, iar actualitatea ei este incontestabil. Dac smerenia
autentic n duhul lui Hristos ar "birui" minile noastre n mod sigur
altfel ar fi tratai cei de lng noi. ns, m-am oprit asupra primei
fericiri i pentru c pornind de la aceasta se poate face o legtur
frumoas cu alte dou realiti duhovniceti dragi Printelui : cununia
fpturii umane cu Creatorul i vederea luminii dumenzeieti prin
transcenderea luminii fizice i a celei raionale.
Logodirea cu Lumina. De cnd l-a aezat n Eden, Dumnezeu l-a
chemat pe om la nunt tainic n mpria Sa. Chemarea se menine
n continuare, ns de data aceasta omul trebuie s mai depeasc o
limit, i anume cea impus de pcat. Aceasta este Evanghelia, iar
"glasul celui ce strig n pustie" poate fi i glasul lui Hristos Cel ce aduce
Vestea mntuirii i o mplinete, pustiul nefiind altul dect locul cel
tainic al inimii. ns Hristos nu nceteaz s cheme.
"Aici este ntreg misterul existenei, ntreaga tain a vocaiei umane. Dac
omul este contiina universului, omul este ntre Creator i Fptur, veriga
de legtur, inelul. Inelul sfnt al acestei logodne, al acestei cununii divine".
Omul este inel extraordinar semnificaie a acestei comparaii,
ntruct inelul simbolizeaz n primul rnd venicia, iar omul
logodete creaia cu Ziditorul. ns pentru a face aceasta omul nsui
trebuie s i mplineasc menirea i s se logodeasc el nsui cu
135
Si
Galeriu
Hristos pentru c nu poate dect n Hristos s contemple curat

fpturile i s le ofere ca jertf Celui Cruia i aparin de fapt. Prin
urcu, omul se unete nentrerupt cu Dumnezeu Care, aa cum este
dragoste desvrit este i Lumin. i cine putea s vorbeasc despre
Iubire ca Lumin nenserat dect Apostolul Iubirii care spune att de
frumos c "Dumnezeu este lumin i c ntru El nu-i nici un ntuneric".
Am pornit de la o stare a omului, srcia cu duhul, fr de care
unirea tainic cu Dumnezeu nu poate fi conceput. Pentru a ajunge
sus trebuie mai nti s sfredeleti n adncul inimii pentru a scoate de
acolo mizeria i a primi lumina lui Hristos.
Cobori n inim ca s urci. i urci prin porunci mplinindu-le, te
bucuri trind fericirile i toate le faci n ndejdea fericirii unice de a-l
vedea nencetat pe Hristos. Viaa nsi este un urcu i Printele
Galeriu vorbete att de frumos despre un urcu n lumin, n deplin
acord cu Prinii Bisericii care i ei "vorbesc despre realitatea a trei
lumini:
1. Lumina fizic, sensibil, a soarelui i a electricitii produse de
om, pe care o percepem cu ochii fireti i ne privim unii pe alii, ca i
toate lucrurile;
2. Lumina inteligenei, intelectual, care ajut la artarea
adevrului, dezvluie adevrul lucrurilor, raiunile, rosturile lor; pe
aceasta o percepem cu mintea. Amndou aceste lumini sunt create, ne
vin din lumea creat, i, limitndu-ne doar la ele, rmnem n lumea
creat, trectoare, muritoare
3. Mai presus ns de aceste dou lumini e Lumina cea de la
Dumnezeu; adic din nsui Izvorul vieii - precum spune Psalmistul
: ntru lumina Ta vom vedea lumin - ni se mprtete lumina cea
preamrit n imnele sfinte ale nvierii drept Lumina cea fr de ani ,
cea pururea fiitoare , cea venic , din care ne mprtim cu
venicia."
136
Si
Lsndu-ne raiunea inundat de lumina dumnezeiasc nu avem

cum s nu realizm c srcia cu duhul a fpturii umane nu este dect
o realitate care se cere contientizat.
Avem multe de primit i nimic de pierdut n druire. Nu este o
mare minune ca celui ce se tie pe sine srac s i se druiasc
Dumnezeu, Cel ce este Lumina cea nenserat, spre logodire venic?
Descoperirea adncului inimi i urcuul fpturii unele dintre cele
mai frumoase raiuni de a exista, ale fpturii umane.
Omul adncul care cheam Adncul spre nencetata bucurie a
iubirii venice.
Prea un patriarh, un profet ce vorbea din timpuri nnegurate despre cel
ce avea s vin si s stea ca piatr n capul unghiului Templului nostru
spiritual.
Si atunci aveam s neleg din nou, cu putere, ca-ntr-o sfnt
strfulgerare, cum se-nsufletesc moartele slove ale buchiilor, cum, renviate,
gndurile Poetului slluiesc n adnc de suflet, peste vremi.
Acum este timpul rodirii voastre, a tinerilor!
Cum puteam s-i spun c l simt mult mai tnr dect mine, c fata lui,
brzdat de semnele ntelepciunii, strluceste precum cea a unui nou nscut ?
Harul Pruncului Celui Vechi de Zile iradia din ntreaga-i fptur, nct,
pru-i alb prea de lumin. 251
251
Daniel Hoblea- Memento Parintele Galeriu - http://ucenic.go.ro/despre10.htm
137
Si
Galeriu
Ucenicia prin apropiere
Ioana Matei
Aa cum nu poi prinde harul cu mijloacele lumii acesteia, aa cum

nu poi poi prinde sufletul, aa nu poi cuprinde personalitatea
Printelui n cuvinte, nu o poi pune ntr-un tipar. i aa cum fiecare
cltorete "pe o raz", avnd calea i chemarea lui spre elul unic Hristos - Soarele dreptii, tot aa fiecare dintre ucenicii Printelui a
avut experiena lui unic, trirea lui, momentul lui de trezire i de
atingere a harului. "Unitate n diversitate" - cum spunea Printele, sau:
"Muli suntem, una s fim, dup modelul Sfintei Treimi!".
Pentru mine, Printele a fost un dar de la Dumnezeu!.
Chemarea mea spre cele duhovniceti a fost dup mai multe
suferine, dup ce am ajuns n acel punct-limit, unde, mai mult sau
mai puin contient, l gseti pe Dumnezeu. i, cum nimic "nu e
ntmpltor, ci totul e proniator", l-am vzut pe Printele la emisiunea
d-lui Tatulici: "Venii cu noi pe programul 2". i m-a uimit cum de pot fi
laolalt atta nelepciune cu atta buntate! De atunci am nceput s
m rog ca Printele s fie duhovnicul meu . i Domnul, n marea Sa
milostivire, a fcut s ajung att de aproape de Printele!
Cineva din familie, auzindu-m c vorbesc mereu de Printele
Galeriu, mi-a spus c a auzit la radio c slujete la Biserica Sfntul
Silvestru. i am venit la Silvestru n 1993, cnd aveam chiar 33 de ani ,
n Duminica Tomei cnd Printele, deabia ntors de la Ierusalim, inea
predica. Pentru mine a fost copleitor!
tiu c a vorbit mult despre harul necreat i o sptmn ntreag mam ntrebat ce este acest har? Numai c nelegerea nu am gsit-o n
mintea mea, ci a fost lucrare a harului: cum stam ntr-o sear la
Vecernie n stran, dup ce m spovedisem pentru prima oar la
Printele, am avut, deodat, nelegerea clar a ceea ce este Lumina
necreat, a energiilor divine care se pogoar de la Tatl, prin Fiul n
Duhul Sfnt. Era primul rod al rugciunilor Printelui.
138
Si
Printele avea atta smerenie nct se cobora la nivelul nostru, al

fiecruia. i te ntreba despre viaa ta, a familiei tale, acordndu-i atta
atenie de parc tu erai centrul universului. S-a fcut toate, tuturor,
dup cuvntul Apostolului, ca mcar pe unul s-l ctige pentru
Hristos. n ce msur am neles noi, fii duhovniceti ca i ceilali,
numai Dumnezeu tie!
Printele era o enciclopedie. Nu tiu n ce msur era vorba de
memoria fantastic a Sfiniei Sale sau era lucrare a Duhului Sfnt. Dar,
Printele putea vorbi ore n ir despre subiecte din domenii att de
diferite i cu atta lux de amnunte de parc cu puin timp nainte se
informase din cele mai stufoase tomuri i cele mai noi apariii n
domeniu.
mi amintesc cum a venit o dat un japonez pe care l-a uimit cu
cunotiinele nu numai legate de religia rii dumnealui, dar i de
istoria, cultura i civilizaia ei.
Ceea ce nu puteam pricepe atunci era marea dragoste de oameni a
Printelui . "... Aa s v iubii unul pe altul cum Eu v-am iubit pe
voi...". Deci, modelul era Hristos. "Tu eti sufletul meu!"- mi-a spus
Printele odat. i am simit acest lucru viu, am simit cum cldura
Duhului mi umple inima i se revars, apoi, n ntreg trupul,
copleindu-m! Mai trziu am auzit spunnd acest lucru i altor fii
duhovniceti. i am neles, la msura minii mele, c Printele avea
atta dragoste nct ne cuprindea pe toi, fiecare avea locul i rostul lui,
apoi, c Printele era al tuturor c nu putea aparine unei singure
persoane, oricine i orice ar fi fost ea.
i prin exemplul dumnealui ne nva i pe noi s ne strduim s
ieim din egoismul nostru, din micimea noastr, s ne depim condiia
de creatur tinznd spre libertatea absolut. "S nu ndumnezeieti nimic
din lumea asta!"( s nu pui pe nimeni i nimic n locul Creatorului).
i de cte ori nu am avut aceast tendin, dar Printele cu blndee,
fr s-mi foreze n nici un fel libertatea, mi deschidea ochii, fcndum s vd limpede: "Ce-i ofer? Ajut la mntuire?".
139
Si
Galeriu
i dup aceea venea vindecarea. Pentru c Printele te ajuta cu

rugciunea. Pentru c orict de trziu ar fi fost, de cele mai multe ori
fiind trecut de miezul nopii, i orict de obosit era, Printele pleca
genunchii la rugciune. Aa se lupta cu toate relele din noi, ncercnd
cu gingia de care numai sfinii sunt n stare, s ne aduc pe Cale, s
ne salveze.
Printele Dumitru Stniloae n capitolul "Gingie i sfinenie" din
volumul "Rugciunea lui Iisus i experiena Duhului Sfnt"252 vorbete n
cuvinte simple, de o mare claritate, despre persoana Sfntului.
i n aceast descriere l-am recunoscut pe Printele nostru:
"... prin disponibilitatea sa n relaii, prin extrema sa atenie fa de cellalt,
prin promptitudinea cu care se druie lui Hristos, sfntul las s se ntrevad
fa de fiecare fiin uman un comportament plin de delicatee, de
transparen, de puritate n gnduri i n sentimente.
Delicateea sa se rsfrnge chiar i asupra animalelor i a lucrurilor, pentru
c n tot i n toate el vede un dar al iubirii lui Dumnezeu i pentru c nu vrea
s rneasc aceast iubire tratnd aceste daruri cu nepsare i indiferen.
El respect pe fiecare om i fiecare lucru i dac un om sau chiar un animal
sufer, el le arat o compasiune profund".
Sfntul are curia inimii copilului, nevinovia lui, deschiderea
total fa de toi. Printele nostru chiar spunea: "S ai inima de copil
nevinovat i mintea de btrn nelept!".
Cnd stteai lng Printele simeai cum iei n afara timpului;
timpul se dilata... nimic nu mai era important din cele cotidiene, toat
atenia era ndreptat la cuvintele rostite de dumnealui.
Chiar i cnd tcea, simeai pacea, bucuria, cldura rugciunii...
ptrundeai n acel "Astzi" i "Acum" al lui Dumnezeu.
Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, Rugciunea lui Iisus i experiena Duhului Sfnt , Editura
Deisis, Sibiu, 2003, pag. 53- 65.
252
140
Si
De cele mai multe ori nici nu ndrzneam s deschid gura gndindum c o s spun numai prostii. tiind ct nelepciune are Printele...
ns te ntreba, te stimula, fcndu-te s crezi c ceea ce spui tu e un
lucru foarte important, c fr ajutorul tu nu putea face nimic.
Alteori, n spirit pedagogic, te mai i smerea, dar cu mult delicatee.
"Eu simt c sunt n Adevr!"- spunea Printele. "Asta mi d putere!".
Hristos este Adevrul, Calea i Viaa.
"Modelul... - aa cum mrturisete Printele Stniloae n volumul citat este "kenoza" lui Hristos, pogorrea Lui. El n-a vrut s rmn departe
de pctoi, nici de femeile pe care le ocolesc cei ce in la reputaia lor.
i aa a fost Printele, mai ales n vremea ptimirii sale de un an i
apte luni, cnd ca i un miel care "spre junghiere s-a adus i ca o oaie fr
de glas", mulumind tuturor pentru grij, pentru ngrijiri, cernd cu
sfial ajutorul, ascultnd de toi...
Aceast suferin, cum spunea Printele Acachie, stareul de la
Schitul romnesc Lacu din Sfntul Munte Athos a fost ngduit de
Dumnezeu pentru ca Printele s intre n mprie curat, curat...
i toate semnele dinaintea trecerii ca i de la nmormntarea
Printelui au dovedit ct de mult l-a iubit Dumnezeu.
141
Si
Galeriu
Concepia despre caracterul soteriologic al valorilor la Pr. prof. Constantin Galeriu 253
Bogdan Teleanu
Asemenea lui Gala Galaction sau Nicolae Steinhardt, Printele

Constantin Galeriu reuise s strng n jurul su, nc din perioada
regimului comunist, o categorie aparte a societii, intelectualii,
devenind, astfel, unul din promotorii refacerii unitii sau sintezei
dintre cultur i religie n ara noastr. Acest lucru a fcut s se
vorbeasc despre Biserica Sfntul Silvestru din Bucureti ca despre o
biseric a intelectualilor. Ce anume le mprtea Printele profesor
acestor oameni? Acomodarea cu adevrurile de credin cuprinse n
nvtura Mntuitorului nostru Iisus Hristos! Pentru a tlcui modul n
care intelectualii se pot adapta la mesajul Evangheliei, Printele
profesor - parafraznd formula scolastic adaequatio rei et intellectus
- obinuia s vorbeasc despre un adaequatio Dei (sau mai degrab
Christi) et intellectus254.
n ceea ce ne privete, considerm c n-ar fi putut intui aceast
formul fr o incursiune n teoria valorilor.
Pr. prof. dr. Constantin Galeriu l-a preuit i iubit foarte mult pe
Tudor Vianu pentru intuirea calitii integrative a valorii religioase 255,
considerndu-l, dup cum afirma dl. Dorin Popa, un om al viziunii
Dizertaie rostit duminic, 7 august 2005, cu ocazia comemorarii Pr. Prof. Constantin Galeriu la
biserica Sfntul Silvestru din Bucureti
253
www.observatorreligios.home.ro/articole%20publicate/discursuri&predici/conceptia%20pr.%20prof.%20
constantin%20galeriu.htm
254 Pr. prof. dr. Constantin Galeriu n lucrarea Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips.
Convorbiri realizate de Dorin Popa, Harisma, Bucureti, 2002, p. 268.
Valorile religioase sunt integrative. Ele integreaz, unific, constituie ntr-un tot solidar i coerent
toate valorile cuprinse de contiina omului. Prin valorile religioase se nal arcul de bolt care unete
valorile cele mai ndeprtate, adun i adpostete pe cele mai variate. Un individ poate cuprinde diferite
valori, pe cele mai multe din ele, dar legtura lor unificatoare va lipsi, atta timp ct valoarea religioas
nu li se adug; cf. Tudor Vianu, Filozofia culturii i teoria valorilor, Editura Nemira, 1998, p. 117.
255
142
Si
integrale, al ntregimii i al persoanei umane n realitatea ei deopotriv

profund, comprehensiv.256
Calitatea integrativ a valorii religioase rezult din faptul c sursa
oricror valori, ca i n cazul virtuilor, este Dumnezeu, scopul lor fiind
desvrirea i mntuirea omului. Intuind caracterul soteriologic al
valorilor, Printele profesor explica n felul urmtor contribuia acestora
la realizarea comuniunii dintre om i Dumnezeu:
Cderea a fost o cdere din ordinea valorilor; () Setea, dorina de
mntuire va nsemna redeteptarea i nzuina de reintegrare n lumea
valorilor, a principiilor; reunirea pmntescului cu spiritualul, cu cerul, cci,
n sens teologic, cerul e tocmai infinitul valorilor spirituale257.
Dac iniial valorile au fost concepute de Dumnezeu pentru a reflecta
starea primordial bun n care se afla ntreaga creaie, ulterior, acestea
aveau s devin criterii existeniale n funcie de care se poate stabili
raportul omului cu Dumnezeu. n acest sens, Printele profesor
Constantin Galeriu afirm:
Noi vedem lumea prin valorile din ea, asemenea lui Dumnezeu nsui,
Care, la sfritul celei de a asea zi a creaiei, a privit la tot ce a fcut i a vzut
c erau bune foarte. 258
Caracterul soteriologic al valorilor este i mai evident dac lum n
calcul interdependena dintre acestea i virtui. n ceea ce ne privete,
suntem convini c fr virtute nu exist valori i fr valori nu se poate
practica virtutea. Trebuie ns s facem precizarea c, aa cum sublinia
Printele profesor Constantin Galeriu, relaia lor devine funcional
Dorin POPA, Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips. Convorbiri realizate de Dorin
Popa, p. 179.
256
257
Pr. prof. Constantin Galeriu, Jertf i rscumprare, Editura Harisma, 1991, p. 78.
258
(Facere 1, 31)
143
Si
Galeriu
doar dac ntreaga ierarhizare a valorilor este polarizat de valoarea

binelui suprem care nu poate fi dect n consonan cu voina lui
Dumnezeu. n felul acesta, voina lui Dumnezeu devine, prin virtutea
teologic a credinei, criteriu valoric de care depinde practicarea
celorlalte virtui. Astfel, putem spune c, dat fiind interdependena
virtuilor259, ignorarea oricrei virtui, n special a credinei, poate
declana o adevrat criz a valorilor. Aceasta este, de altfel, i
explicaia logic pentru care valorii religioase i se atribuie, prin
excelen, caliti integrative.
Punnd accentul pe funcia virtuii teologice a credinei i
recomandnd mesajul Evanghelic al Mntuitorului nostru Iisus Hristos
drept norm sau regul a adevrului, concepia despre caracterul
soteriologic al valorilor este absolvit de pericolul influenei gnostice.
Evitnd pericolul considerrii drept normative a totalitilor sau
majoritilor sincretice, caracterul soteriologic al valorilor rezult din
capacitatea sa de a realiza sinteze care s conduc spre unitate i
unicitate, n conformitate cu adevrurile de credin, cu condiia ca s
existe o orientare axiologic a omului spre Dumnezeu, Unul n Fiin i
ntreit n Persoan, Tatl, Fiul i Sfntul Duh. Pentru cretinul autentic,
acest lucru i confer libertate de simire, gndire i aciune, precum i
capacitatea de a valorifica n sens cretin tot ceea ce l nconjoar. Acest
lucru nseamn a reinvesti realitatea prezent cu finalitatea iniial pe
care Dumnezeu a rnduit-o lumii, reintegrnd-o, astfel, ordinii valorilor
dumnezeieti. Pentru aceasta, ns, este nevoie ca omul s
experimenteze prin credin dimensiunea fundamental a spiritului
care, n opinia Printelui profesor Constantin Galeriu, este reprezentat
sub forma unei table de valori. Doar aceast dimensiune axiologic
confer deschidere spiritual fa de harul lui Dumnezeu, singura
garanie a autenticitii i infailibilitii: Spiritul este sufletul deschis
Pr. prof. Dr. Vasile Rduc afirm n acest: n egal msur, este de reinut c virtuile se leag
unele de altele, unele condiioneaz pe celelalte; vezi Monahismul egiptean. De la singurtate la obte,
Editura Nemira, Bucureti, 2003, p. 46.
259
144
Si
harului i adevrului, purttor de har i de adevr. Orientarea axiologic

cretine este necesar descoperirii valorilor autentice, menite s susin
viaa i s contribuie la mntuirea sufletelor oamenilor. Aceast
orientare axiologic cretin a fost revelat oamenilor prin actul kenotic
ntreprins de Mntuitorul nsotru Iisus Hristos pe care, oamenii, ns,
trebuie s-l ntreprind n sens invers, pentru a ajunge la asemnarea
cu Dumnezeu .260
Analiznd complementaritatea valorilor spirituale dup dogma de la
Sinodul IV Calcedon, Printele profesor remarca faptul c acest Sinod
are meritul de a fi subliniat capacitatea persoanei de a furniza valori
datorit bipolaritii sale, realizndu-se deci n comuniunea divinului cu
umanul, pe verticalitatea i orizontalitatea existenei.261 Tlcuind parabola
talanilor n duhul acestui Sfnt Sinod, el relev faptul c omul are
obligaia, n virtutea acestei bipolariti, de a spori valorile creaiei:
Oferindu-ne lumea ca un dar din partea Sa, El o primete apoi ca o ofrand a
omului, cerndu-ne s sporim valorile creaiei, s dm Ziditorului un rspuns
personal, original.... n aceast afirmaie, un laitmotiv al gndirii
Printelui Constantin Galeriu: omul, care a fost creat dupa chipul
Creatorului, poate deveni la rndul sau creator de valori262. Ba, mai mult, pe
lng obligaia de a amplifica valorile creaiei, Printele profesor
vorbete chiar despre un sacrificiu uman n faa valorilor, plednd
pentru consolidarea contiinei valorilor:
Facere. I, 26
Pr. prof. dr. Constantin Galeriu, Complementaritatea valorilor spirituale dup dogma de la Sinodul
IV Calcedon (Referat inut n cadrul Dialogului Ortodox-Reformat, ntrunirea de la Budapesta, 10-15
octombrie 1979) n Ortodoxia, anul XXXII, nr. 2, aprilie-iunie 1980, p. 358.
260
261
Pr. prof. dr. Constantin Galeriu, Timpul schimbrii. Opiuni fundamentale n dialogul actual dintre
credincioi i societate (Conferina inut la Congresul cu tema: Credincioii, societatea i Statul n
rile Europei Centrale i de Rsrit la Abaia benedictin Ampleforth, York - Anglia, n vara anului
1990), n Religion in Communist Lands (Religia n tarile comuniste), Keston College, Nr. 1-2, vol. 19,
1991, p. 66.
262
145
Si
Galeriu
ntre lume i valori este o strns interdependen; lumea este dependent

de valori i n acelai timp se gsete n serviciul lor, dup cum i omul nsui e
n serviciul valorilor; n serviciul binelui, adevrului, dreptii etc. Acestora
suntem chemai s le jertfim. De aceea, jertfa se mai poate defini i ca o ofrand
a lumii n serviciul valorilor. Acestea fundamenteaz ordinea relaiilor ntre
om i lume, ntre om i semeni, ntre om i Dumnezeu.
Din perspectiva Printelui profesor, orice criz a valorilor, inclusiv cea prin
care considerm c trece societatea contemporan, reprezint, de fapt, o
cdere din ordinea valorilor sau o neconcordan cu ordinea valorilor
restabilit prin jertfa i nvierea Mntuitorului nostru Iisus Hristos. Consecina
acestei crize este pervertirea contiinei axiologice pn la sectuirea sensibilului de
seva lui spiritual, de principii, de sensuri. ntruct, aceast criz a valorilor nu
const ntr-o disoluie sau epuizare a acestora care, de altfel, nici nu ar avea
cum s se produc, ntruct sursa lor vie i inepuizabil este Dumnezeu , ci
este determinat de incapacitatea omului de a le observa i de a le utiliza din
cauza pervetirii simului sau sentimentului valorii, considerm c remediul
acestei crize const n revigorarea credinei cretine. Revenind la ntrebarea
pus la nceputul discursului nostru, ce anume au vzut intelectualii la
Printele Galeriu, am putea rspunde: valoarea credinei. Dac Papa Silvestru al
II-lea afirma c a vorbi bine nseamn a tri bine, din punct de vedere al
moralei cretine, putem spune c la acest capitol Printele Galeriu vorbea pe
nelesul intelectualilor, adic al crilor, aa cum tria de altfel i tria, n
mijlocul intelectualilor i al crilor. Printele Galeriu a fost i rmne unul
de-al lor, fr a pctui cu nimic sau a abdica de la dogma Bisericii Ortodoxe,
ci fcndu-se, dup cuvntul Sfntului Apostol Pavel, tututor toate263,
inclusiv intelectual intelectualilor, tiind s strecoare hran duhovniceasc pe
gustul acestora.
263
I Cor. IX, 22
146
Avva Galeriu sau Icoana din suflet
Licroiu Gabriel profesor de religie
nfiarea Printelui Galeriu era aceea a unui preot ortodox

