PREVENIREA RISCULUI INFECTIOS

Prevenirea riscului infectios este un demers complex, colectiv si organizat

intreprins de catre parteneri cu meserii diferite(medici, farmacisti, fabricanti de
dispozitive medicale, ingineri) si presupunand o suita de activitati care vor fi
enumerate si tratate succesiv.

1. Decontaminarea dispozitivelor medicale

Din punctul de vedere al riscului infectios, dispozitivele medicale se clasifica astfel:
Dispozitive medicale de risc mare: se refera la dispozitivele care
patrund in tesuturi sau cavitati sterile precum si in sistemul
vascular(dispozitive invazive de tip chirurgical). Tratamentul pretins
este sterilizarea sau fabricarea materialelor de unica folosinta, sterile.
Daca nici o metoda de sterilizare nu se poate aplica, atunci trebuie
procedat la o dezinfectare de nivel inalt care sa asigure urmatoarele
actiuni: bactericida, fungicida, virucida si sporicida.
Dispozitive medicale de risc mediu: corespund utilizarii dispozitivelor
in contact cu mucoasele sau cu pielea lezata superficial. Tratamentul
cerut este o dezinfectie de nivel intermediar, facand apel la un produs
sau procedeu bactericid, fungicid, virucid si tuberculocid
Dispozitive medicale de risc redus: corespund dispozitivelor care sunt
in contact cu pielea sanatoasa sau care nu sunt in contact cu pacientul
Tratamentul cerut este o dezinfectare de nivel scazut aplicata
suprafetelor sau dispozitivelor neinvazive, este convenabila utilizarea
produselor de tip detergent-dezinfectant.
Este utila prezentarea tabelului urmator:
Tabelul 1. Clasificarea dispozitivelor medicale din punctul de vedere al riscului
infectios

Dispozitiv medical
Instrumentatie
chirurgicala
Instrumentatie
microchirurgie
Bisturiu si
electrocauterizator
Aspirator (chirurgie,
liposuctie)
Microscop camera
Alta instrumentatie
medicala
Material biopsie
Material electrocoagulare
Sonda esofagiana

Clasa de risc

Tratament cerut

Mare

Sterilizare

Mare

Sterilizare

Mare
Mare

Dezinfectare nivel inalt

Mare
Mare
Mediu

Sterilizare
Unica folosinta
Dezinfectie nivel
intermediar

Sonda uretrala

Mare

Trusa pedichiura

Mediu

Imagistica medicala
Sonda ecografica clasica si
endocavitara

Redus
Mediu

Instrumentatie imagistica
interventionala
Anestezie-reanimare
Circuite respiratorii
ventilator mecanic
Masca anestezie
Sonda intubare

Mare
Mediu
Mediu
Mare

Sterilizare sau unica

folosinta
Dezinfectie nivel
intermediar
Dezinfectie nivel scazut
Dezinfectie nivel
intermediar
Sterilizare
Dezinfectie nivel
intermediar
Dezinfectie nivel
intermediar
Sterilizare sau unica
folosinta

In ultimii ani a avut loc o multiplicare a tehnicilor exploratorii insotita de o

miniaturizare a dispozitivelor care a necesitat recurgerea la materiale noi, cel mai
adesea termosensibile. A crescut si complexitatea dispozitivelor, adesea
nedemontabile, devenind dificil de curatat si nesterilizabile. Trebuie deci recurs, in
numeroase cazuri, la procedee de dezinfectie. Acestea nu ofera aceasi garantie precum
sterilizarea iar alegerea fiecarui procedeu este caracteristica fiecarui dispozitiv,
necesitand un studiu aprofundat legat de compatibilitatea dintre materialele
componente ale dispozitivului si dezinfectantul utilizat.

1.1 Curatarea
Curatarea este un proces de inlaturare fizica a produselor contaminante,
dar prin care nu se distrug in mod sigur microorganismele. Reducerea contaminarii
microbiene depinde de eficienta procesului de spalare si de nivelul initial al
contaminarii.
Curatarea trebuie intodeauna sa preceada dezinfectarea sau sterilizarea. Un
dispozitiv care nu a fost curatat nu poate fi nici dezinfectat nici sterilizat in siguranta.
Este important de amintit:
Curatarea se realizeaza efectiv,utilizind apa fierbinte,sapunuri,
detergenti tensioactivi.
Curatarea trebuie urmata de uscare si depozitare intr-un mediu curat
pentru a se preveni recontaminarea.
Curatarea poate fi manuala sau mecanica (de ex: ca functiune a unui
aparat de spalare-dezinfectare).

