Piata Asigurarilor

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea
CUPRINS
Cuprins .......pag. 3
Argument.pag. 4
Capitolul I: Piaa asigurrilor..pag. 6
1.1. Caracteristicile pieei asigurrilor........pag. 7
1.2. Dimensiunea si structura pieei asigurrilor.........pag.14
1.3. Factorii de influen ai pieei....pag. 18
1.4. Cererea de servicii de asigurarepag. 20
1.5. Oferta societilor de asigurare.........pag. 21
1.6. Segmentarea pieei asigurrilor.........pag. 22
Capitolul II: Marketingul in asigurri..........pag. 24
2.1. Caracteristicile marketingului n domeniul asigurrilorpag. 24
2.2. Imaginea produsului de asigurare..pag. 25
2.3. Impactul internetului i al comerului electronic n asigurripag. 28
Capitolul III: Studiu de caz.pag. 31
3.1. Capitalul social al societilor de asigurarepag. 31
3.2. Prime brute subscrise..........pag. 33
3.2.1. Prime brute subscrise pentru asigurri generalepag. 35
3.2.2. Prime brute subscrise pentru asigurri de via.pag. 39
3.3. Indemnizaii brute pltitepag. 40
3.3.1. Indemnizaii brute pltite pentru asigurri generale..pag. 41
3.3.2. Indemnizaii brute pltite pentru asigurri de via...pag. 44
3.4. Rezultate financiare i rezultate tehnice ale societilor de asigurare.pag. 46
3.5. Asigurarea de rspundere civil pentru prejudicii
produse prin accidente de vehicule.pag. 47
3.5.1. Limite de despgubire..pag. 50
3.5.2. Principalii indicatori privind asigurarea obligatorie RCApag. 51
3.5.2.1. Prime subscrisepag. 51
3.5.2.2. Indemnizaii brute pltite n cursul
exerciiului financiar 2010.pag. 53
Anexe..pag. 54
Bibliografie.pag. 55
Argument
"New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor...

fara asigurari, n-ar exista zgaraie-nori, deoarece nici un muncitor
n-ar accepta sa lucreze la o asemenea inaltime, riscand sa faca un
plonjon mortal si sa-si lase familia in mizerie; fara asigurari, nici
un capitalist nu ar investi milioane pentru a construi astfel de
cladiri, pe care un singur muc de tigara le-ar putea transforma in
scrum; fara asigurari, nimeni nu ar circula cu automobilul pe
strazi.
Sursa:
ro.wikipedia.org
Chiar cu un Ford, un bun sofer este constient de faptul ca in fiecare

clipa risca sa dea peste un pieton."
n urma cunotinelor acumulate n cadrul ciclului de nvmnt liceal, tema pe care am

ales s o tratez n lucrarea de certificare a competenelor profesionale se intituleaz: "Piaa
asigurrilor i specificul marketingului n asigurri". Motivarea n alegerea acestei teme
const n importana pe care o reprezint n calificarea profesional de tehnician n activiti
economice, de asemenea, consider c aceast tem a fost foarte bine dezvoltat n cadrul
orelor de curs, i nu n ultimul rnd n abundena informaiilor pe care le-am dobndit cu
privire la prezentul subiect.
n dezvoltarea acestei teme, principalele module studiate sunt Asigurri i Marketing.
Aceast lucrare este dezvoltat de-a lungul a trei capitole intitulate sugestiv: Piaa
asigurrilor, Marketingul n asigurri i Studiu de caz .
n primul capitol, Piaa asigurrilor, am prezentat succint elementele care intr n
componena unei piee de asigurri, i anume: Caracteristicile pieei asigurrilor,
Dimensiunea i structura pieei asigurrilor, Factorii de influena ai pieei, Cererea de
servicii de asigurare, Oferta societailor de asigurare i Segmentarea pieei asigurrilor.
Piaa asigurrilor reprezint cadrul in care se desfoar operaiile de asigurare realizate pe
baze contractuale. Mrimea pieei este data de numrul de clieni poteniali pentru o anumit
oferta de pia. Cererea de asigurare consta n contracte de asigurare, dup ce aceasta s-a
confruntat cu oferta. Oferta de asigurare vine din partea societilor comerciale de asigurare,
cu capital privat, de stat sau mixt, din partea organizaiilor mutuale de asigurare si de tontine.

Segmentarea pieei este un proces de divizare a unei colectiviti in grupe omogene, in funcie
de unul sau mai multe criterii. Operaiunea de segmentare presupune mai inti listarea
variabilelor care ar putea explica diferenierea pieei in segmente. Este vorba de formularea
unor ipoteze care vor fi supuse observaiilor.
Cel de-al doilea capitol, Marketingul n asigurri, prezint importana marketingului
n domeniul asigurrilor. n cadrul acestui capitol, am ales sa vorbesc despre caracteristicile
marketingului n domeniul asigurrilor; imaginea produsului de asigurare i despre impactul
internetului si al comerului elecronic n domeniul asigurrilor. n domeniul asigurrilor,
marketingul reprezint, pe de o parte, identificarea persoanelor dornice sa accepte produsele
oferite de firmele si agenii de asigurri, iar pe de alta parte, din punctul de vedere al
brokerilor si al unor tipuri de agenii, gsirea firmelor de asigurri dispuse sa le accepte
ofertele.
Internetul este substana, simbolul si instrumentul principal a ceea ce oamenii de afaceri cred
ca trebuie sa fie evoluia comuna a tehnologiei si a ncrederii. Asiguratorii care ncheie polie
utiliznd Internetul testeaz, in prezent, modele tehnologice inovative pentru desfurarea
activitii.
Cel de-al treilea capitol este intitulat Studiu de caz i reprezint o analiz asupra pieei
de asigurri n anul 2010. Aceast analiza se refera la: capitalul social al societilor de
asigurare, prime brute subscrise (pentru asigurri generale si pentru asigurri de via),
indemnizaii brute pltite (pentru asigurri denerale si pentru asigurri de via), rezultate
financiare si rezultate tahnice ale societilor de asigurare, asigurarea de rspundere civil
pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule (limite de despgubire i principalii
indicatori privind asigurarea obligatorie RCA).
Prin urmare, am ncercat s surprind aspectele eseniale care caracterizeaz calificarea
de tehnician n activiti economice,deorece n opinia mea, aceast meserie este una foarte
frumoas,respectat i care i solicit un grad ridicat de atenie, timp, pasiune i druire.
CAPITOLUL I: PIAA ASIGURRILOR
Scurt istoric al asigurrilor din Romnia

Fa de alte ri din vestul Europei, am putea spune ca nu avem o tradiie a asigurrilor la
fel de veche, dei manifestri ale proteciei pe baze mutuale exista in Transilvania nc din
secolul al XIV-lea. n 1744 a aprut la Braov Casa de Incendiu, iar peste aproape un secol,
tot la Braov este nfiinat Institutul General de Pensii. Tot in aceasta perioada, n Bucureti,
Iai i porturile de pe Dunre i fac simit prezenta companii strine care ofereau asigurri
de viata, transport si de incendiu. nsa, cu adevrat, putem vorbi despre o societate de
asigurri ncepnd cu anul 1871 cnd s-a nfiinat prima societate de asigurri n Romnia,
numita Dacia. La doi ani dup aceasta s-a nfiinat cea de-a doua societate: Romnia, iar
in 1881, cele doua au fuzionat crend o societate mult mai puternica numita DaciaRomnia. Au urmat: societatea Naionala, Generala n Brila (asigurri maritime, care sa mutat cu sediul la Bucureti adugnd astfel si alte tipuri de asigurare), n 1930 prin
fuziunea altor doua companii apare Agricola-Fonciera, 1911 Prima Ardeleana, 1920
Steaua Romniei s.a.
Dup Primul Rzboi Mondial au aprut circa 22 de societi de asigurare printre care i
sucursale ale unor societi strine. Anii '30 au cunoscut o ampla dezvoltare n ceea ce
privete asigurrile, dup cel de-al Doilea Rzboi Modial scznd, ns, numrul societilor
romneti la 13. Au urmat naionalizrile din '48 n urma crora aceste societi au trecut in
proprietatea statului, iar n 1952 a fost creata Administraia Asigurrilor de Stat - ADAS care a
transformat activitatea de asigurare i reasigurare n monopol de stat ce a durat pana n anul
1990.
n Ianuarie 1991, conform unor hotrri de guvern ce reglementau asigurrile de la noi
din tara, fostul ADAS a fost preluat de ctre societile comerciale pe aciuni Astra si Carom.
Acesta a dat startul unei noi dezvoltri a pieei de asigurare i reasigurare din Romnia, n
urmtorii ani aprnd numeroase societi cu capital privat, fie romanesc fie n parteneriat cu
societi strine.
Astfel, ncep sa se formeze marile societi de asigurare de la noi din ar, de-a lungul
timpului fiecare cutnd parteneriate cu companii strine care au secole de tradiie i de

experiena n ceea ce privete domeniul asigurrilor si reasigurrilor. Pe lng asiguratori au
aprut i societi de intermediere n asigurri. Acetia i-au asumat rolul de ageni, dar n
unele cazuri si de brokeri de asigurri. Termenul de "broker de asigurare" a fost introdus abia
in anul 2000, odat cu Legea 32/2000 care privea societile de asigurare, dar i nfiinarea
Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor (CSA).
n ziua de azi, piaa asigurrilor de la noi din ar este dominata de grupuri internaionale
cu tradiie i experiena n domeniu, precum Generali Group, Groupama sau Vienna Insurance
Group care este unul din liderii pieei asigurrilor din Romnia. Companiile de asigurri sunt
intr-o continua schimbare, adaptndu-se la cerinele pieei, dar i la situaia economicofinanciara din ar. Toate aceste schimbri duc la mbuntirea i promovarea polielor de
asigurare de toate tipurile, ceea ce este benefic pentru asiguratori, dar i asigurai.
1.1.
Caracteristicile pieei asigurrilor
Operaiile de asigurare, realizate pe baze contractuale, se desfoar intr-un cadru care

se numete piaa asigurrilor. Se folosete aceast denumire deoarece aici se ntlnesc cererea
de asigurare venit din partea persoanelor fizice i juridice asigurabile, dornice s ncheie
diverse tipuri de asigurri i oferta de asigurare, susinut de organizaii specializate,
autorizate s funcioneze n acest domeniu i capabile, sub raport financiar, s desfoare o
astfel de activitate.
Denumirea de piata, este valabila att pentru tarile in care opereaz mai multe
organizaii de asigurare, cat si pentru cele in care, in virtutea monopolului de stat, fiineaz o
singura asemenea organizaie. In primul caz avem de- a face cu o piata concureniala, in
sensul ca fiecare organizaie de asigurare de asigurare este preocupat s-i adjudece un
segment ct mai mare din cererea de asigurare. n cel de-al doilea caz, existnd o singur
ofert de asigurare, organizaia de asigurare nu se mai afl n competiie cu alte organizaii
similare in ceea ce privete condiiile asigurrii oferite.
Aceast piata, aparent nonconcurential, n realitate prezint elemente de
concuren de un fel deosebit. Organizaia unic de asigurare este preocupat s conving
persoanele fizice i juridice asigurabile s accepte condiiile de asigurare oferite i n felul
acesta sa aduc cererea de asigurare la dimensiunea ofertei sale. n lipsa mai multor

organizaii de asigurare, persoanele fizice i juridice asigurabile au de optat ntre a accepta
unica ofert de asigurare existent pe pia i a o respinge. Cele care accept oferta
organizaiei de asigurare sunt preocupate s gseasc asigurrii o alternativ viabil, real sau
aparent.
Pentru persoanele care doresc s ncheie o asigurare de via, care s le ofere
concomitent protecie de asigurare i posibilitatea fructificrii economiilor, alternativa const
n depunerea la casa de economii a disponibilitilor bneti spre pstrare i fructificare.
Aceasta pe considerentul c suma ncasat la o asigurare de via, la expirarea termenului de
asigurare de asiguratul supravieuitor, este mai mic dect cea pe care ar fi ncasat-o dac ar fi
ncredinat unei case de economii spre pstrare i fructificare, o sum de bani egal cu totalul
primelor de asigurare pltite. n realitate, nu este vorba de faptul c organizaia de asigurare
fructific mai slab economiile populaiei dect casa de economii, ci c ea acoper i riscul de
deces al asiguratului pe perioada de valabilitate a contractului, pentru care este ndreptit s
perceap o anumit prim de asigurare.
Unitile economice i gospodriile populaiei interesate n protecia bunurilor lor n
locul asigurrii prin intermediul unei organizaii specializate, au la ndemn soluia
autoasigurrii cu toate limitele sale.
Forme ale concurenei pot aprea ntr-o organizaie de asigurare i o casa de economii
respectiv ntre asigurarea propriu-zis i autoasigurarea.
O alt problem legat de piaa asigurrilor se refer la dimensiunea acesteia.
Elementul hotrtor, care definete dimensiunea unei asemenea piee l constituie cererea de
asigurare, determinat, de puterea economic a persoanelor fizice i juridice asigurabile, iar pe
de alt parte, de convingerea acestora n utilitatea asigurrii mijlocite de organizaiile
specializate.
Cererea de asigurare se concentreaz n contracte de asigurare dup confruntarea ei cu
oferta. Este posibil ca nu toate persoanele care au solicitat oferte de la organizaiile de
asigurare s ncheie contracte cu acestea, datorit fie faptului c nu gsesc conveniena
sperat, fie c acele condiii ale solicitanilor nu sunt acceptate de ofertani. n final, mrimea
pieei de asigurare se exprim cu ajutorul mai multor indicatori printre care: numrul
contractelor ncheiate n perioada de referin, numrul polielor active, valoarea anual a
primelor de asigurare, cuantumul sumelor asigurate n perioada de referin i valoarea total
a angajamentelor asumate de societile de asigurare la un moment dat.
Cererea de asigurare de persoane, bunuri i rspundere civil vine din partea
persoanelor fizice care vor s ncheie contracte de asigurare pentru protecia lor i a familiilor
8