tradiional. Vocea puternic, dicia clar, expunere fr gre.
Impresiona plcut orice suflet care venea s asculte sau s cear
sfat si binecuvntare.
Acestor daruri cu care Dumnezeu l-a ncununat, se aduga i
harul, pentru care fcea un efort duhovnicesc susinut. Citea foarte
mult n toate domeniile, tiin , literatur, filozofie , dar mai ales
patristic. A venit la dnsul un student, i s-a plns c nu mai poate
nva. Avva i-a spus;am optzeci de ani si vreau sa nv chimie.
Duminica venea n sfntul Altar, cu un bra de cri, cizelind ideile
cu un foc molipsitor. Credina lui Avva Galeriu n caracterul
integrator al teologiei , l facea s cerceteze asiduu domenii
fascinante ca fizica quantic, matematica.
Concluziile, ajungeau n cel mai scurt timp n predic, n articole
sau conferinie, pentru care era att de solicitat. Sub ochii notrii,
sfidnd aceste vremuri de apostazie, la biserica Sfntul Silvestru se
petrece ceva esential: e acolo un preot minunat, Constantin Galeriu,
ale crui predici nimeni n-ar trebui s le ignore. Nu este numai un
mare teolog i un propovduitor de exceptie al dumnezeietii
Scripturi, ci o spun cu toat rspunderea un neasemuit
rugtor.264ntreaga via nchinat slujirii lui Dumnezeu, i
mngierii sufletelor necjite i-a adus supranumele de Avva. Casa
i era deschis oricui, viaa cu totul transparent. Asceza pe ct de
dur, pe att de discret. Era cu adevrat un preot cu via
mbuntit. Un tritor.
Spunea: nimic nu i lipsete ortodoxiei, dect s fie trita.
264
Stienhard N. Parintele Galeriu la 80 de ani Ziua - 21 nov. 1998
Si
Galeriu
Slujirea Sfintei Liturghii o fcea din tot sufletul. Duminic

dimineaa Biserica Sfntul Silvestru era plin de credincioi. O
bucurie sfnt se revrsa peste popor n timpul slujbei, nct nu
simeai cum trece timpul.
Slujirea lui Dumnezeu la o asemenea nlime duhovniceasc nu
era uoar. Ispitele loveau iute, nprasnic, dar faptul c le primea
fr crtire aducea din partea Mntuitorului Iisus Hristos i a
Preacuratei Sale Maici bucurie duhovniceasc i har peste har.
Acest lucru l simeam cu toii i mrturisesc c acesta era motivul
pentru care atta popor, nu se mai deslipea de dnsul, nici la ore
trzii .
Cnd aprea pe solee n faa uilor mprteti, pentru
binecuvntare se fcea o linite cereasc. Rugciunile pe care le
rostea erau vii. Toat suflarea din biseric atepta predica. Preoii se
mprteau cu Trupul i Sngele Domnului, apoi preotul de rnd,
venea pe solee la predic.
Avva Galeriu vorbea domol la nceput. Cu ct nainta n Adevr
cuvintele deveneau incandescente, frazele adevrate raze
luminoase, care ridicau sufletele la simirea lui Dumnezeu. Toate
sufletele din biserica erau transportate. Cltoream la nceputurile
creaiei, nelegeam dragostea lui Dumnezeu, pentru ntreaga
fptur i se trezea n sufletele noastre dorul dup Cel cruia i
spunem att de des Tat. Vreme de o or ne purta pe aripile
harului.
mi amintesc c a fost invitat de Prea Fericitul Printe Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, s slujeasc i s predice la
catedrala patriarhal. Era de Praznicul Adormirea Maicii
Domnului, nainte de 89. Dup predica Prea Fericirea Sa l-a
mbriat i i-a zis:
Cu adevrat eti druit de Maica Domnului!.
148
Si
Predica lui Avva avea o structur dogmatic, strlucit mpletit

cu elemente cum obinuia s spun din viul vieii. Nu
nelegeam n profunzime predica dar o bucurie nespus ne
cuprindea i un dor dup o via cat mai curat. Am neles cu
aceast ocazie, complicata conexiune a ideilor aduse n lumin,
dup o structur cu totul aparte.
Retorica circular este un mod de a organiza, de a structura un
discurs, n cazul nostru o predica. Pentru a-i permite asculttorului s
asimileze mai bine discursul, oratorul nu ezita s fac bucle napoi, iar
uneori s revin asupra a ceea ce a spus cu mult nainte pentru a
remprospata acele cuvinte n mintea asculttorilor. Predica Printelui
Galeriu, n ansamblul ei, se ncadreaz n acest tip de retoric.265
Avva Galeriu era un erudit, dar universul de cunotine
teoretice, era cuprins ntr-o mare de trire duhovniceasc, care
ajungea la incandescen imediat ce se mprtea cu Trupul i
Sngele Domnului urmnd apoi s predice.
Printele Galeriu este un predicator de excepie, recunoscut ca
atare nu numai de enoriai, ntre care se numra si intelectuali de
marc ai Bucuretiului, ci si studenii care l-au avut profesor.
Un predicator harismatic.266 Pentru noutatea ideilor pe care le
expunea n focul predicii, l suspectam c a ajuns la izvorul
duhovnicesc al acestora.
Adesea spunea: Pn mintea nu ia foc nu poate gndi la Dumnezeu,
pn ochiul nu ia foc nu-L poate vedea pe Dumnezeu, pn limba nu ia foc
nu poate vorbi despre Dumnezeu.267
ntr-adevr predica lui Avva Galeriu era foc arztor, lumin,
bucurie duhovniceasc, revrsate peste sufletele credincioilor, care
umpleau Biserica Sfntului Silvestru.
Ioan Toader Metode noi in practica omiletica p. 118.

Pr. Vasile, Gordon Vestitorul Ortodoxiei 1 Dec 1998 pg 5.
267 TS.Eliot - P.S. Cutnd poezia n original, am gsit c autorul ar fi William Blakewww.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?p=518980
265
266
149
Nasterea Domnului i btranul Mos Crciun
Prof.univ.dr. Aurelia Balan Mihailovici
Crciunul, numele romnesc, vechi i popular, al srbtorii Naterii

Domnului a strnit interesul deosebit al tuturor cercettorilor care s-au
ocupat de etimologie. Ceea ce frapeaz astzi, la acest nume, este faptul
c, dup prenume, el a cunoscut o dezvoltare mai mare n cadrul
numelor de familie, al toponimiei i al numelor de flori care nfloresc n
preajma Crciunului, toate fiind indicii semnificative pentru vechimea
lui n limb. Lingvitii romni i cei strini sau strduit i se strduiesc
i astzi, n mod constant, s gseasc piatra filosofal a etimologiei
lui, n afara evenimentului special pe care l semnific aceast vocabul.
Ultima teorie, acceptat n mare msur de specialiti, are n vedere
termenul lat. creationis procreare, natere i nu natales natere,
origine, termen pstrat n restul limbilor romanice. Dar de unde
moul? Din explicaiile oferite de Christian Ionescu, autorul Micii
enciclopedii onomastice, reinem una care ne este util n demersul logic al
demonstraiei noastre.
Intro cronic din Novgorod din anul 1143 cuvntul n discuie desemna
solstiiul de iarn, chiar numele unei diviniti a iernii(MEO, p. 94), o idee
la care se adaug o singur precizare, fcut de N. A.Consantinescu, cu
privire la surs: personificat n folclor - Mo Crciun 268 Sintagma Mo
Crciun constituie i punctul nostru central, pe care se axeaz
demonstraia. Cuvntul mo a fost explicat mult vreme de specialiti ca
derivat regresiv de la moa, vocabul a crei etimologie este o trimitere
cu confer la albanezul moshe vrst269. Peste zece ani, prof. Grigore
Brncui repune n discuie termenul, declarndu-l un cuvnt
autohton270, deci l-a recunoscut ca fiind un cuvnt autohton getodac, o opinie nsuit i de lingvistul Gheorghe Mihil n Dicionar al
(DOR, p. 36).
(DLR, serie nou, 1968, DEX, 1975)
270 (Vocabularul autohton al limbii romne, 1983)
268
269
Si
Limbii Romne vechi, sfritul sec. al Xlea nceputul sec. al XVIlea,

1974.
Ali comentatori preiau o teorie a unui lingvist albanez, Cabej, care
crede c termenul albanez crun, cu sensul de butuc care se pune n
foc, n noaptea de Anul Nou, prin extensie de Crciun, este un termen
legat de o zeitate din cultul soarelui, care indic renaterea. Fr nici o
motivaie, teoria s-a rspndit, dar nu intr n atenia noastr. Ne oprim
doar la cei doi autori de dicionare pe care i-am menionat.
Nici unul dintre cei doi nu au avut n vedere sensul primar al
termenului, prin care se explic sintagma Mo Crciun. n acest caz nu
avem de-a face cu sensul btrn, atribut al vrstei naintate, ci cu un
sens opus, acela de vlstar, mldi prin analogie, fiu, sensuri
nregistrate n vgr. moscoV (mshos) i mosceia (moschea), de aici
moie proprietatea primului exemplar al unei familii, care este lsat
motenire spiei neamului. In limba romn veche nu este atestat acest
sens de vlstar sau fiu al cuvntului mo, dar exist verbul a mo a
scoate moul, a aduce pe lume motenitorul, cu sensul figurat de
ntemeietor, cap. Astfel n Vechiul Testament, moul i moaa sunt
Adam i Eva, ntemeietorii neamului omenesc, sens ntlnit n Biblia de la
Bucureti 1688, sau n Letopiseul lui Grigore Ureche271.
Anunarea venirii lui Mesia, ca trimis al Tatlui, este fcut de
profeii mesianici ai Vechiului Testament, fiind exprimat, n modul cel
mai clar, n Cartea lui Isaia: O mldi va iei din tulpina lui Iesei i un
lstar din rdcinile lui va da. i se va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu,
duhul nelepciunii i al nelegerii, duhul sfatului i al triei, duhul
cunotinei i al bunei credine .272Prin acest sens al cuvntului mo se
clarific i btrna sintagm Mo Crciun. Cel care se ntrupeaz este
ntemeietorul cretintii, aa cum Adam este cel prin care s-a creat
umanitatea.
271
272
Am aflat cap i nceptur moilor de unde au izvort n ar (DLR, s.v. mo)

(Isaia 11, 12)
151
Si
Galeriu
Hristos este Fiul unui Tat fr nceput n sensul unui ascendent

primordial273. Dac sensul lui mo, de nceptor, ntemeietor a putut
fi clarificat, s ncercm s-l descifrm i pe cel deal doilea termen al
sintagmei, cel de Crciun, sinonim cu Naterea Domnului.
Marele teolog, Dumitru Stniloae, cel care a tradus din greac
Filocalia, adaug: Moul Naterii lui Hristos prin care se adeverete nc o
dat de unde a venit cretinismul i cnd, n vremurile apostolice. Deci
din dou cuvinte deosebite a rezultat o noiune unitar. Nu este undeva un
Mo Crciun i altundeva Iisus Hristos . Deci Crciun, forma regresiv de
la Crciuna, nseamn Naterea lui Hristos. Din punct de vedere
lingvistic, cele dou cerine ale unei etimologii corecte, evoluia fonetic
i cea a coninutului semantic se afl n deplin armonie.
n plus, romanitatea cretin exprim acest minunat eveniment prin
meninerea conceptului primar al Naterii Fiului lui Dumnezeu, fr. Nol,
it. Natale, sp. Natividad, (popular) Navidad ; noiune care a fost exprimat
i n limba romn prin prenumele de origine latin, Enata, cu
variantele, Enscu, Enscu. n noua structur romneasc a sintagmei,
Mo Crciun, accentul cade pe mo. Acesta este vzut ca un continuator
al lui Saturn (la romani), Cronos (la greci), Seb (la fenicieni), Zalmoxis
(Zeulmo), la daci. Pericle Papahagi, ntrun studiu depre Crciun, a
propus o sintagm latineasc, Christi jejunium274, pentru a explica forma
de feminin, Crciuna, cu o mare frecven n limba popular, att de
mare nct s-au creat numeroase legende, n care apare un personaj
Crciuna, un nume care are i forme derivate, Crciunoae, Crciuneas.
Crciuna, potrivit unei legende, este soia lui Crciun, pstorul i
stpnul staulului, o femeie priceput i inimoas care L-a moit pe
Iisus : Soia lui Crciun o primete ntr-ascuns i moete pe Iisus, fapt
pentru care Crciun i taie minile, iar Fecioara Maria i lipete minile la loc.
Minunea l convertete pe Crciun la cretinism275. n chip de concluzie,
etnologul, Romulus Vulcnescu, remarc: Crciun este o fptur sacr
Dumitru Stniloae, Mo Crciun moul Naterii lui Hristos, n Lumea Cretin, 25 decembrie,
1992.
274 Convorbiri literare, nr. XXXVII, p. 670672
275 Romulus Vulcnescu, Mitologie romn, 1985, p. 330
273
152
Si
care simbolizeaz, prin excelen, tipul creator, ... iar n mitologia getodac e
posibil s fi fost reprezentat printrun strmo care simboliza echilibrul
elementelor n stadiul facerii lor, al nceputului procesului celor necreate i
nedate n vileag.
Pe pmnt marcheaz hierofania timpului sacru n solstiiul de
iarn, a capului de an (id. ib., p. 329). Iat, de ce i cum se explic
atestarea acestui sens, de marcare a nceputului solstiiului de iarn,
dominat de o zeitate, prezent n Cronica din Novgorod din anul 1143.
Lipsa documentelor romneti trebuie suplinit prin refacerea arealului
lingvistic european i aceast refacere const n corelarea tuturor
datelor furnizate de cultura european i cea romneasc.
Faptul c termenul Crciun este atestat n forma, Krecsun = 1. Natalis ;
2. Nume dat lunii decembrie 276i e motenit, n aromn i meglenoromn, indic cu claritate c este un termen romnesc foarte vechi, ce
poate fi ncadrat cronologic cu mult nainte de sec. al IXlea, i preluat
de toate limbile slave, dar i de maghiari, dup cretinarea lor.
Un alt izvor este n care numele Posideon este explicat prin Graecis
est mensis, pe care noi o chemm luna Crciunului, dechemvrie277.
Deci, luna lui decembrie, n greac, era Posideon (Poseidwn), iar la
noi, Crciun. Pentru a se ajunge la adevr, adic la istoria culturii reale
a spaiului romnesc, investigaia lingvistic trebuie fcut dup
modelul arheologic, prin descoperirea straturilor lingvistice (latin, grec,
slavon), sedimentate cronologic n istoria cultului liturgic bizantin, ce a
aparinut Romaniei orientale, adic sferei culturii romneti sau vlahe,
din nordul i sudul Dunrii.
276
277
n Anonimus Caransebesiensis, Dictionarium valachicolatinum

cel al Dicionarului latin-romn (1691- 1702) al lui Teodor Corbea
153
Si
Galeriu
Testamentul Printelui Galeriu278
Iulia Chira
Multe si minunate sunt cuvintele pe care marele duhovnic, Printele

Constantin Galeriu, le-a lsat fiilor si duhovniceti, dar i ntregului
neam omenesc, cretinesc si romnesc. Neamului omenesc pentru ca n
toata nvattura mpartait ne vorbea despre tot omul din lume, omul
creat dupa Chipul lui Dumnezeu, citndu-l adesea pe indianul
contemporan care a spus: Cretinismul este al lui Hristos, dar Hristos nu
este doar al cretinilor...Neamul cretinesc pentru ca acesta i era crezul:
Cretinii sunt vizionarii lumii!; iar acest crez era cules din Evanghelie,
era Cuvntul Mantuitorului asumat si trait viu: Voi suntei lumina
lumii...279 Si nu in ultimul rnd, neamului romanesc, pe care l-a iubit si la slujit cu iubire si druire sfnta, pana la ultima clip a petrecerii pe
acest pmnt. Acestui neam sfnt, cum l numea Printele, i-a pregatit,
generaii ntregi de: episcopi, preoi, clugri; dar i profesori, doctori,
avocai, pictori, artiti, muncitori, oameni luminai, cu contiinta treaz
care slujesc semenilor i vieii dup Cuvntul Evangheliei, aa cum au
vazut si au nvaat de la Duhovnicul lor.
In seara de dinaintea nmormntarii, vznd cum oamenii de ordine
pun opreliti n calea celor ce urmau sa ia parte la slujba de
nmormntare, o mare greutate mi apsa sufletul si atunci l-am rugat
pe Printe sa vegheze pentru a fi mngiati toti oamenii care rman n
spatele gardurilor... Iar Printele nu a ntrziat sa raspund.
278Iulia
Chirea- Testamentul Printelui Galeriu

http://ucenic.go.ro/despre26.htm ; www.punctecardinale.ro/nov_2006/nov_2006_16.html
279
Evanghelia dupa Matei capitolul 5,verset 14
154
Si
Astfel ca, n momentul purtrii trupului Printelui spre locul de

odihna din curtea bisericii, deasupra mulimii prezente la procesiune, n
jurul soarelui s-a artat un frumos curcubeu semn biblic ce reveleaz
legamntul, aratndu-ne ct de trainic si viu este legmntul ntre
Printele duhovnic si fii si duhovniceti, dar i ntre DumnezeuCreatorul si creaia Sa.
Puterea mrturiei
Cuvntul care mi-a luminat cerul inimii a fost rostit de Printe n
mprejurri deosebite i are valoare de Testament. Era cu trei luni
nainte de adormirea sa ntru Domnul.
Am fost plecat din Bucureti i, n jurul prnzului, cand am revenit
am mers, sa vd ce mai face Printele... Imediat cum am pait n curte
am neles ca se ntmplase ceva grav. Toi cei ramai erau marcai de o
mare tensiune... Fr s ntreb ce s-a ntmplat m-am alaturat celor
prezeni, pentru a ne ruga mpreun.
Dupa schimbarea antibioticului, Printele fcuse o reacie alergic
puternic i fusese chemat Salvarea, care-l dusese de urgen la spital.
Prin simirea lui vie si delicata, ntelegnd, dincolo de cuvinte, ce este n
sufletul meu, diaconul Cristian Galeriu, m-a invitat s-l nsoesc la
spital, acolo unde erau de veghe Ioana i Gabriel (cei nelipsii n toata
perioada de suferina a Printelui ). Incercam din rsputeri s alung
din suflet orice spaim, orice apsare, Il rugam pe Dumnezeu s-mi
umple sufletul de credina, de ndejde... M-am apropiat de pat... Avea
ochii nchii, chipul i era obosit, dar scldat ntr-o lumina neobinuit.
Totul era parc ncrcat de gravitate, de tain...
Era pentru prima dat, de cnd ne cunoteam, cnd nu spunea nici
un cuvnt de ntmpinare... Printele, care ntotdeauna ne mngia si
ne ndrepta privirile spre lumin, a prins deodat sa ne griasc, rostind
si rostuind nelesuri abia dibuite:
155
Si
Galeriu
De acum am neles, nu mai ncape ndoial... Erau momente n

care m ntrebam : cum va fi?... Si nu gseam rspunsul potrivit...
Astzi l-am primit... Incepusem s m desprind... si, nainte de a
nelege limpede ce se petrece, cnd am ridicat ochii Maica
Domnului mpreun cu Fiul ei ateptau cu braele deschise spre
ntmpinare
Au urmat cteva clipe de tcere clipe ncrcate de rugciune, de
har Si dupa acele cteva clipe de tcere, i-a adunat puterile i ne-a
zis:
M-am strduit sa v aez n suflet credina, voi s o mrturisii!.
Te rugm din adncul sufletului, Prea bunule Printe, s veghezi cu
rugciunea ctre Mntuitorul si Sfnta Sa Maica, Cei ce pot face ca
viaa noastr sa fie o mrturie vie a jertfelniciei n care i-ai petrecut
ntreaga ta via Amin!
Cu foc din duhul Celui Preanalt
Printelui Constantin Galeriu
Dintr-un hotar i pn-n cellalt,
E amintirea ta sfinind oriunde
Cu harul care truda o ascunde
i jertfa asumat n asalt.
Cnd sorb cuvntul tu purtat pe unde,
Cu foc din duhul Celui Preanalt,
i n adncul inimii tresalt
Lumina necreat m ptrunde.
Te simt acum mai viu ca niciodat
Din dragostea de suflet revrsat:
Minune e i nu un paradox!
Milostivind ne nsoeti prin vreme,
Cei nsetai pe tine s te cheme
Virtute pentru neamul ortodox.
Vasile Musta
156
Si
La nmormntarea Printelui Galeriu 280
Ciprian Song
Prea Fericite Parinte Patriah, Prea Sfinii Parini Episcopi, prea
cucernicii Parini, si doamnelor si domnilor, ntlnirea cu Printele
Galeriu este un mare har al Lui Dumnezeu pentru mine.
Cand am venit n Romania , acum trei ani, s studiez teologia
Ortodox, am cutat ndrumtor tiinific referitor la isihasm pentru
tema mea de doctorat. De aceea am mers la Mnstirea Antim. Printele
Sofian mi l-a recomandat pe Printele Galeriu care, a acceptat cu
bucurie mare sa fie ndrumatorul meu. Dnsul a fost isihast i pastor
adevarat al Mantuitorului Iisus Hristos. Ori de cte ori participam la
Sfnta Liturghie Printele preda despre ndumnezeire credincioilor si
i sftuia sa mearg pe aceasta cale.
Am spus ca dnsul a fost isihast; da, Printele era isihast n ora.
Putem nvaa ca noi, credincioii, putem tri n lume urmnd pe Iisus
Mantuitorul la fel ca Printele Galeriu si ca Sfinii nostri Parinti.
Dupa ce Printele a intrat la Spitalul Municipal din Bucuresti l vizitam
pe dansul. In aceasta vreme Printele mi-a aratat Filocalia, volumul 7,
ce o inea totdeauna pe patul dnsului, si m-a sftuit cu rbdare de
multe ori privind isihasmul, la fel ca tatl meu, cu toate ca era foarte
bolnav.
Vznd faa lui i auzind cuvntul lui eu plngeam.
Printele Galeriu rmne astzi si totdeauna Printele duhovnic
adevrat. Mulumim Lui Dumnezeu ca ne-a dat att mie ct si tuturor
celorlali credincioi aa un dar mare.
Peace be with you! Vesnica lui pomenire!
280Ciprian
Song-(Doctorand bursier al Patriarhiei Ortodoxe Romane) din Coreea de

SudCiprian Song - La nmormantarea Printelui Galeriu
157
Despre Printele Galeriu, cu drag
n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh. Amin.
Iulia Radu
Aa ncepea fiecare cuvnt.Iar apoi, dogortorul preaiubiilorde

rsuna ntreaga biseric. Nume de care mi este dor. Urma apoi
tlcuirea la pericopa evanghelic a zilei, cu inconfundabil unire de
registre: scripturistic, patristic, artistic, tiinific
Printele Galeriu a rnduit unei cete de copii un mic ndrumar de
ascultri: s ascultm de prini, s ne rugm pentru ei, s ne nelegem
ntre frai, s splm blidul din care am mncat, s ndeplinim mici
treburi prin cas, potrivit cu vrsta fiecruia.
Adic implicare, asumare a lucrurilor puin cte puin
Nu chiar atrgator pentru poznai neobosii.
Dar bucuria care-i nsoea vorbele, gesturile, jocul de ntrebri i
rspunsuri urmrit pe sub sprncenele-i dese cu un licr aparte n
privire,
schimba totul. ineai minte mai limpede dect povestea
bunicilor. Apoi modul n care se svrea fiecare sfnt slujb, de ctre

toi cei trei sfinii slujitori printele Nicolae Bordaiu i printele
tefan Alexe -
fiecare dintre ei mprtind credincioilor bucuria
divin ntr-o alt lungime de und. Cu mult atenie.