1.2 Dezinfectarea
Dezinfectarea este un procedeu folosit pentru a reduce numarul
microorganismelor dar prin care nu se pot distruge anumiti virusi sau sporii unor
bacterii, numarul microorganismelor este redus pana la un nivel considerat sigur
pentru utilizarea dispozitivului sau a unei parti a dispozitivului medical.
2

Dezinfectantii chimici isi pot rata scopul daca nu sunt alesi si

folositi adecvat.
Utilizarea dezinfectantilor chimici pentru dispozitivele medicale
trebuie evitata de cate ori este posibil.
Curatarea mecanica impreuna cu caldura umeda reprezinta tehnica
preferata de decontaminare.

a) Echipamente pentru dezinfectare

Aparatul automat de spalare-dezinfectare
Combina curatarea mecanica cu dezinfectarea la cald;
prelucreaza dispozitive pentru reutilizare sau pentru pregatirea
sterilizarii
Cand si daca este posibil, se va prefera utilizarea acestui aparat
dezinfectarii chimice
Aparatul de curatat cu ultrasunete
Genereaza unde (vibratii) cu frecvente ridicate(50-150 KHz)
Vibratiile transmise prin baia cu detergenti actioneaza printr-un
proces de cavitatie
Aceste aparate trebuie sa fie folosite in cazul dispozitivelor
fine, de dimensiunu reduse si care nu pot fi bine curatate prin
metode clasice.
Ambele tipuri de aparate vor fi dispuse in spatii special
destinate si apartinand Serviciului de Sterilizare si
Dezinfectare. (SSD)
b) Dezinfectarea chimica
Utilizarea dezinfectantilor chimici trebuie evitata pe cat posibil in cazul
dispozitivelor medicale.
Dezinfectantii chimici se pot folosi pentru:
Deversari de sange sau fluide corporale
Dezinfectarea echipamentelor care pot fi distruse la caldura ( de ex.
endoscoapele flexibile)
Igiena mainilor sau dezinfectarea pielii inaintea unor proceduri invazive
Dezinfectarea mediului ( de ex. inainte sau dupa izbucnirea unor infectii)
Recomandari pentru folosirea corecta a dezinfectantilor
Cand se folosesc solutii, procentele se masoara si niciodata nu se
estimeaza
Sa se verifice totdeauna concentratia corecta; concentratia mai mica
este ineficienta iar concentratia mai mare produce risipa si chiar
daune
Sa nu se amestece un dezinfectant cu detergenti sau cu alti
dezinfectanti
Sa se utilizeze un timp de contact corect, unul prea scurt este
ineficient iar unul prea lung poate cauza daune, sau se poate
contamina solutia dezinfectanta
3

Sa se utilizeze intotdeauna solutii proaspat preparate, solutiile mai

vechi de 24 ore trebuie eliminate. Utilizarea unor solutii vechi poate
provoca contaminarea dispozitivului medical in loc sa dezinfecteze.
In cazul dispozitivelor medicale sa se urmareasca indicatiile
fabricantului pentru a se elimina incompatibilitatile.

c) Alegerea dezinfectantilor
Directiva europeana 93/42/EEC stipuleaza ca dezinfectantii dispozitivelor
medicale sunt dispozitive medicale rezulta ca si dezinfectantii se supun
rigorilor obtinerii marcajului CE, respectiv unei certificari dure.
Respectarea de catre fabricant a exigentelor esentiale relative la conceptie,
productie si informare (etichetere, nota de utilizare) urmareste garantarea
securitatii pacientilor si personalului medical.
Alegerea unui produs dezinfectant este un demers pluridisciplinar care
incepe prin elaborarea unui caiet de sarcini care sa desemneze precis
obiectivele urmarite precum si criteriile de eficienta pentru produsul
(produsele) care face (fac) obiectul cererii de oferta.
Studiul atent al dosarelor tehnice este indispensabil pentru a alcatui o lista de
produse care sa corespunda criteriilor fixate prin caietul de sarcini. La final,
este recomandat un studiu pe teren pentru a evalua cat mai corect calitatea
dezinfectantului si toleranta personalului.
In continuare, se prezinta un tabel care contine principalele categorii
de dezinfectanti precum si avantajele-dezavantajele lor
Tabelul 2. Principalele categorii de dezinfectanti. Avantaje si
Innonveniente.

Dezinfectant
1
Alcool

Compusi cu
clor

Utilizare
2

Avantaje
3

Dezinfectant pentru nivelul

intermediar
Dezinfectare termometre; suprafete
exterioare
echipamente(ex.stetoscoape)
Utilizat pentru ingrijire la domiciliu
Antiseptic pentru piele

Actiune rapida
Nu lasa
ramasite,
reziduuri

Dezinfectanti pentru nivel

intermediar
Dezinfectare bazine
hidroterapie,material pentru dializa
Sunt eficace dupa deversare sange ;
solutiile apoase de
clor(5000ppm)servesc la
decontaminarea sectoarelor unde
sangele a fost inlaturat.Pentru
curatarea si dezinfactarea directa a
sangelui se toarna peste acesta
pudra de diclorizocianurat de
sodium.Se pot utiliza pentru

