REFERAT

TEMA:

MIJLOACE SI METODE DE RAZBOI CU

EFECTE INTINSE ASUPRA MEDIULUI
NATURAL

Deacu Alexandru Dan

1. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE CARE GUVERNEAZA DREPTUL PARTILOR

LA UN CONFLICT ARMAT DE A RECURGE LA MIJLOACE SI METODE DE
RAZBOI.
Factorii care au determinat elaborarea de norme juridice de-a lungul timpului
pentru limitarea dreptului statelor de a recurge directionar la metode si mijloace de
razboi:
a) efectele distructive ale razboiului;
b) persoanele asupra carora sunt indreptate;
c) locurile si bunurile vizate.
Pe aceasta baza in Dreptul international au fost consacrate trei principii
fundamentale:
a) in alegerea acestor mijloace si metode trebuie sa se faca intotdeauna o
distinctie neta intre obiectivele militare, pe de o parte si populatia, persoanele
civile si bunurile cu caracter civil, pe de alta parte atacurile sa nu fie indreptate
decat impotriva primelor;
b) sa limiteze pe cat posibil suferintele pe care le-ar putea indura combatantii si
proportiile distrugerilor.
Cele trei principii se traduc in interzicerea metodelor si mijloacelor de razboi care:
produc raul superflu, cu efecte nediscriminante, cu efecte extinse asupra mediului
natural si efecte de lunga durata.
Pana in secolul XIX era la libera alegere a statelor in a adopta si folosi metodele
si mijloacele de ducere a razboiului. Pentru justificarea acestei conceptii au fost
elaborate si puse in circulatie o serie de teorii cum sunt:

Ratiunea razboiului;

Starea de necesitate;

Necesitatea militara.
Necesitatea militara este unul din principiile fundamentale care impreuna cu
principiul umanitatii, alcatuiesc osatura Dreptului international Umanitar al
conflictelor armate.
Acestui principiui i s-a adaugat un corectiv ,,principiul necesitatii.
Principiul limitarii dreptului de a recurge la forta a fost enuntat pentru prima oara
in dreptul conventional la Conferinta de pace de la Haga din 1899.
Prin articolul 35 din Protocolul 1 de la Geneva din 8 iunie 1977 principiul a fost
ratificat si dezvoltat conferindu-i-se urmatorul continut:

1.

In orice conflict armat, dreptul partilor la conflict de a alege metodele si mijloacele

de razboi este nelimitat;

2.

Este interzis de a folosi arme, proiectile si materii precum si metodele de razboi

proprii care pot cauza raul superflu;

3.

Este interzis de a utiliza metode sau mijloace de razboi care sunt concepute a
cauza, sau de la care se poate astepta sa cauzeze daune extinse, durabile si grave
mediului natural.
2. METODE SI MIJLOACE DE RAZBOI INTERZISE
2.1. Criterii de ilegalizare:
Este interzisa folosirea intr-un conflict armat a metodelor si mijloacelor de razboi:

Care produc raul superflu (crude barbare si perfide);

Care au efecte nediscriminate (arme oarbe, chimice, bacteriologice, armele

nucleare si termonucleare;

Armele care produc daune intinse, grave si durabile mediului natural.

a.) Mijloace si metode de razboi care produc raul superflu.

Orice proiectil cu o greutate mai mica de 400g care ar fi exploziv sau incarcat cu
materii fulminante sau inflamabile ( Declaratia de la S. Petesburg 1968 );

Gloantele care se dilata sau se turtesc usor in corpul omenesc, gloantele a caror
camasa nu acopera in intregime miezul sau ar fi prevazute cu incizii (Decl. Haga
1889);

Metodele interzise prin Conventia a -IV- din 1907 precum:

- A ucide un inamic care, depunand armele sau nemaiavand mijloace de a se apara,
s-a predat fara conditii,
- De a declara ca nimeni nu va fi crutat .

Gloantele explozive si asimilate;

Armele al caror efect principal este de a rani prin schije care nu sunt detectabile prin
raze X in corpul omenesc.
b.) Mijloace si metode cu efect nediscriminat.
Principiul nediscriminarii, care guverneaza intreaga materie a dreptului umanitar,
constituie ratiunea sa de a fi, inglobeaza o dubla interdictie:
-

de a folosi armele cu efect nediscriminat,

de a lansa atacuri fara discriminare.