Iar rugciunile spuse cumva aparte, nct se nelegea cuprinztor,
fr mult explicaie, chiar i pentru copilandri. Deci foiala era amnat
i ncercai s vezi despre ce era vorba, chiar i dup ce terminai de
pomenit urgenele n faa sfintelor icoane. Deci lucruri noi, care in
mai ales lumina dumnezeiasc i muli sfini prini
Slujba Sfintei nvieri a Domnului trit la biserica Sfntul Silvestru
avea o bucurie aparte , nedesprit de glasul ptrunztor al Printelui
Si
Galeriu, att n rugciune, ct i n cntare. i cu adnc rezonan

chiar
n sufletele
celor
mai puin obinuii cu slujbele. Pe lng
multele nvturi din predici, nobleea rugciunii sdit n suflete n

inima bisericii i mai trebuie pomenite cele dou minute romneti
de dup terminarea Sfintei Liturghii, n care se ddeau diverse lmuriri;
fapt deloc lesnicios, mai ales c la biserica Sfntul Silvestru canonul
predicii era de o or i mai bine
n aceste dou minute romneti , Printele Galeriu nviora
ntotdeauna atmosferape lng orarul de peste sptmn, ncpea i
un cuvnt htrui autobuzul ajungea chiar mai repede acas. Rmn
s aduc roade n brazda sufletului frnturi din cuvintele izvorte din
harul Sfntului Duh, ajunse
dj
lait-motive
ale predicilor sale:
etimologia greceasc a termenului de pocin, metanoia schimbarea

gndirii , astzi ca timp al conlucrrii cu Dumnezeu, nvierea din
moartea sufletului, mrturii ale oamenilor de tiin despre existena i
lucrarea lui Dumnezeu, chipul lui Dumnezeu n om , cel care nu se
terge, ci se ntunec numai, a iubi nseamn a tri viaa celuilalt.
Si foarte important faptul ca Noul Testament
pentru
mine, cel ce citesc,
vorbete despre si
doritor de Dumnezeu, Rstignirea
Mntuitorului Iisus Hristos care este n viziunea Ortodoxiei de

nedesprit de nvierea Sa ...
159
Si
Galeriu
Printele Constantin
Vasile Musta
Privesc la chipul n etern pace,

Cu ochi adnci i fruntea gnditoare...
L-aud rostind o binecuvntare
i totul n iubire se preface.
Prin cutele de via zbuciumat,
Smeritul zmbet, barba monahal
Virtute serafimic exal
i dragoste jertfelnic arat.
El a slujit cu har, mucenicete,
i-a proslvit creaia ntreag.
A ntrit credina care leag
Pe cel zidit de cel care zidete.
Iar azi, la ceas de pomenire, cata
Icoana curcubeelor celeste
Ce-a strlucit pe bolt, semn c este
Sub raz de lumin necreat. 281
Semnul ceresc s-a aratat si la canonizarea Fericitului Pavel din Taganrog281 . (Nscut in 21
noiembrie 1792-23 martie 1979 a dus o via monahal ascetic si plin de iubire ntr -un ora ; la
canonizarea sa pe 20 iunie 1999 de catre biserica Ortodoxa rus s-a artat pe cer un nor luminous.
http://en.wikipedia.org/wiki/Pavel_of_Taganrog
281
160
Si
Pe marile de suflet sa fereci curcubee! 282
Conf.univ.dr. Argentina Grmad Dragu
Printele Galeriu are multi ucenici; n fiecare dintre ei a lsat ceva

din personalitatea sa. Pentru fiecare dintre ei , ntlnirea cu Printele a
fost decisiv. Ca i ei , m simt debusolat si nu-mi gsesc locul
(sufletete vorbind) ; n fiecare zi caut rspunsul posibil pe care mi l-ar
da la problemele zilei. Portretu-i din camera de lucru, ba m
ncurajeaz : nu te teme ! ba m dojenete cu blndee ce fel de
frumusee caui dumneata? Sau ai primit o lectie ! Si...ce te
perpeleti suflete , nviaz mereu !
In munca mea, frumoas dar migloas, am model permanent pe
Printele nostru care depunea un efort necontenit de cizelare si
potrivire a cuvintelor ntr-un domeniu n care prea ca de mai bine de
dou mii de ani s-a spus totul. Si ceea ce ne prezenta era unic i
grandios pentru c Printele e grandios precum Ortodoxia .
Si cu fiecare student, caut aidoma modelului nostru , Printele
Galeriu s-i dau ansa sa neleag unicitatea persoanei lui, c are
precis un dar al lui i numai al lui si eu snt acolo , ca s l ajut cu
ajutorul Lui Dumnezeu , s-l descopere si s-l creasc pentru a rodi.
Fiecare ectenie de rugciune din biserica sau de acas se repet cu
inflexiunile vocii Printelui . Reascult nregistrrile sale audio si video.
Recitesc scrierile sale. Caut. Si iat, cred c gsesc o posibil tlcuire
de la ieirea sa din aceasta lume...Depnnd amintiri despre
personalitile care l-au marcat : Nichifor Crainic, dar si poeii
Arghezi, Voiculescu si Ion Barbu , Printele mrturisea ca la Ion Barbu
i stau la inim Dupa melci , Joc Secund (existenta noastra de
aici este secundul lumii ideilor, lumii spirituale), Oul Dogmatic .....
Argentina Grmad- Dragu- Pe marile de suflet sa fereci curcubee!
282
161
Si
Galeriu
Dar m-a legat ntre altele Arca . Arca pleca de la arca lui Noe, de
la momentul biblic al acestei corbii. Poetul i contempl inima parc
ca o arc n care s-au adunat tot felul de vieuitoare, ortnii i curate i
necurate , simte cum se mbulzesc acolo s ntre i ncheie asa de
simplu ; tiu ca nu e simplu s nu fie semnificativ pentru sufletul
uman, dar rscolitor pentru spiritul unei lumi att de derutate luntric .
Zice :
Aud cum se destram un suflet undeva/
Departe n a ploii acid melopee../
E noapte-n larg. Iar arca te ateapt , Iehova /
pe mrile din suflet sa fereci curcubee .283
Auzi? Sa fereci curcubee. 284
Curcubeul , dupa clipa mpcrii cu Dumnezeu pe care Il cuta el.

Dar vezi ce-nseamn curcubeul ?
Pentru mine are i o rezonana , o deschidere particular.
Ce e curcubeul ? E lumina alb a soarelui care se reflect n vapori si
i dezvluie bogia spectrului . Si atunci, a pleca de la acel moment
al lui Noe , parc semnific lumina harului strlucitoare , care se va
dezvlui i dup Potop n bogia uman, bogaia neamurilor , fiecare
avnd o raza de lumin si de iubire divin. Fiecare popor o are , dar
n unitate. 285
Si alt dat vorbind despre taina lacrimii (din ap i din duh :
apa botezului e lacrima. Roua cea de la Tine vindectoare este286.
Lacrimile dupa botez sunt vindectoare. 287
Lacrimile de la botez ne spal de Pacatul Strmoesc.288Lacrimile
dupa botez spal nencetat, purific i dau lumin.
Ion Barbu- Arca -www.versuri-si-creatii.ro/poezii/b/ion-barbu-7zudhuu/arca-6zuztst.html

Ibidem.
285 Cu Printele Galeriu intre Geneza si Apocalipsa (convorbiri cu Dorin Popa ) Editura Harisma 2002 p 117
286 Profetul rostise: "roua cea de la Tine este roua de lumina, vindecatoare (Isaia 26, 19).
287 Isaia 26
288 Spla-voi n fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele asternutul meu voi uda (Ps 6, 6),
283
284
162
Si
Si aa cum cele apte culori ale curcubeului nu se ceart , se

ntreptrund sa aplicm taina aceasta la nfrirea uman.
Dar curcubeul are o tain mai adnc : n curcubeu e lumina soarelui
, alb , strlucitoare care trecnd prin boaba de rou ca printr-o prism
dezvluie bogaia de culori a luminii.
Din lumina haric divin se mprtesc attea daruri dumnezeeti.
Cele dou comentarii de atunci m trimit cu gndul la semnul ceresc
pe care l-a artat ciudata aureol a Soarelui, tivit de un curcubeu
circular, aprut brusc deasupra crucii bisericii Sfntul Silvestru. Un
nor perfect rotund nconjur soarele, iar norul este cuprins de un
curcubeu la fel de rotund.
Un semn de ramas bun sau cine tie ? Poate c cerul a vrut s spun
mai mult dect au putut spune n cuvntul lor oamenii. 289 Cnd
trupul Printelui este coborat n mormnt, semnul dispare. Este un
fenomen care aa cum remarca academicianul Blceanu Stolnici ,
depaete posibilitaile noastre de nelegere .
Este nu ntmplator ci proniator. 290
Sorin Dumitrescu, cel dinti dintre ucenici este de prere ca cerescul
semn a reprodus pe cer un tip de icoane, dintre cele mai prestigioase, ale
naosului i pronaosului bisericii n stil bizantin, zugrvite totdeauna numai pe
tavanul cupolelor, numite "cerul bisericii", simbolizarea extraordinar a
icoanei Pantocratorului din cupol. 291
Pe 13 august 2003 Insui Domnul a binecuvntat simbolic
comuniunea puternic, al carei agent, prin mila Sa, a fost unul din
sfinii Si acoperii pe care aceleiai divine milostiviri i-a fost plcut s-l
deconspire mulimilor ca sfnt, pentru a-i bucura pe toti cei care nu au
precupeit nici un efort pentru a fi de faa ore n ir.
In plus, dac curcubeul meteorologic, "al lui Bush", a aprut dup o
ploaie i ntr-o zi exasperant de ploioas, cel circular, de la
Razvan Ionescu Iar ca ramas bun, un curcubeu, Revista Lumea Credintei , septembrie 2003
Din cuvintele Printelui Galeriu
291 www.Romanialibera.ro.Petre Mihai Bacanu, Despre semnele care s-au aratat la iesirea din
lume a Parintelui Galeriu interviu realizat ntaiului dintre ucenici Sorin Dumitrescu Joi 21 August
2003
289
290
163
Si
Galeriu
nmormntarea Printelui Galeriu, a aprut n contextul unui ir de zile

n care nu a fost pic de ploaie ! La fel de uluitoare i de expresiv
duhovnicete a fost i "iconografia" slujbei i prohodirii Printelui . In
pofida tuturor ateptrilor, atmosfera oficiului religios a fost absolut
srbtoreasc, total neconform unei plngeri, ci semnnd mai curnd
unei fericite zile ale Sfintelor Pati. 292
Printele s-a mutat mai aproape de Sfnta Treime ; Treimea de
slujitori ai Domnului de la Sfntul Silvestru este completat tot cu
Printele . Printele Cristian Galeriu , nepotul Printelui nostru
e tot Printele Galeriu : mai tnar , mai nalt .
Spunea Printele Stefan ca Printele Cristian este tot un fel de
creaie a Printelui Galeriu 293.
Absolvent de teologie, colit la Paris si Tesalonic, doctor n teologie
mai nou este i ales si druit cu o zestre unic ca aceea de a pstori n
biserica Printelui Galeriu i de a continua slujirea bunicului i
printe ales a mii de suflete.
Lucrarea de doctorat a Printelui Cristian Invturile Sfntului
Maxim Mrturisitorul mpotriva monotelismului294 si monoenergismului295
mrturite
dragostea si aplecarea spre opera Sfntului Maxim
Mrturisitorul care merge pn la semn.
Mi-a placut cu muli ani n urm cnd ntr-un cuvnt zicea Vldica
Teofan ca locurile rspund , emoionat fiind de revederea Mnstirii
Antim pe care o prsise, urmndu-i ascultarea n Oltenia. Iat c i
sfinii rspund: Printele Constantin Galeriu a fost nmormntat n ziua
Aducerii moatelor Sfntului Maxim Mrturisitorul.
Si faptele rspund : Printele Cristian Galeriu a neles c nu e de
ajuns sa fii asculttor ci trebuie sa lucrezi mereu la pregtirea ta, c
modelul apropiat si iubit, oblig . L-am urmrit n timp. Era in 2004.
Ibd.
Pr.Prof . Univ. Dr. Stefan Alexe (Prof conducator la al doctorandului Cristian Galeriu / Parintele
Galeriu /Astazi p 62
294
Monotelismul sau monotelitismul (o singur voin)- http://ro.orthodoxwiki.org/Monotelism
295
Monoenergism (a Greek loanword meaning "one energy") -295
http://orthodoxwiki.org/Monoenergism
292
293
164
Si
Printele Galeriu Cristian cnta la stran pesnele si ecteniile de diacon.

Stie de la bunicu : pe astea le in si pe astea nu le las . Era primul su
Pate ca diacon , dar i primul Pate fr Printele nostru Galeriu
Constantin. Frumoasa continuitate!
Nu neleg de ce nu exist ntotdeauna continuitate n aciunile cu
adevarat bune. Nu este doar ideea mea. Emisiunile moderate de pr.
Cristian Galeriu erau foarte de apreciate de credincioi si pentru c
aminteau de tactul , patosul si duhovnicia Printelui Constantin .
Era cum zicea Printele Constantin : eti tu si totui altcineva .
Sigur merge si aa dar e pcat ca binele realizat sa se piard! Predica
Printelui Cristian este o bijuterie. A luat de la Printele Constantin (nu
tiu ct genetic , ct prin strduin ) darul de a vorbi liber (si nu-i uor
cnd n biserica sunt attea copii zburdalnici ), recurgnd la text ca i
Printele Constantin doar pentru a ntri ideile expuse din sursa sfnt i
fcnd legtura si cu viaa, cu realitatea. Spovedete mai ales tineri, ore
n sir. Si declar cu curaj: Nu e de ajuns s te duci la biseric regulat, trebuie
ca Biserica s te nsoeasc n toat activitatea ta, n toat gndirea ta!
Si mesajul cretinului trebuie sa fie autentic in Hristos , n duhul crucii ,
nu convenabil!
Este visul mplinit al Printelui .
S-i ajute Dumnezeu ! Da, Printele ne-a artat prin exemplu
personal c nu calea este imposibil , ci imposibilul e calea !296
A dorit s renoveze biserica Sfntul Silvestru si a reuit ; a construit n
inimile noastre posibilitatea valorificrii fiecaruia din noi i a reuit.
Dac am fi nelepi ar trebui s fim numai n Lumina !
Fac Domnul s ne aflm n adevar i n iubire, n lumina i n iubire !
296
Din cuvintele Parintelui Galeriu
165
Si
Galeriu
Pomenirea plecarii la cer a profesorului nostru de

suflet Constantin Galeriu va fi din neam in neam! 297
Azi 21 noiembrie este si ziua de natere pmntean a Printelui
Galeriu! Intre salcie si brad la Biserica Sfntul Silvestru doarme
preotul maiestru cum zicea un fiu duhovnicesc , poet de dragul
Printelui nostru iubit. Crucea Printelui cu model brncovenesc se
nal maiestuas strjuind mormntul care este n permanen
acoperit cu flori proaspete. La 6 august 2011 , la opt ani de la nasterea
in viata cea cereasca si venica a Printelui Profesor Constantin Galeriu
de la Biserica "Sfntul Silvestru din Bucuresti si la mormnt s-a cntat
Vesnica Pomenire !
Figura 1 Pomenirea la 8 ani de la plecarea la cer a Printelui Galeriu Constantin ( 6

11 2011).
Si pentru a ne aminti ca viaa merge mai departe si c pomenirea lui va

fi din neam n neam , strnepotul Printelui , a lsat joaca si venit
(chiar si spre surprinderea tatlui sau, preotul Cristian Galeriu) s
cinsteasc solemnitatea momentului.
Argentina Gramada Dragu- La biserica Silvestru doarme preotul mestru -Lumea

Credintei pagina-43 - septembrie 2011
297
166
Si
Figura 2 Pomenirea la 8 ani de la plecarea la cer a Printelui Galeriu Constantin ( 6

august 2011).
Printele Constantin Galeriu298

Vasile Mustaa
Privesc la chipul n etern pace, cu ochi adnci i fruntea gnditoare...

L-aud rostind o binecuvntare i totul n iubire se preface.
Prin cutele de via zbuciumat, smeritul zmbet, barba monahal
Virtute serafimic exal i dragoste jertfelnic arat.
El a slujit cu har, mucenicete, i-a proslvit creaia ntreag.
A ntrit credina care leag pe cel zidit de cel care zidete.
Iar azi, la ceas de pomenire, cat Icoana curcubeelor celeste
Ce-a strlucit pe bolt, semn c este sub raz de lumin necreat
Vasile Musta- Printelui Constantin Galeriu -Mturii Silvestrene nr 3, 2010http://ucenic.go.ro/despre32.htm

298
167
Si
Galeriu
Urmare a Printelui Galeriu 299
Harul i vocaia teologic, erudiia de o ntindere i

diversitate fr egal, memoria de-a dreptul fabuloas,
uluitorul talent al predicatorului, n sfrit, buntatea
uman cu accente nepmnteti.
-E recunoscut legtura dvs. duhovniceasc cu Printele Galeriu (din
ultima parte a vieii sfiniei sale). Ce v atrgea la sfinia sa?300
- Harul i vocaia teologic, erudiia de o ntindere i diversitate fr egal,
memoria de-a dreptul fabuloas, uluitorul talent al predicatorului, n sfrit,
buntatea uman cu accente nepmnteti. Adaug felul n care nelegea s
mbine tiina i teologia, s investigheze domenii i discipline ale cercetrii
moderne, cum este psihanaliza. 301 Printele Galeriu era familiarizat cu lucrrile
lui Freud, Adler, Jung, cu lucrrile lui Frankl, cel care a elaborat conceptul de
logoterapie302, exponent de frunte al celei de a treia coli vieneze de psihanaliz.
Argentina Gramada Dragu- La multi ani rodnici revistei Lumea Credintei la aniversarea a 10 ani de
activitate - Lumea Credintei-pagina72-73 aprilie 2013
299
Rzvan Bucuroiu Interviu cu Ion Mircea, laureatul din acest an al Premiului Naional
Mihai Eminescu pentru Opera Omnia www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/art_1299/credina_zugrvete_icoanelen_biserici_interviu_cu_poetul_i
on_mircea_laureatul_din_acest_an_al_premiului_naional_mihai_eminescu_pentru_opera_omnia.htm
300
Psihanalz s. f. 1. Ansamblul concepiilor lui Freud privind viaa psihic contient i incontient,
dup care tendinele sau dorinele profunde ale individului vin n conflict cu convingerile sale morale i
sunt alungate n subcontient, de unde tind s reapar sub o form travestit. 2. Metod de analiz
psihologic i de tratament al bolilor neuropsihice, care i propune, prin diverse probe (asociaii de
cuvinte, relatri de vise, interpretri de figuri confuze etc.), s descopere cauzele nevrozelor i psihozelor
i s vindece aceste boli. Din fr. psychanalyse. - http://dexonline.ro/definitie/psihanaliza
301
Logoterapia (deriv din grecescul logos = cuvnt) - termen folosit nc din anul 1930 de psihiatrul
vienez Viktor E. Frankl (1905 - 1997) prin care acesta desemna tehnica psihoterapeutic conceput de el
(a 3-a scoala vienez de psihoterapie). Pentru detalii privind logoterapia v. pagina dedicat lui Viktor E.
Frankl- http://ro.wikipedia.org/wiki/Logoterapie
302
168
Si
Printele a i corespondat de altfel cu Frankl303 i unul dintre numerele

Transilvaniei a consemnat dialogul i combustia spiritual dintre cele dou mari
personaliti.
La rugciunea Canonul Cel Mare al lui Andrei Criteanu la biserica
Sfinii Imparai Constantin si Elena, s-au adunat alturi de credincioii
parohiei si iubitorii de cntare sfnt din epoca de aur a Mnstirii
Antim . Printele Nicolae Giolu , fostul dirijor al corului de la
Mnstirea Antim, cadru didactic al facultaii de Teologie crete
mereu alte generaii. Pcat ca la Mnstirea Antim nu se pstreaz
tradiia de pe vremea Printelui Sofian . Crezul , Suflete al meu ,
Sub milostivirea Ta sunt unice n toate cntrile din toata muzica
noastr ortodox. Duhul Sfnt este mai bine simit . Ascultndu-le simt
i neleg ce zice Sfntul Pavel :
Caci Cuvntul Lui Dumnezeue viu si lucrator si mai ascuit dect orice
sabie cu dou taiuri si ptrunde pn la desprirea sufletului si duhului ,
dintre ncheieturi si maduv , si , destoinic este sa judece simirile si cugetrile
inimii!304.
In a doua sear de canon , am zrit n mulimea credincioilor drepi
ca lumnrile , o fa luminoas cunoscut , ucenic si ea a Printelui
Galeriu. La sfrit am abordat-o ca pe o apropiat mie, cu toate c nu
am vorbit niciodat. O chiam Solomon Emanuela si continu
activitatea Printelui Galeriu , cu colaborare chiar la coala vienez de
psihanaliz. Si ea , urmare a Printelui Galeriu mplinete din motenirea
dat nou : nduhovnicire prin rugciune si sfinire a locului de
osteneal prin purtare divin.
Schimb de scrisori cu Dl Victor Frankl- www.ceruldinnoi.ro/Picture/Galeriu_Frankl.JPG