Cost redus
Actiune rapida
Usor de
procurat in
exteriorul
spitalelor

Inconveniente
4
Volatil;evaporarea poate
reduce concentratia
Inactiv pentru materii
organice
Poate intari cauciucul,sau
sa deterioreze garniturile.
Utilizare contraindicata in
sala de operatii
Corozivi pentru metale
Iritanti pentru piele si
mucoase
Instabili cand sunt diluati
pentru utilizare curenta
( 1/9 parti apa)
Se pot folosi numai in
incinte bine ventilate
Durata de conservare se
reduce drastic cand sunt
diluati

Oxid de etilena

ingrijiri la domiciliu
Folosit ca gaz pentru sterilizarea
unor dispositive medicale sensibile
la caldura

Glutaraldehida

In combinatii de 2%pentru
dezinfectarea de nivel inalt pentru
echipament sensibil la
caldura.Dispozitivele medicale cele
mai vizate:endoscoape,aparate de
inhaloterapie,echipament anestezie

Formaldehida

Peroxid de
hidrogen(apa
oxigenata)

Compusi cu iod

Utilizare foarte limitata ca

sterilizant.Serveste uneori la
dezinf.dializoarelor
Sub forma gazoasa serveste la
deconntaminarea dulapurilor de
siguranta din laboratoare.
In proportie de 3% reprezinta un
dezinfectant de nivel scazut
Bun pentru ingrijire la domiciliu
Serveste la curatarea
podelelor,peretilor,mobilierului
In formula antiseptica se aplica pe
rani
In proportie de 6% dezinfectant de
nivel inalt
Potrivit pentru dezinfectia de nivel
inalt;endoscoape si lentile de
contact
Concentratii mai mari de 6%
servesc drept sterilizanti chimici in
masini special destinate
decontaminarii instumentelor
medicale sensibile la caldura.
Dezinfectanti de nivel intermediar
pentru anumite instrumente
Dezinfectanti de nivel scazut pentru
suprafete dure si instrumente care
nu intra in contact cu
mucoasele(scaune
rulante,paturi,sonerii de
apel,noptiere pat,etc)
Dezinfectant sau sterilizant de nivel
inalt pentru echipamentele de
hemodializa precum si cele
sensibile la caldura
Concentratiile mai mari servesc
drept sterilizanti chimici in masini

Sterilizant
pentru
echipamente
sensibile la
caldura sau la
presiune
Nu e coroziv
pentru metale
Activ in
prezenta
materiilor
organice
Sterilizarea
dureaza 6-10
ore
Activ in
prezenta
materialelor
organice

Actiune lenta;trebuie sa se
aeriseasca mai multe ore
pentru a se elimina urmele
de substanta
Extrem de irritant pentru
piele si mucoase
Durata de conservare scade
cand este diluat(eficace
maxim 14-30 zile de la
formare)
Scump
Trebuie atent
supravegheata concentratia
in solutiile refolosibile
Cancerigen
Toxic
Foarte irtant
Miros usturator

Oxidant
puternic
Actiune rapida
Se
descompune in
apa si oxigen

Este coroziv pentru

aluminiu, cupru, bronz,
zinc

Actiune rapida
Relativ putin
toxici si putin
iritanti

Corozivi pentru metale

daca nu sunt combinati cu
inhibitori
Pot afecta tesaturile si
materialele sintetice

Se
descompune in
produsi
inofensivi(apa,
oxigen,acid
acetic,

Poate fi coroziv
Instabil cand este diluat

Acid peracetic

special destinate decontamonarii

dispozitivelor medicale sensibile la
caldura

Compusi
fenolici

Dezinfectanti de nivel intermediar

sau scazut
Curata mobilier,pereti,podele
Curata suprafete dure si
instrumente
Care nu presupun contactul cu
mucoasele umane

Dezinfectanti de nivel scazut

Curata podele,pereti,mobilier
Curata deversari de sange

Compusi de
amoniu
cuaternar

peroxid de
hidrogen )
Actiune rapida
la temperatura
mediului.
Activ in
prezenta
materiilor
organice.
Mentin o
pelicula
reziduala pe
suprafete.
Disponibili pe
piata cu adaos
de detergenti
pentru
curatare/dezinf
ectare intr-o
singura etapa.
Nu sunt iritanti
pentru maini
Au proprietati
specifice
detergentilor
Nu sunt
corozivi

Nu se utilizeaza in
incubatoare
Nu se recomanda pentru
suprafetele care pot atinge
alimente
Pot fi absorbiti prin piele
sau cauciuc( subtire )

