Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Licenta Iasi (196 PG)
Grile Licenta Iasi (196 PG)
Grile Licenta Iasi (196 PG)
TEMA NR. 2:
Rolul factorilor functionali n formarea aparatului dento-maxilar
1. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorit:
A. arhitectonicii speciale DA
B. structurii osului maxilar NU
C. funciilor glandulare DA
D. esutului venos erectil DA
E. poziiei mandibulare NU
318
2. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea oral se soldeaz cu deficiene n ceea ce privete:
A. reglarea cantitii de aer DA
B. umectarea i sterilizarea aerului DA
C. reducerea global a debitului de aer la nivel pulmonar DA
D. structura osului alveolar NU
E. tulburri de erupie dentar NU
321
3. Aerul inspirat pe gur are ca efect:
A. o aciune direct asupra bolii palatine DA
B. lipsa de eficien a buzei superioare DA
C. retroalveolodonia superioar DA
D. ocluzia adnc acoperit NU
E. efectul de tiraj asupra aerului aflat n cavitile nazale i sinusale NU
323
4. Alimentarea artificial a sugarului prezint unele inconveniente:
A. copilul execut micri de retropulsie DA
B. ingestia unei cantiti de aer (aerofagie) NU
C. creterea secreiei salivare NU
D. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei DA
E. prezena deformaiei rahitice a maxilarelor DA
332
5. Intensitatea forelor masticatorii ca factori predispozani pentru producerea anomaliilor dento-maxilare
intervin prin mai multe ci:
A. musculatura masticatorie i oasele maxilare sunt dezvoltate mai puin DA
B. abraziunea fiziologic lipsete sau este foarte redus DA
C. apariia ocluziei adnci acoperite NU
D. apariia hipersecreiei salivare NU 6
B. rotacismul DA
C. dislalia labialelor DA
D. rinolalia nchis NU
E. disritmiile NU
384
12. Muchii aparatului dento-maxilar au o influen complex asupra oaselor maxilare n
dinamic prin urmtoarele modaliti:
A. prin intermediul inseriilor osoase DA
B. prin intermediul articulaiei temporo-mandibulare NU
C. prin aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase DA
D. prin poziia de echilibru a mandibulei NU
E. prin aplicarea indirect a forelor musculare prin intermediul sistemului dentar DA
405
13. Pe o electromiogram se pot aprecia:
A. amplitudinea potenialului electric DA
B. modificrile de poziie i form ale organelor componente NU
C. energia cinetic NU
D. frecvena impulsurilor nervoase care ajung la muchi DA
E. durata i cronologia apariiei potenialelor de aciune la diferii muchi DA
412
14. Obiectivele terapeutice urmrite n echilibrarea aciunilor musculare sunt:
A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste DA
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile NU
C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare DA
D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe NU
E. folosirea contraciei musculare ca surs de energie n vederea corectrii modificrilor
morfologice DA
415
15. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt:
A. declaneaz n mod reflex contracii musculare DA
B. descompune forele verticale DA
C. contribuie la normalizarea funciilor perturbate DA
D. stimularea erupiei dentare NU
E. expansiunea activ a maxilarelor NU
416
16. Consecinele obiceiului de sugere a policelui sunt:
A. tonusul labial sczut DA
B. modificarea ariei de aciune (incompetena labial) DA
C. retrodenia superioar NU
D. tip anormal de deglutiie (sindrom protruziv anterior) DA
E. prognaia mandibular funcional NU 8
439
17. Efectul interpoziiei obrajilor ntre prile laterale ale arcadelor determin:
A. proalveolodenie superioar NU
B. oprire n dezvoltarea vertical a arcadelor n sectoarele laterale DA
C. retrognaie mandibular funcional NU
D. apariia unei supraocluzii incisive accentuate DA
E. ocluzie invers lateral DA
443
18. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie ntrunite mai
multe condiii:
A. intensitatea i durata cu care este practicat DA
B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare DA
C. poziia de echilibru a mandibulei NU
D. bilanul forelor oro-faciale DA
E. modelarea funcional a articulaiei temporo-mandibulare NU
444
19. Prezena vegetaiilor limfo-epiteliale ce mpiedic funcia respiratorie poate determina:
A. o deplasare nainte a mandibulei DA
B. ntrziere n erupia dentar NU
C. prezena tulburrilor de fonaie NU
D. o extensie a capului DA
E. o deplasare distal a mandibulei DA
325
TEMA NR. 3:
Dezvoltarea ocluziei dentare
1. Prin erupia molarilor de 6 ani se produc urmtoarele schimbri dento-alveolare i dentodentare importante:
A. reducerea spaiului primat;
B. modificarea lungimii arcadei;
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. modificarea formei arcadei;
E. a doua nlare a ocluziei dentare.
Rspuns: A, B, D, E.
2. Prin erupia molarilor de 6 ani se produc urmtoarele schimbri dento-alveolare i dentodentare importante:
A.
reduc
erea
spai
ului
prim
at; 9
D. 6 i 9 ani;
E. 8 i 10 ani.
Rspuns: D.
14. A doua perioad a dentiiei mixte este n intervalul de vrst:
A. 6 i 10 ani;
B. 9 i 11ani;
C. 9 i 12 ani;
D. 6 i 9 ani;
E. 8 i 10 ani.
Rspuns: B.
15. Planul postlacteal n linie dreapt ofer un raport molar:
A. cuspid n anul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
Rspuns: D.
16. Planul postlacteal n treapt mezializat ofer un raport molar:
A. cuspid n anul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.
Rspuns: A.
17. Planul postlacteal n treapt distalizat ofer un raport molar:
A. cuspid n anul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
Rspuns: C.
18. Erupia primilor molari permaneni poate produce:
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua nlare a ocluziei dentare;
C. prima mezializare a mandibulei;
D. deglutiia de tip adult;
E. reglarea relaiei de postur.
Rspuns: B.
19. Erupia molarilor doi permaneni poate produce:
A. a doua mezializare a mandibulei; 12
TEMA NR. 4:
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
1. Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. retenia prelungit a dinilor temporari;
B. modificarea lungimii arcadei;
C. caria dinilor temporari;
D. modificarea formei arcadei;
E. pierderea prematur a dinilor temporari.
Rspuns: A, C, E.
2. Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. deglutiiile atipice;
B. retenia prelungit a dinilor temporari;
C. caria dinilor temporari;
D. pierderea prematur a dinilor temporari;
E. anomaliile gentice.
Rspuns: B, C, D.
3. Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. deglutiia infantil;
B. retenia prelungit a dinilor temporari;
C. caria dinilor temporari;
D. pierderea prematur a dinilor temporari;
E. sugerea policelui.
Rspuns: B, C, D.
4. Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: 13
TEMA NR. 5:
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare
1. Care terminologie este corect pentru caracterizarea profilului labial ?
A. prochilie;
B. retrognaie;
C. vetibulo-versie;
D. retrocheilie;
E. endocheilie.
Rspuns: A, D.
2. Care terminologie este corect pentru caracterizarea profilului bazelor scheletale ?
A. progenie;
B. retrognaie;
C. exognatie;
D. endoalveolie;
E. prognatie.
Rspuns: B, E.
3. Care terminologie este corect pentru caracterizarea profilului arcadelor alveolare ?
A. progenie;
B. retroalveolie;
C. exognatie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
Rspuns: B, E.
4. Care terminologie este corect pentru caracterizarea bazelor scheletale ?
A. progenie;
B. retrognaie;
C. exognatie;
D. endoalveolie;
E. prognatie.
Rspuns: B, C, E.
5. Care terminologie este corect pentru caracterizarea arcadelor alveolare ?
A. proganie;
B. retroalveolie;
C. exoalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
Rspuns: B, C, D, E.
6. Care terminologie este corect pentru caracterizarea micrilor dentare n sens vertical ?
A. vestibulo-versie; 17
B. suprapoziie;
C. infrapoziie;
D. palato-gresie;
E. egresie.
Rspuns: B, C, E.
7. Care terminologie este corect pentru caracterizarea micrilor dentare n sens orizontal ?
A. vestibulo-versie;
B. suprapoziie;
C. mezio-palato-rotaie;
D. palato-gresie;
E. mezio-gresie.
Rspuns: A, D, E.
8. Care terminologie este corect pentru caracterizarea ocluziei dentare ?
A. vestibulo-versie;
B. disto-ocluzie;
C. infra-ocluzie;
D. palato-gresie;
E. egresie.
Rspuns: B, C.
9. Care terminologie este corect pentru caracterizarea ocluziei dentare ?
A. vestibulo-ocluzie;
B. supra-ocluzie;
C. mezio-palato-rotaie;
D. palato-ocluzie;
E. mezio-ocluzie.
Rspuns: B, E.
10. Care terminologie este corect pentru caracterizarea poziiei mentonului ?
A. progenie;
B. retrognaie;
C. retrogenie;
D. endoalveolie;
E. laterogenie.
Rspuns: A, C, E.
11. Relaia de ocluzie neutral cheia lui Angle este definit prin:
A. poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul anului
molarului prim permanent inferior;
B. poziia vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul primului an
vestibular al molarului prim permanent inferior;
C. poziia vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul primului an
vestibular al molarului prim permanent inferior; 18
D. poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul primului an
vestibular al molarului prim permanent inferior;
E. poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul cuspicului
vestibular al molarului prim permanent inferior;
Rspuns: D.
12. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dup coala german are la baz criteriul:
A. etiologic;
B. funcional;
C. relaiei molare;
D. relaiei ocluzale;
E. planului sagital.
Rspuns: A.
13. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dup coala german mparte anomaliile n:
A. clase;
B. sindroame;
C. false i adevrate;
D. normale i anormale;
E. diviziuni.
Rspuns: B.
14. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dup Angle mparte anomaliile n:
A. clase;
B. sindroame;
C. false i adevrate;
D. normale i anormale;
E. subdiviziuni.
Rspuns: A.
15. Clasa a II-a a anomaliilor dento-maxilare dup Angle este definit prin:
A. raport neutral molar;
B. raport mezializat molar;
C. raport distalizat molar;
D. raport vestibularizat molar;
E. raport lingualizat molar.
Rspuns: C.
16. Clasa a III-a a anomaliilor dento-maxilare dup Angle este definit prin:
A. raport neutral molar;
B. raport mezializat molar;
C. raport distalizat molar;
D. raport vestibularizat molar;
E. raport lingualizat molar.
Rspuns: B. 19
17. Diviziunea 1 a clasei a II-a a anomaliilor dento-maxilare dup Angle este definit prin:
A. raport neutral molar i ocluzie adnc;
B. raport mezializat molar i ocluzie invers frontal;
C. raport distalizat molar i ocluzie adnc n acoperi;
D. raport vestibularizat molar i ocluzie adnc n acoperi;
E. raport lingualizat molar i ocluzie adnc acoperit.
Rspuns: C.
18. Diviziunea 2 a clasei a II-a a anomaliilor dento-maxilare dup Angle este definit prin:
A. raport neutral molar i ocluzie adnc;
B. raport mezializat molar i ocluzie invers frontal;
C. raport distalizat molar i ocluzie adnc n acoperi;
D. raport vestibularizat molar i ocluzie adnc n capacde cutie;
E. raport distalizat molar i ocluzie adnc acoperit.
Rspuns: E.
19. Relaia de ocluzie mezializat este definit prin:
A. poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul anului
molarului prim permanent inferior;
B. poziia vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior n faa primului an
vestibular al molarului prim permanent inferior;
C. poziia vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul primului an
vestibular al molarului prim permanent inferior;
D. poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n faa primului an
vestibular al molarului prim permanent inferior;
E. poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul cuspicului
vestibular al molarului prim permanent inferior;
Rspuns: D.
20. Relaia de ocluzie mezializat este definit prin:
A. poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul anului
molarului prim permanent inferior;
B. poziia vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior n faa primului an
vestibular al molarului prim permanent inferior;
C. poziia vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul primului an
vestibular al molarului prim permanent inferior;
D. poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n spatele primului an
vestibular al molarului prim permanent inferior;
E. poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul cuspicului
vestibular al molarului prim permanent inferior;
Rspuns: D. 20
TEMA NR. 6:
Examenul radiologic in ortodontie
1. Examenul radiologic n ortodonie se realizeaz prin:
A. radiografie cu film retro-alveolar;
B. ortopantomografie;
C. radiografie panoramic;
D. teleradiografie;
E. rezonan magnetic nuclear.
Rspuns: A, B, D.
2. Examenul radiologic n ortodonie se realizeaz prin:
A. radiografie cu film retro-alveolar;
B. ortopantomografie;
C. radiografie panoramic;
D. teleradiografie;
E. radiografie cu fim mucat.
Rspuns: A, B, D, E.
3. Radiografia cu film mucat este indicat n:
A. dini malpozionai;
B. dini nghesuii;
C. dini inclui;
D. dini egresionai;
E. dini ectopici.
Rspuns: C, E.