Epistola ctre Evrei a Sfntului Apostol Pavel Cap. 4,12www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=22&cap=4
303
304
169
Si
Galeriu
S-ar zice ca e o ntmplare 305; ntmplarea (nu vine de la hazard ci de

la templu306). Este evenimentul pe care Dumnezeu l permite pentru ca
mai trziu sa-i de o explicatie. Ei bine , ea era ucenica care tlmacea
corespondena Printelui Galeriu cu Victor Frankl307 . Ne-am bucurat
amandou! Comunicare cu rudenia dup duh spunea Printele Galeriu.
Si tot din ntmplare primesc pe mail o istorioar de la alt ucenic
Liana Ciociu . Este si pe Internet. Iat-o:
Un psiholog i nva pe cursanii lui despre managementul
stresului . A luat un pahar de apa i s-a plimbat prin sal... n linite.
Toat lumea atepta o ntrebare de genul - este pe jumatate plin sau pe
jumatate gol. La un moment dat s-a oprit, a ridicat paharul i i-a
ntrebat auditorii : " Ct de greu este acest pahar cu ap ? ".
Mirai, cursanii au dat rspunsuri ntre 250 si 500 ml. Rspunsul
psihologului a fost urmtorul : greutatea absolut nu conteaz.
Conteaz ct timp l vei ine ridicat.
Un minut, nici o problem; o or , o durere de bra dar ntr-o zi - i
paralizeaz braul. In fiecare din aceste trei cazuri greutatea paharului
nu se schimb.
Se schimb doar timpul ... si cu ct e mai lung, cu att mai greu este.
Stresul si grijile din viaa sunt asemenea paharului cu apa.
Daca te gndeti puin la ele ...nu se ntmpl mare lucru. Dac te
gndeti mai mult la ele.. ncepe s te doar sufletul.
Dac te gndesti tot timpul la ele - ti paralizeaz mintea...nu mai
poi sa faci nimic. De aceia este important sa te eliberezi de stres.
Cnd ajungi acas pe seara...las-i grijile deoparte. Nu le purta cu
tine n noapte. Pune paharul jos ! 308
Printele Galeriu ar zice mai mult :
Mut-i gndul de la tine la EL! 309
Ceea ce se petrece n mod incidental; hazard- http://dexonline.ro/definitie/intamplare
Edificiu special amenajat pentru practicarea unui cult religios: biserica monumentalahttp://dexonline.ro/definitie/templu
307 http://ro.wikipedia.org/wiki/Viktor_Frankl
308 https://personalitateautentica.wordpress.com/tag/managementul-stresului/
309 Cuvntul Arhiepiscopului Casian al Dunarii de Jos -Radio Trinitas-2012 ziua Sfntului Casian
305
306
170
Si
Printele Galeriu mi-a schimbat viata ! 310
Eu sunt unul din peretii care-L mrturisesc pe HRISTOS

din nvatatura Printelui Galeriu.311
Si atunci ca si acum la 9 ani de la mutarea sa la cer , smna

propovduirii lui rodete. Peste tot, n fapte cotidiene sau solemne ,
nvturile Printelui sunt lucrtoare n noi i prin noi. Am fost la Iai .
La racla Sfintei Parascheva mi-am amintit cuvintele Printelui despre
materia care nu se supune firii. . In incendiul la care si racla se
topise, flcrile nconjurau a ocrotire sfintele moate.
Cu ani n urma la racla Sfntului Dimitrie
fusesem ferm
admonestat de printele slujitor de atunci , Creu Ieronim : dac nu
srutai sfintele moate s nu mai mergei la Sfntul !
Dumnezeu a avut mil de mine . M-am nimerit la Mnstirea Curtea
de Arge la un ceas de linite si vizit a unui nalt ierarh, ocazie cu care
a fost descuiat racla Sfintei mucenie Filofteia. Am fost invitat si eu cu
copii mei s srut sfintele moate ; m-am apropiat cu team si
mireasma sfineniei mi-a umplut ochii de lacrimi si inima de bucurie.
Fapte ntrite mai trziu de cuvintele Printelui Galeriu : materia
care nu se supune firii.
Peste ani la Craiova m-am dus si la catedrala unde m-am nchinat la
moatele Sfntului Nifon, Sfintei Tatiana , Seghie si Vach. Sfntul Nifon
despre care Printele Galeriu ne vorbea cu atta preuire, mi-a amintit
de cuvintele ntiului ucenic , Sorin Dumitrescu care zice : tocmai
Sorin Dumitrescu- Intalnirea cu Parintele Galeriu mi-a schimbat viata -www.formulaas.ro/2007/766/spiritualitate-39/sorin-dumitrescu-7921,

310
Claudiu Tarziu- Florin Botezan - www.formula-as.ro/2012/1015/spiritualitate-39/parintele-florinbotezan-14964

Argentina Gramada Dragu-fragment din Parintele Galeriu mi-a schimbat viata ! Articol editat in
Lumea Credintei-pagina76-71 august 2012 www.lumeacredintei.com/sct_3/st_2621/navPage_6/printele_galeriu_mi-a_schimbat_viata.htm
311
171
Si
Galeriu
decesul Printelui (Galeriu) din 11 august 2003 gireaz originea celest a

semnului din 13 august al aceluiai an (curcubeul) . 312
Si legat de Sorin Dumitrescu , pictor academician si profesor , iat
ce-mi zice Lucian , fost student al Printelui Galeriu, acum de veghe la
racla Sfntului Nifon. A zis Sorin Dumitrescu ntr-o conferin ca Printele
Galeriu nu a avut auditoriu pe masur si c a vorbit la perei. Spunei-i va rog
c eu sunt unul din pereii aceia care-L mrturisesc pe Hristos din
nvtura Printelui Galeriu. O frumoasa indignare !
Aa a i zis Printele . Acesta este si testamentul lui : M-am strduit
s v aez n suflet credina, voi s o mrturisii ! 313
Da, o mrturisesc atea ucenici (ingineri, medici, profesori
economiti ) care fie c au urmat a doua facultate , teologia, fie ca s-au
clugrit . Toi mrturisesc Printele Galeriu mi-a schimbat viaa ! 314.
Si eu am fost ucenica Printelui Galeriu este sinonim cu Si pe mine
m-a iubit Printele Galeriu 315. Iar la el iubirea nsemna respectul. 316
Ca fiecare ucenic al Printelui ascultnd radio Trinitas , tresar de
bucurie dac-i aud vocea (cum a fost rostirea Troparului Naterii
Domnului), m bucur s-i vd portretul n emisiunea Universul
credintei pe Tvr 1 si sunt fericit cnd vizionez o emisiune moderat
de printele Cristian Galeriu la Tv Trinitas).
Mult m bucur atunci cnd este citat de un ierarh. Cnd fcea
cltoria sa misionar , la sfrit conferenia la Galai , spunnd celor
apropiai c a luat i binecuvntare arhiereasc.
Petre Mihai Bacanu - Despre semnele care s-au aratat la iesirea din lume a Parintelui
Galeriu - www.Romanialibera.ro, interviu realizat intaiului dintre ucenici Sorin Dumitrescu 21
August 2003- preluat
Si eu am fost ucenicul/ucenica Parintelui Galeriu - www.ucenic.go.ro/despre21.htm
313 Lumea credintei - anul 2006, nov, pag 19 , www.punctecardinale.ro/nov_2006/nov_2006_16.html
312
Claudiu Tarziu-Florin Botezan- www.formula-as.ro/2012/1015/spiritualitate-39/parintele-florinbotezan-14964

314
Costion Nicolescu - Parintele Galeriu: "Eu nu sunt un om al apelor linistite. Sunt un om viforos www.formula-as.ro/2011/972/spiritualitate-39/mari-duhovnici-parintele-galeriu-eu-nu-sunt-un-om-alapelor-linistite-sunt-un-om-viforos-13817
316 Sorin Dumitrescu- Intalnirea cu Parintele Galeriu mi-a schimbat viata -www.formulaas.ro/2007/766/spiritualitate-39/sorin-dumitrescu-7921,
315
172
Si
Cnd vre-un vldic se smerea pentru tinereea sa n faa

profesorului de o via , Printele zicea ierarhul e tnar , dar harul e
btrn !
L-au iubit ierarhii . La slujba de nmormntare din 13 august 2003
erau 10 ierarhi si peste 100 de preoti. In ochii lor, lacrimi. Acum tiu i
pot s v mrturisesc : si ierarhii plng 317. Si ierarhii l poart n suflet i-i
citeaz cuvintele din viul vieii n cuvntari si n fapte .
Printele a ramas n mintea i sufletul tuturor acelora care l-au
cunoscut. Daca ar fi s plngem ne vremelnicia, am zice ca aceast
ucenic:
De neuitat au ramas clipele, orele, zilele , anii de la Biserica Sfntul
Silvestru, de neuitat tremurul si cutremurul din glasul Printelui Galeriu, de
neuitat dimineile de duminic n care aprea la ua diaconeasc de miazazi a
catapetesmei s dea binecuntarea ; de neuitat, ca orice lucru care nu se va mai
ntoarce niciodat.318
Dar dac ne gndim la bucuria si darul ce l-am primit, cunoscndu-l,
ascultndu-l si modificndu-ne vieile n lumina celor primite , atunci
s spunem Slav Lui Dumnezeu pentru darul primit!
Intrebai care e cea mai de pre nvatur primit de la Printele
Galeriu, rspunsurile sunt diferite , funcie de unicitatea ucenicului :
"O, iubitilor, - n adnc, propriu-zis nu exist moarte, nu exist
desfiinare, - existena omului e un sui continuu" au fost primele cuvinte pe
care le-am auzit din gura Printelui Galeriu, i-atunci am tiut ca nu
suntem singuri. 319
"Nimeni si nimic nu poate distruge niciodat chipul lui Dumnezeu din
om. Ultimul rtcit, ultimul criminal, nc mai are n el chipul divin intact.
Noi nu ne gndim la asta, cand intram n relaie cu alti oameni. Ii judecm
dup epiderm, nu dup chipul dumnezeiesc. Pentru c altfel ne-am purta cu
Razvan Ionescu- Parintele Galeriu - preotul tuturor - Lumea credintei, anul I, nr. 2www.crestinortodox.ro/reportaj/parintele-galeriu-preotul-tuturor-72285.html
318Neti Gavriliu-Un stilp al ortodoxiei urca acum vamile vazduhuluihttp://tech.groups.yahoo.com/group/EscapeFromRomania/message/40215?var=0
319 Printele Galeriu- Predica duminica dinaintea Nasterii Domnului - http://putereacredintei.blogspot.ro/2011/12/predica-duminica-dinaintea-nasterii.html
317
173
Si
Galeriu
mai mare atenie si delicatee fa de ceilali, care sunt, si ei, purttori ai

chipului lui Dumnezeu. Se pierde doar asemnarea cu Dumnezeu, din
pricina pcatelor noastre, dar nu si chipul".320
Fratele Ghiorghi, monah al Mnstirii Antim l caracterizeaz

pe Printele Galeriu : personalitate Cristica iradiind pace tuturor!
Ucenic si doctorand n acelasi timp , ierodiaconul Gamaliel Sima l-a
ntrebat pe Printele Galeriu cum reuete s fie i spontan i riguros n
acelai timp. Toi ne-am dori asta. Printele Galeriu i-a mrturisit :
Frate Ghiorghi : rugciunea i va arta coninutul si curia vieii te
va ajuta cum s redai la momentul potrivit. Si
Roag-te s se arate darul Lui Dumnezeu prin tine!321
Fr ndoial, s-au spus si s-ar putea spune multe despre Printele

Galeriu. Pentru c Printele a fost omniprezent i sunt muli aceia
care au un gnd, o amintire legate de Sfinia Sa.
Ne rmne vocea nregistrat (ce buna e tehnica!) .
Ne rmne imaginea Sfiniei Sale, din fericire nregistrat n
emisiuni de televiziune i am convingerea c l vom mai vedea i
auzi.
Si ne rmne examenul nostru personal : ce facem cu darul primit ;
ct aplicam , ct i cum druim tiind c druind vom dobndi ! 322
Si cum mi zicea Claude323, profesoara de religie din Bruxelle : ce
norocoas eti Argentina ! Da ! Ce norocoi suntem noi toi , c am
avut un astfel de dar ! Slav Lui Dumnezeu pentru toate !
320Andrei
Cheran- Inteleptul din staulul oilor: Parintele Iona, de la Manastirea Oasa - www.formula-as.ro/2011/980/spiritualitate-39/inteleptul-din-staulul-oilor-parintele-iona-de-lamanastirea-oasa-14032
321 Din cuvantul Fratelui Ghiorghita de la M nstirea Antim, doctorand al Printelui Galeriu la
Simpozionul de 7 ani Printele Galeriu.
322 Daruind vei dobandi -Carte a lui Nicolae Stenhard si el fidel ascultator al predicilor Parintelui
Galeriu ani buni - http://sldsjd.wordpress.com/audio-daruind-vei-dobandi/
323 Nu este simplu sa fii profesor de religie in Romania dupa 50 de ani de comunism . Nu e simplu nici in
Europa. Claude deseneaza pe tabla o inima mare (care poate cuprinde toate religiile lumii); si-n clasa erau
crestini dar si musulmani, si evrei.
174
Si
CUNOASTEREA LA PARINTELE GALERIU
Parintele Galeriu : Informatia Suprema este

Dumnezeu
Cunoaterea cea mai nalt pe care oamenii o pot
poseda este cunoaterea Lui Dumnezeu
Printele
324
Galeriu a fost mereu preocupat de
orice aspect al cunoaterii umane. Mintea sa ascuit a

rscolit mult n afara granielor teologiei, cutnd rspunsuri, aflnd ntrebri. Pentru el, tiinele, mai ales
cele
exacte,
deschise
erau
spre
Virgil Cndea
tot
infinitul
attea
ferestre
tainelor
ale
creaiei,
dumnezeieti.
325
Dumnezeu nu poate fi definit . Dumnezeu este o fiin suprem,

omnipotent i omniscient care ar fi creat Universul.326 Pentru
matematician, Dumnezeu este o axiom, pentru fizician, El este o stare,
pentru filozof Dumnezeu este o mare enigm, pentru artist El este
surs de inspiratie, pentru biseric El este sursa, iar pentru omul
credincios, Dumnezeu este327.
Dumitru Constantin Dulcan: Pentru mine, dupa 40 de ani de
studiu si de reflecie este evident, si nu m feresc s o spun, ca exist o
Acad. Mihai Drgnescu, Preedintele Seciei de tiina i Tehnologia Informaiei a Academiei
Romne- Societatea Informaional si a Cunoaterii. Vectorii Societii Cunoaterii. www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_a01a.doc
324
Acad. Virgil Candea- Mari duhovnici: Printele Constantin Galeriu - Predicatorul de foc www.formula-as.ro/2012/1040/spiritualitate-39/mari-duhovnici-parintele-constantin-galeriupredicatorul-de-foc-15660
326 Enciclopedia libera a Internetului http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Dumnezeu
327 www.antonia-dinsuflet.be/pensees.htm
325
175
Si
Galeriu
esen spiritual a ntregului univers, care face parte intrinsec din acesta,
dac nu cumva este nsi matricea universului material. Mai puin conteaz
daca o numim ca oamenii de stiina, cmp energetic, informaional, chiar
cmp al constiinei universale, asa cum este numit de unele ramuri ale
psihologiei, sau dac este numit Dumnezeu, aa cum o fac diversele
religii.328
Printele Galeriu: Dumnezeu este Informaia omului. Omul nsui
e informat
prin har : Revelatia ,
Biblia , Sfintii parini, Filocalia. 329
Existena Sa transcende posibilitile noastre obinuite de cunoatere.
Demersul omului de a ncerca s accepte existena lui Dumnezeu
precum cea a unui lucru, este greita. In acest sens mi aduc aminte de
momentul n care Pilat Il ntreab pe Hristos "Ce este Adevarul?. Hristos
nu-i rspunde nu din nestiin, cci El Insui era Adevrul, ci pentru c
Pilat era lipsit de credin. Dac Pilat ar fi spus nu ce este Adevrul , "CI
CINE este Adevarul" i-ar fi dat seama c-L are n faa sa .
Nimic nu e ntmplator, totul e proniator! zicea
Parintele Galeriu
Memoria printelui nostru drag, funciona
ntr-o continu
teologhisire fcnd legturi n permanen ntre cuvintele sfintelor
scripturi cu ntmplrile vietii , recurgnd i la mrturiile sfinilor
prini pe care-i considera prietenii si.
Imi sunt att de dragi- spunea uneori.
Dar Printele era uluitor cu strdania sa pentru a fi n actualitate cu
tot ce putea atinge cu mintea : i-n psihologie , i-n fizic i-n medicin
i de ce nu i-n informatic. Uneori i amintea dojana unui mare
profesor care-i spunea : prea te ocupi de multe ! 330
Dumitru Constantin Dulcan Intoarcerea lui Dumnezeu www.formula-as.ro/2008/840/societate37/intoarcerea-lui-dumnezeu-10312
329Parintele Galeriu Informatia Omului http://sfaturiortodoxe.ortodoxism.ro/parintele_galeriu/Pr%20Galeriu%20%20Informatia%20omului%2019-02-1999.wma
330 La sustinerea lucrarii de licenta, Nichifor Crainic avea sa zica: ai sa fii un mare predicator
328
176
Si
Si dragul de el era n stare s se nvinoveasc si pentru truda

cutarii n cunoatere : de pcatul asta n-am scpat!331.
Si ct bine a fcut attor oameni nelinistii (dintre care cea dinti sunt
eu) n nelegerea sensului existenei lor ; mi-a spus : ai sa te mntuieti
negreit si tu si casa ta , cci Il caui sincer pe Dumnezeu!
Si n vremea n care a intrat n discuii cu specialist pentru
reconsolidarea turlei bisericii a ntlnit proiectul arhitectonic .
Si de la reconstrucia turlei bisericii a trecut se-nelege la Proiectul
Arhitectului Universului, care n mareia operelor sale tie s numere
doar pn la unul .
Adic pn la tine (mine) suflete, oricare ai fi tu! Paradoxal nu ?
La baza oricrei opere st proiectul.
Si mai spunea :Totu-i Paradox332 si Antinomie333-si -nelegi si nunelegi. Proiectul 334 este fcut de Fctorul, Atotiitorul si Prelucrtorul
(din limbajul sistemelor informatice).
La baza oricrei opere st proiectul. Sub aspect religios, si sub
aspect stiinific, omul se distinge de celelelalte fpturi prin gndire si
cuvnt. Acesta este specificul, aceasta este condiia uman, iar pentru
noi, cretinii, Cuvntul este Insui Dumnezeu. Si omul, chiar dup
331
Din cuvintele Parintelui Galeriu
Paradx s.n. 1. Contradicie logic-formal, aprut n ciuda respectrii corectitudinii logice a

raionamentului; prere contrar adevrului unanim recunoscut; (p. ext.) ciudenie, nepotrivire. 2. Fapt
despre care se poate demonstra att c este adevrat, ct i c este fals. [Pl. -xuri, -xe. / cf. fr. paradoxe,
lat., gr. paradoxon < gr. para contra, doxa prere]- www.webdex.ro/online/dictionar/paradox
333 Antinome ( fr., lat.) Metod teologic aplicat doctrinei despre Dumnezeu i, n general, dogmelor
credinei, indicnd neconcordana dintre definiiile formale i coninutul transcendent al credinei
(misterul adevrului divin) care nu poate fi redus la noiuni raionale.www.webdex.ro/online/dictionar/antinomie
334 Proict ~e n. 1) Plan prin care se intenioneaz realizarea unor aciuni viitoare. 2) Text iniial al unui
plan de activitate social care urmeaz s fie discutat, completat, aprobat i apoi pus n aplicare. 3)
Schem a unui sistem tehnic sau a unei construcii care conine calculele, desenele i explicaiile necesare.
[Sil. -iect] /<germ. Projekt, lat. projectus -www.webdex.ro/online/dictionar/proiect
332
177
Si
Galeriu
chipul lui Dumnezeu, este fiin cuvnttoare. Logos-ul este numit n

Evanghelie: "La nceput era Cuvntul (Logos-ul)"335.
Cuvntul era de la Dumnezeu, si Dumnezeu era Cuvntul. Grecul
zice Logos nelegnd deodata si raiune, si cuvnt. Noi am tradus prin
Cuvnt ca expresie a raiunii, iar Cuvntul este calea aceasta divin i
uman de a comunica, de a ne mpartai unul celuilalt taina noastr
launtric... Si atunci aa am mprtit, n acest spirit, Cuvntul,
Cuvntul-Creator.
Spuneau Prinii: "Zi-mi mie cuvnt!". Dar ce fel de cuvnt?.
"Cuvnt care s m zideasc". Cuvntul lui Dumnezeu e Cuvnt creator
: toate prin Cuvntul Lui s-au facut. 336
Proiectul creaiei este cartea Facerii cap I 26,27... s facem om
dupa chipul si asemnarea noastr .337 Formula de nceput a Sfintei
Liturghii prezint o deosebit importan n plan dogmatic, ntruct
Impria lui Dumnezeu este coninutul vieii cretine ea este
cunoaterea lui Dumnezeu unirea cu El i viaa ntru El338 .
Ar fi trebui s n-avem nevoie de ajutorul Sfintelor Scripturi, ci s
avem o via att de curat nct harul Duhului s fi inut locul
Scripturilor n sufletele noastre. i dup cum Sfintele Scripturi sunt
scrise cu cerneal, tot aa ar fi trebuit ca i inimile noastre s fi fost
scrise cu Duhul cel Sfnt.339
Si Printele s-a instituit drept model de srguin n nvtur
continu , pe tot parcursul vieii ; aa cum o cer vremurile de acum
(lifelong learning).
Sfnta Evanghelie dupa Ioan Capitolul 1, verset 1-www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1

Fragment din Interviu - Lumea credintei, anul I, nr. 2-http://cuvinteduhovnicesti.crestinortodox.ro/Parintele_Galeriu_-25-471.html
337 Proiectul este conform dictionarului dex un plan sau intenie de a ntreprinde ceva, de a organiza, de
a face un lucru. http://dexonline.ro/definitie/proiect
338 Pr. Prof. Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune n Liturghia Ortodox, p. 143.
339 Sfntul Ioan Gura de Aur - http://ziarullumina.ro/cuvant-de-intelepciune/dumnezeu-vorbit-cu-sfintiifata-catre-fata
335
336
178
Si
Inc din tineree s-a manifestat public printr-o lucrare despre

Dumnezeu. Inc de atunci l cita pe un astronom englez, care spunea
trebuie vazut Universul nu ca o main ci ca o mare gndire.
Si propria-i gndire ia stimulat-o prin studiu , fcnd-o roditoare
prin rugciune.
Ce faci?! Ma gndesc ! fusese rspunsul Printelui la ntrebarea
gardianului care-i fcea rondul , nedumerit c cineva care muncise
peste puteri peste zi nu doarme.
A! asta gndete!!! 340
Gndul reprezint respiraia minii dar atunci , gndirea era
interzis. Si Printele a studiat, a gndit si a rodit ntreaga viaa.
La susinerea tezei de doctorat n faa unui ir de Everesturi profesorale,
cu un Stniloae si cu un Antonie Plmdeala la mijloc a prezentat o
teologie a uluirii astfel c nelepciunea si tiina lui nu erau din lumea
aceasta. 341 Nou si totusi orodox exclama Printele Staniloae.
Avea puterea de a fi la curent cu toate si de a le face noi toate.
Dragul meu, pentru mine un eveniment cu totul semnificativ l-a
reprezentat acel moment n care a aprut, pe firmamentul stiinei si
spiritului uman, informatica; ntr-o noapte am primit si eu acea
crulie, nu prea mare, a lui Norman Wiener342. Am citit-o, si-am zis: se
nnoiete lumea. 343
Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips. -Convorbiri realizate de Dorin Popa 2002Editura Harisma pag.115
340
Ion Buga -Parintele Galeriu Delasilvestru - Unde a fost biserica -Ed Sf.Gheorghe VechiBucuresti 2001-pag 48
342 Parintele ciberneticii, Norman Wiener prevenea nca din 1964 :exista o idolatrizare a masinilor
(mecanismele care fascineaza oamenii ). Numind computerul un idiot genial , sublinia ca un calculator
este exact tot atat de valoros cat este omul care li utilizeaza. Folosit inteligent este o unealta , e drept
foarte perfectionata , care prelungeste posibilitatile creerului omenesc.
343
Printele Galeriu - Internetul si implicatiile lui Interviu consemnat de Octavian Greavu http://ucenic.go.ro/art19.htm
341
179
Si
Galeriu
Valurile tehnologiei informationale
Informatica este stiina care se ocup cu studiul prelucrrii

informaiei. La baza societii de azi i mai ales de mine va sta
informaia si comunicaiile mijlocite de calculator. Naiunea care are
cuvntul hotrator n domeniul prelucrrii informaiei va poseda n
secolul al XXI-lea cheile conducerii lumii344. J.A. OBrien considera ca
omenirea, parcurge urmatoarele stadii, si anume345:
1. stadiul ntreprinderii informatizate, corespunzator perioadei 1970-2010;
2. stadiul muncitorilor cunoscatori interconectati, care a nceput din 1980;
3. stadiul societaii globale interconectate, declansat n jurul anilor 1992-1993;
4. stadiul societaii globale informationale, a nceput din anul 2010.
5. stadiul societaii inteligente.
Asa cum rezult si din figura de mai jos, pn n 2010 am fost n

perioada cnd se suprapun primele trei valuri ; acum suntem ntr-o
perioada de tranziie cu riscurile si cu avantajele specifice.
Figura nr. 1. Valurile tehnologiei informaionale346
Robert E. Kahn, 1997, Defence Advanced Research Project Agency- www.francescience.org/innovation/rechfed.asp

344
OBrien, J.A., Management Information Systems. Managing Information Technology in

the Internetworked Entreprise, McGraw-Hill, Boston, 1999
346 Tudorel Fatu, Al.Tugui Ce urmeaza dupa societatea global informationala ? la
adresa http://edemocratie.ro/publicatii/dupa_soc_info.pdf;
345
Marin Vlada Tehnologiile societatii informationale la adresa

http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaA/1_1_VLADA.pdf
180
Si
n primul val atenia a fost canalizat catre organizaii ca element

cheie n obinerea de profit. Astfel, se dorea o micorare a timpului si a
costului de obinere a informaiei, precum si o reducere a costurilor de
producie prin luarea n calcul a utilizrii calculatorului electronic.
Scopul l-a constituit i-l constituie nc informatizarea ntreprinderilor.
n cel de-al doilea val se pune accent n mod deosebit pe
performanele individuale ntr-un mediu informatizat. Saltul de
productivitate este dat n aceste condiii de cunotintele de care dispun
indivizii si de gradul de interconectare.
Atenia n cel de-al treilea val se ndreapt spre realizarea
conectivitaii la nivel global n cadrul societii, n care activeaz
muncitorii cunoaterii si societile informatizate. Derularea
activitailor creatoare de valori n asemenea condiii va atrage un plus
de eficien. Scopul final al acestui val const n obinerea societaii
global interconectate (societaii reea).
Odat cu trecerea la cel de-al patrulea val, informatizarea societilor
se consider terminat, ceea ce va nseamna c asemenea pixului i
calculatorul va constitui un instrument obinuit cu particulariti
neobinuite pe care i-l va permite oricine la costuri foarte mici.
Cu computerul la usa viitorului
Dac n secolul XX se poate afirma ca s-a intrat cu trenul, n secolul
XXI s-a trecut cu computerul, cu nava cosmic, cu video-telefonul.
Dintre zecile daca nu chiar sute de definiii sub care a fost mbrcat
secolul XX pe parcursul sau ( secolul ideologiilor , al totalitarismului,
al democraiei, al emanciprii totale sociale, naionale, individuale, al
violenei, al vitezei, al rzboaielor mondiale sau al energiei nucleare).
Pentru alii nsa secolul XX a fost acela al revoluiei electronice.
Introducerea revoluiei electronice, dup
anumite preri , este
superioar, prin consecinte, revoluiilor sociale care au avut loc n
trecut. Revoluiile sociale au schimbat regimurile politice, formele de
181
Si
Galeriu
proprietate, au adus alte clase, ali oameni n prim-planul istoriei.