Nu se folosesc pentru
dezinfectarea
instrumentelor.
Utilizare limitata datorita
spectrului microbicid
ingust

d) Recomandari specifice pentru anumite dispozitive medicale

Dezinfectarea echipamentelor de dializa
In domeniul hemodializei pot fi identificate trei riscuri infectioase importante:
Riscul legat de contaminarea biologica a dializatului
Intrucat s-a demonstrat ca microorganismele sau endotoxinele prezente in
dializat sunt capabile sa traverseze membrana dializei si sa contamineze
sangele pacientului
Riscul de contaminare virala exista atat pentru pacient cat si pentru
personalul medical. Se notifica o prevalenta crescuta pentru hepatitele
de tip B si C.
Riscul de infectie cu stafilococi piogeni provine in principal din
utilizarea permanenta a punctiilor vasculare.
Dezinfectarea endoscoapelor
Complexitatea materialului endoscopic si riscul infectios care ii este asociat a
produs multe norme si recomandari. In prezent nu exista nici o metodologie
standardizata care sa permita evaluarea randamentului medical pentru
masinile automate pentru decontaminarea endoscoapelor (curatire si
dezinfectare).
Prevenirea infectiilor legate de ventilatoare si accesorii
Infectiile respiratorii nozocomiale reprezinta, ca rata de aparitie, un loc
predominant pentru accidentul infectios. Incidenta acestor infectii este foarte
6

variabila pentru pacientii ventilati (10%-60%) datorita variabilitatii criteriilor

diagnostice.
Dintre infectii, cele mai grave sunt pneumopatologiile nozocomiale
(20% dintre pacientii ventilati mai mult de 48 ore).
Inginerul clinic trebuie sa verifice compatibilitatea intre
dispozitivele utilizate si tehnicile de dezinfectare.
Se recomanda utilizarea sondelor de intubare si a canulelor de
traheotomie sterile sau de unica folosinta. Baloanele pentru ventilatia manuala
precum si mastile folosite de personalul medical trebuie sa fie sterilizate sau
de unica folosinta.
Toate tuburile trebuie sterilizate inainte de utilizare sau sa fie de unica
folosinta.
Situatia cateterelor
Inmultirea tratamentelor administrate pe cale venoasa, centrala sau periferica,
durata prelungita a tratamentelor, implica infectii locale, bacteriene sau
septicemice.
Se recomanda utilizarea dispozitivelor de unica folosinta, care sa
ieftineasca procedurile.

1.3 Sterilizarea
Sterilizarea este operatia pe care trebuie sa o suporte un obiect sau un produs
pentru a deveni steril, adica liber de orice germen, bacterie sau virus, sub
forma de spori sau sub forma vegetativa. Obtinerea unui obiect steril nu poate
fi indeplinita decat in cadrul unui sistem de calitate privit ca un concept
global (inainte, in timpul si dupa sterilizare).
Inginerul clinic care se ocupa sa inainteze propunerile de achizitie ale
echipamentelor de sterilizare, sa le instaleze si sa asigure mentenanta lor, este
un partener privilegiat al responsabilului cu sterilizarea, in general, un
farmacist.
Contrar dezinfectarii, rezultatul sterilizarii este durabil in masura in
care materialul este conservat in stare sterila. Sterilizarea este un proces
afectat de probabilitate; intr-adevar, niciodata nu se poate afirma ca s-a obtinut
un produs steril 100%. Un produs este considerat steril daca exista 1 sansa la
10^ 6 (probabilitatea de 10^-6) de a gasi un germen dupa sterilizare.

Metode de sterilizare
1.3.1 Sterilizare cu vapori de apa (caldura umeda)
Reprezinta procedeul de referinta in spital. Prin asocierea caldurii si a apei, se
realizeaza o denaturare proteica prin hidroliza partiala a lanturilor peptidice.
Distrugerea populatiilor bacteriene nu urmareste o lege totul sau
nimic, ci mai curand un model de tip exponential.

Numar spori

10

11

12

Fig. 1 Curba distrugere microorganisme

De exemplu la 121 C pentru un anumit germen (de regula spori de Bacillus
stearothemophilus , utilizati curent ca indicator biologic) se poate estima ca
90% vor fi distrusi intr-un minut. Daca numarul initial a fost de 10^6, vor fi
necesare 6 minute pentru a mai ramane un singur germen. Durata trebuie
prelungita pentru obtinerea valorii teoretice de 10^-6 germeni. Timpul de
sterilizare va fi atunci de 12 minute.
Tabelul 3. Timpi si temperaturi pentru distrugerea sporilor telurici in
vapori de apa.
Temperatura C
100
108
112
120
130
135

Timp
>17 ore
7 ore
30 min
6 min
1 min
0,5 min

a) Volumul de sterilizare
Capacitatea necesara a autoclavelor este: 4m^3/100 paturi/zi sau 40 l/pat/zi de
lucru
Se poate sconta pe un timp de sterilizare zilnic de 6 ore, adica 12 sarje.
Trebuie sa existe un numar suficient de autoclave, una fiind de rezerva.
8