4. Semnele care indic o rotaie de tip anterior pe ortopantomografie sunt:
A. unghi mandibular accentuat;
B. condil nalt;
C. curbur preangular lung;
D. canal dentar angulat;
E. limea ramurii orizontale micorat.
Rspuns: A, B, C, D, E.
5. Semnele care indic o rotaie de tip anterior pe ortopantomografie sunt:
A. unghi mandibular accentuat;
B. condil nalt;
C. curbur preangular scurt;
D. canal dentar angulat;
E. limea ramurii orizontale micorat.
Rspuns: A, B, D, E.
6. Semnele care indic o rotaie de tip anterior pe ortopantomografie sunt:
A. unghi mandibular accentuat;
B. condil nalt; 21
A. dini malpozionai;
B. dini nghesuii;
C. dini inclui;
D. dini egresionai;
E. dini fracturai.
Rspuns: C.
13. Radiografia cu film mucat este indicat n:
A. dini malpozionai;
B. dini nghesuii;
C. dini cariai;
D. dini egresionai;
E. dini ectopici.
Rspuns: E.
14. Ortopantomografia se efectueaz n:
A. ocluzie centric;
B. relaie de postur;
C. ocluzie habitual;
D. ocluzie terminal;
E. gur deschis.
Rspuns: C.
15. Punctul radiologic Porion este definit prin:
A. punctul cel mai superior i posterior al conductului auditiv extern;
B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos;
C. punctul cel mai superior al eii turceti;
D. punctul cel mai superior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai superior i posterior al conductului auditiv osos;
Rspuns: B.
16. Punctul radiologic Gnathion este definit prin:
A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere;
B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare;
C. punctul cel mai superior al eii turceti;
D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai inferior i posterior al simfizei mentoniere;
Rspuns: E.
17. Punctul radiologic Nasion este definit prin:
A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale;
B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale;
C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale;
D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale;
E. punctul cel mai inferior i posterior al suturii nazo-frontale;
Rspuns: B. 23
TEMA NR. 7:
Anomaliile dento-maxilare de clasa a II a
1. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin:
A. reducerea diametrelor mandibulare;
B. reducerea diametrelor maxilare;
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. reducerea diametrelor sagitale.
Rspuns: B, C, D.
2. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin:
A. protruzia procesului dento-alveolar;
B. reducerea diametrelor maxilare;
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. reducerea diametrelor sagitale. 24
Rspuns: A, B, C, D.
3. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin:
A. protruzia procesului dento-alveolar;
B. inocluzie sagital;
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie deschis;
E. reducerea diametrelor maxilare.
Rspuns: A, B, C, D, E.
4. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin:
A. protruzia procesului dento-alveolar;
B. inocluzie sagital;
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie deschis;
E. ocluzie adnc.
Rspuns: A, B, C, D, E.
5. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin:
A. disfuncie respiratorie;
B. profil concav;
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fant labial deschis.
Rspuns: A, C, E.
6. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizeaz prin:
A. retrodenie;
B. reducerea diametrelor maxilare;
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. nghesuire dentar.
Rspuns: A, D, E.
7. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizeaz prin:
A. protruzia procesului dento-alveolar;
B. reducerea diametrelor maxilare;
C. ocluzie adnc;
D. ocluzie deschis;
E. retrodenie.
Rspuns: C, E.
8. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizeaz prin:
A. profil convex;
B. profil concav;
C. etaj inferior micorat; 25
D. ocluzie deschis;
E. an labio-mentonier accentuat.
Rspuns: B, C, E.
9. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizeaz prin:
A. incivivi laterali superiori oralizai;
B. arcad dento-alveolar n trapez;
C. arcad dento-alveolar n W;
D. incivivi laterali superiori vestibularizai;
E. incivivi centrali superiori oralizai.
Rspuns: B, D, E.
10. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizeaz prin:
A. incivivi laterali superiori oralizai;
B. incisivi inferiori vestibularizai;
C. arcad dento-alveolar n W;
D. incivivi laterali superiori vestibularizai;
E. incivivi centrali superiori oralizai.
Rspuns: B, D, E.
11. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin:
A. nghesuire dentar;
B. arcad dento-alveolar n W;
C. spaieri dentare;
D. mrirea diametrelor dentare;
E. arcad dento-alveolar n M.
Rspuns: C.
12. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin:
A. tip euriprosop;
B. tip mezocephal;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. tip hiperdolicocephal.
Rspuns: D.
13. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin:
A. tip euriprosop;
B. respiraie nazal;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. respiraie oral.
Rspuns: E.
14. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin:
A. incisivi superiori vestibularizai; 26
TEMA NR. 8:
Malocluzia de clasa a III-a
1. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
A. profil drept;
B. facies aplatizat;
C. profil concav;
D. buz superioar nfundat;
E. unghi mandibular nchis.
Rspuns: B, C, D.
2. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
A. ocluzie distalizat;
B. ocluzie mezializat;
C. ocluzie adnc;
D. ocluzie invers frontal;
E. ocluzie invers total.
Rspuns: B, D, E.
3. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
A. unghi SNA micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
Rspuns: A, B.
4. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
A. unghi IF mrit;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA micorat.
Rspuns: A, B, E. 28
C. facies mongoloid;
D. buz inferioar nfundat;
E. afectarea cartilajelor de cretere.
Rspuns: B.
17. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
A. profil drept;
B. facies aplatizat;
C. profil convex;
D. buz inferioar nfundat;
E. unghi mandibular nchis.
Rspuns: B.
18. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
A. ocluzie distalizat;
B. ocluzie lingualizat;
C. ocluzie adnc;
D. laterodeviaie mandibular;
E. ocluzie invers total.
Rspuns: E.
19. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
A. unghi SNA mrit;
B. unghi SNB micorat;
C. unghi SNGn mrit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi ANB negativ.
Rspuns: E.
20. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
A. unghi ANB mrit;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNGn micorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi ANB mrit.
Rspuns: C. 31
TEMA NR. 9:
Sindromul de inocluzie verticala
1. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. rahitism;
B. facies aplatizat;
C. profil concav;
D. deglutiie atipic;
E. tulburri fonetice.
Rspuns: A, D, E.
2. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. ocluzie deschis;
B. ocluzie mezializat;
C. inocluzie sagital;
D. ocluzie invers frontal;
E. inocluzie vertical lateral.
Rspuns: A, E.
3. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. unghi SNA micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi Go mrit;
E. unghi Kdl mrit.
Rspuns: C, D, E.
4. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. unghi IF mrit;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi Tweed mrit;
E. unghi Tweed micorat.
Rspuns: C, D.
5. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. tip hiperleptoprosop;
B. treapt labial inversat;
C. profil concav;
D. fant labial deschis;
E. aspect de lire a feei.
Rspuns: A, D.
6. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. lipsa ghidajului anterior;
B. treapt labial inversat; 32
C. afectarea periodontal;
D. buz superioar nfundat;
E. afectarea ATM.
Rspuns: A, C, E.
7. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. prezena ghidajului anterior;
B. treapt labial inversat;
C. afectarea periodontal;
D. buz inferioar nfundat;
E. afectarea ATM.
Rspuns: C, E.
8. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. tipde rotaie anterioar;
B. unghi SNA mrit;
C. unghi SNB mrit;
D. unghi Tweed micorat;
E. tip de rotaie posterioar.
Rspuns: B, E.
9. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. unghi SNA mrit;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi Go mrit;
D. unghi Tweed mrit;
E. unghi ANB micorat.
Rspuns: A, C, D.
10. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. unghi IF micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi ANB negativ;
D. unghi Tweed mrit;
E. unghi SNA mrit.
Rspuns: D, E.
11. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. nghesuire dentar;
B. arcad dento-alveolar ngustate;
C. spaieri dentare inferioare;
D. mrirea diametrelor dentare;
E. arcad dento-alveolar n U.
Rspuns: B.
12. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin: 33
A. nghesuire dentar;
B. ocluzie invers frontal;
C. spaieri dentare superioare;
D. micorarea diametrelor dento-alveolare;
E. laterodeviaie mandibular.
Rspuns: D.
13. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. unghi IF micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA micorat;
D. unghi Tweed mrit;
E. unghi ANB mrit.
Rspuns: D.
14. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. unghi IF micorat;
B. unghi SNB micorat;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi Tweed micorat;
E. unghi ANB mrit.
Rspuns: C.
15. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. prezena ghidajului anterior;
B. treapt labial dreapt;
C. sugerea policelui;
D. buz superioar nfundat;
E. angrenaje inverse frontale.
Rspuns: C.
16. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. absena ghidajului anterior;
B. treapt labial inversat;
C. facies mongoloid;
D. buz inferioar nfundat;
E. afectarea cartilajelor de cretere.
Rspuns: A.
17. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin:
A. profil drept;
B. facies aplatizat;
C. profil concav;
D. buz superioar nfundat;
E. unghi mandibular deschis.
Rspuns: E. 34
Rspuns: B, C, E.
3. Factorii incriminai n producerea anodoniei redus sunt:
A. reducerea filogenetic a dinilor terminali din serie;
B. sindromul compresiunii demaxilar;
C. displazia ectodermal;
D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate;
E. infecii cronice virale.
Rspuns: A, D.
4. Anodonia total se caracterizeaz prin:
A. etajul inferior al feei micorat;
B. sindromul compresiunii demaxilar;
C. buze nfundate;
D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate;
E. anul labio-mentonier accentuat.
Rspuns: A, C, E.
5. Anodonia total se caracterizeaz prin:
A. dini aezai simetric;
B. micrognatism;
C. tulburri masticatorii, fizionomice i fonetice;
D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate;
E. an labio-mentonier ters.
Rspuns: A, B, C.
6. Anodonia redus este depistat prin:
A. control genetic;
B. anamnez;
C. examen radiografic;
D. examen clinic;
E. persistena dintelui temporar pe arcad.
Rspuns: C, D, E.
7. Anodonia redus se caracterizeaz prin:
A. dini aezai asimetric;
B. persistena dintelui temporar pe arcad;
C. diastema interincisiv;
D. tulburri masticatorii, fizionomice sau fonatorii;
E. an labio-mentonier ters.
Rspuns: B, C, D.
8. Anodonia ntins este depistat prin:
A. control genetic;
B. anamnez;
C. examen radiografic; 36
D. examen clinic;
E. persistena dintelui temporar pe arcad.
Rspuns: C, D.
9. Formele clinice ale anodoniei dinilor temporari sunt:
A. reduse;
B. monodentare;
C. totale;
D. ntinse;
E. pariale.
Rspuns: A, C, D, E.
10. Formele clinice ale anodoniei dinilor permaneni sunt:
A. reduse;
B. monodentare;
C. totale;
D. ntinse;
E. pariale.
Rspuns: A, B, C, D, E.
C. paramolari;
D. oligodonia;
E. distomolari.
Rspuns: A, B.
4. Care terminologie este corect pentru dinii supranumerar temporari ?
A. peridens;
B. pleiodonia;
C. paramolari;
D. dens in dente;
E. distomolari.
Rspuns: A, D.
5. Factorii incriminai n producerea dinilor supranumerari sunt:
A. rahitismul;
B. sindromul Langdon-Down;
C. necunoscui;
D. teoria atavic;
E. teoria proterogenetic.
Rspuns: C, D.
6. Factorii incriminai n producerea dinilor supranumerari sunt:
A. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie;
B. teoria mugurilor adamantini multipli;
C. displazia ectodermal;
D. teoria evaginrii epiteliului adamantin;
E. infeciile cronice virale.
Rspuns: B, D.
7. Prezena dinilor supranumerari pe arcade produc:
A. diastema interincisiv;
B. nghesuirea dentar;
C. incluzia dinilor pemaneni;
D. distrugerea germenului dentar;
E. rizalize patologice.
Rspuns: B, C, E.
8. Prezena dinilor supranumerari pe arcade produc:
A. nevralgii;
B. tulburri de vorbire;
C. tulburri de audiie;
D. tulburri de vedere;
E. tulburri de deglutiie.
Rspuns: A, B, C, D.
9. Prezena dinilor supranumerari pe arcade produc: 38
A. tulburri de ocluzie;
B. tulburri de vorbire;
C. tulburri de audiie;
D. tulburri de vedere;
E. tulburri de deglutiie.
Rspuns: A, B, C, D.
10. Incluzia dinilor supranumerari produc:
A. nevralgii;
B. tulburri de vorbire;
C. diastem patologic;
D. tulburri de vedere;
E. tulburri de deglutiie.
Rspuns: A, C, D.
Rspuns: B, D, E.
10. Factorii locali incriminai n producerea incluziei dentare sunt:
A. microdonia;
B. hiperexcitabilitatea muscular;
C. nghesuirea dentar;
D. dintele ectopic;
E. endognaia.
Rspuns: C, E.
11. Factorii locali incriminai n producerea incluziei dentare sunt:
A. macrodonia;
B. compresiunea de maxilar;
C. nghesuirea dentar;
D. endoalveolia;
E. secvenele de erupie nefavorabile.
Rspuns: A, B, C, E.
12. Incluzia dentar produce:
A. nevralgii;
B. tulburri de vorbire;
C. tulburri de audiie;
D. tulburri de vedere;
E. tulburri fizionomice.
Rspuns: B, E.