Doua categorii de arme produc efecte nediscriminate:

-

armele chimice si bacteriologice,

armele nucleare.
b.1. Armele chimice si bacteriologice (biologice)
Def: armelor chimice - mijloace de lupta pe baza de substante lichide sau
solide folosite in caz de conflict armat, producand efecte toxice directe asupra
oamenilor animalelor si plantelor.
Def: armelor bacteriologice mijloace de lupta concepute pe baza de
agenti biologici si utilizate in caz de razboi cu scopul de a cauza imbolnaviri sau
moartea in randul oamenilor, animalelor si plantelor, agenti biologici cu capacitatea
de a se multiplica in contact cu mediul infectat.
Efectele armelor chimice si bacteriologice: prin efectele lor nediscriminate,
armele chimice afecteaza in primul rand partea cea mai vulnerabila a populatiei
civile: copii, femei, gravide, batrani, bolnavi. La intrunirea Consiliului Executiv al
Federatiei oamenilor de stiinta din 28-29ianuarie 1966, ca urmare a analizarii
consecintelor razboiului din Vietnam, acestia au declarat ferm ca aceste arme
constituie un atac impotriva intregii populatii in cazul in care recoltele sunt distruse,
impotriva combatantilor si necombatantilor.
Procesul de ilegalizare a armelor chimice : intrand subincidenta celor doua
procese fundamentale ale dreptului umanitar ,,raul superflu si ,,efectul
nediscriminat utilizarea armelor chimice este ilegala de ,, legea lata.
Incercarea de nominalizare a interdictiei armelor chimice a debutat efectiv
in anul 1874, odata cu adoptarea Declaratiei de la Bruxelles privind legile si
obiceiurile razboiului terestru. Intrucat declaratia nu a fost ratificata de nici un stat
ea nu a dobandit forta juridica astfel ca la prima Conferinta de pace de la Haga
1889 (17-29 iulie) se adopta Declaratia privitoare lainterzicerea proiectilelor care nu
au ca singur scop, de a raspandi gaze asfixiante sau vatamatoare.
Dupa primul razboi mondial statele invingatoare au hotarat interzicerea
prin tratatele de pace de la Paris, statelor invinse a folosirii si importului de gaze
inabusitoare, otravitoare si altele similare, lichide materii si alte procedee
asemanatoare precum si materialelor special destinate fabricarii, pastrarii si
folosirii. Totodata statele si-au propus sa adopte un instrument international cu o
vocatie de universalitate care sa ilegalizeze definitiv folosirea acestor arme. O prima
incercare s-a facut la Conferinta de la Washington asupra limitarii armamentelor
(1921-1922) unde pe baza a doua proiecte initiate de S.U.A. a fost semnat la 6
februarie 1922 ,,Tratatul referitor la folosire submarinelor si a gazelor toxice in
razboi. Intrucat tratatul nu a fost ratificat acesta nu a intrat in vigoare.