lor, i din partea unitilor economice preocupate s ofere securitate salariailor lor n caz de
accidente sau boli profesionale. Cererea de asigurri de bunuri i rspundere civil vine din
partea persoanelor juridice interesate n protejarea activelor de care dispun mpotriva
pericolelor care le amenin i a rspunderilor civile fa de teri.
Oferta de asigurare este prezentat de societile comerciale de asigurare cu capital
privat, de stat sau mixt i de organizaiile mutuale de asigurare.
Societile comerciale de asigurare, indiferent de forma de proprietate i desfoar
activitatea potrivit legii urmrind realizarea de profit. Aceste societi sunt obligate s se
ncadreze n prevederile legale referitoare la mrimea capitalului social minim subscris i
vrsat, mrimea obligaiilor pe care le pot asuma rezervele de prime i daune pe care trebuie
s le constituie, modul de inere a evidenei activitii desfurate, forma bilanului i a
contului de profit i pierdere care trebuie ntocmite i publicate, societile n cauz trebuie s
respecte avizele i normele organului de stat nsrcinat cu supravegherea asigurrilor.
Organizaiile de asigurare de tip mutual efectueaz operaii de asigurare pentru
membrii lor potrivit statutelor acestora avnd la baz principiul mutualitii, ele urmresc
ntrajutorarea membrilor lor, iar nu obinerea de profit. Fiecare membru al unei organizaii
mutuale, are o dubl calitate: de asigurat i asigurtor. n calitate de asigurat fiecare membru
al grupului particip la formarea fondului comun de asigurare, cu contribuia ce i-a fost
stabilit. Din fondul astfel constituit se acoper daunele acoperite suferite de asigurrile de
bunuri i rspundere civil i se achit sumele asigurate la asigurrile de persoane. La finele
anului se procedeaz la regularizarea contribuilor n funcie de mrimea real a daunelor i a
sumelor asigurate, achitate ori rmase de plat, majorndu-se sau diminundu-se dup caz.
n unele ri, n cazul n care anumite organizaii mutuale, ex. cele din domeniul
agriculturii nu-i pot acoperi integral cheltuielile legate de asigurare, pe seama propriilor lor
contribuii, n completarea acestora primesc subvenii de la stat.
Tontinele sunt asociaii constituite pentru o perioad determinat de timp n decursul
creia membrii asociaiei vars la fondul comun o cotizaie anual care variaz n funcie de
vrst. Aceste asociaii -i datoreaz denumirea bancherului italian Lorenzo Tonti din secolul
al-XVII-lea, care le-a introdus n Frana dup ce le-a experimentat n Italia. La expirarea
termenului pentru care a fost constituit asociaia suma rezultat din capitalizarea cotizaiilor
de-a lungul anilor se mparte ntre membrii supravieuitori. Asociaii asemntoare se asociaz
i pentru cazurile de deces.
Pe piaa asigurrilor, legtura dintre asigurtori i asigurai se realizeaz fie direct prin
personalul de specialitate al societilor comerciale de asigurare ori prin membrii
9

organizaiilor de asigurare mutual, fie prin mijlocirea unor ageni intermediari (brokeri,
courtier).
n Romnia ncepnd din 1991, activitatea de asigurare se desfoar prin societi de
asigurare, societi de asigurare-reasigurare i societi de reasigurare n condiiile stabilite de
lege.
La activitatea de asigurare mai particip societile de intermediere care negociaz i
ncheie contracte de asigurare i reasigurare ori presteaz alte servicii de specialitate pentru
societile menionate.
Societile comerciale n domeniul asigurrilor pot avea capital de stat, privat sau
mixt. Persoanele juridice strine nu pot constitui n Romnia societi n domeniul asigurrilor
cu capital integral strin ci
numai prin asociere cu persoane juridice i fizice romne.
Societile comerciale strine i asociaiile asigurtorilor strini pot nfiina reprezentane n

ara noastr.
O alt problem se refer la caracterul pieei asigurrilor: este o pia concurenial
perfect sau imperfect? Pentru a putea rspunde la aceast ntrebare, care preocup
specialitii n materie prezent caracteristicile unei piee considerate perfecte: omogenitatea
produselor, transparena i atomizarea pieei, libertatea de intrare-ieire a participanilor pe
pia i descentralizarea deciziilor.
Omogenitatea produselor. Pe piaa mrfurilor se comercializeaz o gam infinit de
produse dar fiecare dintre el are unul sau mai muli nlocuitori. Astfel, esturile, confeciile i
tricotajele din bumbac, ln i mtase au nlocuitori realizai din alte fibre naturale sau
sintetice; nclmintea din piele natural are nlocuitori produi din piele artificial, cauciuc
sau textile i alte produse primare au i ele nlocuitorii lor, aparatele de uz casnic i
gospodresc se fabric n multiple variante cu performane i caliti diferite.
Nici pe piaa asigurrilor nu se comercializeaz un singur produs,asigurarea ci o
palet relativ larg de produse constnd n asigurri mpotriva diferitelor riscuri. Elementul de
noutate const n faptul c un produs (un tip de asigurare) nu poate fi nlocuit cu un altul (alt
tip de asigurare) ex. produsul asigurarea automobilelor pentru avarii (autocasco) nu poate fi
nlocuit cu produsul asigurarea de rspundere civil auto i cu att mai puin cu asigurarea
bunurilor gospodreti ori cu asigurarea de via.
O persoan care dispune de un automobil i de bunuri gospodreti de o anumit
valoare simte nevoia s protejeze toate aceste bunuri mpotriva pericolelor care le amenin
viaa i rspunderea civil izvort din modul de folosire a automobilului. Ea nu poate nlocui
o asigurare cu alta acestea, nefiind interanjabile. Aceast constatare conduce la concluzia c
10

pe piaa asigurrilor nu se concureaz societile comerciale de asigurare n general ci
societile avnd acelai profil, cele avnd acelai tip de produs, ncheie asigurri mpotriva
aceluiai risc. Piaa asigurrilor este alctuit din attea componente cte subramuri ale
asigurrii se practic.
Legea privind constituirea, organizarea i funcionarea societilor comerciale din
domeniul asigurrilor, adoptat n 1991 enumer 10 categorii de asigurri pe care aceste
societi le pot practica n ara noastr. Este vorba de urmtoarele categorii de asigurri: de
via, de persoane, altele dect cele de via, de autovehicule, maritime i de transport, de
aviaie, de incendiu i alte pagube la bunuri, de rspundere civil, de credite i garanii, de
pierderi financiare din riscuri asigurate, agricole.
Se poate observa c nici n cadrul unei subramuri a asigurrilor nu ntlnim produse
perfect omogene.ex. asigurarea de accidente individuale se deosebete de cea de grup sau
asigurarea locuinelor se deosebete de asigurarea bunurilor imobile i mobile aparinnd unei
societi comerciale mpotriva incendiului i altor riscuri.
Putem s spunem c majoritatea produselor sunt lipsite de omogenitate ci excepia
autovehiculelor i asigurarea locuinelor.
Transparena pieei. Persoanele fizice i juridice nefamiliarizate cu problemele
asigurrilor nu realizeaz ce avantaje le poate oferi un contract de asigurare, ce raport exist
ntre prima datorat i indemnizaia obtenabil n caz de sinistru. n piaa de mrfuri, fiecare
produs port o etichet cu preul de vnzare, n domeniul asigurrilor o asemenea etichet care
ar preciza cota de prim, nu ar fi suficient pentru convingerea unui solicitant despre utilitatea
i oportunitatea contractrii unei asigurri. Pentru a obine informaiile necesare n vederea
lurii unei decizii, persoanele interesate trebuie s se adreseze unui agent de asigurare. O pia
a asigurrilor este aproape opac pentru cei neavizai.
Atomizarea pieei. O pia este considerat atomizat, atunci cnd ea reunete un
numr att de mare de ofertani i de solicitani, n astfel de condiii nct nici unul dintre
participani nu poate influena de o manier sensibil funcionarea acesteia.
O anumit imagine despre gradul de atomizare a pieei asigurrilor ne ofer numrul
organizaiilor de asigurare din cteva ri care ocup locuri importante n domeniul
asigurrilor pe plan mondial; SUA 2254 companii de asigurri de via i 1558 companii de
asigurri de automobile, Japonia 61 companii de asigurare i 1126 asociaii i federaii de
asigurare, Germania 2334 numrul total al ntreprinderilor de asigurare, Austria 1105
organizaii de asigurare.
11

Rezult c n rile respective opereaz un numr mare de organizaii de asigurare dar
acestea sunt eterogene ca mrime i importan. Alturi de mari societi pe aciuni, fiineaz
societi cu rspundere limitat de dimensiuni mai mici i organizaii de tip mutual care
reunesc grupuri mici de asociai. Chiar i ntreprinderile propriu-zise de asigurare sunt foarte
diferite ca potenial.
Libertatea de intrare- ieire a participanilor pe pia. n imaginea omului obinuit,
piaa este locul unde poate s vin oricine dorete s vnd sau s cumpere i s rmn acolo
att timp ct are interes s o fac. La fel se petrec lucrurile i pe piaa asigurrilor; creterea
sau scderea numrului organizaiilor de asigurare este rezultatul apariiei pe pia a noi
societi, asociaii mutuale ori a altor tipuri de organizaii concomitent cu lichidarea,
fuzionarea altora. Aceste fluctuaii demonstreaz c piaa asigurrilor nu este o pia nchis,
ci una n continu micare. Piaa asigurrilor este supus unor supravegheri atente din partea
autoritilor publice. Aceast supraveghere se realizeaz de un organ specializat, care
funcioneaz pe lng Ministerul Finanelor, Ministerul Industriei sau pe lng alt instituie a
administraiei centrale de stat.
n ara noast, sarcina supravegherii dispoziiilor legale cu privire la actvitatea de
asigurare, a prevenirii strii de insolvabilitate a societilor comerciale din domeniu
asigurrilor i a asigurrii drepturilor asigurailor a fost ncredinat unui oficiu care
funcioneaz n cadrul Ministerului Finanelor.
Oficiu de supraveghere a activitii de asigurare i reasigurare ndeplinete atribuiile
i drepturile ce i-au fost stabilite de Guvern referitoare la constituirea societilor comerciale
de asigurri, vrsarea capitalului subscris de acestea, asigurrile prin efectul legii, tarifele de
prime la asigurrile de via, situaia financiar a societilor de asigurare, fondul de protejare
a asigurailor.
Aceste atribuii i drepturi urmresc prevenirea insolvabilitii societilor de asigurare
i aprarea intereselor asigurailor contribuind la mai buna funcionare a pieei asigurrilor.
Descentralizarea deciziilor. n principiu, fiecare organizaie ia decizii n limitele
capacitii sale financiare. La luarea deciziilor care produc efecte asupra terilor, organizaiile
de asigurare sunt obligate s in seama i de prevederile legale n materie, pentru a nu-i
prejudicia nici propriile lor interese i nici pe cele ale terilor.
Artm cteva dintre prevederile legale obligatorii n ara noastr:
La constituirea unei societi de asigurare, de asigurare-reasigurare sau de reasigurare
limita maxim a capitalului subscris este 25 milioane lei pentru fiecare din cele 10 categorii
12

de asigurri pe care le practic, iar la constituirea unei agenii de intermediere de 1,5 milioane
lei. Capitalul social vrsat la constituire nu poate fi mai mic de 50% din cel subscris.
Societile care practic i asigurri de via sunt obligate s in conturi distincte
pentru aceast categorie de asigurri, s gestioneze separat fondurile aferente i s fac pli
din astfel de fonduri numai pentru asigurri de via stabilind rezultatele finale separat de cele
ale celorlalte categorii de asigurri.
Pentru a contracta angajamente fa de asigurai peste capacitatea lor financiar,
societile de asigurare, asigurare-reasigurare i de reasigurare sunt obligate s respecte limita
stabilit prin lege: ele i pot asuma anual prin contracte obligaii corespunztoare unui volum
de prime care, dup deducerea primelor cedate n reasigurare s nu depeasc un plafon
echivalent cu pn la de 5 ori suma capitalului social vrsat i a rezervelor de capital.
Pentru a putea face fa angajamentelor curente i viitoare fa de asigurai i de
beneficiarii contractelor de asigurri de via societile de asigurare sunt dirijate s constituie
potrivit obiectului lor de activitate rezerve de prime pentru asigurrile de via i rezerve de
prime i de daune pentru celelalte feluri de asigurri i reasigurri. Pentru a nu subdimensiona
rezervele de prime, elementele de calcul ale tarifelor de prime la asigurrile de via i la
asigurrile la care se constituie rezerv de prime se avizeaz de Oficiul de supraveghere a
activitii de asigurare i reasigurare.
Rezervele de daune nu pot fi mai mici de 40% din diferena dintre primele i daunele
pltite la asigurrile i reasigurrile cu valabilitate n cursul anului.
Societile comerciale pot investi o parte din capital din rezervele de capital i
rezervele tehnice n titluri de valoare, n bunuri mobiliare sau imobiliare ori le pot utiliza
pentru acordarea de credite societilor cu profil bancar, cu respectarea unui coeficient de
lichiditate stabilit potrivit statutului. Acest coeficient de solvabilitate este de minim 15% din
aceste fonduri. Deciziile organizailor de asigurare sunt descentralizate dar ele trebuie s
respecte prevederile legale n materie i avizele organului de supraveghere. n caz
contrar,deciziile respective pot fi anulate sau suspendate provizoriu de adunrile generale sau
de consiliile de administraie ale societilor comerciale, la cererea Oficiului de supraveghere.
Comparativ cu ntreprinderile din alte domenii de activitate s-ar prea c societile
comerciale de asigurare sunt mai ncorsetate de controlul public sunt mai mult inute sub lup
dect ntreprinderile comerciale sau de alt natur. Lucrul acesta este explicabil prin faptul c
societile de asigurare fac parte din categoria instituiilor financiare iar acestea din urm i
ntemeiaz relaiile cu terii pe ncredere. De aceea societile de asigurare trebuie s
manifeste o pruden deosebit n tot ceea ce ntreprind pentru a nu ajunge n stare de ncetare
13

de pli. O asemenea stare ar crea serioase dificulti nu numai societii n cauz dar i
clienilor acesteia asiguraii. Prevenirea acestora, cu ajutorul organului de supraveghere, al
controlului public, nu poate fi dect benefic pentru asigurtor ca i pentru asigurai.
1.2.
Dimensiunea i structura pieei asigurrilor
Mrimea pieei este data de numrul de clieni poteniali pentru o anumita oferta de piata.
Acetia ntrunesc trei caracteristici: interes, venit si acces.
Piata poteniala cuprinde grupul de clieni care manifesta un interes suficient de mare pentru
oferta de produse de asigurare. Interesul clienilor nu este suficient pentru definirea unei piee.
Cumparatorii poteniali trebuie sa aib venituri suficiente pentru a-si permite cumprarea
produsului. Deci, mrimea unei piee este o funcie de interes si de venit. Barierele de acces
reduc si mai mult mrimea unei piee. Piata disponibila cuprinde grupul de clieni poteniali
care au interese, venituri suficiente si acces la o anumita oferta.
Dimensiunea pietei asigurarilor se determina cu ajutorul unor indicatori, cum ar
fi:
-numarul contractelor incheiate in perioada de referinta;
-numarul politelor in vigoare;
-valoarea anuala a primelor de asigurare;
-cantumul sumelor asigurate in perioada de referinta;
-valoarea totala a angajamentelor asumate de societatile de asigurari a un moment dat;
-ponderea asigurarilor in PIB si in PNB;
-ponderea in ocuparea fortelor de munca;
-ponderea pe piata capitalului de imprumutat;
-eficienta folosirii capitalului si a fortei de munca.
Nivelul de dezvoltare al asigurarilor in Romania in raport cu alte tari dezvoltate:
Comparand ponderea primelor de asigurare in PIB in anul 1995 avem: Luxemburg 17%,
Anglia 11%, Romania 0.4%.Daca ne referim la densitatea asigurarii exprimata in prime de
asigurare/ locuitor, in 1995 media in UE era de 1250 USD/locuitor, in timp ce in Romania era
de numai 50USD/locuitor.
14