13. Incluzia dentar produce:
A. rezorbii radiculare ale dinilor vecini;
B. parestezii;
C. nevralgii;
D. tulburri de vedere;
E. tulburri de deglutiie.
Rspuns: A, B.
14. Incluzia dentar produce:
A. aezarea simetric a dinilor;
B. micrognatismul;
C. persistena unui dinte temporar pe arcad;
D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate;
E. bombarea osoas vestibular sau oral.
Rspuns: C, E. 41
C. angulaia corono-radicular;
D. lipsa de spaiu n baza osoas apical maxilar;
E. rotaia congenital a incisivilor centrali superiori.
Rspuns: D, E.
7. Diastema interincisiv superioar patologic apare n:
A. malocluzia clasa a II-a diviziunea 1;
B. ngesuirea dentar;
C. incluzia dinilor pemaneni;
D. distrugerea germenului dentar;
E. meziodens-ului inclus.
Rspuns: A, E.
8. Diastema interincisiv superioar patologic apare n:
A. nevralgii;
B. microdonie;
C. tulburri de audiie;
D. macroglosie;
E. tulburri fizionomice.
Rspuns: B, D.
9. Diastema interincisiv superioar patologic apare n:
A. rezorbii radiculare ale dinilor vecini;
B. parestezii;
C. prodenie;
D. migrri dentare din parodontopatie;
E. tulburri de deglutiie.
Rspuns: C, D.
10. Diastema interincisiv superioar patologic apare n:
A. dini aezai simetric;
B. micrognatism;
C. persistena unui dinte temporar pe arcad;
D. migrri dentare postextracionale;
E. canini inclui n poziie orizontal.
Rspuns: D, E. 43
B. caninii maxilari DA
C. molarii mandibulari DA
D. incisivii maxilari NU
E. incisivii mandibulari DA
140
7. Microorganismele implicate n caria radiculara sunt:
A. Actinomyces viscosus DA
B. Actinomyces odontolylicus DA
C. Streptococcus sanguis NU
D. Nocardia DA
E. Streptococcus mutans DA
142
8. Echilibrul ecologic din anul gingival sau de pe suprafeele dentare depinde de:
A. furnizarea local de hran DA
B. cantitatea fluidului gingival DA
C. calitatea salivei NU
D. coninutul salivei n ageni microbieni NU
E. adezivitatea bacteriilor n placi sau la celule epiteliale DA
143
9. Caria reversibil poate fi:
A. carie superficial DA
B. carie nepenetrant NU
C. carie medie DA
D. carie profund DA
E. carie penetrant DA
143
10. Semnele subiective ale cariei dentare sunt:
A. sensibilitatea la ageni fizici sau chimici DA
B. aspectul rugos al suprafeei cavitii carioase NU
C. modificri de volum i culoare a papilelor interdentare DA
D. retenionarea de resturi alimentare DA
E. coloraie brun-maronie NU
145
11. La inspecia unei leziuni carioase se urmrete:
A. coloraia brun-maronie DA
B. consistena smalului i dentinei NU
C.
gradul
de
sensib
ilitate
NU
D.
aspect
ul
rugos
al
supraf
eei
cavit
ii
carioa
se DA
E.
modifi
crile
de
culoar
e pe
supraf
eele
expus
e
vederi
i DA
145
45
12.
Cari
a
din
an
uri
i
gro
pie,
for
ma ,
,cav
itar
se
man
ifest
prin
:
A.
prez
ena
de
gro
pie
ad
nci
NU
B.
sma
l
cret
os
pe
pere
i i
la
baz
a
gro
piel
or
DA
149
18.
Niv
elur
ile
de
reac
ie
dent
inar
la
proc
esul
cari
os
sunt
:
A.
reac
ia
la
un
atac
de
inte
nsit
ate
med
ie
DA
B.
reac
ia
pe
ter
men
scur
t, cu
dem
iner
aliz
area
acid
cres
cut
NU
D.
sp
liga
NU
E.
exc
avat
orul
NU
191
B. partea frontal
plat DA
C. lungimea capului
de dou ori mai mare
dect limea NU
D. lungimea capului
de trei ori mai mare
dect limea DA
E. partea frontal
convex NU
189
30. Lungimea
capului frezei nr. 245
este de:
A. 2,45 mm NU
B. 2 mm NU
C. 3 mm DA
D. 1 mm NU
E. 4 mm NU
189
31. Freza
cilindroconic
nr.1169 se folosete
pentru:
A. realizarea
anurilor de retenie
n cavitile de clasa
IV NU
B. realizarea
anurilor de retenie
n cavitile de clasa
V NU
C. realizarea
anurilor de retenie
n cavitile
preparate la nivelul
grupului lateral DA
D. realizarea
anurilor de retenie
n cavitile de clasa
I NU
E. realizarea
anurilor de retenie
n cavitile
preparate la nivelul
grupului frontal NU
190
32. La turaii reduse
presiunea efectuat
pe instrument trebuie
s fie:
A. mare NU
B. continu NU
C. intermitent DA
D. inconstant NU
E. nici unul din rspunsurile de mai sus NU
194
33. La turaii nalte temperatura este controlat prin:
A. creterea presiunii i utilizarea spray-ului NU
B. scderea presiunii DA
C. tierea intermitent DA
D. folosirea opional a sistemului de rcire NU
E. folosirea obligatorie a sistemului de rcire DA
194
34. Cele mai mari creteri ale temperaturii pulpare sunt generate de utilizarea:
A. frezelor din oel DA
B. frezelor diamantate active NU
C. frezelor diamantate inactive DA
D. frezelor din carbid NU
E. frezelor cu cuite helicoidale DA
193 49
C. lama bizotatorului
este curb DA
B. Efect de alcalinizare
a mediului prin
eliberarea ionilor
hidroxil DA
C. Stimularea depunerii
de dentin secundar
datorit efectului uor
iritant asupra pulpei DA
D. Stimularea depunerii
de dentin secundar
datorit efectelor
sedative asupra pulpei
DA
E. Alcalinitate crescut
care se pstreaz i dup
priz prin eliberarea
ionilor de hidrogen NU
297
41. Linerii din eugenolat
de zinc prezint
urmtoarele
caracteristici:
A. pH cu valori cuprinse
ntre 6-9. NU
B. pH acid i efecte de
iritaie pulpar NU
C. pH aproape neutru i
efect sedativ pulpar DA
D. pH aproape neutru i
efecte de stimulare
pulpar NU
E. pH alcalin i efecte
de iritaie pulpar NU
298
42. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele avantaje:
A. rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri DA
B. Reducerea microinfiltratiei marginale DA
C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite NU
D. Adezivitatea la dentina DA
E. Biocompatibilitatea DA
299
43. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
vascoase omogene NU
B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
cremoase omogene DA
C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde DA
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde NU
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde DA
300
44. Atitudinea fata de plaga dentinara in conceptia terapeutica contemporana:
A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare DA
B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii chimice a pulpei dentare DA
C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii electrice a pulpei dentare NU
D. sigilarea eficienta a plagii dentinare DA
E. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare NU
290 51
C. frezele 331/2 NU
D. frezele 330 DA
E. frezele 169L NU
219
67. Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la:
A. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori DA
B. fetele meziale ale caninilor inferiori NU
C. fetele meziale ale caninilor superiori NU
D. fetele distale ale incisivilor laterali NU
E. fosele palatinale ale incisivilor laterali NU
229