Aceasta revoluie electronic este cea care mbriseaza totul, inclusiv
omul. Faptul ca nc din copilarie , tnara generaie privete att de
mult la televizor si opereaz la computer, duce la modificri nemijlocite
pe cortex. Acest fapt conduce la o rapiditate mult mai mare a reaciilor,
dar i la o superficialitate accentuat, la o ngustare a tririlor umane.
Si cunoaterea lui Dumnezeu poate sa vina

si pe aceasta cale a informaticii prin mijlocul
de comunicare - Internet 347
Printele Galeriu
Folosirea Internetului aduce un salt n comunicare
Utilizarea noilor tehnologii trebuie facut n spiritul creativitii. Ca
i telefonia fr fir sau telegrafia, radioul, televiziunea i de acum i
Internetul care sunt realizari importante ale tiinei, toate, trebuie s
cunoasc si aceasta transfigurare.
Dincolo de tehnic, de stabilirea legturilor globale este vorba de
coninut, ce transmitem
Folosirea Internetului care este un rod al informaticii, un rod fericit,
ofera, dupa nelegerea mea, d odat mai mult posibilitatea oamenilor
s comunice Att ct reuesc eu acum sa interpretez, generalizarea
Internetului cred c are o nsemntate la fel de mare ca rspndirea
tiparului lui Guttenberg, ncepnd din 1473. Parc se face un salt n
comunicare. 348 Parintele Galeriu nu numai ca a vazut marea binefacere
a Internetului nlesnind comunicarea; merge la rdcina izvorului.
Printele Galeriu - Internetul si implicatiile lui Interviu consemnat de Octavian Greavu http://ucenic.go.ro/art19.htm
348
Printele Galeriu - Internetul si implicatiile lui - http://ucenic.go.ro/art19.htm
347
182
Si
Vedei, acum, n aceasta epoc, mai bine zis, sfrit de epoc si nceput de
epoc, tiina nsi vine n ntmpinarea religiei. Exprimnd realul, tiina
bate la porile spiritului si d mrturie pentru Creator, exprimndu-L, nu zic
definindu-L, pentru ca Dumnezeu nu poate fi definit un Dumnezeu definit
ar fi un Dumnezeu finit dar tlcuindu-L, dac vrei, drept contiina
fundamental a existenei, a Universului.
Omul acum revine la interioritatea lui cea mai adnc si de acolo spre
interioritatea cea mai adnca a universului, asa cum zicea psalmistul: adnc
pe adnc se cheama.349 Adica, adncul devine cu adncul uman. Iar n alta
parte acela psalmist spune ca Dumnezeu a pus n vistierii, adncurile350,
adic adncul din noi se afl n visteria lui Dumnezeu.
Norbert Wiener spunea ca: informaia este informaie, nici materie,
nici energie. 351Faptul ca se definete prin ea nsai rezult ca este o
notiune primar.
Cunotina include capacitatea de a evalua informaia ntr-un
anumit sens sau scop.352
A avea cunotine sau abilitatea de a efectua sarcini complexe,
presupune mai mult dect a avea o lista de instruciuni sau informaii
necesare; se cere abilitatea manipularii informaiilor sau a sarcinilor.
Trebuie subliniat ca nu orice data sau informaie creaz
cunotine. Aceeai comunicare (dat) poate avea utilitai diferite,
pentru observatori diferii, depinznd de : gradul cunoaterii anterioare
i poziia observatorului n raport cu obiectul.
Informaia prezint interes doar daca ea poate fi utilizat.
Psalmul 41, 9-www.biserica.org/Biblia/VT/Psalmii/41_index.html

Psalmul 32, 7- www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=32
351 Clifton, H.D. Business Data Systems, Pretince Hall, Ed a 4-a, 1998)
349
350
352A
avea cunostinta = a fi informat.cf Dex- http://dexonline.ro/search.php?cuv=cunostinta
183
Si
Galeriu
Informatia prezinta interes doar daca ea poate fi

utilizat.
O informaie spunem ca este relevant dac : dezvolt cunotintele,
dezvolt determinarea si este utilizabil pentru scopul propus.
Instituiile viitorului, spun viitorologii, vor fi bune dac vor da
rspunsuri prompte adic dac vor asigura ele o rapida circulaie a
informaiei.
Marshall McLuhan353 a prezis aproape 30 de ani naintea apariiei
Internetului , fora si influena pe care aceasta reea o va avea.354
McLuhan considera ca lumea electronic a informaiei a fcut s se
deplaseze accentul de la coninut spre efect. Nu modul si relaiile de
productie, definitorii pentru orice societate, impresioneaz pe
McLuhan, ci modul de comunicare si intrumentul utilizat pentru
transmiterea informaiei.
McLuhan
vede lumea n lumina informaiei, ca un spaiu al
transmisiei de semnale. Prevestind intrarea umanitii ntr-o er nou a
comuniunii universale , o coparticipare a fiecruia la viaa si destinul
tuturor, situaie proprie satului global n care mijloacele electronice
reunesc omenirea 355 McLuhan d expresie unei nevoi reale: nevoia
comuniunii. Adevarata comuniune356 se realizeaz cnd cretinul se
afla n comunicare cu Dumnezeu pentru zile senine si zidirea
McLuhan, de origine canadiana a fost profesor, filozof, critic literar si teoretician ultimativ al newmedia.
354 http://bibliophyle.wordpress.com/2012/02/27/lumea-in-care-traim-digerati-si-galaxia-gutenberg/
355 Marshall McLuhan-Galaxia Guttemberg Omul si era tiparului -Editura politica-1975- Marshall
McLuhan este autorul a catorva carti fundamentale in aceste subiecte, el a folosit termeni de genul
Satul Global Global Village, Mediumul este mesajul The medium is the message sau Un radio
de calitate construieste imagini si o televiziune de calitate nu le distruge.
353
Legtur puternic, unire strns. 2. (Bis.) mprtanie, euharistie. http://dexonline.ro/definitie/comuniune

356
184
Si
cunoaterii . Comunicarea cu Dumnezeu este dialogul dintre Infinit si

finit ; dar omul este si totdeauna a fost in (de)finit. 357
Printele Galeriu : Dumnezeu nu a interzis
cunoaterea !
In Dialoguri de sear , Sorin Dumitrescu ntreab despre
originea : sintagmei crede i nu cerceta si dac aceast exist n Scriptur.
Printele Galeriu: ... Nu cunoaterea a interzis-o Dumnezeu, cci ea
este un dar al Duhului Sfnt, aa cum este consemnat n cele apte daruri de
ctre profetul Isaia (cap. 11, vers. 1-3).
De altfel, ignorana este un pcat foarte grav, i aa i este, cci un cretin
autentic nu poate fi prost.
n Evanghelia Sfntului Ioan, la cap. 17, Mntuitorul, n rugciunea
arhiereasc spune:
Si viaa venic aceasta este, s Te cunoasc pe Tine singurul,
adevratul Dumnezeu, i pe Iisus Hristos, pe care Tu L-ai trimis .358
A-L cunoate nseamn implicit a cunoate creaia, fptuirea Lui, pentru
c toate printr-nsul s-au fcut i fr de El nimic nu s-a fcut din ce s-a
fcut.359
Aadar, nu este vorba de interdicia cunoaterii, ci de oprirea cunoaterii
ambigue. 360 Cunoaterea lui Dumnezeu este cunoaterea cea mai
nalt pe are oamenii o pot poseda.
Printele Galeriu-Cu Printele Galeriu : Intre Geneza si Apocalips (convorbiri cu Dorin Popa )
Editura Harisma -2002 pagina 361
358 Evanghelia Sfntului Ioan, Capitolul 17, verset 3 -www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=17
357
359
Evanghelia Sfntului Ioan, Capitolul 1, v 3-www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1
185
Si
De la veti cunoaste binele si raul
Galeriu
VIA
am castigat libertatea dar ce facem cu ea ?

De la vei cunoate binele si rul adic s decizi tu asupra
binelui tau , respectiv rului tau..(?!) (Blndul printe era ferm si
hotrt cand era vorba de cderi peste fire.)
Intre cele dou daruri : sexualitate si creatie , omul vrea numai
sexualitatea; vrea chiar s aleag i moartea, eutanasierea , moartea
ndulcit; nu mai vrea comuniunea si ncearc brbat-brbat, femeiefemeie. Intrebarea capital : mai este via? ?
Alegi plcerea fr via, fr creaie : ruine! Si sigur Printele
ddea ntotdeauna un semnal al dorinei de buna cuviin si speran.
Sperana ca se va ajunge la un dialog sfnt , la o nou nelegere a
existenei si a vieii . Sperana de nlturare a ereziilor si rtcirile
oamenilor bolnavi. Poporul nostru s-a ferit de toate acestea .
Noi rspundem cu lupta pentru nfrnare , pentru post , pentru
ascez pentru salvarea condiiei umane si a genotipului uman dac
vrei... 361
Foamea de informaie
Problema secular a fost aceea a nfrngerii foamei, dar 150 de ani
de progres tehnic a adus dublarea consumului alimentar mediu,
nmulirea cu 100 a consumului de produse manufacturate si nmulirea
cu 6 a consumului de servicii teriare. Omul ncepe sa-si dea seama c
(Extras din Dialoguri de sear(Printele Galeriu, Andrei Pleu, Gabriel Liiceanu, Sorin
Dumitrescu), Edit. Harisma, Bucureti, 1991, pp. 90-91)- www.doxologia.ro/viata-bisericii/cuvant-defolos/parintele-galeriu-un-crestin-autentic-nu-poate-fi-prost
360
Printele Galeriu- Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips. -Convorbiri realizate de Dorin
Popa 2002-pagina 523
361
186
Si
timpul de care dispune este precar, iar lipsa timpului este obstacolul
cel mai mare n trirea unei viei complete.362
Omul nu triete numai cu pine, ci cu orice cuvnt care iese din
gura lui Dumnezeu363 . Omul trieste comunicnd, adica primind si
emitnd semnale purtatoare de informaie. De fapt cuvntul a fost
proorocit din nceputuri.La nceput a fost Cuvntul.364 Dar exista o
patologie a absorbiei de informaie . Exista si vindecare cu i prin
informaie.365 Adica e nevoie de o igien a informaiei, o mare
capacitate de selecie a elementelor valoroase si gustarea lor cu deliciu.
Cea mai evoluat main informaional, calculatorul este capabil de
nmagazinarea unei cantiti imense de informaie si de prelucrarea ei
programat n scopuri diverse.
Informaia va fi o ntreprindere mai mare decat nutriia omenirii. Se
semnaleaz deplasarea spre auz, dupa ce am stat sute de ani cu ochii pe
carte. Tocmai cu acest sim , omenirea nu st bine. Este expus, n-are
nchidere, nu poti regla cantitatea de informaie ce intr pe urechi. Ochii
pot fi nchii, ntredeschii, ntori n alta direcie sau pur si simplu
tintuii n gol. Urechile sunt venic de veghe. Este vorba de densitatea
crescut a populaiei, de conexiunea mrit a societaii si de nmulirea
fr precedent a semnalelor ce si le transmit oamenii. Mijloace de
aprare nu exist.
Casca informaional va rspunde preocuprii masive a omenirii
de a-si economisi resursa cea mai pretioasa : gndirea ?
362
J Fourasti, Les conditions de lèsprit scientifique, Paris, Gallimard, 1966.
Sfnta Evanghelie dupa Matei Cap 4, verset 4- http://biblia.resursecrestine.ro/matei/4

Sfnta Evanghelie dupa Ioan Cap 1, verset 1www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1
363
364
Viktor E. Frankl (1905-1997) Omul in cautarea sensului ultim al existentei (tradus din
limba germana de Pr. Prof. Ioan Caraza si Monica Herghelegiu
365
187
Si
Galeriu
Focul ncalzeste sau arde, vinul nveseleste sau
mbata 366
Efectele asupra dezvoltrii strii fizice . Utilizarea ndelungat a
calculatorului este un important factor de risc pentru obezitate . Utilizarea
ndelungat duce la disconfort/tensiune la nivelul muchilor spatelui, poziii
vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze) . La toti utilizatorii mai
devreme sau mai tarziu apare suprasolicitarea vizuala367
Efectele asupra dezvoltrii psiho-cognitive . Comunicarea prin intermediul
calculatorului permite persoanelor care interacioneaz s se prezinte n ce
mod doresc i ofer posibilitatea grafic de exprimare a emoiilor. Utilizat cu
masura calculatorul mbuntete performanele cognitive. Utilizarea
ndelungat a calculatorului poate determina tulburri emoionale: anxietate,
iritabilitate, toleran sczut la frustrare, pn la depresie .
Efectele asupra dezvoltrii aptitudinilor sociale . Pentru a dezvolta
competena social necesar copii trebuie s interacioneze cu alii. M.
Weinstein , subliniaz c tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori i
funcionarea social la adolesceni.368 Utilizarea ndelungat a calculatorului
duce la tulburri de comportament: retragere social, introversie, agresivitate
verbal sau fizic, comportament exploziv iritant atunci cnd i se cere s fac
altceva .
Efectele utilizrii calculatorului asupra perceperii realitii .
Lumea virtual creat de computer (jocuri, internet) poate ndeparta copii
de lumea real. Prin intermediul jocurilor copilul interacioneaz cu personaje
simulate i creaturi diferite i prin intermediul internetului adolescenii i
asum diverse identiti n interaciunea cu strinii. Acestea fac ca limita real virtual s nu mai fie clar . Jocurile pe Internet ntresc aceast integrare a
vieii virtuale.
Printele Galeriu -Vartan Archelian in dialog cu Parintele Galeriuwww.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1040/vartan_arachelian_n_dialog_cu_printe
le_galeriu.htm
366
Dr. Marina Otelea -Medic Primar de Medicina MunciiDirector Departament Medicina

Muncii Medicover- la adresa www.cariereonline.ro/index.php?m=article&article_id=79
368 M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at Purdue University
367
188
Si
Internetul este lumea unor oportuniti fr egal n istoria omenirii, ns

trebuie spus c pndesc i unele riscuri, indiferent c acestea iau chipul
provocator al reclamelor, al adiciei fa de jocurile video, al expunerii la scene
de violen ori coninuturi imorale. 369
Cine are informaia stpnete situaia. Cei care au privilegiul de a ti, au
datoria de a aciona370 cu dreapta socoteal; ar adauga Printele Galeriu
(focul ncalzeste sau arde, vinul nveseleste sau mbat, lucrul la calculator
este benefic sau duntor, el putnd fi bun sau netrebnic! )
Tehnologia poate ndeprta omul de el nsui?

Armamentele moderne ne ndeprteaz de noi nine n ritm forat.
Dar tehnologia poate s ne aduc i mai aproape unii de alii. Depinde
de funciunea ei i mai ales de calitile relaionale. A pune oameni n
relaie, n mod sensibil este important. Un medic care se folosete de
maini , se apropie de om (pacient), dac nu l reduce la date cantitative
i nelege i rolul datelor calitative. Utilizarea noilor tehnologii trebuie
s-i aduc aproape de Sursa ( Creatorul-"mintea universal371", care
ordoneaz i coordoneaz toate lucrurile din jur) si pe cei care nu L-au
cunoscut destul .
Imprimarea unei finalitai pozitive n gndire si aciune este singura cale
, singurul drum spre cunoastere si apropiere de perfectiune . In alti termeni ,
este singurul drum spre elevarea noastra spiritual , care nu nseamn doar
obtinerea de informaie prin instruire ( dezvoltat de utilizarea tehnicii de
calcul) ci presupune si un cumul de energie pozitiv necesar transcenderii
n planul constiintei cosmice. Acesta e scopul vieii372.
Sa realizm n planul constiinei si al tririi concrete unitatea cu Sursa. 373
Preot dr. Nicolae Dasclu - Parabola fcliei aprinse. Comunicarea religioas n era informaional,
Editura Basilica, Bucureti, 2012, pag 489
370 (Albert Einstein)- www.culturagenerala.net/citate.html
371
Dumitru Constantin Dulcan- Inteligenta materiei -Editura Teora reeditata in 1992 , pagina
306-307
372 Ne repeta Printele Galeriu cuvintele Sfntului Serafim de Sarov : adevaratul scop al vietii crestine
consta in dobandirea Duhului Sfnt al lui Dumnezeu. www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-serafimsarov-88449.html
373 Dumitru Constantin Dulcan- Inteligenta materiei -Editura Teora reeditata in 1992 , pagina
306-307
369
189
Si
Galeriu
Asadar suntem pe calea cunoasterii , informaiile dobndite sunt

necesare dar care netraduse n gndire si actiune nu are nici o valoare.
"Orice cunoatere nu are sens dect dac intensific viaa." A zis Goethe
dar pentru mntuire e mai aproape Petre Tuea .
A ti la scara uman, poate fi folositor - dar n nici un caz mntuitor. 374
Nu mi recunosc chipul meu in voi

Comuniunea cu Dumnezeu e gndit ca o nunt divin...375.
Fecioarele nechibzuite ( nu bune zicea Printele Galeriu ) se duc s
cumpere si cnd ajung ua s-a nchis....Doamne, Doamne deschide-ne
nou. Rspunsul l tim toti: adevar spun vou nu va cunosc pe voi.
Socat de cate ori citesc. Nu ne cunoti ?
In originalul grecesc uc este negaia, ida verbul , ( de la subst de la
idos care nseamna chip - nu-mi recunosc chipul n voi ).
Chipul lui Hristos cel de nedistrus, adncul cel pus n
vistierii376al fiecruia dintre noi.
Pocina este ntoarcere : pocii-va ; metanoia / metania este taina
pocinii : te apleci i ngropi pcatul, te ridici la nviere; nviaz mereu!
De aceea, noi cretinii ortodoci, nu putem concepe raiunea dect
mpreun cu Duhul care d viaa raiunii, i d frumusee, i d
mireasma, i da for.
Noi cnd zicem Duhul Sfnt zicem duhul nelepciunii, duhul
nelegerii, duhul sfatului, duhul trii, al puterii, duhul bunei credine,
duhul cunotintei, si duhul temerii de Dumnezeu, (adica teama de a
www.citatepedia.info/citate-despre-cunoastere-c-18.html
www.sfaturiortodoxe.ro
376 Psalmul 32 versetul 7-www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/psaltirea/catisma-cincea82153.html
374
375
190
Si
grei, ca s nu greseti, ca sa te afli n adevar). E vorba aici i de teama

ucigaului sau a tlharului.
In plan energetic , orgoliul nseamna o nchidere
a cilor de comunicare cu lumea si cu universul
Profesorul Dumitru Constantin Dulcan : n plan energetic, orgoliul
nseamn o nchidere a cilor de comunicare cu lumea si cu universul mi-a
spus Printele Galeriu . 377
Sunt oamenii mai apropiati unii de altii?
Jumatate din problemele lumii sunt datorate nenelegerilor.
Cealalta jumatate sunt datorate nelegerilor. Putem transmite astazi o
idee in jurul lumii n numai 70 de secunde, dar ne trebuiesc uneori ani
de zile ca sa strbatem jumtatea de centimetru care msoara craniul
omenesc. Dar marea ntrebare este : sunt oamenii mai apropiati unii de
altii, cand se afla la distane unul fat de celalalt? Dar, cnd sunt ei unul
lnga cellalt ? S-a evideniat o cretere a numrului prietenilor
electronici la utilizatorii de calculator odat cu o diminuare a relaiilor
de prietenie care implic interaciunea social.378. De aceea
transfigurarea trebuie sa plece tot din spiritul de a crea. Aa i telefonia
fr fir sau telegrafia, si radioul, si televiziunea si de acum si Internetul
care sunt realizari importante ale tiinei, ele trebuie sa cunoasc i
aceast transfigurare. Captarea ateniei i a bunvoinei reprezint
succesul comunicrii. Tehnologia ne-a simplificat mult viaa.
Ctigurile le tim, pentru ca sunt uor de cuantificat, daca ne gndim
la diminuarea eforturilor si a costurilor. Internetul este eficient la
maximum n comunicrile la distana . Vorbele scrise se primesc n
Dumitru Constantin Dulcan- Inteligenta materiei -Editura Teora reeditata in 1992 , pagina 338
Gabriela Elena Chele Impactul utilizrii ndelungate a calculatorului asupra dezvoltrii psihomotorii
a copilului i adolescentuluiwww.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat_Gabriela_Elena_Chele.pdf
377
378
191
Si
Galeriu
cteva secunde , miile de kilometri nu mai conteaz ; suntem mai

aproape. Chiar dac a ctigat teren n comunicarea curent, e-mailul
afecteaza relaia interuman. In plin er a tehnologiei comunicaiilor, n
mod paradoxal, comunicam tot mai puin.
Este paradoxul tehnicii : tehnica ne apropie de cei mai ndeprtai si
ne ndeparteaz de cei mai apropiai ! In loc sa ne ducem n biroul
alturat pentru a discuta cu vreunul dintre colegi, trimitem un e-mail.
Nici mcar nu mai punem mna pe telefon , eful ne trimite instruciuni
sau informaii tot pe e-mail si trimitem flori virtuale colegei, prietenei
cu ocazia diferitelor srbtori sau evenimente.
Pierderile sunt greu de estimat, pentru ca sunt pierderi sufleteti.
Internetul poate fi de folos ortodoxiei!
Fara de Mine nu puteti face nimic ! 379
Umberto Eco a exprimat un optimism radical n ceea ce privete
calitatea comunicrii electronice:
Imi spun adesea ca societile vor fi mprite n scurt timp (sau
sunt deja mprite) n dou clase de cetaeni: cei care se uita la TV, care
primesc imagini prefabricate si astfel definii prefabricate ale lumii, care
nu au fora de a alege n mod critic ce tip de informaie primesc, si cei
care tiu sa utilizeze calculatorul i care vor fi capabili sa selecteze si s
elaboreze informaia. 380
Si iat gsesc pe Internet un mesaj care poate s ne dea de gndit.
Sfnta Evanghelie dupa Ioan-Capitolul 15,versetul 5www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=15