In Romania, incepand cu anul 1991, activitatea de asigurare se desfasoara prin
intermediul societatilor de asigurare, al societatilor de asigurare-reasigurare si a societatilor de
reasigurare.Societatile se confrunta cu un proces intens de faramitare a activitatii de asigurare
datorita numarului mare de societati care nu au o capacitate financiara suficienta pentru a
sustine riscurile cu care se confrunta potentialii asigurati.Astfel in 1993, erau 15 societati de
asigurare, iar in 2003 a ajuns la 74. Societatile care vin cu noutati pe piata sunt cele cu capital
strain si incep sa constitie o concurenta serioasa pentru cele romanesti.
Societatile de asigurare s-au orientat mai mult pentru asigurarile de persoane altele decat
cele de viata, asigurari de bunuri, impotriva incendilor, calamitatilor, asigurari de viata si
asigurari pentru autovehicule.
Domeniile mai puin acoperite sunt cele care privesc asigurrile de aviaie datorit lipsei
legislaiei,existentei unei cereri reduse,riscului ca rata daunei s fie foarte mare etc.
Clasamentul primelor 10 companii de asigurare

din Romnia pentru ianuarie - decembrie 2010
Top 10 - Total piata
COMPANIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
PBS
mil. RON
1,110.63
1,032.00
916.12
805.91
570.76
570.63
543.41
438.21
432.39
307.35
ASTRA
ALLIANZ-TIRIAC
OMNIASIG
GROUPAMA
ASIROM
BCR Asigurri
ING Asigurari de Viata
GENERALI
UNIQA
BCR Asigurari de Viata
Top 10 - Asigurari de viata

COMPANIE
1. ING Asigurari de Viata
BCR Asigurari de
2.
Viata
3. ALICO Romnia*
4. GENERALI
PBS
mil. RON
541.21
307.35
185.00
92.69
15

5. ASIROM
6. ALLIANZ-TIRIAC
92.00
91.09
AVIVA
7.
8. GROUPAMA
9. GRAWE Romnia*
10.EUREKO
88.61
62.41
54.00
31.24
Top 10 - Asigurari generale

COMPANIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
ASTRA
ALLIANZ-TIRIAC
OMNIASIG
GROUPAMA
BCR Asigurari
ASIROM
UNIQA
GENERALI
CARPATICA Asig.
EUROINS
PBS
mil. RON
1,095.75
940.00
916.12
743.50
570.63
478.07
432.39
347.12
303.54
301.02
Clasamentul primelor 10 companii de brokeraj

din Romnia pentru ianuarie - decembrie 2010
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Top 10 - Brokeri de asigurare

PRIME BRUTE
COMPANIE
INTERMEDIATE
mil. RON
PORSCHE Broker
249.29
UNICREDIT Insurance Broker
215.59
MARSH Romnia*
197.75
AON Romnia
110.66
VBL Broker
83.08
GRAS SAVOYE Romnia
78.79
SAFETY Broker
7.
8. PIRAEUS Broker
9. EURIAL Broker
10.DESTINE Broker
63.62
61.18
48.67
47.61
16
1.3.
Factorii de influenta ai pieei
Nu exist un singur factor care influeneaz decizia de cumprare a unei polie de

asigurare. Dac, ins, ar fi s simplificm lucrurile la extrem, acesta ar fi factorul uman.
Reprezentantul societii de asigurri, fie c este un angajat al acesteia, fie c este un
reprezentant al unei societi de brokeraj, este cel care influeneaz decisiv alegerea fcut de
un potenial client. Modul n care se prezint n faa clientului si capacitatea de a-i ctiga
interesul i ncrederea depind foarte mult de capacitatea de comunicare a acestor reprezentani
i de modul n care reuesc s stpneasc anumite elemente legate de psihologie, diplomaie,
sociologie si negociere. O trstur important este reprezentat de nelegerea deplin nu
numai a produselor de asigurare pe care trebuie s le prezinte clientului ci si cunoaterea
deplin a pieei asigurrilor, a produselor similare existente pe pia despre care s poat
discuta sau face comparaii. Din nefericire, foarte multe companii de asigurri reuesc s-si
pregteasc angajaii si colaboratorii incomplet.
Se folosesc tehnici de vnzare rudimentare in sensul c se vnd doar imagini si nu
produsele in sine, clientul nefiind convins c a achiziionat ceea ce ii este necesar, ci faptul c
a fost asigurat la cea mai de ncredere societate de pe pia.
Exist un domeniu care cere mult mai mult dect comunicare, convingere i masterate.
Este vorba despre industria care nregistreaz una din cele mai mari creteri att ca numr de
17

ageni cat si ca numr de clieni care pune angajatul in centrul ateniei si ii preuiete resursele
si perseverena si care ofer unul din cele mai complexe sisteme de pregtire profesional in
domeniul vnzrilor si managementului, ncurajnd autoperfeciunea industria
asigurrilor.
Activitatea principal in aceast industrie o constituie vnzarea, care se bazeaz pe
nevoile clienilor. Oamenii cumpr pentru c au nevoie si nelegnd necesitile acestora, li
se ofer motive pentru a cumpra att pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung.
Clientul devine din ce in ce mai pretenios, el dobndind caracteristicile unui client
educat, mai bine informat, care doreste si solicit mai mult de la societile de asigurare. In
primul rnd, el dorete s aib posibilitatea de a alege, de a compara oferte similare de la
diverse companii de asigurri, dorete servicii prompte si de calitate in schimbul banilor
pltii.
Companiilor de asigurri le este foarte greu s-si menin clienii. Pentru a obine
loialitatea clienilor, o companie trebuie sa parcurg mai multe etape. Ea trebuie s devin
cunoscut, s ctige ncrederea clienilor, pentru c acest lucru este esenial mai ales in
domeniul asigurrilor unde durata relaiilor este mai mare. Un client mulumit isi poate
influena prietenii si de aceea trebuie acordat o atenie deosebit gradului de satisfacere a
clientului, care devine astfel o surs de reclam gratuit.
Orice potenial client se ateapt la un anumit nivel de calitate, avnd ins si un nivel
minim de calitate pe care l accept. Datorit evoluiei clientului, nivelul su minim se va
ridica consistent, ceea ce duce la diminuarea distanei dintre cele dou nivele.
Companiile de asigurri trebuie s ofere un nivel nalt de calitate care s corespund
cerinelor clienilor. Societile de asigurri nu pot influena in ntregime caracteristicile. si
nevoile personale ale clientului, dar unele elemente pot fi influenate. Este vorba de ceea ce se
transmite clientului, fie in mod explicit, prin activitatea agenilor de vnzri, fie implicit, prin
mesaje percepute prin intermediul reclamelor, al brourilor si altor materiale publicitare la
care se adaug si experienele anterioare ale fiecruia. Dac un client a avut o experien
nefericit cu o anumit companie de asigurri, el va generaliza acest aspect asupra ntregii
piee.
Clientul este cel care trebuie s dirijeze activitatea unei companii de asigurri. Numai in
condiiile elaborrii unei strategii complexe de cunoatere a clienilor, de segmentare pe
diverse criterii a bazei de clieni, companiile vor putea creste vnzrile.
Este foarte important ca agentul de asigurri s cunoasc ce clieni sunt pe pia, care
este istoricul relaiei cu acetia, ce potenial au. Trebuie luat in considerare alegerea
18

persoanei potrivite crora agenii s le vnd asigurri. Prin natura lucrurilor, un client se
poate intersecta cu o societate de asigurri, fie de puine ori intr-un an, fie o data la un
numr de ani, astfel c a dobndi din partea acestui client un plus de loialitate solicit un
consum de resurse, ealonat pe un interval mare de timp, care contribuie la profitul si reputaia
organizaiei. Pentru a putea msura gradul de loialitate, o organizaie trebuie s stabileasc din
ce punct de vedere este necesar acest lucru.
Satisfacia si gradul de contientizare in raport cu o organizaie sau produs sunt
componente de natura puternic subiective ale loialitii. Un client care se declar
satisfcut nu este, implicit si un client loial, dup cum, faptul c unui client ii este
familiar numele unei mrci, al unui produs, si mprtete si altora detaliile pe care le
cunoate despre aceasta, nu nseamn neaprat c va cumpra acel produs sau c va
cumpra de la acea firm.
1.4.
Cererea de servicii de asigurare
Cererea de asigurare consta n contracte de asigurare, dup ce aceasta s-a confruntat cu

oferta. ns, sunt persoane care solicitnd oferte din partea organizaiilor de asigurare, nu
ncheie contracte cu acetia, fie pentru ca nu gsesc convenienta sperata, fie deoarece
condiiile solicitanilor nu sunt acceptate de ctre ofertani. Astfel, mrimea pieei de asigurare
depinde de mai muli indicatori, cum ar fi:
numrul contractelor ncheiate n perioada de referina;
numrul polielor active;
valoarea anuala a primelor de asigurare;
cuantumul sumelor asigurate n perioada de referina;
valoarea totala a angajamentelor asumate de societile de asigurare la un moment

dat.
Cererea de asigurare de persoane, bunuri si rspundere civila vin din partea persoanelor
fizice doritoare de ncheierea unor contracte de asigurare pentru protecia lor si a familiilor
lor, dar si din partea persoanelor juridice ( uniti economice care doresc sa ofere securitatea
angajailor n caz de accidente sau boli profesionale). Cererea asigurrii de bunuri si
rspundere civila vine din partea persoanelor juridice ( ntreprinderi de tot felul, instituii
publice, organizaii fr scop lucrativ etc.), interesate n protejarea activelor de care dispun
mpotriva pericolelor care le amenina si a rspunderilor civile legale fata de teri.
19

Cerere de asigurare este influenat de puterea economica a persoanelor fizice si juridice
asigurabile si de convingerea acestora fata de utilitatea asigurrii prin organizaii specializate.
Cererea potenial este mare datorit numrului mare de proprieti existente, a
populaiei numeroase, precum i dac avem n vedere nevoile reale de asigurare la nivelul
economiei i al populaiei.
Cererea efectiv este redus din cauza lipsei de bani i de cunoatere a tuturor
avantajelor oferite de asigurri. Cererea este dispersat i nu are un caracter uniform sub
aspectul categoriilor de asigurri solicitate, sub aspectul distribuiei geografice, al nivelului de
dezvoltare a regiunii sau a zonei respective i al nivelului veniturilor.
1.5.
Oferta societilor de asigurri
Oferta de asigurare vine din partea societilor comerciale de asigurare, cu capital privat,
de stat sau mixt, din partea organizaiilor mutuale de asigurare si de tontine.
Societile comerciale de asigurare, fie cu capital privat, de stat sau mixt, urmresc
obinerea de profit si i desfoar activitatea n condiiile legii. Ele trebuie sa respecte
avizele si normele organului de stat nsrcinat cu supravegherea asigurrilor.
Legtura dintre asigurat si asiguratori se realizeaz direct prin personalul de specialitate
al societilor comerciale de asigurri, apoi se realizeaz prin intermediul membrilor
organizaiilor de asigurare mutuala sau prin agenii intermediari( brokeri).
Ofertani societi comerciale de asigurare-reasigurare sau banc-asigurare:
- organizaiile de asigurate de tip mutual;
- asociaiile de asigurare.
Societile de asigurare, potrivit legislaiilor din fiecare tara, pot avea capital de stat,
privat sau mixt si pot funciona ca societi pe aciuni sau SRL funcionnd pe criteriul
obinerii unui anumit profit.
Organizaiile de asigurare de tip mutual funcioneaz pe principiul mutualitii
conform statutelor efectund operaii de ntrajutorare pentru membrii lor si neavnd ca scop
obinerea de profit. Ca asigurai, membrii organizaiilor mutuale contribuie la constituirea
20

fondului comun de asigurare cu o contribuie stabilita, din aceste fonduri fiind acordate
indemnizaiile.
Asociaiile de asigurare sau tontine sunt constituite de un grup de persoane fizice
pentru o perioada de timp determinata de 10-20 ani, membrii acestei organizaii aducnd o
cotizaie anuala la fondul comun, cotizaie care este variabila in funcie de vrsta. Aceste
organizaii sunt constituite dup caz pentru supravieuire sau pentru deces, iar la sfritul
perioadei suma rezultata din cotizaiile capitalizate se mparte ntre supravieuitori sau urmai.
1.6.
Segmentarea pieei asigurrilor
Segmentarea pieei este un proces de divizare a unei colectiviti in grupe omogene, in

funcie de unul sau mai multe criterii. Operaiunea de segmentare presupune mai inti listarea
variabilelor care ar putea explica diferenierea pieei in segmente. Este vorba de formularea
unor ipoteze care vor fi supuse observaiilor.
Segmentele de piata sunt grupuri mari de clieni (persoane fizice sau juridice)
identificabile in cadrul pieei, ceea ce impune cunoterea i analiza comportamentului pe
tipuri de consumatori.
In cazul persoanelor fizice comportamentul acestora este influenat de patru categorii
majore de factori:
factori culturali (cultura, clasa sociala);
factori sociali (grupurile de referina, familia, rolul si statutul social);
factori personali (vrsat si etapa din ciclul de viata, ocupaia, situaia materiala, stilul
de viata, personalitatea etc.);
factori psihologici (motivaia, percepia, invitarea, convingerile si atitudinile).

Toi aceti factori ofer indicii asupra modului de contactare si de servire mai eficienta a
potenialului client. nainte de planificarea activitilor de marketing, trebuie identificai

clienii vizai si modul in care acetia iau decizii.
21

Pieele de afaceri sunt alctuite din persoane juridice, a cror cerere este derivata,
relativ inelastic si mult mai fluctuanta. Procesul de cumprare se desfaoar ntr-un cadru
profesional, si implica mai muli factori de influenta (de mediu, organizatorici, interpersonali
si individuali).
In cadrul acestei piee, trebuie sa botina rspunsuri la urmtoarele ntrebri:
- Care sunt principalii participani in luarea deciziilor?
- Care sunt deciziile asupra crora se influeneaz?
- Ce criterii de evaluare are fiecare participant?
Aceasta procedura de segmentare a pieei trebuie parcursa periodic, pentru ca segmentarea de
piata se modifica in timp.
Criterii de segmentare
In vederea segmentrii pieei produselor de asigurare, se utilizeaz diferite variabile
legate de caracteristicile potenialilor clieni. Se folosesc astfel caracteristici:
geografice (regiune, populaie, densitatea populaiei, clima);
demografice (vrsta, sex, numr de membri ai familiei, venit, ocupaie, pregtire,

religie, naionalitate);
psihologice (clasa sociala, stilul de viata si personalitatea).
Desigur, numrul si ordinea de importan a criteriilor ce vor fi luate n consideraie difer de

la o piata la alta. De exemplu, categoria profesional din care face parte clientul potenial nu
are aceeai importanta n cazul asigurrilor de viata, ca n cazul segmentrii pieei poteniale a
asigurrii de rspundere civila profesionala. O component principal a operaiunii de
segmentare o constituie colectarea informaiilor necesare determinrii variabilelor de
segmentare. n acest sens, sursele statistice pot sugera mprirea pe segmente si
dimensionarea acestora. Este vorba, de pilda, de segmentarea unor piee, spre exemplu, in
funcie de vrsta, de mediu (urban, rural), statistica demografica oferind informaii in aceasta
privina. Segmentarea geografica presupune mprirea pieei in diferite uniti geografice
(regiuni, judee, orae, cartiere).
Compania se poate hotr s opereze pe una sau mai multe arii geografice sau sa
acioneze pe ntreg teritoriul naional, acordnd insa atenie variaiilor locale ale nevoilor si
preferinelor potenialilor clieni.
22
CAPITOLUL II: MARKETINGUL N ASIGURRI