Timp

b) Functionarea unui sterilizator

Faza de incalzire : la pornire vaporii se condenseaza pe

obiectele de sterilizat, cedandu-le o anumita cantitate de calorii
provenind din caldura latenta de vaporizare
Purjarea aerului : pentru transmiterea caldurii aerul este
izolant. Vaporii si aerul nu se separa datorita densitatii lor, intre
ele existand un amestec.
Prezenta aerului impiedica saturarea vaporilor, implicit si o buna
calitate a sterilizarii. Din acest motiv, toate ciclurile de sterilizare trebuie
precedate de catre purjarea aerului, pentru care exista mai multe procedee:
-prin gravitatie
-prin detente succesive
-prin vidare, cu ajutorul unei pompe de vid
-prin vidare si detente succesive (asocierea precedentelor)
Faza de sterilizare
Natura sarcinii, adica sau cauciucuri sau lenjerie sau
instrumente determina:
-presiunea si temperatura
-timpul de sterilizare
Palierul de sterilizare prezinta ondulatii datorita admisiilor repetate de
vapori,comandate printr-un dispozitiv regulator (termostat), deci reglarea se
face dupa temperatura.
In practica, trebuie respectati urmatorii timpi de sterilizare minimi:
- 20 min. la 121 C
- 15 min. la 126 C
- 10 min. la 134 C
Trebuie permanen corelate presiunea si temperatura, conform tabelei
Regnault:
- 1 kg/cm = 1 bar pentru 120,42 C
- 2 kg/cm = 2 bar pentru 133,69 C
Orice urma de aer antreneaza o scadere a temperaturii si o diminuare a
umiditatii relative. Valorile Regnault sunt valabile numai pentru vaporii
saturati puri.
Uscarea finala
La finalul sterilizarii, sarcina este umidificata cu apa
provenita din condensarea vaporilor, este deci necesara
uscarea. Singurul procedeu practic consta in scaderea
presiunii in recipient, ceea ce provoaca o vaporizare a apei
reziduale. Aceasta scadere a presiunii se face in doi timpi:
- scaderea presiunii pana la presiunea atmosferica prin intermediul
unui condensor, aflat in proximitatea etuvei
- vidarea recipientului prin intermediul unei pompe de vid, urmata de
purjarea aerului.
Intrarea aerului filtrat
Ciclul de sterilizare se incheie prin admisia aerului filtrat, care readuce
recipientul la presiunea atmosferica pentru a se putea deschiderea portii
(usii) de evacuare. Evident aerul filtrat pentru particule cuprinse intre
0,3 si 1 mm, trebuie sa fie si steril.
9

c) Verificarea functionarii
1. Testul Bowie
Utilitate: Control periodic (de preferinta zilnic, dimineata) care
permite estimarea lipsei aerului si deci rapiditatea penetrarii
vaporilor in autoclava.
Principiu: Un pachet textil martor, in centrul caruia este introdusa o
foaie de hartie pe care 4 bucati dintr-o panglica adeziva indicatoare
au fost dispuse in cruce greceasca ( crucea Sfantului Andrei).
Penetrarea vaporilor va fi rapida si completa daca aerul a fost corect
eliminat din incinta, in aceste conditii, panglica va arata o modificare a
culorii rapida si regulata. In caz contrar colorarea nu va fi uniforma de
la margine spre centru.
2. Inregistrarea temperaturii, presiunii, duratei
Se face pentru fiecare sarja (incarcatura)
3. Controlul bacteriologic cu spori de Bacillus stearothermophilus.
Saptamanal sau macar lunar
4. Controlul repartizarii temperaturii in incinta
Se realizeaza la punerea in functie, dupa fiecare revizie sau reparatie
In cazul senzorilor de temperatura, cel mai bun compromis intre
precizie, fiabilitate, pret, il constituie sonda. Pt 100 sau termocuplul tip
T (cupru-constantan)
Precizia globala (incluzand sondele si instrumentele de masura) al
sistemului de control trebuie sa fie de 0,5%. Intrucat viteza de
distrugere a microorganismelor depinde mult de temperatura
(exponential), erori dintre cele mai mici in masurarea temperaturilor cu
un efect important asupra valorilor de sterilizare.

1.3.2 Sterilizarea la caldura uscata

Agentul sterilizant este oxigenul din aer, adus la o temperatura ridicata,
care provoaca denaturarea proteinelor bacteriene prin coagulare.
Parametrii esentiali de urmarit sunt temperatura aerului precum si
durata ciclului, simplu si ieftin, echipamentul denumit si pupinel , trebuie
suficient de bine perfectionat, pentru a-si mentine parametrii. Aerul utilizat
drept vector al agentului sterilizant este un material prost conducator de
caldura si ca urmare temperatura nu este omogena decat daca exista un
sistem de ventilatie. Se va prefera utilizarea autoclavei in locul
pupinelului.
Verificarea functionarii
Inainte de sterilizare, se verifica incarcarea pupinelului astfel incat
volumul incarcat sa fie mai mic decat 70% din volumul incintei
In timpul sterilizarii se verifica concordanta intre temperatura
programata si cea masurata cu un termometru de maxim, precum si
absenta derivei pentru programatorul de timp.
Dupa sterilizare se verifica vopselele termosensibile sau tuburile
Browne.
10

Saptamanal, sau dupa fiecare revizie sau reparare a echipamentului se

intreprinde un control bacteriologic cu ajutorul sporilor de Bacillus
subtilis.