68. Coada de randunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici:
A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala DA
B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala DA
C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii NU
D. este rezervata cavitatilor extinse DA
E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate DA
231
69. In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim:
A. 2 mm DA
B. 0,5 mm NU
C. 1 mm NU
D. 1,5 mm NU
E. 3 mm NU
228
70. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la:
A. sant gingival DA
B. puturi gingivale DA
C. pivoti dentinari NU
D. pivoti radiculari NU
E. unghiuri ascutite interne NU
231
71. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii:
A. exceptional pe fetele vestibulare ale frontalilor NU
B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene DA
C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina DA
D. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori DA
E. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor DA
234 56
72. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza:
A. 245 NU
B. 330 NU
C. 33 1/2 DA
D. 329 NU
E. 1/4 DA
234
73. In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de:
A. sapite NU
B. dalti de smalt NU
C. toporisti de smalt NU
D. dalti taietoare de unghiuri DA
E. bizotatoare de prag gingival DA
234
74. Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu:
A. freza cilindro-conica DA
B. freza para NU
C. freza cilindrica NU
D. freza roata NU
E. freze diamantate NU
233
75. Santurile de retentie in cavitatea de clasa V se practica cu:
A. freza nr.1/4 DA
B. freza nr.1/2 NU
C. freza 169L NU
D. freza 245 NU
E. freza 330 NU
233
76. Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele:
A. nr.2 DA
B. nr.1 DA
C. nr.1/2 DA
D. nr.1/4 NU
E. nr.245 NU
230
77. Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru:
A. accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale DA
B. finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime DA
C. finisarea unghiurilor externe NU
D. accentuarea unghiurilor externe NU 57
D. IgG secretorie NU
E. complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine NU
41
6. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de:
A. vascozitatea scazuta a salivei NU
B. continutul scazut de mucina al salivei NU
C. ritmul scazut al secretiei salivare DA
D. factori retentivi bucali DA
E. tipul de hidrocarbonate NU
46
7. Alimentele cu rol cariprotector includ:
A. faina din cerealele nerafinate DA
B. faina din cerealele rafinate NU
C. grasimile DA
D. cacao DA
E. branzeturi DA
50
8. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include
A. xilitolul NU
B. sorbitolul NU
C. siropul de porumb DA
D. zaharul de cuplare DA
E. aspartamul NU
51
9. Placa este constituita din:
A. proteine DA
B. glicoproteine anionice DA
C. glicoproteine cationice DA
D. lipide NU
E. amilaza DA
53
10. Constituienti ai placii sunt:
A. celule epiteliale DA
B. leucocite DA
C. eritrocite DA
D. particule alimentare NU
E. lipide NU
55
11. Factorii imuni nespecifici includ
A. lizozimul DA 59
B. lactoperoxidazele DA
61
C. lactoferinele DA
D. Ig A salivare NU
E. glicoproteine cu greutate moleculara mica NU
12. Apararea specifica depinde in principal de:
A. anticorpii salivari DA
B. imunoglobulina A DA
C. imunoglobulina G NU
D. imunoglobulina M NU
E. opsonine NU
62
13. Teoriile mecanismelor externe in geneza cariei dentare cuprind:
A. teoria chelatiunii NU
B. teoria chimica NU
C. teoria parazitara NU
D. teoria enzimatica NU
E. teoria proteolizei-chelatiunii DA
71
14. Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare cuprind:
A. teoria proteolitica NU
B. teoria chimico-parazitara NU
C. teoria neurodistrofica DA
D. teoria proteolizei-chelatiunii NU
E. teoria enzimatic-reflexa NU
73
15. Teoria biochimica considera ca elementul esential este reprezentat de deficitul de:
A. fosfor dentinar NU
B. fosfati de calciu NU
C. hidroxilapatita NU
D. vitamina B1 DA
E. vitamina B6 NU
74
16. Teoria enzimatica considera ca anumite excitatii patologice pot produce modificari biochimice in:
A. compozitia limfei dentinare DA
B. gradul de mineralizare dentinara NU
C. gradul de permeabilitate dentinara NU
D. stratul odontoblastic NU
E. compozitia fluidului gingival NU
73 60
70
3. Clinic, in hiperemia preinflamatorie:
A. camera pulpara este totdeauna deschisa NU
B. durerea apare la intensitati crescute ale stimulilor NU
C. durerea apare la intensitati mai scazute ale stimulilor DA
D. durerea persista aproximativ o ora dupa indepartarea excitantului NU
E. testele de vitalitate sunt negative NU
71
4. Care din urmatoarele afectiuni pulpare poate fi reversibila:
A. pulpita seroasa totala NU
B. hiperemia preinflamatorie DA
C. pulpita purulenta partiala NU
D. pulpita seroasa partiala DA
E. pulpita purulenta totala NU
71, 74
5. In pulpita seroasa partiala apare:
A. scaderea permeabilitatii peretilor vasculari NU
B. marginatie leucocitara redusa NU
C. marginatie leucocitara intensa DA
D. semne de inactivitate odontoblastica in centrul procesului inflamator DA
E. hiperfunctie odontoblastica la periferia procesului inflamator DA
72
6. In pulpita seroasa partiala:
A. durerea este vie, iradiata NU
B. durerea este vie, localizata DA
C. durerea dispare dupa indepartarea stimulilor NU
D. durerea poate tine cateva minute DA
E. durerea poate tine cateva ore DA
73
7. In pulpita seroasa partiala:
A. percutia in ax este dureroasa NU
B. percutia transversala este dureroasa NU
C. testele de vitalitate genereaza un raspuns slab pozitiv NU
D. testele de vitalitate raspund la stimuli de intensitate crescuta NU
E. testele de vitalitate raspund la stimuli de intensitate scazuta DA
73
8. In pulpita seroasa partiala:
A. durerea este mai puternica la proba cu clorura de etil DA
B. durerea este mai puternica la proba cu fuloarul incalzit NU
C. durerile sunt calmate de apa rece NU 62
79
20. In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc:
A. Fibre conjunctive DA
B. Limfocite DA
C. Histiocite DA
D. Macrofage DA
E. Pulpa cu structura aparent normala NU
84
21. Pulpita cronica inchisa hiperplazica poate evolua si complica cu:
A. pulpita seroasa partiala NU
B. pulpita seroasa totala NU
C. necroza pulpara DA
D. fracturi ale dintelui DA
E. parodontita apicala cronica NU
92
D. Granulom chistic NU
E. Parodontita apicala cronica condensata DA
114
4. Percutia in ax este pozitiva in parodontitele apicale cronice:
A. in 90% din cazuri NU
B. in 20% din cazuri DA
C. in 100% din cazuri NU
D. in 70% din cazuri NU
E. in 50% din cazuri NU