Protocolul de la Geneva din 17 mai 1925 privind interzicerea folosirii in

razboi a gazelor toxice, asfixiante sau similare a constituit un factor de
descurajare in folosirea acestor arme in cursul celui de al IIlea razboi mondial.
La 10 ianuarie 1969 Adunarea Generala O.N.U. a insarcinat pe secretarul
sau general sa pregateasca cu ajutorul expertilor un raport asupra armelor chimice
care sa fie comunicat Conferintei Comitetului de Dezarmare de la Geneva,
Consiliului de Securitate, Adunarii Generale si statelor membre.
In anul 1970 raportul intitulat ,, Armele chimice si bacteriologice a fost prezentat
Adunarii Generale si examinat de Comitetul celor 18 state pentru dezarmare. In
baza acestui raport, Adunarea Generala a adoptat Rezolutia 3603/XXIV in care se
condamna utilizarea armelor chimice si bacteriologice ca fiind contrara dreptului
international.
Incepand cu anul 1971interzicerea armelor chimice a facut obiectul unui punct
separat pe ordinea de zi a Adunarii Generale. S-a demarat procesul unei Conventii
internationale.
b.2. Statutul juridic al armelor bacteriologice (biologice )
Armele bacteriologice (biologice) sunt mijloace concepute pe baza de agenti
biologici utilizati in conflictele armate cu scopul de a cauza adversarului
imbolnavirea sau moartea in randul animalelor, oamenilor sau plantelor.
Regimul juridic: facand parte din aceeiasi familie cu armele chimice aceste
arme cad sub influenta aceluiasi principiu al nediscriminarii si sunt reglementate de
aceleasi norme juridice. In ceea ce priveste aceste norme s-a facut un pas inainte
prin adoptarea la 11 aprilie 1972 a ,,Conventiei cu privire la interzicerea
perfectionarii, producerii si stocarii armelor bacteriologice (biologice) si cu toxine si
la distrugerea acestora, ceea ce constituie primul document international ce
prevede eliminarea din arsenalele statelor a unei intregi categorii de arme.
Din punct de vedere al Dreptului international, in preambulul Conventiei cu
privire la interzicerea acestor arme, in paragrafele 9 si 10 statele parte la conventie
isi exprima hotararea ca: ,,este in interesul intregii omeniri, sa se excluda complet
posibilitatea ca agentii bacteriologici (biologici), toxinele sa fie folosite ca arme, cu
convingerea ,,ca astfel de folosire ar fi contrara constiintei umanitatii si ca nu ar
trebui precupetit nici un efort pentru diminuarea acestui pericol.
b.3 Armele nucleare si termonucleare.
Def: reprezinta orice dispozitiv susceptibil de a elimina energie nucleara in
mod necontrolat in al carui ansamblu de caracteristici il fac apt pentru a fi folosit in
scopuri de razboi. Conceptul de arma nucleara inglobeaza:

bomba atomica;

bomba cu hidrogen (denumita termonucleara) ;

bomba cu neutroni ( o bomba cu neutroni de putere mai mica cu forta exploziva

mai redusa dar cu emisiune sporita de radiatie neutronica).
Statutul juridic: armele nucleare constituie o categorie de arme, de
mijloace de razboi specifica, diferita de celelalte mijloace atat sub raport cantitativ
- producerea de distrugeri masive si pagube, cat si sub raport calitativ efect termic
masiv, efectul undei de soc si al otravirii masive prin radioactivitatea penetranta.
In dreptul international nu exista norme care sa interzica in mod expres utilizarea
armelor nucleare ci numai unele interdictii partiale:

efectuarea de experiente in atmosfera, in spatiul cosmic, sub apa;

de a experimenta, utiliza, fabrica, produce sau achizitiona, primi,depozita, instala,

monta sau poseda intr-o anumita zona;

de a plasa sau instala armele nucleare pe fundul oceanelor precum si in subsolul

lor;

de a plasa pe orbita in jurul pamantului sau pe alte corpuri ceresti obiecte

purtatoare de arme nucleare;

utilizarea lor pe Luna;

plasarea lor in Antarctica.

Adunarea Generala O.N.U. a adoptat pe 24 nov. 1961 ,,Declaratia cu privire
la interzicerea armelor nucleare sau termonucleare unde se declara:

a)

Folosirea armelor nucleare si termonucleare este contrara spiritului literei si altor

scopuri ale cartei O.N.U. si constituie ca atare o violare a Cartei.

b)

Folosirea armelor nucleare si termonucleare ar depasi necesitatile de razboi si ar

cauza umanitatii si civilizatiei suferinte si distrugeri oarbe si este in consecinta
contrara regulilor Dreptului international si regulilor umanitatii.

c)

Folosirea armelor nucleare si termonucleare este indreptata nu numai impotriva

unui inamic sau unor inamici, ci contra omenirii in general dat fiind ca popoarele
lumii neimplicate in razboi vor avea de suferit toate ravagiile cauzate de folosirea
acestor arme;

d)