1.3.3 Sterilizarea cu oxid de etilena

Agentul sterilizant este un gaz: oxidul de etilena.
Este agentul de sterilizare cel mai utilizat la ora actuala, pentru materialul
termosensibil, fiind un puternic bactericid, virucid, sporicid, dar din pacate
si foarte toxic.
Recomandari privind utilizarea:
- Sterilizarea cu oxid de etilena nu trebuie folosita decat daca nu exista
nici un alt mijloc de sterilizare adecvat.
- Numai o unitate centrala de sterilizare, special echipata si deservita
de catre un personal calificat este abilitata sa efectueze sterilizarea cu
oxid de etilena; utilizarea unor aparate portative de sterilizare in
interiorul spitalelor este interzisa.
- Sa se instaleze sterilizatorul intr-un loc izolat
- Sa se mentina localul sterilizatorului la o presiune mai mica in raport
cu localurile vecine sau sa se asigure o ventilatie de cel putin 10
reinoiri/aer/ora.
- Sa se mentina echipamentul in stare buna de functionare, sa se
verifice regulat etanseitatea racordurilor.
- Sa se verifice periodic starea de sanatate a personalului.
- Sa se valideze starea de functionare a echipamentului de sterilizare
conform normei EN 550.
- Sa se respecte standardul ISO 10993- care fixeaza dozele maxime
admisibile de oxid de etilena in functie de diferite dispozitive
medicale.
Se mai utilizeaza, dar la o scara redusa, sterilizarea in autoclava cu
formol la 65C si sterilizarea cu radiatii gamma.
Pasteurizarea (66C timp de 30 min) si tindalizarea (60-80C si
raciri succesive) nu reprezinta procese de sterilizare, dar realizeaza o
scadere semnificativa a numarului de germeni.

1.3.4 Sterilizarea centralizata

Rolul acestei structuri este de a permite regruparea tuturor
locatiilor de sterilizare sub controlul farmacistului responsabil, in
scopul obtinerii unei functionari omogene.
Scopul este de a asigura rationalizarea utilizarii echipamentelor,
un castig financiar insotit de un castig de timp pentru personalul
supraveghetor.
Asepsia = ansamblul masurilor promovate pentru a se impiedica
orice aport exogen de microorganisme = absenta infectiei.

11

Sterilizarea centralizata trebuie sa se gaseasca in apropierea

blocurilor operatorii,legate de acestea prin doua ascensoare, unul
pentru circuitul curat celalalt pentru circuitul murdar. Este
constituita din doua zone:
- zona murdara in care se realizeaza etapele premergatoare
sterilizarii, adica receptia materialelor, trierea lor, spalare-curatare,
eventual dezinfectarea.
- zona curata, in care se desfasoara, conditionarea, sterilizarea si
stocarea.
Punerea la punct trasabilitatii este indispensabila. Intr-adevar,
daca o plangere este depusa pentru o infectie aparuta, responsabilul cu
sterilizarea centrala sa poata demonstra ca materialul incriminat a fost
bine sterilizat, precum si ca, sterilizatorul a functionat bine. Toate
controalele si verificarile implicate in procesele de sterilizare trebuie
arhivate pentru minim 10 ani.
Sterilizarea nu este numai metoda de eliminare a germenilor ci
este o stiinta care evolueaza fara incetare si care poseda propria sa
filozofie. Progresiv, se urmareste instaurarea unei asigurari a calitatii
veritabila, identica cu cea din industria farmaceutica.
Inginerul clinic si farmacistul de spital trebuie sa-si alieze
competentele pentru a se garanta asigurarea unui nivel de sterilizare
optim, conditie indispensabila pentru securitatea bolnavilor.

1.4 Decontaminarea dispozitivelor medicale inaintea

interventiilor de mentenanta, preventiva sau corectiva

Echipamentul trebuie decontaminat, indiferent daca se intervine

asupra lui local sau in afara spitalului, prin personal propriu sau
prin externalizare.

In nici un caz, nici o persoana nu trebuie expusa riscului de

contaminare

Desi in mod curent, pentru interventii in departamentul de

inginerie clinica propriu, nu se cere un certificat de decontaminare,
echipamentul trebuie decontaminat conform standardelor.

Decontaminarea completa
circumstante, cum ar fi:

nu

este

posibila

in

anumite

-echipamentul este subiectul unei investigatii, iar decontaminarea o

poate vicia.
-utilizatorul este incapabil sa decontamineze in siguranta parti interne
a unui echipament peste care s-au scurs in mod accidental fluide
umane.