114
5. Durerea in parodontita apicala cronica poate imbraca urmatoarele aspecte:"
A. Absenta NU
B. Nevralgiforma DA
C. Senzatie de usoara egresiune DA
D. Durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie DA
E. Pulsatila NU
114
6. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele:
A. Este o osteita apicala cronica DA
B. Este o parodontita apicala cronica DA
C. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi NU
D. Prezinta 4 zone DA
E. Cel mai concludent este examenul radiologic DA
114
7. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:
A. Este diferita functie de factorii etiologici DA
B. Percutia laterala este pozitiva NU
C. Percutia in ax este negativa NU
D. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal DA
E. Percutia in ax este pozitiva DA
114
8. Abcesul Phoenix:
A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente NU
B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente NU
C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente NU
D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu DA
E. Este o parodontita apicala acuta seroasa NU
98
9. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa:
A. Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori DA 66
108
15. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase
A. Pe canal este prezenta o secretie seroasa DA
B. Durerea are caracter acut DA
C. Durerea este prezenta la percutia in ax DA
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitati foarte mari ale stimulului NU
E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor DA
108
16. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:
A. parodontita apicala acuta purulenta DA
B. oprirea procesului inflamator DA
C. cronicizare DA
D. sinuzita de maxilar NU
E. cuprinderea apexului dintilor vecini NU
111
17. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta
A. mobilitatea dintelui DA
B. febra DA
C. lipsa adenopatiei NU
D. senzatie de egresiune a dintelui DA
E. test de vitalitate negative DA
111
18. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:
A. Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii DA
B. Gangrena pulpara simpla DA
C. Utilizarea arsenicului DA
D. Obturarea corecta a canalului radicular NU
E. Antisepticele utilizate pe canal DA
116
19. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la:
A. Incisivi superiori DA
B. Canini superiori DA
C. Primii premolari superiori NU
D. Premolarii secunzii superiori NU
E. molari superiori NU
111
20. Evolutii si complicatii in granulomul epitelial:
A. nevralgie de trigemen boala de focar DA
B. sinuzita odontogena DA
C. abces parodontal marginal NU
D. reacutizare DA
E. focar de infectie in boala de focar DA 68
121
D. fibre DA
E. granule predozate DA
143
11. Pansamentul cu pulbere de arsenic, in scopul insensibilizarii chimice a pulpei dentare, se mentine:
A. timp de 48 de ore la pluriradiculari DA
B. timp de 48 de ore la monoradiculari NU
C. timp de 72 de ore la pluriradiculari NU
D. timp de 24 de ore la pluriradiculari NU
E. timp de 24 de ore la monoradiculari DA
144
12. Pentru mumificarea pulpei radiculare in cadrul metodei de pulpotomie devitala,se poate folosi:
A. trioxid de arsenic NU
B. tricrezol formalina NU
C. triopasta Gysi DA
D. paraformaldehida DA
E. trioximetilenul NU
145, 147
13. Pulpectomia vitala se finalizeaza cu obturatia radiculara definitiva, cu exceptia situatiilor:
A. extirparea a fost facuta in pulpita seroasa totala NU
B. extirparea a fost facuta in pulpita purulenta partiala sau totala DA
C. extirparea a fost facuta in pulpite cronice DA
D. campul operator a fost inundat de saliva NU
E. nu putem opri hemoragia pe canal DA
153
14. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa dentara, dupa
insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza
A. intr-o sedinta NU
B. in doua sedinte NU
C. in trei sedinte NU
D. in patru sedinte NU
E. in cinci sedinte DA
155
15. In cadrul extirparii devitale, pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului arsenical, in diferite
grade de insensibilizare:
A. insensibilitate totala coronara si radiculara DA
B. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare DA
C. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala DA
D. atat pulpa coronara cat si pulpa radiculara sunt foarte sensibile , pulpa are o coloratie rosie, vie DA
E. pulpa coronara foarte sensibila, iar pulpa radiculara cu total insensibila NU 71
155
16. Fazele de tratament in hiperemie sunt:
A. Eliminarea tesuturilor alterate DA
B. Tratarea plagii dentinare DA
C. Protejarea pulpei prin obturatie de baza DA
D. Deschiderea camerei pulpare NU
E. Obturatie de durata DA
132
17. Factori locali ce indica coafajul direct:
A. dintii accesibili DA
B. dinti fara valoare masticatorie NU
C. marimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1,5 mm DA
D. la dinti cu volum mic NU
E. dinte cu hiperemie preinflamatorie ce nu a depasit 24 h DA
139
18. Conditii particulare de efectuare a amputatiei devitale:
A. Molar de minte DA
B. Molarii persoanelor tinere NU
C. Dintii parodontotici DA
D. Dinti cu canale usor curbate NU
E. Dinti temporari DA
143
19. Contraindicatiile extirparii devitale sunt:
A. pulpita cronica inchisa propriu-zisa NU
B. pulpita cronica inchisa garanulomatoasa NU
C. pulpita cronica deschisa granulomatoasa DA
D. extirpare in scop protetic DA
E. pulpite purulente DA
154
20. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi:
A. Perforarea podelei camerei pulpare DA
B. Cai NU radiculare DA
C. Traumatizarea parodontiului apical DA
D. Extirpare pulpara completa NU
E. Apexul dintilor la copi si tineri DA
153 72
254-255
2. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente presupune:
A. Extirpare pulpara DA
B. Drenaj endodontic NU
C. Drenaj transosos NU
D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice DA
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta NU
255
3. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:
A. Tratament mecanic canalar DA
B. Aplicarea de pansament cu antiseptice NU
C. Aplicarea de pasta cu antibiotice DA
D. Pulpectomie NU
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta NU
250, 255
4. In parodontita apicala hiperemica consecutiv acutizarii unui proces cronic preexistent se realizeaza:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului DA
B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului NU
C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff) NU
D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile DA