2.1. Caracteristicile marketingului n domeniul asigurrilor
Particularitile marketingului in acest domeniu sunt generate de caracteristicile
produselor, asigurrile avnd patru caracteristici importante care influeneaz in mare msura
proiectarea programelor de marketing. Astfel, produsele de asigurare sunt intangibile. Spre
deosebire de bunurile materiale, ele nu pot fi vzute, gustate, simite, auzite sau mirosite
nainte de a fi cumprate. Pentru a-si micora incertitudinea, clienii vor cuta anumite
elemente de tangibilizare a acestora. Ei vor ncerca sa aprecieze calitatea lor in funcie de
locul, persoanele, materialul informativ, simbolurile, preul serviciilor de asigurare si relaia
dintre prestator si client.
A doua caracteristica a produselor de asigurare o constituie
inseparabilitatea,producia si consumul lor avnd loc simultan. Avnd in vedere faptul ca
asigurarea este furnizata, in general, de ctre agentul de asigurare (prestatorul serviciului),
relaia care se stabilete intre prestator si client constituie o caracteristica a marketingului
asigurrilor.
23

Produsele de asigurare au un grad mare de variabilitate, calitatea acestora depinznd de
cine, cnd si unde le presteaz. Societile de asigurare pot realiza un anumit control asupra
modului de prestare a serviciului de asigurare, prin selectarea si pregtirea unui personal
calificat, ncercarea standardizrii procesului de prestare a serviciilor si prin msurarea
gradului de satisfacere a nevoilor clienilor (prin intermediul condicilor de propuneri si
reclamaii, sondajelor in rndul clienilor).
A patra caracteristica a serviciilor de asigurare o constituie perisabilitatea acestora.
Acest lucru influeneaz modalitatea de satisfacere a unei cereri fluctuante, a modului in care
sunt alocate resursele umane si financiare a unei societi de asigurare in vederea optimizrii
rezultatelor. Marketingul in domeniul asigurrilor are ca principal obiectiv determinarea si
satisfacerea nevoilor si dorinelor clienilor. Aceasta nu este insa o sarcina uoara. Intr-o zona
guvernata att de legi obiective, cat si subiective cum este cea a manifestrii, contientizrii si
exprimrii nevoilor si dorinelor, nimic nu poate fi sigur sau permanent. Motivaiile raionale
pot sa nu genereze deciziile de cumprare previzionate, la fel de bine cum impulsurile de
moment se pot concretiza in cereri neateptate pe piata. De aceea, in cadrul activitii de
planificare de marketing este eseniala analiza dorinelor, modului de percepere, preferinelor
si comportamentului de cumprare al clienilor vizai. Aceasta analiza va permite crearea pe
piata a unor produse competitive,stabilirea tarifelor,elaborarea mesajelor publicitare si altor
elemente ale mixului de marketing.
Specialitii in marketing vorbesc despre piee poteniale, piee disponibile, piee inta si
piee penetrante. Pentru a clarifica aceti termeni vom ncepe prin a defini piata asigurrilor,
ca fiind totalitatea cumparatorilor/clienilor actuali si poteniali, ai unui produs de asigurare.
Mrimea pieei este data de numrul de clieni poteniali pentru o anumita oferta de piata.
Acetia ntrunesc trei caracteristici: interes, venit si acces. Piata poteniala cuprinde grupul de
clieni care manifesta un interes suficient de mare pentru oferta de produse de asigurare.
Interesul clienilor nu este suficient pentru definirea unei piee. Cumparatorii poteniali
trebuie sa aib venituri suficiente pentru a-si permite cumprarea produsului. Deci, mrimea
unei piee este o funcie de interes si de venit.
Barierele de acces reduc si mai mult mrimea unei piee.
Piata disponibila cuprinde grupul de clieni poteniali care au interese, venituri
suficiente si acces la o anumita oferta.
Piata inta reprezint partea din piata disponibila asupra creia compania de asigurri
decide sa-si concentreze atenia
Piata penetrata reprezint totalitatea clienilor care au ncheiat efectiv o polia.
24
2.2.
Imaginea produsului de asigurare
n domeniul asigurrilor, marketingul reprezint, pe de o parte, identificarea persoanelor

dornice sa accepte produsele oferite de firmele si agenii de asigurri, iar pe de alta parte, din
punctul de vedere al brokerilor si al unor tipuri de agenii, gsirea firmelor de asigurri
dispuse sa le accepte ofertele. De aceea, in aceasta seciune se va folosi noiunea de
productor pentru a desemna toate acele persoane (brokeri sau ageni ai firmelor ori
ageniilor de asigurri) a cror sarcina este sa produc noi contracte de asigurri.
Termenii utilizai in aceasta seciune sunt de regula generali (uzuali) si nu cei specifici
domeniului asigurrilor, pentru ca se urmrete prezentarea modului in care experiena celor
ce au fcut marketing se succes pentru alte produse poate fi valorificata in domeniul
asigurrilor. Pe de alta parte, pe msura ce productorii de asigurri devin experi in domeniu,
ei vor trebui sa gseasc idei generatoare de profituri pe termen lung, sa gndeasc deci in
termeni de marketing.
In asigurri, marketingul are o importanta speciala. Dei persoanele in domeniul
asigurrilor dispun de o baza profesionala solida pe care sa-si construiasc o imagine pozitiva
(ocupaia lor aduce multe beneficii societarii), sondajele de opinie au artat totui ca
activitile de asigurare au fcut o impresie nu tocmai favorabila publicului. Acolo unde au
produs un rspuns, acesta a fost mai mult negativ; s-au adus acuze referitoare la marketingul
prea agresiv, la majorrile nejustificate de prime, la acoperirile anulate, la despgubirile
nepltite sau pltite incomplet. In ciuda unor eforturi recente de educare a publicului, exista
confuzii atunci cnd este vorba de adevrata natura a asigurrilor si de persoanele ori
organizaiile care administreaz transferul riscului. In mare msura, depinde de firma de
asigurri sa controleze imaginea publica a activitii de asigurare, a firmei insi si a
productorului individual. Pentru a realiza aceasta, firma trebuie sa evalueze atitudinile
existente ale consumatorului, sa determine ce schimbri sunt necesare in modul de percepie
al acestora si ce fel de imagine va genera o mai buna nelegerea activitilor de asigurare.
Din moment ce firma nu poate realiza acest lucru singura, ea trebuie sa gseasc modaliti de
a motiva alte persoane implicate in acest domeniu sa participe la efortul de a convinge
publicul sa accepte productorii ca profesioniti intr-un domeniu respectabil.
25

In acest capitol sunt examinate componentele mixului de marketing al firmei de
asigurri, activitatea publicitara si relaiile publice specifice domeniului asigurrilor.
Mixul de marketing in domeniul asigurrilor
Imaginea public a unei firme de asigurare, stabilita in principal prin aciunile sale in
domeniul reclamei si al relaiilor publice, este strns legata de mixul de marketing al fimei,
care cuprinde activitile necesare pentru a furniza un produs de asigurare cumparatorului.
Aceasta cuprinde ansamblul activitilor necesare furnizrii unui produs de asigurare
comparatorului, avnd patru componente majore:
-produsul;
-preul;
-piaa;
-promovarea.
Previn produsul, sunt ageni de asigurri care cuta sa ofere clienilor pachet complet de
acoperiri, respectiv, sa ofere cat mai multe forme de asigurri, astfel incot necesitatule
clientului sa fie complet satisfcute. Agenii pot opta intre cererea propriilor pachete de
asigurri, adaptate dorinei clientului, si vnzarea pachetelor de produse standard ale firmei de
asigurri.
A doua componenta a micului de marketing, preul, reprezint, de fapt, pentru agenia de
asigurri, un pre de baza, care este de obicei specificat intr-un tabel cu cote de prima. Atunci
cnd se impun modificri de pre, acestea depind, printre altele, de condiiile economice
existente si de disponibilitatea ageniei de a rebuta la comisioane. In perioadele in care
politica preturilor este mai flexibila, valorile din tabelul cotelor de prima reprezint doar
punctul de plecare de la care firmele de asigurri pot acorda reduceri.
In ceea ce privete piaa , pentru o agenie de asigurri se pune doar problema reelei de
distribuie, acesta fiind, de obicei, importanta pentru modul in care agenia obine acoperiri
pentru clienii ai si nu pentru felul in care si distribuie produsele de asigurare clienilor.
Cea mai mare parte a eforturilor de marketing ale majoritarii firmelor, este concentrata
asupra comportamentului de promovare a micului de marketing. Acesta consta in prezentri
personale, activitatea promoionale speciale, publicitate si relaii cu publicul. In activitatea de
promovare, un rol deosebit de important l are reclama. Pentru a fi eficienta, reclama trebuie
sa fie logica si repetitiva. Mesajul transmis in cadrul reclamei trebuie sa fie convingtor si sa
26

ctige un loc bine definit in minile potenialilor clieni. Pentru aceasta, este nevoie de o
companie de publicitate care sa ndeplineasc cu strictee urmtoarele cerine:
Contientizarea publicului in ceea ce privete existenta ageniei;
Acapararea unei anumite piee, bine conturate;
Identificarea intereselor potenialilor clieni;
Asocierea numelui ageniei cu un asigurator mai mare si mai cunoscut;
Prezentarea domeniului asigurrilor intr-o lumina cat mai favorabila.

De reinut este ca reclama nu vinde asigurri, ci doar pregtete publicul pentru a
rspunde in mod favorabil eforturilor de vnzare ale firmei de asigurri. Pentru ca reclamele
sa ajung sigur la anumii clieni, acestea pot fi plasate in publicaii specializate si pentru a
ntreine o concordanta specifica de marketing cu anumite persoane sau organizaii.
Realizarea unei comunicri eficiente pe o piaa inta se realizeaz prin publicarea de
articole in presa de specialitate a pieei respective, care sa fie urmata de trimiterea unor pasaje
semnificative din aceste articole unei audiente si mai mult filtrate. Acest procedeu mrete
credibilitatea firmei, mai ales in cadrul unei audiente selecte. In general, aceste companii de
publicitate sunt utilizate de ctre ageniile relativ mari, in special firmele mari de brokeraj.
Firmele mai mici tind sa fie mai puin specializate si, de obicei, nu si pot permite sa
cheltuiasc pentru activitatea publicitare cu obiectiv restrns.
In activitatea firmelor de asigurri, ntlnim situaia in care o companie de publicitate
promoional este orientat numai ctre clienii existeni, considerandu-se ca este mai puin
costisitor sa pstrezi un client dect sa obii unul nou. Mai mult chiar, in cazul asigurrilor
pentru persoane juridice, majoritatea afacerilor noi sunt generate de recomandrile unor
clieni satisfcui. De fapt, recomandrile sunt o sursa bun de viitori asigurai i n cazul
asigurrilor pentru persoane fizice, dei nu au aceeai pondere.
2.3.
Impactul internetului i al comerului electronic n asigurri

Internetul schimb aproape totul n asigurri
In zilele noastre unul din subiectele multor dezbateri este impactul pe care l are
dezvoltarea sectorului informatic asupra industriei asigurrilor.
27

Internetul este substana, simbolul si instrumentul principal a ceea ce oamenii de afaceri
cred ca trebuie sa fie evoluia comuna a tehnologiei si a ncrederii. Asiguratorii care ncheie
polie utiliznd Internetul testeaz, in prezent, modele tehnologice inovative pentru
desfurarea activitii.
Cum ne va determina evoluia tehnologica rapida a Internetului, ca mijloc de relaii
sociale si comerciale sa ne schimbam atitudinea fata de ncredere? Cum vor reui mrcile sa
creeze reele sociale si reelele sociale sa creeze mrci in condiiile creterii riscurilor aprute
in afacerile electronice? Cum va fi afectata concurenta de ctre afacerile electronice? Cum vor
imbunatati afacerile electronice calitatea serviciilor? Acestea sunt doar cteva din ntrebrile
la care trebuie sa rspundem pentru a determina raportul dintre relaiile umane si de afaceri si
dezvoltarea comerului electronic. Rspunsul l-ar putea determina felul in care oamenii intra
in relaie cu tehnologia si cu ei insisi.
Muli asiguratori trec printr-o perioada de restructurare a activitii tradiionale de
vnzare, ncercnd sa implementeze sisteme informatice de vnzare on-line. Desigur aceasta
restructurare fiind respinsa de ctre managerii aflai la niveluri ierarhice superioare.
O analiza desfurata asupra mai multor abordri ale sistemelor informatice utilizate in
cadrul industriei asigurrilor a condus la urmtoarele concluzii:
Asiguratorii care utilizeaz vnzarea on-line ctiga poziii importante in cadrul pieei.
Tranzacionarea electronica ofer companiei de asigurri posibilitatea reducerii timpului
necesar ncheierii unei asigurri, o flexibilitate mai mare in ceea ce privete structura
portofoliului de produse si a modului de aplicare a managementului riscului.
Tranzaciile electronice conduc la creterea eficientei activitii economice. Swiss Re
a estimat ca, pe termen lung, companiile care ofer spre vnzare asigurri personale vor
reduce nivelul cheltuielilor administrative si al cheltuielilor generate de soluionarea unei
despgubiri, precum si mrimea despgubirilor cu aproximativ 12%.
Tranzaciile electronice reduc barierele de intrare a noilor competitori in cadrul pieei
si determina creterea intensitii concurentei. Internetul permite companiei de asigurri sa

reduc timpul necesar procesului de nfiinare si dezvoltare a reelei tradiionale de vnzare.
Furnizorii software ofer aplicaii complet integrate, ceea ce ii determina pe
asiguratori sa renune la lanul valoric tradiional si sa externalizeze anumite activitati care
urmeaz a fi desfurate de ctre furnizori specializai.
In viitor, brokerii si agenii de asigurare vor trebui sa se adapteze noilor condiii in
28

ceea ce privete schimbul electronic de date si, anume, sa se concentreze asupra prestrii de
servicii de consultanta, de management financiar si management al riscului.
Clienii vor beneficia de o transparenta mai mare in ceea ce privete ncheierea unui
contract de asigurare, de reducere a costurilor si imbunatatire a serviciilor prestate de