12

In aceste circumstante utilizatorul trebuie sa indice natura

riscului sau riscurile remanente, prin declaratie remisa
personalului mentenor.
Daca nu se iau aceste masuri, personalul care asigura
mentenanta poate refuza manipularea dispozitivelor medicale
incriminate.
Din punctul de vedere al decontaminarii lor, echipamentele se
impart in patru categorii:

Categoria A echipament care nu poate fi decontaminat fara a fi demontat

de catre un tehnician sau inginer care sa-si ia urmatoarele precautii:
- Sa se asigure protectia cu manusi, ochelari protectie, masti si halat.
- Componentele demontate se decontamineaza folosind apa fierbinte cu
sapun sau cu o solutie de hipoclorit de sodiu 0,1%; la fel se pot
dezinfecta si uneltele folosite pentru demontare.
- Dupa demontare, manusile si halatul de protectie sunt tratate ca deseuri
medicale.
Categoria B include dispozitivele de infuzie (pompe, seringi), instrumentele
chirurgicale, piese de mana pentru diatermie, endoscoape etc.
Metodele de decontaminare sunt indicate de catre producatori.
Categoria C - include dispozitivele care in mod obisnuit nu se contamineaza
pe parcursul functionarii cum ar fi regulatoarele de oxigen,
debitmetrele, monitoarele ECG si inregistratoarele.
Se recomanda curatarea cu apa calda si sapun a suprafetelor, inainte de
interventia de mentenanta.
Categoria D Se refera la anumite echipamente care implica metode de
ambalare specifice si sticte pentru transport, cum ar fi acelea care
contin mercur.

1.5. Achizitia dispozitivelor medicale

Intrucat aceasta etapa este primordiala, fiind prima din ciclul normal de
viata, inginerul clinic are posibilitatea sa anticipeze procedurile de
dezinfectare fastidioase sau scumpe. El va avantaja acele dispozitive
medicale a caror conceptie (forma, materiale componente) permit
eliminarea niselor microbiologice inaccesibile tehnicilor de curatare
obisnuite.
Exigentele care trebuie sa figureze in caietul de sarcini trebuie sa tina
cont:
- de metoda de decontaminare si eficienta ei.
- ca substantele sau metodele folosite pentru decontaminare sa nu induca
alterari ale suprafetelor (structurilor) ori modificari ale proprietatilor
materialelor.
- de termorezistenta dispozitivului medical.
- de anumite restrictii sau contraindicatii care sa implice dispozitivul
medical.
13

Este deci util, pentru cumpararea unui dispozitiv medical, de a obtine

de la fabricant, o descriere precisa a procedurilor de decontaminare ( adica
curatare-spalare, dezinfectare, sterilizare).

2. Conditionarea aerului pentru blocul operator

Importanta calitatii aerului in blocul operator
Infectarea spatiului operator (ISO) poate avea trei proveniente: echipa
chirurgicala, pacientul, aerul ambiant. Riscul ISO este foarte variabil,
depinzand de natura interventiei practicate. Daca in cazul chirurgiei
digestive calitatea aerului este mai putin importanta, in cazul interventiilor
cu implantari de material protetic, aceasta devine importanta.
Contaminarea primara a aerului prin bacterii sub forma de aerosoli
poate surveni ca urmare a unor probleme tehnice cum ar fi , defectarea
unor filtre sau absenta diferentei de presiune intre sala de operatii si
culoarul de acces.
Contaminarea bacteriana secundara a aerului datorita persoanelor
prezente in sala este mult mai dificil de controlat.

2.1 Lantul de contaminare al aerului

Obiectivele conditionarii aerului in blocul operator sunt:
Impiedicarea introducerii sau stagnarii in sala de operatii a particulelor
susceptibile de a infecta o rana operatorie, pe care bacteriologii le
denumesc particule care dau nastere unor colonii
Eliminarea din sala de operatii, cel mai rapid posibil a tuturor
particulelor care sunt produse in permanenta de catre echipa
operatorie, sau de catre pacient, fara a neglija toate dispozitivele,
echipamentele si materialele folosite.
Asigurarea, pe cat posibil, confortului echipei operatorii(higrometria si
temperatura aerului).
Asigurarea unui proces de mentenanta lejer ( curatare, dezinfectare,
schimbare filtre).
Mijloacele pentru indeplinirea obiectivelor, combinate intre ele, sunt
urmatoarele:
Eficacitatea filtrarii
Se dispun 3 bariere de filtrare pentru a garanta eficienta instalatiei:
- nivelul intai (65% gravitometric) pentru retentia particulelor mai
mari decat 30m.
- nivelul al doilea (25% opacimetric) pentru retentia particulelor mai
mari decat 3m.
- nivelul al treilea (99,9% fotometric) pentru retentia particulelor mai
mari decat 0,3m.
Eficacitatea filtrelor se verifica in doua puncte:
- controlul scaparilor in centrala de aer nou.
- controlul scaparilor in aval de filtrele montate pe plafonul salii de
operatie, de unde iese fluxul laminar
14