Orice stat care foloseste arme nucleare si termonucleare trebuie sa fie considerat
drept unul care violeaza Carta O.N.U. actionand cu dispret fata de legile umanitatii
si admitand o crima impotriva umanitatii si civilizatiei.
Actionand in aceasta directie, in 1962 Adunarea Generala a O.N.U. a
adoptat o noua rezolutie prin care ,,roaga Secretarul General sa consulte in
continuare guvernele statelor membre in vederea obtinerii punctelor de vedere
asupra posibilitatii convocarii unei conferinte speciale pentru semnarea unei

conventii cu privire la interzucerea folosirii armelor nucleare si termonucleare in

scopuri de razboi.
La 26 sept. 1972 U.R.S.S. prezinta un Proiect de rezolutie care dupa ce a fost
revizuit a fost adoptat la 29 nov. prin Rezolutia 2936 care s-a intitulat: ,,
nerecurgerea la forta in relatiile internationale si interzicerea permanenta a armelor
nucleare.
In aceasta ordine de idei trebuie consemnata si pozitia celor 127 de state
nealiniate, de considerare unanima ca ilegala folosirea armelor nucleare.
In lipsa expresa a unei ,,legi lata a utilizarii armelor nucleare, statele
clubului nuclear, mai ales, darsi altele, considera utilizarea armelor nucleare, in
special cele tactice, ca legala.
Toate acestea dovedesc faptul ca desi exista principii si norme de drept
international aplicabile armelor nucleare si un consens aproape general la O.N.U. si
in randul oamenilor de stiinta asupra caracterului ilegal al folosirii armelor nucleare,
absenta unei norme exprese in acest sens a permis unor state sa se situeze si sa
actioneze in sens contrar.
1.

Mijloace si metode de razboi ecologic:

Criteriul ecologic: ca principiu de drept international umanitar a fost destinat sa
ilegalizeze folosirea unor metode si mijloace de razboi si a fost consacrat pentru
prima data in 1977 in Protocolul 1 aditional la cele 4 Conventii de la Geneva din 12
aug. 1949 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale. El a
fost formulat in Art. 55 intitulat: ,,Protectia mediului natural dupa cum urmeaza:

1.

2.

Razboiul va fi condus veghind la protejarea mediului natural, contra daunelor

intinse durabile si grave. Aceasta protectie include interdictia de a utiliza metode
sau mijloace de razboi concepute pentru a cauza sau de la care se poate astepta sa
cauzeze asemenea daune mediului natural, compromitand datorita acestui fapt
sanatatea sau supravietuirea populatiei.
Atacurile contra mediului natural cu titlul de represalii sunt interzise.
Acest protocol reglementeaza trei mari probleme si anume:

1.
2.

3.

Ce se intelege prin ,, mediul natural in sensul in Protocolului;

Care sunt mijloacele si metodele de razboi, care in timp de conflict armat afecteaza
mediul natural, care datorita acestui fapt sunt interzise.
Ce sisteme de protectie sunt prevazute.
Mediul natural conform dreptului international umanitar reprezinta:

Resursele naturale;

Padurile si alte invelisuri vegetale;

Fauna flora si alte elemente biologice, inclusiv climatice;

Dinamica, compozitia, sau structura Pamantului inclusiv biosfera, litosfera,

hidrosfera, atmosfera si spatiul extraterestru.
c.1. Mijloace si metode de razboi cu efecte intinse grave asupra
mediului natural
Mediului natural i se pot aduce daune intinse grave si durabile prin
mijloace special concepute in acest sens, insa in timp de conflict armat, pot avea
efecte asupra mediului natural si armele conventionale mai ales in structura de
munitie exploziva sau munitie incendiara. Ex : razboiul din Vietnam.
Efecte mult mai distructive si de lunga durata au armele nonconventionale,
din categoria celor de distrugere in masa. Dintre agentii chimici cu efectele cele mai
distructive se numara: dioxina, agentii fitotoxici, armele bacteriologice, armele
nucleare si termonucleare de modificarea mediului.
Aceste mijloace de razboi ecologic, au un caracter necontrolabil, care pot perturba
echilibrul mediului natural, constituind o amenintare pentru toate componentele
sale- pamant, apa, aer.
c.2. Masuri de protectie a mediului natural impotriva efectelor
ostilitatilor.
Sistemul de masuri conceput pentru protectia mediului natural in caz de conflict
armat vizeaza doua obiective fundamentale:
Protectia mediului natural ca atare fata de mijloacele si metodele de razboi care
pot produce daune intinse, durabile si grave.
Protectia populatiei civile fata de efectele utilizarii eventuale a unor metode si
mijloace de razboi.
Masurile vizand protectia mediului ca atare sunt prevazute in articolul 35,
paragraful 3 din Protocolul I, in articolul 1 din Coventia cu privire la interzicerea
utilizarii in scopuri militare sau a oricaror scopuri ostile a tehnicilor de modificare a
mediului natural din 18 iun. 1977 si in paragraful 4 din preambulul conventiei
asupra armelor clasice din 10 oct. 1980.
In paragraful 4 din preambulul Conventiei asupra interzicerii sau limitarii
utilizarii anumitor arme clasice care pot fi considerate ca producand efecte
traumatizante excesive sau ca lovind fara discriminare, de la Geneva din 10 oct.
1980, reaminteste in scopul precizarii efectului sau ,, ca este interzisa utilizarea de
metode si mijloacede razboi, care sunt concepute pentru a cauza, sau de la care se
poate astepta sa cauzeze daune intinse, durabile si grave mediului natural