379
(From Internet to Gutenberg, prelegere tinuta in 1996, accesibila la adresa

www.hf.ntnu.no/anv/Finnbo/tekster/Eco/Internet.htm)
380
192
Si
Muli se ntreab "Cum a putut Bunul Dumnezeu s lase s se ntmple

aa ceva i s priveasc att de nepstor aceasta catastrof de pe pmntul
Americii?" (este vorba despre atentatele din 11 septembrie 2001 New
York).
Anne Graham a rspuns cu nite replici foarte logice, profunde i
inspirate, nepregtite dinainte . Dnsa a precizat foarte calm i explicit,
preciznd urmtoarele381:
i eu mi-am pus deseori aceasta ntrebare i mi-am gsit

urmtoarele rspunsuri. Cred - nu cred, dar sunt profund convins c Dumnezeu a fost i rmne adnc ntristat de aceasta, la fel ca i noi,
numai c noi, de ani de zile, i spunem i chiar i poruncim s ias din
colile noastre, din guvernul i din vieile noastre, c ne descurcm i
singuri, fr ajutorul Lui...
i, fiind El un adevrat gentleman, cred c pur i simplu S-a dat,
calm, la o parte...
Cum de mai ndrznim noi oare s-I cerem binecuvntarea, mila i
protecia Sa, daca i cerem s ne lase n pace? (n lumina recentelor
evenimente, fiind vorba de atacuri teroriste, atacuri armate n coli etc.)
Cred c totul a nceput cnd Madeleine Murray O'Hare (doamna care a
cerut ca America s devin o ar atee i care a fost ucis, iar corpul ei a
fost gsit recent) a afirmat c nu dorea nici un fel de rugciuni n colile
noastre, iar noi am spus O.K. Cererea ei a fost aprobat i a devenit lege
obligatorie n SUA...
Apoi, cineva a spus c mai bine nu am citi Biblia n coli (Biblia
care spune s nu ucizi, s nu furi i s-i iubeti aproapele c pe tine
nsui), iar noi am spus O.K..
Apoi, dr. Benjamin Spock a spus c nu ar trebui s ne plesnim
copiii atunci cnd se poart urt, pentru ca aceasta le-ar afecta mica lor
381Anne
Graham- Societatea Americana fara Dumnezeu -
www.crestinortodox.ro/comunitate/blog.php?user=Christfollower&category_id=262&lang_id
=1
193
Si
Galeriu
personalitate i stima de sine (fiul dr. Spock s-a sinucis). Iar noi am spus
c un expert trebuie s tie ce vorbete, aa c am spus O.K.
Apoi, altcineva a spus c profesorii i diriginii nu ar trebui s i
disciplineze pe copii atunci cnd greesc. Iar conductorii de coli au
spus c nici un membru al personalului s nu ating vreun elev atunci
cnd se poart urt, pentru c colile nu au nevoie de publicitate
proast i n nici un caz de procese. (Totui, exist o mare diferen ntre
a disciplina i a atinge, a bate, a plesni, a lovi, a umili, etc.). Iar noi am
spus O.K.
Apoi, cine tie ce membru inteligent al consiliului de conducere al
vreunei coli a spus c, bieii fiind biei, vor face dragoste oricum,
deci ar trebui s le dm fiilor notri prezervative. Aa, ei vor putea s se
distreze ct vor, iar noi nu vom trebui s le spunem prinilor c le-au
primit de la coal. Iar noi am spus O.K.
Apoi, unii dintre aleii notri de vrf au spus c nu conteaz ceea
ce fac n viaa lor privat att timp ct i fac treaba la slujb. De acord, a
spus fiecare din noi, mie nu-mi pas de ceea ce face altcineva, inclusiv
preedintele, n viaa sa privat, att timp ct am o slujb i economia
merge bine.
Apoi, nite libertini au cerut s tiprim ct mai multe reviste cu
femei goale, n semn de respect i apreciere a frumuseii feminine.. Iar
noi am spus O.K.
Apoi, altcineva a mpins acea apreciere un pas mai departe,
publicnd fotografii cu copii goi, i nc mai departe, afindu-le pe
Internet. Iar noi am spus O.K., au dreptul la liber exprimare.
Apoi, industria show-business-ului a spus: hai s facem show-uri
TV i filme care s promoveze ndeprtarea de Dumnezeu, violena i
sexul ilicit, s nregistrm melodii care s ncurajeze violurile, drogurile,
crimele, sinuciderea i temele satanice. Iar noi am spus c nu este dect
194
Si
entertainment - amuzament, nu are efecte adverse i oricum nu o ia

nimeni n serios, aa ca totul a mers nainte.
Iar acum ne ntrebm speriai de ce copiii notri nu au contiina, de
ce nu disting binele de ru, de ce nu i deranjeaz s ucid pe strini,
pe colegii de clas sau pe ei nii. Probabil c, dac ne-am gndi mai
mult, ne-am da seama de ce.
Cred c totul se reduce la faptul c ceea ce vei semna, aceea vei i
culege. Noi i spunem lui Dumnezeu: Drag Doamne, de ce nu ai
salvat-o pe acea fetia ucis n clas? Iar Dumnezeu rspunde: Dragul
meu, Eu am fost alungat din coli, nu puteam fi acolo. Cum puteam Eu
fi acolo, cnd voi mi-ai spus s plec din coli?
E ciudat cum oamenii l dispreuiesc pe Dumnezeu, i apoi se
ntreab cu naivitate de ce totul merge tot mai prost. Este ciudat cum de
credem tot ceea ce scriu ziarele, dar noi ne ndoim de ceea ce spune
Biblia. E ciudat cum de toi oamenii vor sa mearg n ceruri, dei nu
cred, nu gndesc, i nu spun sau nu fac nimic din ceea ce scrie n Biblie.
Este ciudat cum de unii pot spune: da, eu cred n Dumnezeu i de
fapt s l urmeaz pe Satana, care, se tie c, la rndul lui, crede i el n
Dumnezeu...
E ciudat cum ne repezim s judecam, dar nu ne place s fim judecai.
E ciudat cum de se pot trimite mii de glume prin e-mail i ele se
rspndesc precum focul slbatic, dar cnd ncepi s trimii mesaje
privindu-L pe Dumnezeu, oamenii se gndesc de doua ori nainte de
a le trimite i altora.
E ciudat cum de tot ceea ce este vulgar, crud i obscen trece liber prin
cyberspaiu, dar orice discuie public despre Dumnezeu este
mpiedicat la coal i la locul de munc.
Este, n sfrit, ciudat cum poate fi cineva att de nflcrat de
dragoste pentru Hristos fiind n acelai timp un cretin invizibil n
timpul sptmnii.
195
Si
Secolul
Galeriu
XXI va fi duhovnicesc sau nu va fi deloc 382
Acesta este mesajul care as vrea s-l transmit Internetului.

Imi reamintesc o expresie celebr a lui Malraux, acum la poarta dintre
milenii, referitoare la secolul viitor daca va fi mistic sau nu va fi deloc383.
Andre Frossard, un alt academician francez cruia i s-a mplinit o
revelaie n tinereea lui pentru care a si scris: Dumnezeu exist, eu L-am
ntlnit384, se afla n cabinetul lui Malraux, cnd Malraux, probabil
dialognd cu dansul, a rostit aceasta sintagma celebr, si ntocmai a zis
secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc.
Pretutindeni n mass-media s-a notat va fi religios sau nu va fi
religios El a zis mistic. Andre Malraux a fost un mare om de cultur,
un excepional om care n Condiia uman a remarcat faptul c
numai omul se bate pentru idei. Sunt expresii comune desigur dar,
vedei, unii gnditori le exprima sintetic i apoi ele rman ca atare.
El a spus mistic ca om de cultur, eu spun duhovnicesc ca preot
ortodox. Ins sintagma lui este marcat cu aceast viziune pentru c a
neles mistic tot la fel, mergnd ctre interioritatea cea pur, la locul de
tlc al omului cu Dumnezeu, n adnc, care este n duhul omului adnc.
Printii bisericii vorbesc de trei micari: o micare care este a omului
cnd apare pe lume pruncul din interior spre n afara, ia cunotiin de
lume, dup aceea petrece o bun bucat de vreme n lume si apoi se
ntoarce nluntru unde-i respirare divin.
Corespunzator acestor tlcuiri ale Printelui Galeriu, Printele
Rafail Noica la un simpozion de elit la venirea sa n ar cu ani n
urm , la care a fost de fa si Printele nostru completeaz :
382Printele
Galeriu - Internetul si implicaiile lui -Prelucrare dupa Interviul consemnat de
Octavian Greavu- www.crestinortodox.ro/interviuri/parintele-galeriu-internetul-implicatiile70497.html

383
http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Andre+Malraux
mai mult pe site-ul www.ceruldinnoi.ro/pages/Andre%20Frossard%20%20Dumnezeu%20exista.htm
384
196
Si
Primul stagiu a fost viaa intrauterin unde s-a format trupul
potrivit pentru a putea tri bine existena pmnteasc, pe care ne-o d

Dumnezeu.
In existenta pmnteasc se petrece a doua gestaie ; am murit ca
pentru viaa noastr precedent ca s ne natem aici . In pntecele
maicii ni se formau mdulare , de care nu aveam nevoie acolo. Ce
cutau acolo mini i picioare ; ce aveam de fcut cu nasul , cu ochii i
cu gura ? Acestea erau necesare vieii ce avea sa fie dup aceea ; am
murit pentru viaa precedent din pntecele maicii si de cnd se
contureaz personalitatea , ncepe dialogul cu Dumnezeu. Dumnezeu
nu face nimic n viaa noastr dect dac Il lsm, dac zicem Amin
, Cuvntului Lui, dac avem ncredere n El.
Multi intelectuali se smintesc si nu cred n rugciune , nu cred n
duhovnicie si pare normal sa fie aa ; cu intelectul rmas in limitele
vieii acesteia, nu se poate vedea o raiune a lucrurilor duhovniceti,
fiindc ele sunt mdularele vieii ce va fi. 385 Dumnezeu nu ne
formeaz mdularele acestea dect prin voia noastr liber . Iat stau
la u i bat 386 ; ua e deschis pe dinuntru.
Duhovnicesc versus Mistic
Mistic nseamn ceva tainic, ascuns, din limba greac, deci tainic,
ascuns Dumnezeu a pus n visteriile lui adncul Deci e un demers
tot ctre acolo, cele dou expresii mistic si duhovnicesc sunt n acord
principial.
Duhovnicescul este ns autenticul revelaiei divine, descoperind
nrudirea de dialog: Duhul Sfnt si Duhul omului sau Spiritul.
Vedei, oare cum sesizam noi realul? Tot ca un semn al timpului.
Eu vd si demersurile profunde, tocmai dimensiunea definitorie a
omului adic a fiinei spirituale, n istoria religiilor. Si m refer
ndeosebi la Mircea Eliade care a pus aceasta problema capital, omul
nu s-ar fi putut constitui ca om decat numai prin sacru, prin divin.
385
Celalat Noica - Editura Anastasia 1994, p 32
386
Apocalipsa , Cap 3, versetul 20
197
Si
Galeriu
Se refer la trei notiuni fundamentale: fiin, sens si adevar.

Fiina, sens al existentei, i adevar, relaia mea ntre intelect si real.
Fr aceste trei eluri care sunt artate n sacru omul nu ar putea s se
numeasc om. Sesizarea lui este fundamental epocal si m bucur c un
romn este cel care a mrturisit-o si care si-a tras seva din traditia
noastra, din spiritualitatea noastr si din cea indian unde a studiat el,
dar face adresa, spune, de aicea, din ortodoxie. O vreme lumea a mers
pe raionalitatea Universului ntemeiat tot n biblic, ca zice Evanghelia
dupa Ioan :
La nceput era cuvntul, cuvntul era Dumnezeu si Dumnezeu era
cuvntul. 387Deci s-a mers pe raionalitatea Universului si foarte bine sa mers, dar la un moment dat omul, el nsusi mprtasit fiind cu raiune,
s-a autonomizat ntr-un fel ca si cum el ar fi ratiunea lumii.
El este constiina lumii, dar nu raiunea lumii.
Dumnezeu Omul ne da rspuns la toata problematica uman, pentru ca
Dumnezeu este sursa i infinitul lor. 388 Omul, sau modelul omului, nu
este simplu uman ci e divin uman. Nu e simplu uman de ce?
Dumnezeu sau omul?
Cutai n toata istoria lumii un om absolut, numai n dimensiunea
lui antropocentric si nu-l vei gsi, cu onestitate, sa fim sinceri. Si nu
poate fi n dimensiunea lui numai uman pentru ca originalul a fost
creat dupa chipul lui Dumnezeu. Asta este definiia biblic a omului: de
a fi creat dupa chipul lui Dumnezeu, n perspectivele unei infinite
asemnri cu Dumnezeu. Si atunci, modelul omului nu e simplu uman
ci divin uman. Nu omul ci Dumnezeu Omul Hristos.
Sfanta Evanghelie dupa Ioan -Capitolul 1, verset 1 http://biblia.resursecrestine.ro/ioan

consemnat
de
Octavian
Greavuwww.crestinortodox.ro/interviuri/parintele-galeriu-internetul-implicatiile70497.html
387
388Interviu
198
Si
Un
eveniment cu totul semnificativ l-a reprezentat
acel moment in care a aparut, pe firmamentul

stiintei si spiritului uman, informatica
Omul acum revine la interioritatea lui cea mai adnc si de acolo
spre interioritatea cea mai adnc a universului, aa cum zicea
psalmistul: adnc pe adnc se cheama389. Adica, adncul devine cu
adncul uman. Iar n alta parte acela psalmist spune ca Dumnezeu a
pus in vistierii, adncurile, adica adncul din noi se afla in visteria lui
Dumnezeu. Dragul meu, pentru mine un eveniment cu totul
semnificativ l-a reprezentat acel moment n care a aparut, pe
firmamentul tiinei si spiritului uman, informatica390.
Informatica (Information science) este stiina care se ocup cu
prelucrarea rational a informatiei.
Prelucrarea datelor reprezinta de totalitatea trasformrilor aplicate
datelor pentru ca ele sa devin informaii.
Semnificatia
informatiei n raport cu lumea pe
care o exprima si informatia divina

Ar trebui sa cunoastem cu adevrat presiunea la care erau supusi
preoii n vremurile dinainte. Pe atunci orice ideal , orice pasiune
trebuia sa zboare la mica nlime pentru a nu trezi suspiciuni la vrf.
Marea gndire devenise cea mai riscant contraband de lux si se
vehicula n cele mai ingenioase si atipice ambalaje.
Frica de securitate devenise o natur definitiv acceptat si omul nu
mai ncerca sa o ndeparteze cumva, ci se recrea n conditiile date.
389
www.crestinortodox.ro/biblia/Psalmii/PSALMUL-41-Pentru-sfarsit-fiilor-lui-Core-spreinvatatura/
390 Informtic S.f. tiin care se ocup cu studiul prelucrrii informaiei la adresa
http://dexonline.ro/search.php?cuv=comunicare
199
Si
Galeriu
Aici s-a remarcat geniul Printelui . Altfel spus, revelaia divin

concepnd universul ca un vas n care Dumnezeu se dezvaluie si si
descopera gndirea si iubirea Lui fata de lume.
Isi aminteste ca n urma cu peste 50 de ani trecui, s-a manifestat
public printr-o lucrare despre Dumnezeu. Inc de atunci l cita pe un
astronom englez, care spunea trebuie vzut Universul nu ca o masin ci ca
o mare gndire. In acest Univers care este expresia gandirii divine,
revelatia, descoperirea dumnezeiasc au primit-o si au exprimat-o
sfintii printi, oamenii duhovnicesti, misticii daca vreti
Eu, ca ortodox, spun mai degrab duhovnicescul din om, mai
propriu si mai autentic decat misticul din om.
Si atunci, plecnd de la acel moment de referina n istoria gndirii si
spiritualitatii umane 1948 cand s-a impus sau s-a revelat informatica
si pn acum, la folosirea Internetului care este un rod al informaticii,
un rod fericit, se ofera, dupa ntelegerea mea, odata mai mult
posibilitate oamenilor s comunice.
Imi revin n minte vorbele lui Emil Cioran referitoare la de ce sunt
asa de reci raiunile adevrurile pe care le emite raiunea. Pentru ca
ele nu comunica. Comunicarea le face vii.
Pentru c Dumnezeu acioneaz prin oameni ; oamenii utilizeaz
calculatoarele si pentru a mbogai si nfrumusea viaa .
Sigur Internetul e ca si viaa , ca si strada.
Depinde de cum i foloseti libertatea.
Si pentru ca e folosit de attea mii si mii de tineri, ar zice Printele:
alege binele si construiete binele !
Si chiar de-ar fi piedici ncepe tu binele!
200
Si
Printele Galeriu : totul e o pregustare chiar de aici!

Comunicarea nu se poate realiza, integral, dect pe cele dou sensuri,
dimensiuni n chipul Crucii. () Crucea, prin verticalitatea ei, ne situeaz
n legtur cu Infinitul i d acces spre transcenderea nencetat a existenei,
iar prin braul orizontal ne d aceast contiin a mbririi lumii; prin
tiin, prin art, prin Dumnezeu i iubirea de aproapele 391.
Iadul este : rutatea, destrblarea, invidia, dezndejdea si negsirea
sensului. Raiul este armonia, pacea , bunatatea , lumina cu toate
darurile Duhului Sfnt.
Dar stii ce face Iadul sa fie Iad? - Este separarea de Dumnezeu! 392
- Stii ce face Cerul sa fie Cer ? Comuniunea cu Dumnezeu.

Sa avem un dor nestins de comunicare n vederea comuniunii !
Cu dor ne-a vorbit ntotdeauna despre mnstire!
Printele Galeriu i-a dorit s ajung monah la Cernica. Tatl su i-a
spus : Costache , sa-mi aduci nepoi acas. Si i-a adus patru biei. Si a
rnduit Dumnezeu ca si Printele sa-i vad si strnepoii.
391Constantin
Galeriu,
Jertf
http://parintelegaleriu.ro/articole/
rscumprare
Editura
Harisma,1991
R.B.Kuiper la adresa www.gavril.go.ro/maxime.htm#iad, Adevruri cutremurtoare despre

moarte si iad- www.nicklica.com/articole/163-adevaruridesprejamoartesiiad
392
201
Si
Galeriu
Sunt mnastiri, schituri si scaune !

Mnstrea este un aezmnt religios n care triesc, potrivit
unor reguli de via austere i izolai de lume, clugri sau clugrie;393
schitul fiind o mnstire mic. De la mnstire a derivat cuvntul
sihastru, sihastrie. Sihstru este un om care triete retras de lume n
post i rugciuni; pustnic, anahoret, eremit, schimnic. 394 Si mai departe
, isihia cu sens de linite, odihn, tihn. Din ngr. isiha. 395
Si am avut modelul aproape. Celor care se plngeam ca nu am adormit
destul din varii motive , Printele ne recomanda rugciunea, pentru ca
sunt mnastiri, schituri si scaune ! Printele avea un dor neostoit
pentru mnstire.
Printele Galeriu ne-a zis candva de ziua Crucii :

ei, azi n mnastiri se cnta Doamne miluieste de
100 de ori.
Si cnd am descoperit Mnstirea Antim, am vzut acest moment n
care Printele Sofian , nfiorat n duh , cu crucea pe cap se apleca n
ritmul unicei cntari a corului de atunci396 . In cntarea crescendo si
descrescendo cuvintelor Doamne miluiete erau sincronizate cu
miscarea de nclinare a trupului Printelui, cu crucea
mpodobit cu
flori albe ca si prul sfiniei sale. Si credincioii din biseric, cu

solemnitate si sfinenie , ne aplecam si ne ridicam urmnd Printelui si
nchipuind purtarea crucii Mntuitorului dar si crucea noastr cea de
toate zilele. Sus era biruina asupra pcatului si a greutilor.si iar o
http://dexonline.ro/definitie/manastire
http://dexonline.ro/definitie/sihastru
395 http://dexonline.ro/definitie/isihie
396 pr.Nicolae Giolu talentat dirijor , azi paroh al BisericiiSfintii Imparai Constantin si ElenaBd.Basarabia
393
394
202
Si
nou sarcin de ndeplinit dar si o nou ispit examen de trecut care

parc ne doboar cu greutatea ei pn la pmnt : Doamne miluiete !
Trirea din vremea de atunci a rmas nscris n mii de suflete.
Armonia cntarilor de atunci mai exista n diapazonul, vocea si
sufletul Printelui Nicolae Giolu care cunoate si partitura si tehnica
prin care armonia vocilor n cntarea sfnt s fie posibil. Ineleg c
nu e uor; c studenii cresc si trec n alte etape ale vieii lor ...Un tnar
corist cu voce baritonala (voce parc pe cale de dispariie) , a crescut , e
preot si l-am regasit n corul Te Deum laudamus397......
Mi se ntmpl ndeobte si mie n meseria mea cu studenii cu care
fac cercetare. Pn s cred ca i-am format si vom lucra cum se cade,
se ncheie perioada de colaborare si iar trebuie s-o iau de la-nceput , senelege cu ali studeni...Abia la master mai facem cte ceva . Rmne
doar bucuria urcuului si ndejdea ca au neles cutarea...
Armonia sfnt din pcate mai exist doar la Canonul cel mare
la Biserica Sfinii Imprai . Vorbele altuia par bizare cand nu le tii
coninutul. Abia atept cntrile din saptmna mare! mi zisese odat
maicua Emanuela de la Varatec ! Acum tiu.
Cntarea sfnt este de dou ori rugciune.
"Frumuseea trezete sufletul la viaa !398Cine a auzit Crezul ,
Suflete al meu, dar i fiecare cntare de la slujba Vecerniei i
Utreniei cntate de corul pomenit , de vrednic amintire tie c
ascultndu-l n aceasta armonie , Sus s avem inimile se mplinete!
Este urmarea a ceea ce mrturisea si Inaltul Bartolomeu Anania:
slujbele erau frumoase, poate cele mai frumoase pe care le-am
simit vreodat ...prilejuri de mari revelaii duhovniceti. 399
Lacrimile curg si crezi mrturia pelerinului rus unde eroii plng de
frumuseea textului sfnt n ciuda necazurilor ...
Sufletul prinde aripi si se-nal spre Entitatea Suprem , se-nelege
atta ct se poate!. ...Ca-n Sfnta evanghelie de la Schimbarea la faa...
(Corala a preotilor condusa de pr.Zaharia)
Dante Alighieri- www.intelepciune.ro/Frumusetea_trezeste_sufletul_la_viata_1857.html
399 Valeriu Anania- Memorii -Ed Polirom 1998-Pagina 44
397
398
203
Si
Galeriu
La ieirea de la o astfel de vecernie doi tineri n fata mea aveau

urmatorul dialog :
Te simi mai puternic? Ma simt ndestulat!
Amandoi aveau dreptate . De aici venea puterea pentru viaa omului.
Si dac Dumnezeu este Cunoatere, Intelepciune si
Iubire spre acestea trebuie sa tinda si omul! 400
Si dac Dumnezeu este Cunoatere, Intelepciune si Iubire spre
acestea trebuie s tind si omul! 401
Duhul cunotinei , unul din cele apte daruri ale Duhului Sfnt a
luminat pe om si a descoperit Informaia.
Ce-i cu calculatorul? Ii dai o informaie si o execut. Un tnr
premiat de Fundaie de la Liceul Cantemir a fost ntrebat de Printele
Galeriu esti premiat pentru activitatea n informatic; care este
informaia capital a fpturii dumitale? Tnrul a prut oarecum
derutat.
Ai auzit de Evanghelie? De taina Creatorului?
Introducerea religiei (re-legare ) n nvamnt pentru care Printele
Galeriu a fost un adevarat promotor alaturi de alte mari personalitti
din Grupul de Reflexie in 1990 (Bartolomeu Anania, Dumitru Staniloae,
Ierom. Iustin Marchis, Pr.Constantin Voicescu, Sorin Dumitrescu,
Horia Bernea, Teodor Baconsky402 au adus road mult.
Parintele Galeriu-Universitatea este si va fi Instructie si Educatie http://ucenic.go.ro/art15.htm