 Reinnoirea aerului
Reglementarile referitoare la utilizarea anesteticelor inflamabile
pretind o rata de innoire de minimum 15 volume incapere/ora, in sala
de operatie.
In anumite situatii, pentru interventii hiperaseptice, rata de innoire
depaseste valoarea anterioara dublata.
Difuzia
Reinnoirea aerului nu este suficienta pentru a garanta eliminarea
particulelor din sala de de operatie. Exista o zona situata in centru salii
de operatie unde nu trebuie sa persiste nici o particula susceptibila sa
infecteze pacientul .
In acest scop se baleiaza zona cu un jet de aer, in ciuda
obstacolelor existente: capete, maini, lampi operatie, etc. Solutia cea
mai eficace este de a dispune pe plafon suflante plasate deasupra
spatiului operator care sa actioneze asupra unei suprafete suficiente
incat sa se compenseze eventualele deplasari ale mesei de operatie pe
parcursul interventiilor sau modificarile de pozitie ale echipei
chirurgicale.
Suprapresiunea
In sala de operatie trebuie teoretic sa se mentina o suprapresiune in
raport cu camerele vecine. Este indispensabil ca fiecare sala sa dispuna
de un sistem de ventilatie autonom. Un indicator uzual al
suprapresiunii poate sa fie incorporat in usa sau in apropierea intrarii
astfel incat personalul sa poata verifica in orice moment eficacitatea
sistemului de ventilatie.
Masurarea suprapresiunii se realizeaza cu ajutorul unui
micromanometru.
Fig.2 Schema de principiu pentru instalatia de conditionare a aerului.

*
*
*
*
*
3
*
*
*
*
*
*

re
ci
cl
at

A
er

Aer nou
nou nou

15

Aer filtrat sala op.

opoperatie
opoperatie

1.Filtru nivelul intai

2.Filtru nivelul al doilea
3.Zona racire aer
4.Zona condensare
5.Zona preincalzire pana la 4C
6.Ventilator
7.Zona de umidificare
8.Filtru nivelul al treilea

2.2Aspecte economice si tehnice

Cheltuielile de functionare depind mult de eventuala varianta a reciclarii aerului Se
prefera limitarea aerului nou la un procent de 20%,intrucat tratarea termica(racire
sau incalzire) a unui aer in intregime sau in mare parte nou este foarte scumpa.
Noile directive recomanda o suprafata minima de 3x3metri pentru fluxul
laminar.Daca calitatea fluxului este optima, cu ajutorul fustelor de ghidare care
coboara pana la inaltimea usilor(apoximativ2,1metri de sol),se ajunge la o suprafata
protejata de 2,8x2,2metri.Aceasta suprafata garanteaza ca atat echipa medicala cat si
masa de instrumente sunt izolate de catre fluxul laminar.
Tabelul 4. Moduri de ventilare. Avantaje si inconveniente.

Flux turbulent

Principiu

Avantaje

Flux laminar

Unul sau mai multe

prize de difuzie pe
plafon.Rata de
innoire :15-20
volume/ora

Plafon suflant
orientand fluxul
pentru a forma lame
paralele de aer.Rata
de innoire :50-60
volume/ora

Solutie economica
Instalare usoara
Mentenanta
comoda,cost redus

Confort termic bun

Calitate buna a
aerului

16

Deplasari aer
joasa viteza
Scurgere dirijata in
jos spre campul
operator,creand o
bariera dinamica in
jurul zonei de mare
risc .Rata de
innoire :3040volume/ora
Calitate excelenta a
aerului
Solutie economica
Instalare si
mentenanta usoara
Confort termic si
acustic

Dezavantaje

Utilizare

Calitate proasta a
aerului
Omogenitate
deficitara a
fluxului.Confort
scazut(turbulente,
zgomot)
Camere anexe
aseptice ale
blocurilor
operatorii(culuoare,
sali endoscopie..)

Instalare si punere in
functiune
dificila.Mentenanta
complicata.Cost
ridicat(filtre+energie).
Jena acustica si
turbulente.
Sali de operatie
aseptice(chirurgie
polivalenta)

exceptional.Cost
destul de scazut
Nu sunt

Sali de operatie
hiperaseptice(ortoped
ie,cardiologie,neurol
ogie..)

Tabelul 5. Exigente de ventilatie in functie de tipul interventiei chirurgicale.

Cerinte

Tip operatie

Comentarii

Flux laminar
33m ;100%
debit(2,22m/s,
8000m/h)

Interventii insotite de implantari

de material strain
Ortopedie
Chirurgie cardiovasculara
Neurochirurgie
Interventii fara implantari:
-Neutochirurgir
-Chirurgie cardiaca
-Cezariana
Interventii pe zone deja
contaminate :
-Chirurgie digestiva
-Urologie
-ORL

Contaminarea pe cale aeriana

trebuie prevenita.Ventilatia este
mijloc esential de preventie dar
insotita de dezinfectare si
protejare prin imbracaminte
Pielea pacientului constituie
riscul
principal.Contaminarea
aeriana pune probleme si se iau
masuri specifice.
Contaminarea aeriana nu joaca
decat un rol marginal in raport
cu flora endogena.Totusi o
ventilatie eficace este necesara.

Flux
laminar33m ;
50% debit(1,11
m/s,4000 m/h

17