Masuri de protectie a populatiei fata de efectele razboiului ecologic sunt in

stransa legatura cu cele vizand protectia mediului insa prin cateva norme speciale
legiuitorul international a dorit sa ofere un plus de securitate populatiei.
Art. 51- din Protocolul I enunta principiul fundamental ca ,,Populatia civila
si persoanele civile se bucura de o protectie generala contra pericolului rezultand
din operatiunile militare.
Art. 55 - are aplicabilitate directa la protectia populatiei civile in razboiul
ecologic.
c.3. Mijloace perfide
Conceptul de ,,perfidie in dreptul international umanitar, vizeaza numai
faptele comise in caz de conflict armat, si corespunde numai unui anume
comportament in lupta, care isi are fundamentul in criteriu de loialitate si
umanitate.
Articolul 23 litera b din regulamentul anexa a Conventiei a-IV-a de la Haga
din 1907 dispune: ,,in afara prohibirilor stabilite prin Conventii speciale, este mai
ales interzis, de a ucide sau rani prin tradare si indivizi apartinand natiunii sau
armatei inamice
-

folosirea abuziva a drapelului alb;

utilizarea abuziva a pavilioanelor si uniformelor inamice.

Protocolul 1 de la Geneva din 1977 stabileste ca regula generala
interzicerea: de a ucide, rani, captura un adversar recurgand la perfidie.
Actele urmatoare sunt exemple de perfidie:
simularea intentiei de a negocia sub acoperirea pavilionului parlamentar sau
simularea predarii;

simularea unor incapacitati datorate unor rani sau boli;

simularea de a avea statutul de civil sau de necombatant;

simularea de a avea atatut protejat folosind, embleme sau uniforme de la O.N.U.

ale statelor neutre sau ale statelor care nu sunt parti in conflict.
Art. 37, partea I din Protocolul de la Geneva din 1977 prevede: sireteniile
nu sunt interzise. Constituie siretenii de razboi actele care au ca scop sa induca un
adversar in eroare sau de a-l face sa comita imprudente insa care nu incalca nici o
regula de drept international aplicabil in conflictele armate si care, nefacand apel la
credinta adversarului in ceea ce priveste protectia prevazuta de acest drept, nu
sunt perfide. Exemple: folosirea de camuflaje si de lumini, operatiuni asimilate, false
informatii.

3.

REGIMUL UNOR ARME CLASICE DE NATURA A PRODUCE ,,RAUL SUPERFLU

SI AL UNOR ARME NECONVENTIONALE.

3.1.

Consideratii preliminare
Conferinte internationale care au interzis sau limitat anumite arme sau categorii
de arme:

a.) Conferinta de la Sankt Petesburg 11 dec 1868 (interzicerea de proiectile cu o

greutate inferioara de 400 g, explozive incarcate cu materii fulminante sau
inflamabile.
b.) Conferinta de pace de la Haga din 1889 si 1907 care auinterzis:

proiectilele explozive lansate din baloane expirata;

proiectilele care au ca scop raspandirea gazele asfixiabile si vatamatoare

expirata;

gloantele dum-dum;

mine automatice maritime neechipate cu un mecanism de neutralizare (depasita)

c.) Conferinta de la Geneva din 1925 ( privind interzicerea gazelor asfixiante

otravitoare si a metodelor de razboi bacteriologic ) in vigoare;
d.) Adunarea Generala a O.N.U. prin rezolutia 2826 din 16 dec. 1971 interzice
perfectionarea producerea si stocarea armelor bacteriologice.
3.2.
a.

Regimul unor arme conventionale specifice.