companiile de asigurri. Tranzaciile electronice ofer posibilitatea reducerii costurilor.
Cererea pe Internet pentru asigurrile de rspundere civila, asigurrile maritime si
cele de risc financiar nregistreaz o cretere semnificativa. Internetul s-a dezvoltat iniial ca
mediu de transmitere a informaiilor, de comunicare rapida, pentru ca ulterior sa devina un
canal de distribuie foarte eficient.
Prin intermediul reelei Internet se accelereaz trecerea de la vechea metodologie de
lucru in asigurri ce presupunea deinerea ntregului lan de distribuie la noua metodologie de
lucru ce presupune specializarea pe una sau mai multe dintre activitile ce constituie verigi in
lanul de distribuie. Pentru a avea succes pe piata societile de asigurri vor fi nevoite sa se
concentreze asupra unei singure activitatea din lanul de distribuie pentru a putea obine
avantaje competitive si economii la scara. Creterea numrului de tranzacii automate intre
diferitele verigi ale lanului de distribuie, precum si creterea eficientei sistemului de
distribuite in asigurri va determina reducerea avantajelor integrrii verticale. In plus,
barierele sczute la intrarea pe piata si creterea concurentei vor fi factori ce vor stimula
tendina spre specializare.
Imaginea ideala a societatii de asigurri un supermarket de unde clientul isi poate alege
orice produs dorete dintr-o gama extrem de variata este perimata. Societile de asigurri
nu mai considera o buna investiie alocarea resurselor pentru furnizarea tuturor tipurilor de
produse de asigurare. Se estimeaz ca in urmtorii ani fiecare societate de asigurri se va
specializa in unul sau mai multe din urmtoarele domenii: distribuie; elaborarea produselor
de asigurare; subscriere; prelucrarea informaiilor de asigurare; soluionarea daunelor;
managementul investiiilor.
Nu toate produsele de asigurare pot fi vndute prin intermediul Internetului. In general,
introducerea unui anumit produs spre a fi comercializat pe Internet se face in funcie de cat de
multa asistenta este necesara pentru ncheierea unei polie.
Internetul face ca distribuia produselor de asigurare sa fie in puterea consumatorilor,
determinnd o cretere fora precedent a posibilitilor de alegere ale consumatorilor si o
scdere nemaintlnita a controlului exercitat de ctre societile de asigurare asupra clienilor.
De asemenea cu cat produsul este mai complex si presupune tranzacionarea unor valori
29

mai mari,cu att clientul este mai dispus sa plteasc pentru consultanta de specialitate.
Produsele care sunt potrivite pentru marketingul pe Internet sunt cele care pot fi descrise
si evaluate in funcie de un numr mic de parametri, cum ar fi asigurrile de rspundere civila
auto, asigurrile de case, asigurrile familiale si asigurrile de viata la termen. In ciuda
obstacolelor menionate anterior, asiguratorii care recurg la Internet se ateapt sa nregistreze
creteri substaniale ale cotelor lor de piata, mai ales in domeniul liniilor personale.
Orice societate de asigurri daca dorete sa isi desfoare activitatea prin intermediul
reelei Internet, trebuie sa studieze factorii cheie ai succesului si sa isi dezvolte strategii
specifice. Abilitatea de a identifica aceti factori va determina crearea unei linii de demarcaie
intre diferitele sectoare ale economiei, precum si intre firmele concurente din acelai sector.
Capitolul III: Studiu de caz

Piaa asigurrilor din Romnia
3.1. Capitalul social al societilor de asigurare
Conform situaiilor financiare anuale auditate transmise Comisiei de Supraveghere a

Asigurrilor de ctre societile de asigurare, la data de 31.12.2010 valoarea agregat la
nivelul pieei a capitalurilor sociale subscrise era de 4.175.309.300 lei, iar cea a capitalurilor
sociale subscrise i vrsate era de 4.153.833.833 lei.
Diferena de 21.475.467 lei dintre valoarea capitalului social subscris i capitalul social
vrsat rezult din sumele subscrise, dar rmase nevrsate de ctre acionarii societilor
EUROINS ROMNIA S.A. i FORTE ASIGURRI S.A.
Comparativ cu valoarea agregat a capitalurilor sociale subscrise la societile de
asigurare la sfritul anului 2009 (de 3.970.678.526 lei), valoarea nregistrat la 31.12.2010 a
30

fost mai mare cu 204.630.774 lei, ceea ce nseamn o cretere nominal cu 5,15%. Aceast
cretere a valorii agregate a rezultat din:
Majorri de capital realizate i nregistrate n situaiile financiare de 19 societi de
asigurare, n valoare total de 409.115.389 lei;

Autorizarea n anul 2010 a societii de asigurare COMPANIA DE ASIGURRIREASIGURRI EXIM ROMNIA S.A., care deinea la 31.12.2010 un capital social
subscris de 29.209.990 lei;

Reducerile de capital social realizate de 3 societi de asigurare (CERTASIG S.A.,
PLATINUM ASIGURRI S.A. i UNIQA ASIGURRI S.A.), n valoare cumulat
de 150.744.710 lei;
Neincluderea n valoarea agregat la nivelul pieei pentru data de 31.12.2010 a
capitalurilor societilor KD LIFE ASIGURRI S.A., DELTA ASIGURRI S.A. i
DELTA ADDENDUM ASIGURRI GENERALE S.A., n sum cumulat de
82.949.894 lei (care se regsea n soldul de la 31.12.2009), ca urmare a faptului c
aceste societi nu mai sunt incluse n analiza i anexele prezentului raport (detalii n
Precizri metodologice de la nceputul Prii I a acestui raport). (Vezi Tabelul nr. 1 de
la anexa nr. 2)
Se remarc faptul c n ultimii 5 ani, valoarea capitalului social subscris agregat la

nivelul societilor de asigurare a crescut considerabil, aceasta fiind la 31.12.2010 de 4,7 ori
mai mare dect cea de la nceputul anului 2006 (de 888.438.922 lei). Evoluia puternic
cresctoare a capitalului agregat la nivelul pieei s-a datorat autorizrii unor noi societi de
asigurare, precum i intrrii ca acionari la societile existente a unor grupuri de asigurri de
renume la nivel internaional.
Prin urmare, structura societilor de asigurare n funcie de proveniena capitalului
social s-a schimbat, la data de 31.12.2010 aceasta fiind urmtoarea (dintr-un total de 43 de
societi):
7 societi deineau capital integral romnesc;

1 societate deinea capital majoritar romnesc;
18 societi deineau att capital social strin, ct i romnesc;
17 societi deineau capital integral strin.
La data de 31.12.2010, capitalul strin reprezenta91,40% din valoarea total a
capitalului social subscrisla societile de asigurare (fa de 88,65% la sfritul anului

precedent), iar cel romnesc reprezenta 8,60%. n decursul ultimilor 5 ani, investitorii strini
31

au realizat infuzii mari de capital n vederea consolidrii capacitii financiare a societilor de
asigurare deinute astfel c, la sfritul anului 2010, valoarea capitalului strin subscris era de
8,8 ori mai mare dect la nceputul anului 2006.
Datorit acestei evoluii, ponderea capitalului strin n totalul capitalului social subscris
al societilor de asigurare s-a majorat cu 42,48 puncte procentuale n acelai interval, de la
49,02% la nceputul anului 2006, la 91,40% la sfritul lui 2010.
n ceea ce privete ara de provenien a capitalului, investitorii din urmtoarele ri
dein cele mai mari ponderi n valoarea total a capitalului social subscris al societilor de
asigurare la 31.12.2010:
Clasamentul rilor de provenien a capitalului la 31.12.2010, realizat n funcie de
ponderea capitalului subscris de investitorii din aceste ri n valoarea agregat la nivelul
pieei a capitalului social subscris, era comparabil cu cel de la sfritul anului 2009 i se
prezenta astfel: Frana (31,93% din total), Austria (24,62%), Olanda (14,22%), Romnia
(8,60%), Marea Britanie (4,63%), alte ri (16,00%).
3.2. Prime brute subscrise
Spre deosebire de pieele de asigurri din alte ri mai dezvoltate, piaa romneasc
depinde ntr-o proporie nc mare de asigurrile auto, circa 60% din subscrieri provenind din
clasele de asigurri generale III Asigurri de mijloace de transport terestru, altele dect cele
feroviare i X Asigurri de rspundere civil pentru vehicule.
Avnd n vedere aceast dependen puternic, evoluia subscrierilor pentru cele dou
clase de asigurri, i ndeosebi pe clasa III, influeneaz considerabil volumul total de prime
brute subscrise.
n consecin, pe fondul contraciei puternice a vnzrilor de vehicule i a leasingului
auto, piaa asigurrilor generale i-a adncit ritmul anual de scdere comparativ cu cel
nregistrat n anul precedent, consemnnd o scdere nominal cu 8,31% fa de 2009.
Pe de alt parte, segmentul de asigurri de via i-a revenit n anul 2010, dup ce n
2009 nregistrase o scdere anual nominal cu 12,84%, i a generat un volum de prime brute
subscrise n cretere nominal cu 2,30% fa de anul 2009. Cu toate acestea, ponderea nc
redus a asigurrilor de via n volumul total de subscrieri la nivelul pieei a fcut ca evoluia
32

pozitiv din acest segment de activitate s nu influeneze semnificativ evoluia primelor brute
subscrise cumulat din asigurri
generale i de via.
Prin urmare, volumul total de prime brute subscrise de societile de asigurare n anul
2010, cumulat pentru ambele categorii de asigurare, a fost de 8.305.402.152 lei, n scdere
nominal cu 6,36% fa de anul precedent, ceea ce nseamn o scdere real, raportat la
inflaie, de 13,26%.
Se remarc faptul c activitatea de subscriere a nceput s fie afectat odat cu
declanarea crizei economice, moment pn la care evolua pe un trend puternic cresctor.
(Vezi Tabelul nr. 2, anexa 3)
Analiznd distribuia geografic a primelor brute subscrise n anul 2010, rezult c cele
mai mari ponderi sunt deinute de subscrierile realizate n regiunile Bucureti (care include i
judetul Ilfov), cu un procent de 49,93% din total, i Nord - Vest (judeele: Bihor, Bistria
Nsud, Cluj, Maramure, Slaj i Satu-Mare) cu un procent de 8,74%.
La volumul total al primelor brute subscrise au contribuit i primele subscrise de 5
societi de asigurare, autorizate n Romnia, pe teritoriul altor ri membre ale Uniunii
Europene (Italia, Belgia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania i Ungaria) n sum de
75.498.697 lei, din care cea mai mare pondere de 76,25% o dein primele subscrise n Italia.
n anul precedent, pe teritoriul altor state membre UE au subscris prime brute 4 societi
de asigurare, ntr-un volum total de 24.872.471. Aceasta nseamn c, n anul 2010, primele
brute subscrise pe teritoriul altor state membre de ctre societile autohtone au fost de 3 ori
mai mari dect n anul 2009.
Totodat, se remarc faptul c, n anul 2010, primele subscrise de societile autohtone n
alte state membre UE au fost puin mai mari dect cele subscrise n Romnia de sucursalele
deschise pe teritoriul rii noastre de ctre societi de asigurare autorizate n alte state
membre, n baza principiului european privind dreptul de stabilire (detalii cu privire la
activitatea acestor sucursale sunt prezentate n Precizrile metodologice la prezentul raport).
Scderea volumului de prime brute subscrise, concomitent cu creterea n preuri curente
a PIB au condus la o uoar scdere a gradului de penetrare a asigurrilor n anul 2010.
Astfel, fiind determinat ca raport ntre primele brute subscrise i PIB, gradul de penetrare
a asigurrilor era la data de 31.12.2010 de 1,62% n scdere cu 0,18 puncte procentuale fa
de nivelul din anul 2009. Scderea gradului de penetrare este singular, pn n anul 2010
acest indicator evolund pe un trend continuu ascendent.
33

Pe categorii de asigurare, gradul de penetrare determinat pentru asigurri generale era de
1,29%, iar pentru asigurrile de via de 0,33%. Comparativ cu anul 2009, indicatorul aferent
asigurrilor generale a sczut cu 0,18 puncte procentuale, n timp ce gradul de penetrare a
asigurrilor de via s-a meninut la acelai nivel ca n anul precedent, respectiv de 0,33%.
Un alt indicator specific sectorului asigurrilor este densitatea asigurrilor, care este
determinat prin raportarea volumului de prime brute subscrise la numrul de locuitori ai
Romniei. La 31.12.2010, densitatea asigurrilor era de 387,85 lei/locuitor, n scdere cu
25,42 lei/locuitor fa de anul 2009 (cnd a fost de 413,27 lei / locuitor).
n sectorul asigurrilor generale, densitatea asigurrilor a fost de 310,06 lei/locuitor, n
scdere cu 27,34 lei/ locuitor fa de anul 2009, iar cea aferent asigurrilor de via a fost de
77,78 lei/locuitor, n cretere nesemnificativ fa de anul precedent, respectiv cu 1,92 lei/
locuitor.
(Vezi tabelul nr. 3, anexa 4)
La data de 31.12.2010, structura pe categorii de asigurare a volumului total al primelor
brute subscrise se prezenta astfel :
pentru asigurri generale, suma de 6.639.733.598 lei (79,94% din total);

pentru asigurri de via, suma de 1.665.668.554
lei (20,06% din total).

(Vezi Tabelul nr. 4, anexa nr. 5)
La data de 31.12.2010, erau n vigoare 13.003.853 de contracte de asigurare, din care
8.643.191 de contracte de asigurri generale, reprezentnd 66,47% din total, i 4.360.662 de
contracte de asigurri de via, reprezentnd 33,53% din total. Numrul de contracte n
vigoare, att pe total, ct i distinct pe cele dou categorii de asigurare, nu este comparabil cu
cel raportat de societi pentru anul 2009, avnd n vedere faptul c n anul 2010 a fost
modificat metodologia de ncadrare i raportare
a contractelor n funcie de riscul principal acoperit.
Piaa asigurrilor din Romnia a rmas concentrat i anul 2010, un procent de 79,17%
din volumul total al primelor brute subscrise fiind realizat de 10 societi de asigurare, dintrun total de 43 de societi.
n ceea ce privete numrul de persoane angajate cu contracte de munc n sectorul
asigurrilor, att la societile de asigurare, ct i la brokerii de asigurare, la data de
31.12.2010 acesta era de 19.058, mai puin cu 1.454 persoane comparativ cu anul 2009.
34

Scderea a fost determinat att de restructurrile de personal efectuate de anumite societi
de asigurare n vederea scderii cheltuielilor, de ieirea din pia a KD LIFE ASIGURRI
S.A., DELTA ASIGURRI S.A. i DELTA ADDENDUM ASIGURRI GENERALE S.A.
(detalii n Precizri metodologice la prezentul raport), precum i de ieirea din pia a unor
brokeri de asigurare ca urmare a retragerii autorizaiei de funcionare sau a intrrii n
procedur de lichidare voluntar sau faliment.
3.2.1. Prime brute subscrise pentru asigurri generale

Volumul total al primelor brute subscrise pentru asigurrile generale n anul 2010 a fost
de 6.639.733.598 lei, nregistrnd o scdere nominal cu 8,31% fa de anul precedent, ceea
ce nseamn o scdere n termeni reali cu 15,07%.
La 31.12.2010, distribuia primelor brute subscrise pe categorii de asigurai se prezenta
astfel: primele brute subscrise pentru contractele ncheiate de persoanele fizice erau n sum
de 2.494.095.377 lei (37,56% din totalul primelor subscrise pentru asigurri generale), iar
cele subscrise pentru contractele ncheiate de persoane juridice erau n sum de 4.145.638.221
lei (62,44% din total).
Se remarc faptul c, fa de anul 2009, valoarea primelor brute subscrise pentru
contractele ncheiate cu persoanele fizice a crescut cu 4,53% n termeni nominali, n timp ce
valoarea aferent contractelor ncheiate cu persoanele juridice a sczut cu 14,62%, evoluie
cauzat n principal de faptul c numeroase firme i-au nchis afacerile, iar cele care mai
desfoar activitate i-au redus cheltuielile cu asigurrile.
n ceea ce privete distribuia teritorial a primelor, aproape jumtate din primele brute
subscrise pentru asigurri generale au fost realizate n regiunea Bucureti i Ilfov.
Concentrarea volumului de prime brute subscrise pentru asigurri generale n regiunea
Bucureti i judeul Ilfov, care reprezenta 46,64% din totalul subscrierilor pentru asigurri
generale, este n strns corelaie cu dezvoltarea economic, urban i cultural a Capitalei.
Din punct de vedere al ponderii deinute, aceast regiune este urmat de Nord - Vest cu o cot
de 9,01%, de regiune Sud cu 8,97% i de Centru 8,46% din totalul primelor aferente acestui
sector.
35