401 Parintele Galeriu-Universitatea este si va fi Instructie si Educatie http://ucenic.go.ro/art15.htm
402 Valeriu Anania-Memorii-Editura Polirom-2011-pagina 679-680
400
204
Si
Omul este fr ndoial mpodobit si cu alte trsaturi: e faber,

fabricant de unelte, cogitans, ca gnditor, ludens, caci se joaca,
ciberneticus, fiindca a extins retroaciunea din natura la automate,
aestheticus ca iubitor de frumos.
Dar el este si jubens, fiindca decide. Introducerea unor inovaii
didactice n predarea disciplinelor din perspectiva informatizrii.
Pentru aceasta consider necesara folosirea computerului si la ora de
religie .
Am ales religia nu numai din cauza interdisciplinaritaii ci mai ales
datorit efectului curativ si de ntrire a moralitatii elevilor n lupta
mpotriva agresiunii prin violen si pornografie din mass media n
general si Internet.403
In liceu exista preocupri de creare de soft educational404 in
aceasta direcie.
Studiul operelor marilor duhovnici405, cutarea de informaii petru
o anumita tematic educativa, cunoaterea tinerilor de alte confesiuni
cretine prin intermediul Internetului sunt preocupri care pot fi
continuate n vacana la laboratorul de informatic de la biserica din
cartier.406
Argentina Gramad Informatizarea managementului n nvmantul preuniversitar Editura Cartea universitara 2004 Bucuresti pagina 283
403
Premiu la Concursul Infoeducatie , sectiunea pagini web cu lucrarea Filocalia- martie 2002faza pe municipiu- Prof.coordonator Radu Iulia , elev Gramada Dan, cl XI a B, Liceul Alexandru Ioan
Cuza Bucuresti
405 site-urile www.biserica.org, www.crestinism_romanesc.ro,
www.planeta.ro,www.algoritma/dilema.ro,www.tribuna-as.ro,www.clopotel.ro, www.formula-as.ro
406La Biserica Pogorrea Duhului Sfnt din Parcul Titan din Bucuresti (preot profesor dr. Adrian
Neculcea ) elevii cartierului fara posibilitati materiale participa la cursuri gratuite de informatica , limbi
straine , matematica si pictura.., activitate evidentiata si pe site-ul www.bisericadintitan.tk
404
205
Si
Galeriu
Duhul cunostintei (unul din cele 7 daruri ale Duhului

Sfant a luminat pe om si a descoperit Informatia.
O, iubiilor, - n adnc, propriu-zis nu exist moarte, nu exista
desfiinare, - existena omului e un sui continuu ne spunea Printele
Galeriu. Pentru constiina adevarat ncepe n istorie un moment
binefacator . Oamenii de stiina descoper acel Inceput al lui Amin ,
al lui sa fie(acel adnc al existentei noastre care a nsemnat chemarea
la existent si viaa a fapturii. Duhul Lui Dumnezeu lucreaz n lume
(duhul Intelpciunii, al Cunostinei , al Bunei Credinte , duhul Puterii de
a birui Rul. Totul pentru o informatie curat , pentru o constiin
curat.
Si Printele spunea : oamenii de stiina serioi au fost religioi.
Si iat in 2011 ce zice Constantin Dulcan :
Este nevoie de o alt contiin, de o tiin a contiinei n acord cu
ntreaga cunoatere ncepnd de la tradiiile spirituale ale lumii antice,
traversnd istoria religiilor i ajungnd la achiziiile celor mai noi tiine
despre om i Univers. Basarab Nicolescu, subliniaz i el acest imperativ
afirmnd: nelepii tuturor timpurilor au neles c evoluia omului este
evoluia contiinei sale". 407 Atta vreme ct un singur om va provoca altui
om suferint , lumea nu va avea liniste . 408
Cnd omul va reui s coboare n sine, n adnc luminndu- i
tenebrele care n permanent l agit si cnd va face saltul de la teorie
la aciune , de la inteligent la nelepciune , atunci se va mpca cu sine i
va domni pacea. O Doamne , de ne-am nelepi, sa fim mai buni i s ne
preuim mai mult ...
Dumitru Constantin-Dulcan-n Cutarea Sensului Pierdut Editura Eikon -2011Colectia Dumnezeu si inteligenta materiei
www.ceruldinnoi.ro/pages/Dumitru_Constantin_Dulcan.htm
408 Dumitru Constantin Dulcan Inteligenta materiei 1992-Editura Teora pagina 345
407
206
Si
Slava Tie Doamne pentru darul Printele Galeriu pe care ni l-ai

adus n cale .409
O , Logosule ine-ne mintea treaz si ajut-ne s ne pstrm curai!
Printele Galeriu Delasilvestru , cel mai neao romn
universal era un cumulard ; toate darurile , la stadiul absolute , s-au
adpostit la umbra lui nzdrvan ..
Crturar cobortor din vna unuia din cele mai istee neamuri de
pe pamnt, cu o memorie si o clar viziune specifica universului
eminescian , cu umor si ironie nvluite ntr-un cer de iubire spre a nu
rni pe nimeni , niciodata , ludic si intransigent deodata , impetuos si
domol ca un abis , ferm ca sfinxul si ngaduitor ca Dumnezeu 410
La
Printele
Galeriu,
cunoasterea
se
topea
duhovnicie
Prea Fericitul Teoctist l-a pretuit pe Printele Galeriu si l-a declarat
figura reprezentativ a preotimii.
Iar cand a mplinit Printele Galeriu 70 de ani , Prea Fericitul Teoctist l-a
chemat si l-a serbat.
Cnd s-a ntors a zis : trebuie sa m apuc de treab! simind fiorul
infinit al cunoasterii.
Si la Printele Galeriu, cunoaterea se topea n duhovnicie .
Duhovnicia este duh, si "Duh este Dumnezeu"411.
409
Acatistul de multumire catre Domnul
410 Ion Buga -Parintele Galeriu Delasilvestru -Unde a fost biserica-Ed Sf.Gheorghe Vechi-
Bucuresti 2001-pag 48
411
Sfanta Evanghelie dupa Ioan Capitolul 4, versetele 23-24
207
Si
Galeriu
Si parohia lui s-a extins n ntreaga ar , confereniind neobosit pe diferite

teme unde era solicitat si ateptat cu dragoste . Si tot cu dragoste a rspuns si
Printele nelund n seam nici anii adunai, nici bolile .
Acestea sunt mrturiile ucenicului Pr. Petre Coma. Fiu duhovnicesc
al Printelui , Printele Coma , mpreun cu soia sa , amandoi ingineri
au facut teologia si mai apoi i doctoratul. Veneau cu copii la biserica i
cum la spovedit era coad , ateptarea era n familie. Adormeau copii,
dar nu era o problem ; erau doar n casa Domnului.
Mi-aduc aminte cu ct durere si lacrimi ne relata absena Printelui
la pomenirea de 40 de zile de la plecarea la cer. Ca noi toi si totui
altfel.
Ma nelegea mai mult decat m nelegeam eu ...si daca mergeam pe mna
Printelui , reusita era de 80 %, 20% fiind nevrednicia mea.... .
Avea un discernamnt duhovnicesc : tia unde e coarda sensibil a
fiecruia.
Vedea ce aptitudini si ce resurse interne avem.
Emoia Printelui Printele Coma era att de puternic n
mrturisirea lui c-i tremura vocea ; lacrimi curgeau pe obraji i n
sufletele noastre a celor prezeni .
Druirea Printelui Galeriu a fost darul Lui Dumnezeu pentru noi.
L-am neles i l-am iubit.
Si aa parc
nelegem mai adevarat dorul si dragostea pentru
Domnul a ucenicilor Cleopa si (posibil) Luca pe drumul Emausului :

Rmi cu noi, cci este spre sear i s-a plecat ziua 412
In duh nu sunt distane ne-a spus Printele Galeriu.
412
Sfanta Evalnghelie dupa Luca-Capitolul 24 ,versetul 29- Biblia Volumul VII-Editura

Jurnalul National-2011pagina 2292
208
Si
Dou morti, dou nvieri si trei judecti

Cu glas mare expunea, ne repeta, accentund nuanele : doar , doar
vom nelege! Nu o dat ne-a explicat de cele dou mori, dou nvieri si
trei judeci ( de la sfnta spovedanie, particular la 40 de zile de la
plecarea la cer si obteasc la a doua venire a Domnului) ! Asta ne face
s fim ateni n fiecare Sfnta Liturghie de smbat , cnd se pomenesc
cei adormii si s fim ateni cu viaa noastr cea de toate zilele.
ntr-o
asemenea
perspectiv
trebuie
vedem
cuvntul
Mntuitorului: Adevarat, adevarat zic vou: Cel ce ascult cuvntul Meu si

crede n Cel ce M-a trimis are viaa vesnica si la judecat nu va veni, ci s-a
mutat din moarte la via. Adevrat, adevrat zic vou, c vine ceasul si
acum este, cnd morii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si cei ce vor auzi
vor nvia. Caci, precum Tatal are viaa n Sine, asa I-a dat si Fiului sa aib
via n Sine (Ioan 5, 24-26).
Precum se observ, timpul este la prezent: ascult, crede, are, vine,
este. Si iarai: vine vremea si acum este, cnd morii vor auzi glasul Fiului
lui Dumnezeu si care vor auzi vor fi vii. E de la sine neles ca este vorba
de nvierea din moartea spiritual produsa de pcat, nu de moartea fizica,
trupeasc; de asemenea, de nvierea spirituala de aici si de acum, nu de
nvierea trupurilor (a celor din cimitire) si de Judecata Universala,
despre care Mntuitorul vorbeste mai jos, cnd spune:
vine ceasul n care toti cei din morminte vor auzi glasul Lui; Si vor
iesi cei care au fcut cele bune, spre nvierea vietii, iar cei care au fcut
cele rele, spre nvierea judecatii (Ioan 5, 28-29).
Dumnezeu i-a poruncit si l-a prevenit pe Adam:
Iar din pomul cunotinei binelui si rului s nu mannci, cci, n ziua n
care vei mnca din el, vei muri negreit! (Fac. 2, 17).
209
Si
Galeriu
Constiina cretina s-a ntrebat : a murit Adam n ziua n care a

pctuit? Trupete n-a murit atunci. Dar spiritual, atunci a murit, prin
neascultarea poruncii lui Dumnezeu si consimmntul cu duhul la
unirea cu cele muritoare. n duh este nceputul si al vieii si al morii. n
acest nteles tlcuiete Sf. Grigore Palama:
Domnul numeste mori pe cei ce triesc n desertciunea acestei lumi; El
nu i-a ngduit ucenicului care i cerea s-l lase sa-si nmormnteze tatl, ci i-a
spus s lase morii (dup duh) sa-i ngroape morii (dup trup).
Domnul numete deci mori pe cei ce triesc trupeste, dar al cror suflet e
deja mort; desprirea sufletului de trup este moartea trupului, iar desprirea
sufletului de Dumnezeu este moartea sufletului; adevrata moarte este deci cea
a sufletului. Dumnezeu vorbea despre aceasta moarte atunci cnd i-a spus lui
Adam, aflat nc n Rai: n ziua n care vei mnca din rodul pomului oprit, cu
moarte vei muri. Din clipa cderii, sufletul lui Adam, desrtit de Dumnezeu, a
murit, desi Adam a mai trait, trupete, pna la vrsta de nou sute treizeci de
ani . 413
Atunci, aa precum este o moarte n amndou sensurile: a sufletelor
si a trupurilor, la fel exist si dou nvieri: a sufletelor si a trupurilor.
Sfntul Macarie d ca un fel de marturie a experienei duhovniceti:
nvierea sufletelor moarte se produce nc de acum; dar nvierea trupurilor
nu se va petrece dect n ziua de apoi. 414
Printele nu a obosit repetndu-ne ! Am primit informaia.
Si a zis : Fac Domnul c de la Informaia curat s nceap un dialog
Sfnt, o curire si o nelegere nou a existenei noastre.
Din conferinta Jertfa si inviere in familia crestin.

Galeriu- Schimbarea la Fata a Lui Hristos - Transfigurare a Creatieiwww.ucenic.go.ro/art4.ht
413
414Constantin
210
Si
Marii duhovnici sunt sfintii de langa noi.

Deseori uitam de prezena lor binefctoare, dar ei nu ostenesc s se
roage pentru noi. In popor se spune ca Dumnezeu ne rabd pentru
rugciunile preoilor si monahilor nostri.
Intre acestia, prinii
duhovnici au menirea cea mai grea. Ei i asum responsabilitatea
pentru ndreptarea noastr. Marii duhovnici sunt prini mbuntii,
adic oameni care au naintat foarte mult pe calea desvririi.
Pentru iubirea, credina si ndejdea lor n Hristos, pentru strdania si
curia lor sufleteasc, Dumnezeu i-a nzestrat pe acesti preoi cu
daruri extraordinare. Sunt clarvztori, ne pot vindeca sufletele i
trupurile, ne pot schimba radical viaa.
Cu o condiie: s credem. Lucrurile mai presus de fire pot fi nelese doar
prin puterea credinei415 a zis Sfntul Ion Damaschin.
"Sfinenia nu nseamn sa mergi pe ape, nu nseamn sa zbori prin
vazduh, nu nseamn sa nviezi morii. Cea mai mare virtute a
sfineniei la care poate ajunge un om n zilele noastre este s se nvieze
pe sine, din propriile pcate".416 Doar Mntuitorul le-a spus ucenicilor
Lui : tmduii pe cei neputincioi, nviai pe cei mori...417 si
Printele Galeriu adauga mereu , pe cei mori sufletete ...
La aniversarea a 50 de ani de arhierie , Prea Fericitul Teoctist l-a
declarat figur reprezentativ a preotimii 418. Si iat ca acum Andrei

Plesu , la zece ani de la mutarea la cer a Printelui Galeriu , pune
punctul pe i : modelul Printele Galeriu.
Se vorbete adesea, n lumea romneasc de azi, despre absena
modelelor. Evident, cnd vorbim de absena modelelor, ne gndim la
absena unor repere formative, capabile s strneasc emulaie. Aa
Sfntul Ion Damaschin -www.citatepedia.ro/index.php?id=104442
Sfnta Evanghelie dupa Matei-Capitolul 10 , verset 8 http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=10
417 www.basilica.ro/stiri/taina-sfantului-maslu-si-binefacerile-acesteia_1062.html
418 Mrturia ucenicului pr.dr.Comsa Petre
415
416
211
Si
Galeriu
stnd lucrurile, cred c printele Galeriu, ar trebui s devin un model

al preoimii romneti contemporane. Modelul impune o nvtur, o
indicaie de gndire, comportament i stil.
Care este lecia Galeriu? Mai nti, un fermector amestec de
sobrietate i bun dispoziie.
Dar hrnicia omiletic i iradierea Printelui Galeriu, ca preot de
ora, asaltat zilnic i de intelectuali pretenioi, i de oameni simpli,
solicitat, clip de clip, de nevoile i interogaia unei metropole
policrome, de ndatoriri academice i civice diverse, rmne un episod
unic, ireductibil, din tabloul vieii spirituale autohtone.
Printele Galeriu reuise i performana de a fi mereu la curent cu
veacul, fr a fi mai puin respectuos cu tradiia. Materia i subtilitile
credinei vibrau, n predica sa, cu firescul i cu intensitatea unei
proaspete experiene de via i de cunoatere.
Cunoaterea este un lucru, nelegerea este altul. Dar oamenii
confund aceste dou concepte, sau nu vad clar care este diferena.
Doar cunoaterea nu duce la nelegere. nelegerea nu poate fi mrit
doar prin acumularea de informaii. nelegerea depinde de relaia
dintre cunoatere si existen. 419
Termenul originalitate n-ar fi potrivit.Era vorba doar de amprenta
participativ a persoanei vorbitorului asupra vorbirii sale. 420
P.D. Ouspensky Fragmente dintr-o nvtur necunoscut

http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=P.D.+Ouspensky&d=Fragmente+dintro+%EEnv%E3%FE%E3tur%E3+necunoscut%E3
419
420
212
Si
Datorit faptului ca nu se ferea sa considere predica, ca modalitatea

optim de a face teologie nalt , oamenii din biserica, chiar dac nu
ntelegeau discursul pan la capt, plecau extrem de folosii.
O analiz amnunit a leciei, a modelului Galeriu rmne nc de
ntreprins. Dar ar fi recomandabil ca studenii de la facultile noastre
de teologie, preoimea de mir, teologii i toi cei care graviteaz n jurul
unei interogaii religioase autentice s ia aminte la toate documentele
scrise, nregistrate i filmate, rmase n numr mare (din fericire) de pe
urma parohului de la Biserica Sf. Silvestru.
Recomandarea aceasta ar avea, poate, efecte miraculoase i asupra
celor care trudesc n studiourile postului de televiziune Trinitas. I-ar
ajuta s evite obositul ton pravoslavnic, gesticulaia artificial
cuvioas, retorica adormitoare a pietii formale. Noul Testament
trebuie s rmn nencetat nou! Nou cu adevrat, dincolo de orice
cuminenie funcionreasc, de orice rutin mulumit de sine. ...
Lecia subneleas a Printelui Galeriu este aceasta: a face din substana
supralumeasc a Scripturii un subiect plicticos, o mormial repetitiv e a
pctui mpotriva Duhului Sfnt. 421
Toat viaa Printelui i, mai ales, activitatea sa misionar ne ajut
s nelegem mai bine taina Naterii i nvierii Mntuitorului ca s
ajungem i la bucuria nvierii noastre, a neamului romnesc i a lumii
ntregi.
Menirea si viitorul omului este Invierea - unica n stare s biruie rul,
stricciunea si moartea. 422
421
422
Printele Galeriu Cartea celor noua fericiri -Ed.Harisma 2004 - Pagina 103
213
Si
Galeriu
Iata o urare a Printelui Galeriu cu prilejul Nasterii

Domnului
citand
din
ntelepciunea
colindului
romnesc :
Mine poate , cine stie vom fi toti n vesnicie si
Spre Tine Doamne Sfinte
Indrept n inima si minte
Te rog n pieptul meu
Sa-ti alegi culcuul tau !
Alege-Ti Doamne culcuul, slaul , ieslea n inimile
noastre ale romnilor cu
nevinovatia Ta!
Acolo slsuieste Doamne, Pruncule sfnt cu

nevinovatia Ta dreptate sfnta, pace sfnta !
Pruncule sfnt, cu strlucirea Ta iubire sfnta ,
sluiete n inimile romnilor : drepate sfnta , pace
sfnta !
Suflete de romn ! Ofera romnule astazi de Craciun
inima Ta .
Binecuvinteaz Doamne pe toti oamenii de bine ai
trii si pe cei reusiti si nereusiti !
Binecuvinteaz Doamne tot neamul romnesc !
Sa sporeasc n credinta , n adevar , n dragoste , n
dreptate n curatie sfnta .
Ca sa putem spune :
Slava ntru cei de sus , Lui Dumnezeu
Pe pamant pace si ntre oameni bunvoire !
Asa sa ajute Dumnezeu neamul roman crestin si de
Dumnezeu iubitor ! Craciun Luminos!
214
Si
Ucenici ai Printelui
Galeriu razletii care
ncotro ,
toi cei care l-am iubit sa aprindem o smerita
lumina :
celui care a lasat atta frumusete si atta
viaa;
celui care ne-a purificat sufletele cu
valoarea gndirii sale;
celui care a rostit cuvintele Lui Dumnezeu
cu patos , vitalitate si convingere ;
celui care ne-a nvaat sa dm slava Celui
ce ne-a artat noua LUMINA!
Si cnd va e dor accesati :
www.Printele galeriu.ro
www.biserica-sfantul-silvestru.ro ,
www.ucenic.go.ro
Si cnd vrei o trire si mai adevrat, la biserica Sfntul

Silvestru este mormntul Printelui cu cruce brncoveneasca si flori
proaspete orict ar fi gerul de npraznic sau ar ita dogoritoare .
Si mai mult : veti gsi pe preotul Cristian Galeriu carel
motenete n talent si druire. Doamne ajut!
215
Si
Binecuvntarea
Galeriu
Domnului sa fie cu voi
toti ! Cu al Sau har si cu a Sa iubire

totdeauna , acum si pururea si n vecii,
vecilor ! Amin423
Sfnta si dumnezeeiasca Liturghiehttp://saraca.orthodoxphotos.com/rugaciuni/liturghier.htm

423
216
B
Biserica, 4, 5, 15, 16, 17, 23, 24, 25, 26,
27, 28, 29, 30, 31, 32, 36, 39, 41, 43,
44, 46, 53, 57, 60, 66, 70, 93, 94, 95,
96, 97, 99, 103, 105, 109, 111, 112,
116, 125, 128, 130, 131, 135, 137, 139,
142, 149, 150, 167, 174, 206, 213, 221,
223
C
comunicare, 60, 79, 183, 184, 185, 191,
200, 202
Comunicare, 60, 79, 111, 183, 184, 185,
191, 192, 200, 202
Cunoastere, 9, 47, 88, 94, 120, 122, 123,
178, 182, 184, 185, 190, 206, 207
Cuvntul, 8, 10, 11, 12, 13, 28, 41, 50,
51, 53, 65, 66, 75, 77, 85, 103, 118,
119, 129, 135, 140, 147, 151, 152, 155,
156, 158, 162, 170, 171, 179, 187, 208
D
Duhovnic, 5, 13, 47, 48, 52, 58, 73, 95,
100, 112, 117, 124, 128, 132, 155, 156,
158, 207
I
informatica, 9, 10, 11, 178, 181, 183, 200,
201, 205, 206
Informatica, 9, 10, 11, 178, 181, 183,
200, 201, 205, 206
Informatie, 12, 176, 177, 181, 182, 184,
185, 188, 190, 200, 205, 206, 210, 219
Internet, 11, 12, 13, 26, 47, 171, 176, 180,
183, 192, 193, 197, 201, 222
Invatura, 34, 42, 47, 67, 155, 215