Preliminariile Conferintei N.U. asupra interzicerii sau limitarii folosirii
anumitor arme clasice.
La Conferinta din 1972 a Crucii Rosii internationale experti din 19 state au
cerut examinarea cu ajutorul unor experti juristi, militari si medici problema
interzicerii sau limitarii exprese a armelor traditionale de natura a comite suferinte
inutile sau de a lovi fara discriminare.
La Conferinta Ntiunilor Unite de la Geneva din 1980 unde au luat parte 85 de
state inclusiv Romania in urma actului final s-au stabilit urmatoarele:
Conventia asupra interzicerii sau limitarii utilizarii anumitor arme clasice care
pot fi considerateca producand efecte traumatizante excesive sau ca lovind fara
discriminare;

Protocolul privind schijele nelocalizabile;

Protocolul asupra interzicerii sau limitarii utilizarii de mine capcane sau alte
dispozitive;

b.

Protocolul asupra interzicerii sau limitarii armelor incendiare ;

Rezolutia asupra sistemelor de arme de mic calibru.

Armele clasice care pot fi considerate ca producand efecte traumatizante

excesive sau ca lovind fara discriminare
Conventia care reglementeaza aceste arme, denumita si ,,Conventia armelor
inumane este documentul cel mai important adoptat de conferinta. Ea este
alcatuita dintr-un preambul si 11 articole. Preambulul este plasat in preambulul
Cartei O.N.U. fiind raportat si la alte documente internationale pertinente: ,,orice
stat se arata in primul alineat al preambulului are datoria in conformitate cu Carta
Natiunilor Unite, de a se abtine in relatiile sale internationale de a recurge la
amenintarea sau folosirea fortei
In cele 4 alineate ale preambulului sunt reafirmate principiile generale ale
Dreptului International Umanitar - al protectiei persoanelor civile impotriva
ostilitatilor, limitarea dreptului de a alege metode si mijloace de razboi si
interzicerea folosirii in conflictele armate de proiectile, materii si metode de razboi
de natura a cauza raul superflu; interzicerea metodelor sau mijloacelor de razboi
concepute a cauza daune extinse, durabile si grave mediului inconjurator.
Alte 4 alineate se refera la: destinderea internationala, incetarea cursei
inarmarilor si la instaurarea increderii intre state, progresul pe calaea dezarmarii
generale si complete, incetarea stocarii productiei si proliferarii acestor arme.
Ultimele doua alineate fac apel la Adunarea Generala O.N.U. si la Comisia
de Dezarmare a N.U. de a decide examinarea problemei largirii posibile a
conventiei.
a.

Schijele nelocalizabile

Protocoluli referitor la schijele nelocalizabile, in interdictia prevazuta in

protocol nu se face referire decat la armele al caror efect principal este ranirea prin
schije nelocalizabile, care nu pot fi detectabile prin raze X, nu si alte arme care pot
avea un asemenea efect cum sunt spre exemplu minele invelite in carcasa de
plastic pentru a se evita detectarea lor.
b.

Minele capcane si alte dispozitive.

Restrictiile se refera la protectia populatiei civile si impune doua categorii de

restrictii:
Restrictiile generale care: vizeaza o mai buna protectie a populatiei in
mediul civil si anume se refera la faptul ca este interzisa interzicerea atacarii
populatiei cu astfel de arme.

 in prima situatie este interzisa in toate imprejurarile de a se dirija armele la

care se refera articolul contra populatiei civile in general sau contra civililor
inindividual, nici cu titlu ofensiv, nici cu titlu defensiv si nici ca masura de represalii.
in a doua situatie se refera la utilizarea fara discriminare a acestor arme, a
plasarii acestora.
De asemenea, Protocolul mai impune si restrictii cu privire la locurile de
plasare a campurilor de mine si anume: ,,este interzisa folosirea lor in orase, sate,
zone cu concentrari de populatie civila. Tot acest protocol mai prevede impunerea
de restrictii in ce priveste folosirea minelor cu actiune de la distanta.
Restrictii speciale: referitoare la interzicerea unor tipuri de capcane si a
altor tipuri de dispozitive si impunerea unor conditii speciale utilizarii unor categorii
de mine.
Interdictia se refera la trei categorii de capcane:

cele care sunt in mod special viclene sau perfide;

la cele concepute a cauza rani inutile sau suferinte superflue;

la cele atasate sau asociate diferitelor obiecte sau bunuri.

c. Arme incendiare.