Din analiza datelor raportate de cele 31 de societi de asigurare care au subscris prime
aferente asigurrilor generale, rezult c primele 10 societi ordonate descresctor n funcie
de subscrierile din asigurri generale au cumulat o sum de 5.982.600.914 lei, ceea ce
reprezint 90,10% din total aferent acestui segment de activitate.
n ceea ce privete structura pe clase de asigurri a primelor brute subscrise n anul 2010
pentru asigurri generale, cele mai mari ponderi au fost deinute de clasa III Asigurri de
mijloace de transport terestru, altele dect cele feroviare, clasa X Asigurri de rspundere
civil pentru vehicule i clasa VIII Asigurri de incendiu i alte calamiti naturale.
Evoluia primelor brute subscrise pentru cele 3 clase de asigurri menionate, n anul
2010, a fost urmtoarea:
a) clasa III - Asigurri de mijloace de transport terestru, altele dect cele feroviare,
pentru care a fost subscris un volum de prime brute de 2.453.009.347 lei, n scdere nominal
cu 26,36% fa de anul 2009 cu 31,79% n termeni reali.
Subscrierile din aceste asigurri au intrat pe un trend descendent nc din anul 2008, de
la declanarea crizei economice, n special datorit reducerii activitii societilor de leasing,
a diminurii activitii de creditare din sectorul bancar i, nu n ultimul rnd, datorit scderii
puterii de cumprare a populaiei. Acest trend a culminat cu scderea nregistrat n anul
2010, care a fost de 4 ori mai mare dect scderea consemnat n anul precedent.
Ca urmare a acestor evoluii, ponderea subscrierilor pentru clasa III n total prime brute
subscrise pentru asigurri generale a sczut n anul 2010 pn la 36,94%, pierznd 9,05
puncte procentuale fa de anul precedent i, respectiv, 13,38 puncte procentuale fa de
2008, anul declanrii crizei economice. De altfel, numrul de contracte ncadrate n clasa III,
n vigoare la sfritul anului 2010, era de 1.022.813, cu 244.755 mai puine dect n anul 2009
i cu 290.453 contracte mai puine dect n anul 2008.
b) clasa X - Asigurri de rspundere civil pentru vehicule, cu un volum de prime
brute subscrise de 2.494.726.787 lei, n cretere nominal cu 10,78% fa de anul anterior,
ceea ce nseamn n termeni reali o cretere cu 2,61%.
Ponderea primelor subscrise n cadrul acestei clase, n total subscrieri pentru asigurrile
generale, a crescut n anul 2010 cu 6,47 puncte procentuale fa de anul precedent, pn la
37,57%. Fa de anul 2008, aceast pondere a crescut cu 11,49%, evoluie care a fost
determinat nu att de creterea primelor brute subscrise n cadrul clasei X, ct mai ales de
scderea volumului total de subscrieri pentru asigurri generale.
36

n consecin, asigurrile auto (clasa III + clasa X) au generat n anul 2010 un volum de
prime brute subscrise de 4.947.736.134 lei, adic 74,52% din totalul subscrierilor realizate
pentru asigurri generale, n scdere nominal cu 11,38% fa de anul 2009, respectiv cu
17,91% n termeni reali.
c) clasa VIII - Asigurri de incendiu i alte calamiti naturale, pentru care au fost
subscrise prime brute n sum de 967.376.678 lei (14,57% din totalul aferent asigurrilor
generale), n cretere nominal cu 3,49% comparativ cu anul 2009, ceea ce nseamn
ns c, n termeni reali, a fost nregistrat o scdere cu 4,14%.
Ponderea acestei clase a crescut uor fa de anul precedent, cu 1,66 puncte procentuale.
n anul 2010, asigurrile de locuine au generat un volum de prime brute subscrise de
405.668.685 lei, adic 41,93% din totalul aferent clasei VIII. Din aceast sum, pentru
asigurrile facultative au fost subscrise prime brute n valoare de 376.111.856 lei, n scdere
nominal cu 5,9% fa de anul anterior, iar pentru asigurrile obligatorii ale locuinelor
mpotriva catastrofelor naturale emise n temeiul Legii nr.260/2008 (sistem care a devenit
operaional n luna iulie 2010) au fost subscrise prime n valoare de 29.556.829 lei. La data de
31.12.2010, erau n vigoare 2.081.682 contracte de asigurri de locuine (din care 1.714.393
facultative i 367.289 obligatorii), ceea ce nseamn un grad de acoperire n asigurare a
fondului locativ al Romniei (de cca 8,38 milioane locuine, potrivit Institutului Naional de
Statistic) de circa 24,8%.
Societile care au subscris prime n valori semnificative pentru cele 3 clase de asigurri
sunt prezentate mai jos:
a) pentru clasa III Asigurri de mijloace de transport terestru, altele dect cele
feroviare, au raportat valori semnificative urmtoarele societi:
ALLIANZ - IRIAC ASIGURRI S.A., cu 505.539.288 lei, reprezentnd 20,61%

din volumul total al subscrierilor pe aceast clas;
OMNIASIG VIG S.A., cu 431.892.319 lei, reprezentnd 17,61% din volumul total al
subscrierilor pe aceast clas;
GROUPAMA ASIGURRI S.A., cu 362.603.421 lei, reprezentnd 14,78% din

volumul total al subscrierilor pe aceast clas.
b) pentru clasa VIII Asigurri de incendiu i alte calamiti naturale, au raportat
valori semnificative urmtoarele societi:
ALLIANZ - IRIAC ASIGURRI S.A., cu 163.045.172 lei, reprezentnd 16,85%

din volumul total al subscrierilor pe aceast clas;
37
OMNIASIG VIG S.A., cu 159.566.677 lei, reprezentnd 16,49% din volumul total al
ASTRA S.A., cu 142.206.665 lei reprezentnd 14,70% din volumul total al

subscrierilor pe aceast clas.
c) pentru clasa X - Asigurri de rspundere civil pentru vehicule, au raportat valori
semnificative urmtoarele societi:
ASTRA S.A., cu 603.953.632 lei, reprezentnd 24,21% din volumul total al

EUROINS ROMNIA S.A., cu 264.255.906 lei, reprezentnd 10,59% din volumul

total al subscrierilor pe aceast clas;
CARPATICA ASIG S.A., cu 262.234.750 lei, reprezentnd 10,51% din volumul total
al subscrierilor pe aceast clas.
Pentru data de 31.12.2010, un numr de 27 de societi de asigurare au raportat prime
brute subscrise pentru asigurri generale care includ i riscuri de catastrofe naturale.
Din valoarea total, de 6.627.633.849 lei, a primelor brute subscrise de cele 27 de
societi de asigurare pentru asigurrile generale, primele brute subscrise pentru riscurile de
catastrofe naturale au fost n sum de 3.067.771.342 lei, reprezentnd 46,29%. Cu excepia
PAID, la care toate primele sunt aferente riscurilor de catastrofe naturale, un numr de 12
societi au raportat prime care includ riscuri de catastrofe naturale cu o pondere de peste
50%, iar celelalte 14 societi au raportat prime subscrise care includ riscuri de catastrofe
naturale cu o pondere mai sczut de 50%.
Clasele de asigurri n cadrul crora au fost subscrise cele mai mari ponderi ale primelor
aferente contractelor care includ riscuri de catastrofe naturale sunt:
clasa III Asigurri de mijloace de transport terestru, altele dect cele feroviare, cu
o valoare de 2.023.137.546 lei, reprezentnd 65,95% din volumul primelor care
includ riscuri de catastrofe naturale;
clasa VIII - Asigurri de incendiu i alte calamiti naturale, cu o valoare de

850.816.451 lei, reprezentnd 27,73% din volumul primelor care includ riscuri de
catastrofe naturale.
3.2.2. Prime brute subscrise pentru asigurri de via
38

Valoarea cumulat a primelor brute subscrise n anul 2010 pentru asigurrile de via,
raportate de 22 de societi de asigurare, a fost de 1.665.668.554 lei, n cretere nominal cu
2,30% fa de anul 2009, ceea ce reprezint o scdere real cu 5,24%.
Din datele prezentate n tabelul 8 se observ faptul c, dac n perioada 2006 - 2008
creterile nominale nregistrate de primele subscrise n acest sector au fost cuprinse ntre
9,66% i 28,92%, n anul 2009 subscrierile au sczut cu 12,84%, fiind resimite efectele crizei
economice, concretizate n creterea omajului, scderea veniturilor disponibile ale populaiei
pentru consum i ateptri pesimiste cu privire la sigurana financiar, dar i scderea
ncrederii populaiei n instrumentele pieei de capital i de economisire.
Sectorul asigurrilor de via i-a revenit ns n anul 2010, reintrnd pe un trend de
cretere.
Primele de asigurare nregistrate n sectorul asigurrilor de via n anul 2010 au fost
subscrise numai de persoane fizice, iar distribuia lor teritorial n funcie de regiunile n care
s-au efectuat subscrierile a fost urmtoarea: un procent de 65,19% din total a fost nregistrat
n regiunea Bucureti i Ilfov, 8,06% n regiunea Nord Vest, 6,16% n Centru, restul de
20,59% fiind nregistrat n celelalte 3 regiuni de dezvoltare.
i n anul 2010 sectorul asigurrilor de via s-a caracterizat printr-un grad mare de
concentrare, astfel nct un numr de 10 societi au cumulat un volum al primelor brute
subscrise de 1.556.183.771 lei, reprezentnd 93,43% din volumul total al primelor subscrise
pentru asigurri de via.
(Vezi Tabelul nr.9, anexa nr. 10)
n ceea ce privete structura pe clase de asigurri a primelor brute subscrise pentru
asigurri de via n anul 2010, dou clase de asigurri, respectiv clasa I Asigurri de via,
anuiti i asigurri de via suplimentare i clasa III - Asigurri de via i anuiti legate de
fonduri de investiii au cumulat un volum al primelor brute subscrise de 1.624.921.692 lei,
reprezentnd 97,55% din totalul subscrierilor realizate pentru aceast categorie de asigurri:
a) pentru clasa I Asigurri de via, anuiti i asigurri de via suplimentare, au
fost subscrise prime n valoare de 1.007.201.003 lei (60,47% din total), n scdere nominal
cu 2,22% i real cu 9,43% fa de anul 2009.
b) pentru clasa III - Asigurri de via i anuiti legate de fonduri de investiii au fost
subscrise prime n valoare de 617.720.689 lei (37,09% din total), n cretere nominal cu
9,18% i real cu 1,13% fa de anul 2009.
39

n anul 2010, randamentele obinute prin programele de investiii unit - linked au
contribuit la o evoluie pozitiv a acestor forme de asigurri, influennd modificarea ponderii
deinute de clasa I n 2009 n favoarea celei aferente clasei III. Astfel, dac n anul 2009 clasa
I deinea o pondere de 63,26%, iar clasa III de 34,75%, n anul 2010 ponderea clasei I a sczut
cu 2,79 puncte procentuale, iar cea a clasei III a crescut cu 2,34 puncte procentuale.
3.3. Indemnizaii brute pltite

La nivelul pieei asigurrilor, n anul 2010 societile de asigurare au pltit indemnizaii
brute pentru cele dou categorii de asigurri practicate n valoare total de 5.069.483.669 lei,
n scdere nominal cu 6,73% fa de 2009, ceea ce nseamn o scdere real cu 13,61%.
Evoluia descresctoare s-a datorat exclusiv scderii nregistrate de indemnizaiile pltite
pentru asigurrile generale, n condiiile n care activitatea de subscriere pentru aceast
categorie de asigurri i, n special, pentru clasa III Asigurri de mijloace de transport
terestru, altele dect cele feroviare, s-a redus (contractele de asigurare ncadrate n aceast
clas genernd mai mult de jumtate din indemnizaiile pltite pentru asigurri
generale).
Din acest total, indemnizaiile pltite n temeiul contractelor de asigurri generale au
fost n sum de 4.797.561.000 lei, iar cele pltite pentru asigurrile de via (incluznd plile
pentru maturiti) au fost n sum de 271.922.669 lei.
n afara sumelor pltite ca indemnizaii pentru asigurrile de via, societile de
asigurare au mai efectuat, la cererea asigurailor, i pli pentru rscumprri totale i pariale,
care au fost n sum de 401.567.792 lei, n scdere nominal cu 5,41%, ceea ce nseamn o
scdere real cu 12,39%.
Raportate la primele brute subscrise n anul 2010, indemnizaiile brute pltite n aceeai
perioad au reprezentat 61,04%, procent care este comparabil cu cel nregistrat n anul
anterior. Prin comparaie, n anul 2006 acest raport a fost de 45,78%, ceea ce nseamn c, n
decurs de 5 ani, ponderea indemnizaiilor brute pltite din totalul primelor brute subscrise a
crescut cu mai mult de 15 puncte procentuale.
40
3.3.1. Indemnizaii brute pltite pentru asigurri generale

n anul 2010, valoarea indemnizaiilor brute pltite de societile de asigurare care au
practicat asigurri generalea fost de 4.797.561.000 lei, n scdere nominal cu 7,52% i real
cu 14,34% fa de anul 2009.
Pentru daunele produse n anii anteriori, societile de asigurare au pltit indemnizaii
brute n valoare de 1.809.828.150 lei, reprezentnd 37,72% din totalul indemnizaiilor
aferente categoriei de asigurri generale, iar pentru daunele produse n anul 2010 au pltit
2.987.732.850 lei, adic 62,28% din total.
n temeiul contractelor de reasigurare ncheiate, societile de asigurare au primit de la
reasigurtori, pentru riscurile cedate i ntmplate, suma de 1.024.558.538 lei, reprezentnd
21,36% din volumul indemnizaiilor brute pltite de n 2010 pentru asigurri generale.
n tabelul 13 sunt prezentate societile de asigurare care au nregistrat cele mai mari
valori ale indemnizaiilor brute pltite pentru asigurri generale, suma cumulat a acestor pli
reprezentnd 91,64% din totalul indemnizaiilor pltite la nivelul ntregii piee de asigurri
generale.
Analiza pe clase de asigurri generale a indemnizaiilor brute pltite n anul 2010 arat
c, la fel ca n anul precedent, cele mai mari indemnizaii au fost pltite pentru: clasa III
Asigurri de mijloace de transport terestru, altele dect cele feroviare, clasa X Asigurri de
rspundere civil pentru vehicule, clasa VIII- Asigurri de incendiu i alte calamiti naturale,
clasa IX Asigurri de daune la proprieti i clasa XIV Asigurri de credite.
Evoluia indemnizaiilor brute pltite la clasele de asigurri menionate mai sus se
prezint astfel:
a) pentru clasa III - Asigurri de mijloace de transport terestru, altele dect cele
feroviare, indemnizaiile brute pltite au fost n valoare de 2.506.517.445 lei, reprezentnd
52,25% din valoarea total a indemnizaiilor brute pltite pentru asigurrile generale, n
scdere nominal cu 13,38% i real cu 19,77% fa de anul 2009.
Din cele 24 de societi de asigurare care au pltit indemnizaii pentru aceste asigurri, 4
societi au nregistrat o valoare cumulat a indemnizaiilor brute pltite n sum de
1.615.042.455 lei, reprezentnd 64,43% din valoarea total a indemnizaiilor pltite pentru
aceast clas de asigurri.
41