Inviere, 21, 22, 24, 25, 46, 47, 68, 72, 86,
88, 208, 210
nva, 34, 42, 47, 67, 155, 215

L
lumina, 4, 13, 23, 34, 37, 46, 67, 75, 87,
91, 95, 107, 116, 127, 128, 129, 134,
136, 137, 138, 139, 155, 156, 159, 163,
164, 166, 168, 174, 185, 202, 215, 218,
222, 224
Lumina, 3, 4, 9, 13, 23, 30, 34, 37, 46, 58,
67, 75, 87, 91, 95, 107, 109, 116, 127,
128, 129, 134, 136, 137, 138, 139, 150,
155, 156, 159, 161, 163, 164, 166, 168,
174, 185, 202, 215, 218, 222, 224
T
Timpul, 9, 11, 21, 32, 34, 50, 51, 54, 57,
59, 60, 62, 65, 75, 85, 86, 88, 90, 91,
94, 99, 100, 101, 103, 107, 108, 109,
117, 119, 123, 129, 130, 131, 132, 133,
136, 138, 140, 141, 143, 146, 148, 149,
154, 160, 171, 175, 182, 187, 193, 198,
209
U
Ucenic, 1, 2, 4, 8, 10, 12, 13, 14, 33, 38,
47, 48, 49, 51, 53, 54, 65, 70, 72, 76,
95, 98, 104, 111, 115, 116, 117, 120,
128, 133, 134, 138, 139, 155, 158, 162,
164, 168, 171, 173, 174, 175, 180, 183,
205, 208, 209, 210, 211, 215, 218, 219,
220, 222, 223, 224
Si
Galeriu
BIBLIOGRAFIE
1.
Biblia cu ilustratii-Vol VII Noul Testament (1), versiune redactat si adnotat

de Barolomeu Anania Arhiepiscolul si Mitropolitul Clujului -Editura Litera
2011
2.
Biblia cu ilustratii-Vol VIII Noul Testament (2), Epistolele Sfntului Pavel ,

Apocalipsa Sfantului IoanTeologul versiune redactata si adnotata de
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Barolomeu Anania Arhiepiscolul si Mitropolitul Clujului - Editura Litera 2011

Arhiepiscopul Casian al Dunrii de Jos Intru lumina Ta Ed Episcopiei
Dunarii de Jos -2007 Galati
Arhiepiscopul Casian al Dunrii de Jos Cuvnt la Radio Trinitas-2012 ziua
Sfntului Casian
Acad. Mihai Drgnescu, Preedintele Seciei de tiina i Tehnologia
Informaiei a Academiei Romne- Societatea Informaional i A
Cunoaterii. Vectorii Societii Cunoaterii. www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_a01a.doc
Acad. Virgil Cndea- Mari duhovnici: Printele Constantin Galeriu Predicatorul de foc -www.formula-as.ro/2012/1040/spiritualitate-39/mariduhovnici-Printele-constantin-galeriu-predicatorul-de-foc-15660
Ana Amon- nceputul i activitatea pastoral a Printelui Galeriu www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/inceputul-activitateapastorala-Printelui galeriu
Andrei Cheran- Inteleptul din staulul oilor: Printele Iona, de la Manastirea Oasa www.formula-as.ro/2011/980/spiritualitate-39/inteleptul-din-staulul-oilor-Printeleiona-de-la-manastirea-oasa-14032
Andrei Plesu Modelul Galeriu- Dilema veche nr 456-august 2013
pagina 3-http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/modelulgaleriu
10. Anne Graham - Societatea Americana fara Dumnezeu www.crestinortodox.ro/comunitate/blog.php?user=Christfollower&category_id=262&

lang_id=1
11. Argentina Grmada- Tehnologii informatice moderne folosite n educatie n
secolul XXI- Conferinta Internationala Educatie si Marketing 2006
http://argentinagramada.com/wp-content/uploads/2009/10/ArgentinaGramada-CV-complet-Romana1.pdf
12. Argentina Gramada Dragu Si eu am fost ucenicul/ucenica Printelui
Galeriu - www.ucenic.go.ro/despre21.htm
218
Si
13. Argentina Gramada Dragu De as grai n limbile calculatoarelor , dar

dragoste nu am, nimic nu sunt !
http://megabyte.utm.ro/en/articole_noiembrie/Printelui
GaleriuUniversitate.pdf
14. Argentina Grmad- Dragu- Pe marile de suflet sa fereci curcubee!
15. Argentina Gramad Dragu Informatizarea managementului n
nvatamantul preuniversitar -Ed. Cartea universitara 2004 Bucuresti p. 283
16. Argentina Gramada Dragu-Si eu am fost ucenicul/ucenica Printelui
Galeriu-Editura ReproExpres- Valencia-2013-ISBN:978-84-15323-78-5
17. Claudiu Tarziu- Florin Botezan - www.formulaas.ro/2012/1015/spiritualitate-39/Printele-florin-botezan-14964
18. Clifton, H.D. Business Data Systems, Pretince Hall, Ed a 4-a, 1998)
19. Constantin Galeriu, Jertf i rscumprare , Editura Harisma,1991
20. Constantin Galeriu Informatia Omului http://sfaturiortodoxe.ortodoxism.ro/Printele_galeriu/Pr%20Galeriu%20%20Informatia%20omului%2019-02-1999.wma
21. Constantin Galeriu Cu Printele Galeriu ntre Genez i Apocalips.
Convorbiri realizate de Dorin Popa, Harisma, Bucureti, 2002, p. 268.
22. Constantin Galeriu Intre Geneza si Apocalips - Convorbiri cu Dorin Popa
- Editura Harisma -2002
23. Constantin Galeriu- Cartea celor Noua Fericiri- Editura Harisma -2004
24. Constantin Galeriu- Tatal nostru - Editura Harisma -2004
25. Constantin Galeriu- Universitatea este i va fi Instrucie i Educaie424 Disertatie rostita cu ocazia infiintarii Forumului Oamenilor Liberi de Cultura
si Arta (FOLCART) 1993 prelucrare si adaptare Gramada Argentina www.ucenic.go.ro/art15.htm
26. Constantin Galeriu, Timpul schimbrii. Opiuni fundamentale n dialogul
actual dintre credincioi i societate (Conferina inut la Congresul cu tema:
Credincioii, societatea i Statul n rile Europei Centrale i de Rsrit la
Abaia benedictin Ampleforth, York - Anglia, n vara anului 1990), n
Religion in Communist Lands (Religia n tarile comuniste), Keston College,
Nr. 1-2, vol. 19, 1991, p. 66.
27. Constantin Galeriu, Complementaritatea valorilor spirituale dup dogma de
la Sinodul IV Calcedon (Referat inut n cadrul Dialogului Ortodox-Reformat,
ntrunirea de la Budapesta, 10-15 octombrie 1979) n Ortodoxia, anul XXXII,
nr. 2, aprilie-iunie 1980, p. 358.
Disertatie rostita cu ocazia infiintarii Forumului Oamenilor Liberi de Cultura si Arta
(FOLCART) 1993 prelucrare si adaptare Gramada Argentina - www.ucenic.go.ro/art15.htm
424
219
Si
Galeriu
28. Constantin Galeriu: Vocatia cuvantului -la mplinirea varstei de 80 de aniPreot Vasile Gordon - Aparut inRevista Parohiei Sf Ilie Gorgani cu ocazia
implinirii a 80 ani a Printelui Galeriu
29. Constantin Galeriu: Disertatie rostita cu ocazia infiintarii Forumului
Oamenilor Liberi de Cultura si Arta (FOLCART) 1993 prelucrare si adaptare
Gramada Argentina - www.ucenic.go.ro/art15.htm
30. Cristian Galeriu- Sfntul Maxim, un mrturisitor al Crezului Ortodox
- 2010-www.ziarullumina.ro/anul-crezului-ortodox-si-al-autocefalieiromanesti/sfantul-maxim-un-marturisitor-al-crezului-ortodox
31. Costion Nicolescu - Printele Galeriu: "Eu nu sunt un om al apelor linistite.
Sunt un om viforos - www.formula-as.ro/2011/972/spiritualitate-39/mariduhovnici-Printele-galeriu-eu-nu-sunt-un-om-al-apelor-linistite-sunt-un-omviforos-13817
32. Costion Nicolescu - Un parinte emblematic la sfarsit de mileniu - aparut in
Revista Parohiei Sf Ilie Gorgani cu ocazia implinirii a 80 ani a Printelui
Galeriu; www.ucenic.go.ro/despre6.htm
33. Cristian Curte - Printele Constantin Galeriu - Predicatorul de foc -2012 www.formula-as.ro/2012/1040/spiritualitate-39/mari-duhovnici-parinteleconstantin-galeriu-predicatorul-de-foc-15660
34. Daniel , Mitropolitul Moldovei i Bucovinei, Omagiu Printelui GaleriuInterviu realizat de Ciprian Apetrei - www.biserica-sfantulsilvestru.ro/?q=node/4
35. Daniel , Prea Fericitul Parinte Patriarh,Omagiu Printelui Galeriu Interviu
realizat de Ciprian Apetrei - www.biserica-sfantul-silvestru.ro/?q=node/4
36. Dumitru Stniloae, Rugciunea lui Iisus i experiena Duhului Sfnt ,
Editura Deisis, Sibiu, 2003, pag. 53- 65.
37. Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune n Liturghia Ortodox, p.
143.
38. Epistola ctre Evrei a Sfntului Apostol Pavel Cap. 4,12www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=22&cap=4
39. Epistola Sfantului Pavel (I Cor. III, 22-2)
40. Fragment din Interviu - Lumea credintei, anul I, nr. 2-http://cuvinteduhovnicesti.crestinortodox.ro/Printele_Galeriu_-25-471.html
41. Gabriela Elena Chele Impactul utilizrii ndelungate a calculatorului asupra
dezvoltrii psihomotorii a copilului i adolescentuluiwww.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat
_Gabriela_Elena_Chele.pdf
42. Ioan Toader Metode noi in practica omiletica Ed.Arhidiecezana,. ClujNapoca, 1997.p. 118.
220
Si
43. Ieromonah-Mihail Stanciu- Sensul creatiei - Actualitatea cosmologiei

Sfantului Maxim Marturisitorul -ed Asezamant studentesc Sfantul Apostol
Andrei-Slobozia 2000
44. Ion Buga -Printele Galeriu Delasilvestru -Unde a fost biserica-Ed
Sf.Gheorghe Vechi-Bucuresti 2001-pag 48
45. J Fourasti, Les conditions de lèsprit scientifique, Paris, Gallimard, 1966.
46. Licroiu Gabriel, Biserica Sfntul Silvestru trecut i prezent, Bucureti,
Editura Asa, 2004, p. 83.
47. Lumea
credintei
anul
2006,
nov,
pag
19
www.punctecardinale.ro/nov_2006/nov_2006_16.html
48. Mitropolitul Moldovei i Bucovinei Daniel, Omagiu Parintelui GaleriuInterviu realizat de Ciprian Apetrei - www.biserica-sfantulsilvestru.ro/?q=node/4
49. M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at Purdue University
50. Marin Vlada Tehnologiile societatii informationale
http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaA/1_
1_Vlada.pdf
51. Marshall McLuhan- Galaxia Guttemberg Omul si era tiparului -Editura
politica-1975
52. Mihai Eminescu- Cu maine zilele-i adaogiwww.imaginelife.ro/poezii/poezii-de-dragoste/mihai_eminescu__cu_maine_zilele-ti_adaogi/
53. Mircea Pcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romne, Galai, Editura
Episcopiei Dunrii de Jos, 1996, p. 454.
54. Muncii Medicoverwww.cariereonline.ro/index.php?m=article&article_id=79
55. Neti Gavriliu-Un stilp al ortodoxiei urca acum vamile vazduhuluihttp://tech.groups.yahoo.com/group/EscapeFromRomania/message/40215
?var=0
56. Nicolae Dasclu Comunicare pentru Comuniune - lucrare distinsa cu
premiul "Jean-Louis Leuba" pentru anul 2000 de catre Facultatea de Teologie a
Universitatii "Misericorde" Fribourg (Elvetia)
57. Nicolae Dasclu, Parabola fcliei aprinse. Comunicarea religioas n era
informaional, Editura Basilica, Bucureti, 2012, pag 489
58. OBrien, J.A., Management Information Systems. Managing Information
Technology in the Internetworked Entreprise, McGraw-Hill, Boston, 1999
221
Si
Galeriu
59. Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, Cuvnt la Inmormntarea Printelui

Galeriu- 13 august 2003 http://ucenic.go.ro/cuvant.htm
60. Printele Constantin Galeriu www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.780;wap2
61. Printele Constantin Galeriu - Internetul si implicatiile lui http://ucenic.go.ro/art19.htm
62. Printele Galeriu - Un cuvant testamentar al Printelui Galeriu - 10
predici de Printele Galeriu la 10 ani de la mutarea sa la cer -editie ngrijita
de Razvan Codrescu - Editura Lumea credintei- 2013-paginile 163-172
63. Printele Galeriu / Astzi- Editura Harisma, 2004
64. Printele Constantin Galeriu- Predica duminica dinaintea Nasterii
Domnului - http://puterea-credintei.blogspot.ro/2011/12/predicaduminica-dinaintea-nasterii.html
65. Printele Constantin Galeriu Internetul si implicaiile lui -Prelucrare dupa
Interviul consemnat de Octavian Greavu- www.crestinortodox.ro/interviuri/parintelegaleriu-internetul-implicatiile-70497.html
66. Printele Constantin Galeriu: Suntem zidii din Lumina, Iubire i Adevr www.youtube.com/watch?v=6v-rgcPSgy4
67. Printele Constantin Galeriu-Iisus ne spune www.youtube.com/watch?v=WYRZxcbG_28
68. Petre Mihai Bacanu - Despre semnele care s-au aratat la iesirea din lume a
Printelui Galeriu - www.Romanialibera.ro, interviu realizat intaiului
dintre ucenici Sorin Dumitrescu 21 August 2003- preluat
69. R.B.Kuiper la adresa www.gavril.go.ro/maxime.htm#iad, Adevruri
cutremurtoare despre moarte si iad- www.nicklica.com/articole/163adevaruridesprejamoartesiiad
70. Rafael Noica- Celalat Noica - Editura Anastasia 1994, p 32
71. Rzvan Bucuroiu Interviu cu Ion Mircea, laureatul din acest an al
Premiului Naional Mihai Eminescu pentru Opera Omnia www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/art_1299/credina_zugrvete_icoanelen_
biserici_interviu_cu_poetul_ion_mircea_laureatul_din_acest_an_al_premiului
_naional_mihai_eminescu_pentru_opera_omnia.htm
72. Rzvan Codrescu Printele Galeriu la 80 de ani Ziua - 21 nov. 1998
73. Rzvan Ionescu- Printele Galeriu - preotul tuturor - Lumea credintei, anul I, nr. 2www.crestinortodox.ro/reportaj/Printele-galeriu-preotul-tuturor-72285.html
74. Rzvan Ionescu Iar ca ramas bun, un curcubeu, Revista Lumea
Credintei , septembrie 2003
75. Rzvan Ionescu Timpul omului din eternitatea Domnului-Editura Nemira 2003 -pagina 209
222
Si
76. Robert E. Kahn, 1997, Defence Advanced Research Project Agency, SUAla
adresa www.france-science.org/innovation/rechfed.asp
Santosh Kumar Tewari - From Internet to Gutenberg www.mediamimansa.com/11th%20issue/11eng_80-83.pdf
77. Sfnta Evanghelie dupa Ioan Cap 1, verset 1www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1
78. Sfnta Evanghelie dupa Matei Cap 4, verset 4http://biblia.resursecrestine.ro/matei/4
79. Sfanta Evanghelie dupa Luca (5, 5).
80. Sorin DumitrescuSi eu am fost la biserica Sfantul Silvestru -vol
Rock&popi-Editura Anastasia -1998-pag 257-273
81. Sorin Dumitrescu Parintele Constantin Galeriu - vol Convorbiri -Editura
Anastasia -2001-pag. 521- 526
82. Sorin Dumitrescu- Intalnirea cu Printele Galeriu mi-a schimbat viata www.formula-as.ro/2007/766/spiritualitate-39/sorin-dumitrescu-7921,
83. Sorin Dumitrescu- Intalnirea cu Printele Galeriu mi-a schimbat viata www.formula-as.ro/2007/766/spiritualitate-39/sorin-dumitrescu-7921,
84. Sorin Dumitrescu, Printele Galeriu la 80 de ani. Printele Galeriu sau
tineree fr btrnee, n: Ziua, 21 Noiembrie 1998, p. 2.
85. Teoctist, Prea Fericitul Parinte Patriarh,Cuvant la Inmormantarea Printelui
Galeriu- http://ucenic.go.ro/cuvant.htm
86. Teofil Paraianul la adresa www.nistea.com/duhovnici.htm
87. Tudor Vianu, Filozofia culturii i teoria valorilor, Editura Nemira, 1998
88. Valeriu Anania-Memorii-Editura Polirom-2011- pagina 679-680
89. Vasile Gordon Biserica si scoala Editura Cristiana 2003, p 284, 303
90. Vasile Gordon, Introducere n Omiletic , Bucureti, Editura Universitii
din Bucureti, 2001, p. 195
91. Vasile Rduc Monahismul egiptean. De la singurtate la obte , Editura
Nemira, Bucureti, 2003, p. 46.
92. Vasile Musta-Printelui Constantin Galeriu-Marturii Silvestrene nr 3,
2010
93. Viktor E. Frankl (1905-1997) Omul in cautarea sensului ultim al existentei
(tradus din limba germana de Pr. Prof. Ioan Caraza si Monica Herghelegiu
94. http://bibliophyle.wordpress.com/2012/02/27/lumea-in-care-traimdigerati-si-galaxia-gutenberg/
95. http://biserica.org/WhosWho/DTR/G/ConstantinGaleriu.html
96. http://remember.crestinortodox.ro/Director_web-Duhovnici-16.html
223
Si
Galeriu
97. http://reportaj.crestinortodox.ro/Printele_Galeriu___preotul_tuturor-21468.html
98. http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Galeriu"
99. http://ro.wikipedia.org/wiki/Viktor_Frankl
100. http://ucenic.go.ro/despre32.htm
101. https://personalitateautentica.wordpress.com/tag/managementul-stresului/
102. www.antonia-dinsuflet.be/pensees.htm
103. www.credo.ro/crestin-ortodox/19/Duhovnici
104. www.crestinism_romanesc.ro,
105. www.crestinortodox.ro/Asculta__Suferinta-123.html
106. www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/Printele-constantingaleriu/predica-adormirea-maicii-domnului-audio-573.html
107. www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/Printele-constantingaleriu/predica-schimbarea-fata-Printele-galeriu-audio-574.html
108. www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/Printele-constantingaleriu/despre-post-575.html
109. www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/Printele-constantingaleriu/Printele-constantin-galeriu-sensul-pocaintei-570.html
110. www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/pf-daniel-audio/predica-sfintiitrei-ierarhi-preafericitul-parinte-daniel-480.html
111. www.culturagenerala.net/citate.html
112. www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=45
113. www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current7/mi5n.htm
114. www.jurnalul.ro/articol_8461/facatorul_de_pace
115. www.observatorreligios.home.ro/Articole%20publicate/Discursuri&Predici/
Conceptia%20Pr.%20prof.%20Constantin%20Galeriu.htm
116. www.planeta.ro,www.algoritma/dilema.ro,
117. www.punctecardinale.ro/nov_2006/nov_2006_16.html
118. www.romania.co.nz/rel/sfliturghie.php
119. www.romfest.org/rost/nov-dec2004/galeriu-lumina.shtml
120. www.sfaturiortodoxe.ro/BiruintaTrupuluiAsupraFirii
121. www.sfaturiortodoxe.ro/Printele Galeriuonline
122. www.teognost.ro/fotografii/Galeriu_1.htm
123. www.tribuna-as.ro, www.clopotel.ro,
124. www.ucenic.go.ro
125. www.lumeacredintei.com/sct_3/st_2621/navPage_6/printele_galeriu_mia_schimbat_viata.htm
126. www.crestinortodox.ro/biblia/Psalmii/PSALMUL-41-Pentru-sfarsit-fiilor-lui-Corespre-invatatura
224
Si
Faca Domnul sa rodeasca n fiecare dintre cei care

l-au cunoscut si pretuit darurile primite!
Slava Lui DUMNEZEU pentru toate !
225

Si Eu Am Fost Ucenicul Parintelui Galeriu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Si Eu Am Fost Ucenicul Parintelui Galeriu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf.univ.dr.

Argentina Gramada Dragu

Editie online revizuita si adaugita a variantei publicata

eu am fost ucenicul (ucenica) Parintelui

prin propria lui zidire

prin operele lui

eu am fost ucenicul (ucenica) Printelui Galeriu

Toat viaa Printelui

activitatea sa misionar rmne pentru noi ca

neamului romnesc i a lumii ntregi. Este

antreneaz n bucurie i alte persoane. 2

Mitropolitul Moldovei i Bucovinei Daniel, Omagiu Parintelui Galeriu- Interviu

eu am fost ucenicul (ucenica) Parintelui

Avem o mare nevoie de ideile pe care le-a

Dumnezeu i-a dat i darul acesta de a zidi

Prea Fericitul Printe Patriarh Teoctist, Cuvnt la Inmormntarea Printelui

eu am fost ucenicul (ucenica) Printelui Galeriu

Printele nostru este mai aproape de

pe care si-a lucrat-o

Prea Fericitul Daniel - Predica la Sfintii Trei Ierarhi -

eu am fost ucenicul (ucenica) Parintelui

Ca om de carte i profesor de teologie, Printele

recenzii, nsemnri, predici.

rbdtor pn la uitarea de sine, nelept i echilibrat

academician Virgil Cndea5

Biserica Sfntul Silvestru .. ..

Date biografice .................................................................. 19

Activitate sociala ............................................................... 20

Premii si distinctii primite .............................................. 20

Carti publicate ................................................................... 20

Lucrari in strinatate: .......................................................... 21

Pr. Galeriu Predici video ................................................... 21

Predici audio ..................................................................... 22

Participari la conferinte si congrese internationale ..... 25

CUVINTE - FAPTE GALERIENE .

O mrturie testamentar a Printelui Galeriu ...... 27

Universitatea este i va fi Instrucie i Educaie ... 33

Amintiri din copilarie ............................................. 35

eu am fost ucenicul (ucenica) Printelui Galeriu

CUVINTE DESPRE PRINTELE GALERIU

Printele Galeriu , apostol si misionar in lumea

,Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos ........................ 93

Printele Galeriu, preotul tuturor, Razvan Ionesu .. 95

Un printe emblematic la sfrit de mileniu, dr.

Despre semnele care s-au artat la ieirea din lume a

Printelui Galeriu, acad. Sorin Dumitrescu ........................... 104

Printele Profesor Dr. Constantin Galeriu preot si

predicator de excepie , Prof.univ.dr.Vasile Gordon .............. 109

eu am fost ucenicul (ucenica) Parintelui

Printele profesor universitar dr. Constantin Galeriu

trecut la cele vesnice , Prof.univ.dr. Constantin Necula ......... 114

Dialogul Stiinta Religie La Printele Galeriu

Costea Munteanu ................................................. 118

Printele Galeriu. De la tinereea fr btrnee la viaa

fr de moarte Razvan Codrescu .............................................. 127

Fctorul de pace,Rodion Galeriu ............................ 129

De la srcia cu duhul la Lumina cea nenserat

Ucenicia prin apropiereIoana Matei ....................... 138

Concepia despre caracterul soteriologic al valorilor la

Pr. prof. Constantin Galeriu , Constantin Teleanu ................. 142

Avva Galeriu sau

Icoana din suflet,G.Licaroiu . 147

Nasterea Domnului i btranul Mos Crciun ......... 150