Def: orice arma sau munitie conceputa a pune foc obiectelor sau a
produce arsuri persoanelor prin actiunea flacarilor, a caldurilor sau a unor
combinatii de flacari si caldura, care degaja o reactie chimica dintr-o substanta
chimica lansata asupra tintei.
Regimul utilizarii: interzicerea atacarii indirecte a populatiei civile cu arme
incendiare este enuntata in paragraful 2.3. din Protocolul 1 de la Geneva din 1977
care prevede ,, este interzis in toate imprejurarile de a face dintr-un obiectiv militar
situat in interiorul unei concentratii de civili, obiectul unui atac cu arme incendiare
lansate din aeronave
d.Proiectile de mic calibru: in aceasta problema Conventia din 10 oct.
de la Geneva din 1979 nu a rezolvat nici una dintre problemele existentei armelor
conventionale, insa a introdus noi elemente de moderatie.
4.

REGIMUL JURIDIC AL UNOR ARME sI METODE DE RaZBOI CONVEN|IONALE

Consideratii preliminare:
Conferinta Natiunilor Unite pentru mediul natural de la Stocholm din iunie
1972 a adoptat un plan de masuri cu 109 recomandari ce trebuie intreprinse la nivel
international pentru a impiedica deteriorarea mediului.

Un organism specializat al O.N.U. ,, Programul Natiunilor Unite pentru

Mediul Natural creat de Adunarea Generala in 1972, a pregatit impreuna cu alte
institutii specializate o serie de conventii internationale pentru protectia mediului
impotriva activitatilor pasnice dar daunatoare.
Procesul de elaborare a unei conventii internationale:
Initiat in 1974 de S.U.A. si U.R.S.S. pe baza unei intelegeri difuzate ulterior
la O.N.U. care prevedea adoptarea de masuri pentru a depasi pericolul utilizarii
tehnicilor de modificare a mediului natural in scopuri militare.
In acelasi an, la cererea guvernului U.R.S.S. de a inscrie pe ordinea de zi a
celei de a XXIX sesiuni a Adunarii Generale a O.N.U. a punctului intitulat
,,Interzicerea actiunilor de influenta a mediului inconjurator si a climei in scopuri
militare sau incompatibile cu mentinerea securitatii internationale, bunastarii si
sanatatii omului.
Dupa mai multe sedinte in cadrul Adunarii Generale O.N.U. la 10 dec. 1976
este adoptata ,,Conventia cu privire la interzicerea utilizarii tehnicilor de modificare
a mediului inconjurator in scopuri militare sau in alte scopuri, iar la 8 iun. 1977 a
fost deschisa spre semnare sau aderare.
Interzicerea mijloacelor de modificare a mediului in scopuri
militare:
Conventia este alcatuita dintr-un preambul si 10 articole. Ea
consemneaza obligatia statelor parti asupra:
De a nu se angaja in utilizarea in scopuri militare sau in orice alte scopuri ostile
a tehnicilor de modificare a mediului natural cu efecte larg rasp@ndite, de durata
lunga sau grave,, cu mijloace de distruge
Sa nu acorde asistenta, sa nu incurajeze sau sa nuincite alt stat sau grup de
state sau organizatiiinternationale la angajarea in activitati contrar prevederilor
Conventiei.
Conventia a intrat in vigoare la 5 oct. 1978, la ea fiind parte 47 de state
intre care si Romania.
Preocupari pentru interzicerea unor astfel de arme au existat si in
Conferinta pentru reafirmarea si dezvoltarea dreptului international umanitar.In
protocolul I adoptat, la 8 iunie 1977, s-a inserat un articol 55- care prevede:
Razboiul va fi condus veghind la protejarea mediului natural contra pagubelor
intinse, durabile ti grave. Aceasta protectie include interzicerea utilitarii de metode
sau mijloace de razboi concepute a cauza sau de la care se poate astepta sa
cauzeze astfel de pagube mediului natural, compromitand, prin aceasta, sanatatea
sau supravietuirea populatiei.

In prezent se discuta tot mai mult in diverse conferinte internationale

despre o ordine internationala umanitara a mediului natural guvernata de un drept
international umanitar al mediului.