Aceste societi sunt:
ALLIANZ - IRIAC ASIGURRI S.A., cu o valoare a indemnizaiilor brute pltite

de 537.951.934 lei, reprezentnd 21,46% din totalul aferent acestei clase;
OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A, cu o valoare a indemnizaiilor

brute pltite de 476.758.676 lei, reprezentnd 19,02% din totalul aferent acestei clase
de asigurri;
GROUPAMA ASIGURRI S.A, cu o valoare a indemnizaiilor brute pltite de

359.548.872 lei, care reprezint 14,34% din indemnizaiile brute pltite pentru aceast
clas de asigurri;
UNIQA ASIGURRI S.A., cu o valoare a indemnizaiilor brute pltite de 240.782.973

lei, reprezentnd 9,61% din indemnizaiile brute pltite pentru aceast clas de
asigurri;
b) pentru clasa X - Asigurri de rspundere civil pentru vehicule, n anul 2010
societile de asigurare au pltit pgubiilor indemnizaii brute n valoare de 1.630.275.079

lei, reprezentnd 33,98% din valoarea total a indemnizaiilor brute pltite pentru asigurrile
generale. Comparativ cu anul 2009, valoarea indemnizaiilor brute pltite la aceast clas a
crescut n termeni nominali cu 2,32%, iar n termeni reali a sczut cu 5,22%.
Fa de valoarea nregistrat n urm cu 5 ani, respectiv n anul 2006, indemnizaiile
brute pltite n 2010 la aceast clas este de 2,5 ori mai mare, n timp ce primele brute
subscrise au crescut n aceeai perioad de 2 ori.
Din analiza n dinamic a ratei daunei i a ratei combinate aferente acestei clase de
asigurri, calculate la nivelul ntregii piee, rezult c n ultimii 3 ani aceti indicatori au
nregistrat scderi anuale de peste 13 puncte procentuale.
Raportate la volumul de prime brute subscrise n 2010 pentru clasa X, indemnizaiile
brute pltite pentru aceeai clas au reprezentat 65,35%.
Un procent cumulat de 67,68% din totalul indemnizaiilor brute pltite pentru clasa X n anul
2010, reprezentnd o valoare de 1.103.396.719 lei, a fost realizat de 6 societi i anume:
ASTRA S.A., care a pltit indemnizaii brute la aceast clas de 302.596.222 lei,
reprezentnd 18,56% din totalul aferent clasei;
OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A., cu o valoare a indemnizaiilor

brute pltite de 193.003.549 lei, reprezentnd 11,84% din totalul aferent clasei;
ALLIANZ - IRIAC ASIGURRI S.A., cu o valoare de 159.711.075 lei,

reprezentnd 9,80% din indemnizaiile totale pltite la aceast clas;
42
EUROINS ROMNIA ASIGURARE REASIGURARE S.A., cu o valoare de

153.393.906 lei, reprezentnd 9,41% din total;
GROUPAMA ASIGURRI S.A., cu o valoare de 148.437.241 lei, adic 9,11% din

totalul aferent clasei;
UNIQA ASIGURRI S.A., cu o valoare de 146.254.726 lei, reprezentnd 8,97% din

indemnizaiile totale pltite la aceast clas.
n concluzie, pentru asigurrile auto (clasa III + clasa X), n anul 2010, societile de
asigurare au pltit indemnizaii brute n valoare de 4.136.792.524 lei, ceea ce reprezint

86,23% din volumul indemnizaiilor brute pltite pentru ntreaga categorie de asigurri
generale. Comparativ cu anul 2009, indemnizaiile pltite pentru cele dou clase de asigurri
au nregistrat o scdere nominal cu 7,81%, respectiv o scdere real cu 14,61%, scdere fiind
influenat semnificativ de valorile nregistrate pentru clasa III. Din totalul primelor brute
subscrise pentru asigurrile auto, indemnizaiile pltite pentru aceste forme de asigurri au
reprezentat 83,61%, n uoar cretere fa de anul 2009, cnd procentul a fost de 80,37%.
c) pentru clasa VIII - Asigurri de incendiu i alte calamiti naturale, n anul 2010 au
pltit indemnizaii brute 27 de societi de asigurare, n valoare total de 249.625.903 lei
(5,20% din indemnizaiile pltite pentru ntreaga categorie de asigurri generale). Comparativ
cu anul 2009, valoarea acestor indemnizaii a crescut n termeni nominali cu 18,31%, ceea ce
nseamn o cretere real cu 9,59%.
Pentru asigurrile facultative de locuine au fost pltite indemnizaii brute n sum de
62.427.424 lei, ceea ce reprezint 25,01% din valoarea indemnizaiilor brute pltite pentru
clasa VIII.
Un numr de 3 societi au nregistrat o valoare cumulat a indemnizaiilor brute pltite
de 141.267.414 lei, care reprezenta 56,59% din valoarea total a indemnizaiilor pltite pentru
clasa VIII. Aceste societi sunt:
CHARTIS ROMNIA S.A., cu o valoare de 71.539.599 lei, reprezentnd 28,66% din

totalul indemnizaiilor brute pltite la aceast clas;
ALLIANZ - IRIAC ASIGURRI S.A., cu o valoare de 41.321.100 lei, reprezentnd

16,55% din totalul indemnizaiilor brute pltite la aceast clas;
BCR ASIGURRI VIENNA INSURANCE GROUP S.A., cu o valoare de 28.406.715

lei, adic 11,38% din totalul aferent clasei.
d) pentru clasa XIV Asigurri de credite, n anul 2010 au pltit indemnizaii brute 13
societi de asigurare, valoare total a acestora fiind de 153.797.921 lei.
43

Fa de anul 2009, volumul indemnizaiilor brute pltite pentru asigurrile de credite a
nregistrat o scdere nominal cu 35,41% (respectiv o scdere cu 40,17% n termeni reali),
scdere determinat de nivelul sczut al activitii de creditare a instituiilor de credit n
contextul crizei economice, al scderii nivelului de trai al populaiei, precum i a creterii
nivelului creditelor neperformante.
Un numr de dou societi, respectiv GARANTA ASIGURRI S.A. i GROUPAMA
ASIGURRI S.A., au pltit indemnizaii brute cu o valoare cumulat de 128.435.216
lei, ceea ce reprezint 83,51% din valoarea total pltit pentru aceast clas de asigurare.
3.3.2. Indemnizaii brute pltite pentru asigurri de via

Valoarea indemnizaiilor brute pltite n anul 2010 n temeiul asigurrilor de via a fost
de 271.922.669 lei, n cretere nominal cu 9,64%, ceea ce nseamn n termeni reali o
cretere cu 1,56 %. Aceast valoare include i sumele pltite de ctre societile de asigurare
pentru contractele de asigurare ajunse la maturitate.
Structura pe clase de asigurri a indemnizaiilor brute pltite pentru asigurri de via
este similar cu cea din anul precedent, cele mai mari ponderi fiind deinute de sumele pltite
pentru asigurrile tradiionale i pentru asigurrile cu component investiional.
Astfel, indemnizaiile brute pltite n anul 2010 pentru clasa I Asigurri de via,
anuiti i asigurri de via suplimentare au reprezentat 89,37% din totalul indemnizaiilor
pentru ntreaga categorie de asigurri de via, n timp ce indemnizaiile pltite pentru clasa III
Asigurri de via i anuiti legate de fonduri de investiii au deinut o pondere de 9,53%.
n tabelul 15 sunt prezentate societile de asigurare care au nregistrat cele mai mari
valori ale indemnizaiilor brute pltite pentru asigurri de via, valoarea cumulat a acestora
fiind de. Valoarea cumulat a indemnizaiilor pltite de cele 10 societi era de 256.261.467
lei, reprezentnd 94,24% din total.
Sume de rscumprare pltite pentru asigurrile de via
44

n anul 2010, volumul sumelor pltite cu titlu de rscumprri (totale i pariale) la
cererea asigurailor a nregistrat o scdere nominal cu 5,41% i real cu 12,38% fa de anul
2009, de la 424.545.577 lei la 401.567.792 lei.
Din analiza evoluiei rscumprrilor pltite n perioada 2008 2010, de la debutul
crizei economice, se observ c acestea au nregistrat cea mai mare valoare n anul 2009,
pentru ca n anul 2010, populaia s recapete ncrederea n asigurrile de via i s renune la
rezilierea contractelor.
Din valoarea cumulat a rscumprrilor pltite, suma de 285.162.756 lei este
reprezentat de plile efectuate pentru rscumprrile totale (71,01% din total), n scdere
nominal cu 8,63% fa de anul 2009 (n termeni reali scderea fiind de 15,37%).
Rscumprrile pariale, care au reprezentat 28,99% din valoarea total a
rscumprrilor, au fost n sum de 116.405.036 lei, n cretere nominal fa de 2009 cu
3,52%, ceea ce nseamn o scdere real cu 4,11%.
Scderea cu 5,41% a valorii totale a plilor efectuate pentru rscumprri a fost
influenat, n principal, de plile efectuate pentru rscumprrile totale, ceea ce reprezint un
semnal pozitiv pentru acest sector de activitate.
3.4. Rezultate financiare i rezultate tehnice

ale societilor de asigurare
Pe parcursul anului 2010, s-a constatat o redresare semnificativ a rezultatelor financiare
obinute de societile de asigurare.
Ca urmare a msurilor de eficientizare a activitii adoptate de conducerile societilor
de asigurare, n anul 2010 s-a nregistrat o scdere important a pierderilor nregistrate n
sectorul asigurrilor, comparativ cu perioada 2007 - 2009.
Astfel, la data de 31.12.2010, valoarea cumulat a pierderilor nregistrate de societile
de asigurare era de 276.637.639 lei, mai mic cu 141.627.090 lei fa de anul 2009, cu
572.400.076 lei fa de anul 2008 i cu 139.383.660 lei fa de anul 2007. Aceasta nseamn
c, fa de anul 2009, pierderile s-au diminuat cu 33,86% n termeni nominali (scderea real
fiind de 38,74%), ca urmare a influenei rezultatului pozitiv la asigurrile de via, a creterii
veniturilor din plasamente financiare, dar i a diminurii unor elemente de cheltuial (alte
45

cheltuieli netehnice, inclusiv provizioanele, impozitul pe profit).
n ceea ce privete valoarea cumulat la nivelul pieei a profiturilor realizate n anul
2010, aceasta a fost de 235.268.398 lei, n scdere nominal cu 25,32% fa de anul 2009
(scdere real cu 30,83%).
Prin urmare, n anul 2010, piaa romneasc de asigurri a nregistrat un rezultat net
negativ de 41.369.241 lei, determinat ca diferena ntre profit i pierdere.
Rezultatul net negativ nregistrat n 2010 este de 2,5 ori mai mic dect pierderea net
nregistrat la nivelul tuturor societilor de asigurare n anul precedent i, respectiv, de 14 ori
mai mic dect pierderea net a exerciiului financiar 2008.
n ceea ce privete rezultatele tehnice obinute de societile de asigurare n anul 2010,
distinct pentru activitatea de asigurri generale i respectiv pentru activitatea de asigurri de
via, situaia era urmtoarea:
a) La activitatea de asigurri generale, societile de asigurare au nregistrat un profit
tehnic n valoare cumulat de 92.969.443 lei i respectiv o pierdere tehnic de 288.052.643
lei. Prin urmare, la nivelul ntregii piee, activitatea de asigurri generale a generat un rezultat
tehnic negativ de 195.083.200 lei n anul 2010.
Se remarc ns faptul c, fa de rezultatul tehnic nregistrat n anul 2009, care a fost de
asemenea negativ (respectiv minus 320.870.559 lei), pierderea tehnic net din 2010 este cu
125.787.359 lei mai mic (scderea nominal fiind de 39,20%).
b) La activitatea de asigurri de via, societile de asigurare au nregistrat profit
tehnic n sum de 184.849.007 lei i o pierdere tehnic n sum de 79.565.673 lei, obinnduse astfel un rezultat net pozitiv de 105.283.334 lei la nivelul ntregii piee. Fa de anul
anterior, rezultatul tehnic net aferent activitii de asigurri de via a sczut cu 51.373.862 lei.
n vederea diminurii pierderilor curente i a celor cumulate din anii anteriori, societile
de asigurare au la ndemn o serie de msuri precum: restructurarea portofoliilor de
asigurare, monitorizarea corespunztoare a riscurilor asumate, diminuarea cheltuielilor de
administrare, gestionarea eficient a activitii de evaluare i plat a daunelor, recuperarea
creanelor de la intermediari etc.
Pe lng rezultatele tehnice pe cele dou categorii de asigurare, la obinerea rezultatului
financiar nregistrat la nivelul pieei au contribuit i rezultatele netehnice, n cadrul crora sunt
incluse veniturile din plasamente, cheltuielile cu plasamentele, dar i veniturile i cheltuielile
rezultate din activitatea de administrare a fondurilor de pensii facultative.
46

n anul 2010 au desfurat activitate de administrare a fondurilor de pensii facultative 3
societi: AVIVA ASIGURRI DE VIA S.A., ONIX ASIGURRI S.A. i ING
ASIGURRI DE VIA S.A. Aceste trei societi au realizat venituri din activitatea de
administrare a fondurilor de pensii facultative n valoare cumulat de 5.568.850 lei (din care
85% sunt obinute de ING ASIGURRI DE VIA S.A.) i au efectuat cheltuieli pentru
aceast activitate n valoare de 16.844.677 lei (din care 75% au fost nregistrate de ING
ASIGURRI DE VIA S.A.).
3.5. Asigurarea de rspundere civil pentru prejudicii

produse prin accidente de vehicule
Pentru Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, reglementarea adecvat i
supravegherea atent a segmentului de asigurri auto reprezint un obiectiv prioritar, avnd n
vedere c liniile de asigurri auto, respectiv clasa III Asigurri de mijloace de transport
terestru, altele dect cele feroviare i clasa X Asigurri de rspundere civil pentru vehicule,
genereaz cel mai semnificativ volum de prime brute subscrise. n anul 2010, subscrierile pe
cele dou clase de asigurri au reprezentat 74,52% din totalul primelor brute subscrise pentru
asigurri generale i 59,57% din volumul total de prime brute subscrise la nivel de pia.
n cadrul clasei X, ponderea majoritar, de circa 99%, este deinut de primele brute
subscrise pentru asigurrile obligatorii de rspundere civil pentru prejudiciile produse prin
accidente de vehicule (RCA).
Pentru sectorul asigurrilor auto, anul 2010 a reprezentat primul an de aplicare al
sistemului bonus malus, sistem menit s ncurajeze conduita prudent a conductorilor
auto n traficul rutier. Pentru aplicarea acestui sistem a fost necesar crearea unei baze de date
comune privind daunele pltite de ctre societile de asigurare n baza polielor de asigurare
RCA emise, polie existente deja n baza de date CEDAM.
n acest sens societile de asigurare autorizate s practice asigurarea RCA au transmis
n baza naional de date CEDAM administrat de CSA toate dosarele de daun deschise
pentru evenimente ntmplate ncepnd cu 01 ianuarie 2009, avnd n vedere faptul c anul
2009 a fost primul an de referin n baza cruia a fost aplicat sistemul bonus malus.
47

Conform normelor de aplicare a sistemului bonus malus, un asigurat proprietar sau
utilizator persoan fizic - este malusat (i se aplic o majorare a primei de asigurare RCA)
doar atunci cnd n anul de referin anterior a fost efectuat o plat pentru un dosar de daun
deschis ca urmare a unor prejudicii produse ntr-un accident provocat din vina sa. n acest
context, poliele RCA ncheiate cu aplicarea unei clase de malus n anul 2010 au reprezentat
doar 2% din numrul total de polie ncheiate pentru asiguraii persoane fizice. Restul
polielor au fost ncheiate cu aplicarea unei clase de bonus, respectiv o reducere a primei de
asigurare cu 5% sau 10% n funcie de perioada de valabilitate a poliei ncheiate.
Avnd n vedere c sistemul bonus-malus se aplic i pentru vehicule achiziionate n
sistem leasing ai cror utilizatori sunt persoane fizice, o parte dintre societile de asigurare au
luat decizia ncadrrii acestora la tariful aplicabil persoanelor fizice, chiar dac proprietarii de
drept ai vehiculelor sunt persoane juridice (respectiv firmele de leasing).
Introducerea sistemului bonus-malus n tarifarea asigurrilor de rspundere civil auto
RCA a reprezentat o alt msur benefic asigurailor, dup introducerea n anul 2009, n
premier pentru Romnia, a formularului de constatare amiabil de accident.
Astfel, conform normelor emise de CSA, conductorii auto implicai ntr-un eveniment
rutier au posibilitatea s utilizeze formularul de constatare amiabil de accident fr a mai fi
nevoie de constatarea efectuat de ctre Poliie.
Aceast procedur poate fi utilizat n situaia n care n accident au fost implicate dou
vehicule i n urma cruia au rezultat numai pagube materiale. n anul 2010, dintr-un total de
354.714 dosare de daun avizate societilor de asigurare n temeiul asigurrilor obligatorii
RCA, 199.153 dosare au fost soluionate prin procedura constatului amiabil, reprezentnd
56,14% din total.
De asemenea, n anul 2010, Comisia de Supraveghere a Asigurrilor a adus o serie de
modificri reglementrilor cu privire la asigurrile obligatorii RCA, care au avut n prim-plan
interesele asigurailor i ale pgubiilor, dar i stabilitatea activitii desfurat de societile
de asigurare pe acest segment de pia. Astfel, au fost modificate Normele privind asigurarea
de rspundere civil pentru prejudicii produse prin acidente de vehicule, aa cum au fost
aprobate prin Ordinul CSA nr.5/2010 (detalii n Partea a II-a a prezentului Raport, n
Subcapitolul1.3.1. Reglementri i decizii ale CSA cu efecte pe termen mediu i lung).
Nu n ultimul rnd, anul 2010 a marcat un nou nceput prin emiterea electronic a poliei
de asigurare RCA. Procedura de emitere electronic a polielor RCA este o msur menit s
elimine desfurarea activitii de vnzare a polielor RCA n spaii care nu sunt amenajate
48

corespunztor i s contribuie totodat la mbuntirea calitii informaiilor transmise de
ctre societile de asigurare n baza de date centralizat privind poliele RCA ncheiate la
nivel naional - CEDAM.
n exerciiul financiar 2010, asigurarea obligatorie de rspundere civil pentru prejudicii
produse prin accidente de vehicule (RCA) a fost practicat de 13 societi de asigurare,
respectiv: ABC ASIGURRI REASIGURRI S.A., ALLIANZ - IRIAC ASIGURRI
S.A., ARDAF S.A., ASIGURAREA ROMNEASC - ASIROM VIENNA INSURANCE
GROUP S.A., ASTRA S.A., BCR ASIGURRI S.A., CARPATICA ASIG S.A.,
SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE CITY INSURANCE S.A., EUROINS
ROMNIA ASIGURARE - REASIGURARE S.A., GENERALI ASIGURRI S.A.,
GROUPAMA ASIGURRI S.A., OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A. i
UNIQA ASIGURRI S.A.
3.5.1. Limite de despgubire
ncepnd din anul 2006, limitele de despgubire prin asigurarea obligatorie RCA s-au
majorat anual, n vederea atingerii graduale a nivelurilor impuse prin directivele europene n
materie, actualizarea acestora fiind prevzut de normele emise de CSA.
Conform reglementrilor europene actuale privind asigurarea obligatorie de rspundere
civil auto, respectiv Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European i a Consiliului
privind asigurarea de rspundere civil pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule,
statele membre ale Uniunii Europene au obligaia s prevad n legislaia proprie o limit de
despgubire n temeiul asigurrii oligatorii RCA de minimum 1.000.000 euro pentru daune
materiale, respectiv de minimum 5.000.000 euro pentru vtmri corporale i deces.
49

n baza prevederilor Directivei, Romnia a optat pentru o perioad de tranziie de 5 ani,
stabilind majorarea limitelor de despgubire anual conform (Vezi Tabelul nr. 17, anexa nr. 18)
Societile de asigurare autorizate de CSA s practice asigurri obligatorii RCA au
posibilitatea de a stabili limite de despgubire peste valoarea celor prevzute n legislaia
secundar. Pentru anul 2010, toate societile de asigurare autorizate au stabilit limitele de
despgubire la valorile minime prevzute pentru acest an de normele emise de CSA,
respectiv:
Pentru pagubele materiale produse n unul i acelai accident, indiferent de numrul

persoanelor prejudiciate, 500.000 euro, echivalent n lei la cursul de schimb al pieei
valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naional a Romniei
(BNR);
Pentru vtmri corporale i decese, inclusiv pentru prejudicii fr caracter

patrimonial produse n unul i acelai accident, indiferent de numrul persoanelor
prejudiciate, 2.500.000 euro, echivalent n lei la cursul de schimb al pieei valutare la data
producerii accidentului, comunicat de BNR.
3.4.2. Principalii indicatori privind asigurarea

obligatorie RCA
Analiza principalilor indicatori specifici asigurrilor obligatorii RCA este realizat n

baza evidenelor tehnice ale societilor de asigurare n exerciiul financiar 2010 i care au
fost raportate CSA conform prevederilor legale n vigoare.
3.5.2.1. Prime subscrise
50

Volumul total al primelor brute subscrise pentru anul de subscriere 2010 a fost de
2.464.451 mii lei i a nregistrat o cretere nominal cu 14,12% fa de anul 2009 (creterea
real fiind de 5,70%), n condiiile n care numrul contractelor de asigurare ncheiate a
crescut cu 7,71%.
Valoarea primei medii de asigurare la nivelul ntregii piee de asigurri obligatorii RCA
a nregistrat o cretere nominal cu 9,67%, de la circa 589 lei n anul 2009, la aproximativ 646
lei n anul 2010.
Avnd n vedere specificul pieei de asigurri RCA n Romnia, respectiv faptul c
aceste polie de asigurri sunt ncheiate pe un an i pe ase luni, primele medii au fost
calculate anualizat.
Creterea primei medii de asigurare este o consecin a creterii tarifelor de prim RCA.
Tarifele de prim pentru asigurarea RCA sunt stabilite de ctre societile de asigurare i
notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, care verific modul de calcul al acestora.
Legislaia n vigoare prevede obligaia asigurtorilor autorizai RCA de a-i stabili
tarifele de prim pe baza unor calcule actuariale, astfel nct s acopere toate obligaiile
asumate prin emiterea acestor polie.
Legislaia romn n domeniul asigurrilor obligatorii auto este conform cu
reglementrile europene n materie actualizate n anul 2009 prin Directiva 2009/103/CE a
Parlamentului European i a Consiliului privind asigurarea de rspundere civil auto i
controlul obligaiei de asigurare a acestei rspunderi.
Nivelul primelor de asigurare stabilite de societile de asigurare tinde s urmeze piaa
european n domeniu, avnd n vedere c factorii care sunt luai n calcul pentru stabilirea
tarifelor de prim, respectiv frecvena accidentelor produse i valoarea despgubirilor pltite,
sunt aceiai.
De asemenea, limitele de despgubire i riscurile acoperite corespund legislaiei
europene.
Din analiza tarifelor de prim RCA, notificate CSA de ctre societile de asigurare, s-a
constatat faptul c n anul 2010 societile au diversificat tarifele de prim, segmentnd modul
de tarifare n funcie de portofoliul pe care doresc s l includ n asigurare i ncercnd n
acest mod s stabileasc ct mai corect tariful de prim pentru fiecare asigurat n parte.
Structura volumului total de prime brute subscrise pentru asigurrile obligatorii RCA
pentru anul 2010, de 2.464.451 mii lei, a fost urmtoarea:
51

a) prime brute subscrise pentru asigurrile obligatorii RCA ncheiate pentru vehiculele
aparinnd persoanelor fizice n valoare de 1.277.721 mii lei, reprezentnd 51,85 % din totalul
primelor brute subscrise;
b) prime brute subscrise pentru asigurrile obligatorii RCA ncheiate pentru vehiculele
aparinnd persoanelor juridice n valoare de 1.186.730 mii lei, reprezentnd 48,15 % din
totalul primelor brute subscrise pentru aceast form de asigurare.
n anul 2010 au fost ncheiate 6.554.509 polie de asigurri obligatorii RCA, din care
4.941.059 polie pentru persoane fizice, reprezentnd 75,38% din total i 1.613.450 polie
pentru persoane juridice, reprezentnd 24,62% din total.
La data de 31.12.2010, erau n vigoare 3.718.895 polie de asigurare RCA, din care
2.800.100 polie ncheiate pentru persoane fizice, reprezentnd 75,29% din total, iar 918.795
polie ncheiate pentru persoane juridice, reprezentnd 24,71% din total. n aceste condiii,
apreciem c gradul de acoperire n asigurarea obligatorie RCA al parcului auto activ din
Romnia (care circul pe drumurile publice) a fost de peste 87%.
3.5.2.2. Indemnizaii brute pltite n cursul

exerciiului financiar 2010
n anul 2010, la societile de asigurare au fost avizate 354.714 dosare de daun, n

scdere cu 4,48% fa de anul 2009.
n acelai an, societile au pltit un numr total de 330.100 dosare de daun, n scdere
cu 3,33% fa de anul 2009. Numrul de dosare pltite reprezint 93,06% din numrul
dosarelor de daun avizate, procent uor mai ridicat dect n anul anterior.
52

Valoarea indemnizaiilor brute pltite de ctre societile de asigurare n cursul
exerciiului financiar 2010, n temeiul asigurrilor obligatorii RCA, a fost de 1.602.611 mii
lei.
Volumul indemnizaiilor brute pltite n cursul exerciiului financiar 2010 a nregistrat o
cretere nominal cu 4,63% fa de anul 2009. Aceast evoluie se datoreaz creterii daunei
medii pltite, ca rezultat direct al creterii costurilor cu despgubirile. Astfel, valoarea daunei
medii pltite la nivelul ntregii piee de asigurri RCA a nregistrat o cretere nominal cu
8,23%, de la 4.486 lei n anul 2009 la 4.855 lei n anul 2010.
Din totalul indemnizaiilor brute pltite n cursul exerciiului financiar 2010, ponderea
cea mai mare este deinut de despgubirile pltite pentru daune materiale, respectiv de
93,08%, n timp ce pentru vtmri corporale despgubirile pltite au reprezentat 6,92% din
total.
Extinderea valabilitii teritoriale a asigurrii obligatorii RCA la nivelul ntregului spaiu
al SEE, ct i majorarea limitelor de despgubire constituie premize ale creterii valorii
despgubirilor pentru vtmri corporale.
De altfel, ponderea despgubirilor pltite pentru vtmri corporale n 2010 a crescut cu
2,52 puncte procentuale comparativ cu nivelul din anul anterior. Indemnizaiile brute pltite n
cursul exerciiului financiar 2010 pentru vtmri corporale au nregistrat o cretere nominal
cu 64,42% fa de anul 2009.
53
54
BIBLIOGRAFIE
1. Gheorghe Bistriceanu, Asigurri i reasigurri n Romnia, Editura

Universitara, Bucureti, 2006
2. Iulian Vcrel, Asigurri si reasigurri, Editura Expert, Bucureti, 2006
3. www.astrasig.ro
55

Piata Asigurarilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Piata Asigurarilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

"New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor...

Chiar cu un Ford, un bun sofer este constient de faptul ca in fiecare

n urma cunotinelor acumulate n cadrul ciclului de nvmnt liceal, tema pe care am

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

CAPITOLUL I: PIAA ASIGURRILOR

Scurt istoric al asigurrilor din Romnia

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Caracteristicile pieei asigurrilor

Operaiile de asigurare, realizate pe baze contractuale, se desfoar intr-un cadru care

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

numai prin asociere cu persoane juridice i fizice romne.

Societile comerciale strine i asociaiile asigurtorilor strini pot nfiina reprezentane n

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Dimensiunea i structura pieei asigurrilor

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Clasamentul primelor 10 companii de asigurare

Top 10 - Asigurari de viata

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Top 10 - Asigurari generale

Clasamentul primelor 10 companii de brokeraj

Top 10 - Brokeri de asigurare

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Factorii de influenta ai pieei

Nu exist un singur factor care influeneaz decizia de cumprare a unei polie de

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Cererea de servicii de asigurare

Cererea de asigurare consta n contracte de asigurare, dup ce aceasta s-a confruntat cu

numrul contractelor ncheiate n perioada de referina;

numrul polielor active;

valoarea anuala a primelor de asigurare;

cuantumul sumelor asigurate n perioada de referina;

valoarea totala a angajamentelor asumate de societile de asigurare la un moment

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Oferta societilor de asigurri

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Segmentarea pieei asigurrilor

Segmentarea pieei este un proces de divizare a unei colectiviti in grupe omogene, in

factori culturali (cultura, clasa sociala);

factori sociali (grupurile de referina, familia, rolul si statutul social);

de viata, personalitatea etc.);

factori psihologici (motivaia, percepia, invitarea, convingerile si atitudinile).

potenialului client. nainte de planificarea activitilor de marketing, trebuie identificai

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

geografice (regiune, populaie, densitatea populaiei, clima);

demografice (vrsta, sex, numr de membri ai familiei, venit, ocupaie, pregtire,

psihologice (clasa sociala, stilul de viata si personalitatea).

Desigur, numrul si ordinea de importan a criteriilor ce vor fi luate n consideraie difer de

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

CAPITOLUL II: MARKETINGUL N ASIGURRI

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea

Imaginea produsului de asigurare

n domeniul asigurrilor, marketingul reprezint, pe de o parte, identificarea persoanelor

Colegiul Economic Delta Dunrii, Tulcea