E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei DA
255
5. In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice:
A. Se aplica din prima sedinta DA
B. Nu se aplica din prima sedinta NU
C. Se mentine 48 de ore DA
D. Se mentine minimum 72 ore NU
E. Se mentine o saptamana NU
250
6. In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, se realizeaza:
A. Drenajul endodontic DA
B. Drenaj transosos DA
C. Drenaj alveolar DA
D. Medicatia analgetica DA
E. Pansament cu antiseptice NU
254, 257
7. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indica:
A. Drenajul endodontal DA 77
256
13. In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica:
A. Drenaj endodontic NU
B. Drenaj transosos NU
C. Drenaj alveolar NU
D. Medicatie analgetica NU
E. Pansament cu antiseptice DA
257
14. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
A. Drenaj endodontal NU
B. Lasarea deschisa a dintelui NU
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase NU
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu NU
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic DA
259
15. In cazul secretiei seroase moderate pe canal, Nu se indica:
A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice NU
B. Cauterizarea chimica NU
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase DA
D. Cauterizarea electrica NU
E. Paste cu antibiotice NU
258- 259
16. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica:
A. in diabet NU
B. drenaj endodontic inefcient DA
C. stare generala afectata DA
D. boala de focar DA
E. dinte fara valoare functionala DA
254
17. Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune:
A. drenaj endodontic DA
B. drenaj maxilar DA
C. antibioterapie DA
D. corticoterapie NU
E. antialgice DA
253
18. In tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta pe canal presupune:
A. drenaj endodontic DA
B. obturatie cu hidroxid de calciu DA
C. drenaj prin fistula medicamentoasa DA 79
D. chiuretaj apical NU
E. cauterizare chimica sau electrica DA
260
19. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt:
A. Endodontic DA
B. Parodontal NU
C. Transinusal NU
D. Transmaxilar DA
E. Combinat DA
249
20. Factorii de care depinde intensitaea manifestarilor clinice in parodontitele apicale:
A. Starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei DA
B. Volumul de substanta care a depasit apexul DA
C. Topografia locoregionala DA
D. Patologia dintelui afectat NU
E. Calitatea materialului de obturatie DA
251
B. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt, baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si
cement NU
C. stadiul 3-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement,baza santului gingival se
situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement DA
D. stadiul 4-epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe
cement DA
4. Mucoasa masticatorie este formata de:
A. mucoasa de pe suprafata dorsala a limbii NU
B. mucoasa de pe suprafata ventrala a limbii NU
C. mucoasa care acopera bolta paltina osoasa DA
D. mucoasa jugala NU
E. mucoasa labiala NU
24
5. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:
A. varsta DA
B. sexul NU
C. incongruentele dento-alveolare DA
D. periajul dentar excesiv DA
E. traumatismele produse de folosirea scobitorii DA
26
6. Aspectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind:
A. suprafata neteda, lucioasa, de culoare roz deschis NU
B. suprafata cu aspect de coaja de portocala DA
C. consistenta laxa in zona de gingie fixa NU
D. consistenta ferma in zona de gingie fixa DA
E. consistenta laxa in virful papilelor DA
27-28
7. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de :
A. tipul constitutional NU
B. eruptia dentara NU
C. traumatisme directe NU
D. traumatisme ocluzale NU
E. toate de mai sus DA
28
8. Epiteliul jonctional poate fi localizat:
A. numai pe smalt DA
B. pe smalt si pe cement DA
C. numai pe cement DA
D. pe smalt si pe dentina NU 81
E. toate
raspunsuril
e sunt
corecte
NU
22
E. numai pe dentina NU
31
9. Celule Langerhans:
A. au fost descrise in 1945 NU
B. fac parte din epiteliul gingival DA
C. se multiplica in cement NU
D. declanseaza un raspuns imun nespecific NU
E. provin din smalt NU
31
10. Urmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate:
A. este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliu NU
B. adincimea sa variaza in mod normal intre 1-3mm NU
C. adincimea sa este in medie de 1,8 mm NU
D. adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea histologica DA
E. este delimitat intern de dinte NU
34
11. Lichidul gingival contine:
A. glucide DA
B. electroliti:Na, K, Ca, P DA
C. osteoblaste NU
D. resturi Malassez NU
E. imunoglobuline de tip E NU
35
12. Cementul primar, fibrilar, acelular:
A. este dispus in special in zona apicala a radacinii NU
B. este dispus pe 2/3 din lungimea radacinii DA
C. grosimea lui variaza intre 54-130 m la copil NU
D. grosimea lui variaza intre 130-200 m la copil NU
E. este format din benzi de colagen DA
41
13. Spatiul dento-alveolar masoara:
A. 0,17 mm spre apex NU
B. 0,35 mm spre coroana dintelui DA
C. 0,17 mm spre hypomoclion DA
D. 0,25 mm spre apex DA
E. 0,35 mm hypomoclion NU
42
14. Resorbtia osoasa:
A. se realizeaza in principal prin celule mici, multinucleate NU
B. se realizeaza prin osteoclaste DA 82
93
9. Fumatul actioneaza local prin:
A. iritatii indirecte NU
B. iritatii directe DA
C. depuneri de nicotina DA
D. vasoconstrictie periferica NU
E. ischemie NU
95
10. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice sunt:
A. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire DA
B. ocluzia cap la cap NU
C. ocluzia deschisa DA
D. ocluzia adanca DA
E. incongruenta dento-alveolara cu spatiere DA
92
11. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin:
A. imunoglobulinelor din clasa Ig G si A NU
B. imunoglobulinelor din clasa Ig G si E NU
C. imunoglobulinelor din clasa Ig M si A NU
D. imunoglobulinelor din clasa Ig G si M DA
E. imunoglobulinelor din clasa Ig G NU
76
12. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale cronice:
A. in plan vertical NU
B. in plan orizontal NU
C. in plan sagital NU
D. in plan oblic NU
E. in plan orizontal si vertical DA
92
13. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin :
A. psihiatric NU
B. neurologic DA
C. psihologic DA
D. ocluzal DA
E. profesional DA
94
14. Bruxismul produce:
A. cresteri ale mobilitatii dentare fiziologice DA
B. micsorarea spatiului periodontal NU 85
C. fatete de atritie DA
D. atritie patologica DA
E. tulburari in articulatia temporo-mandibulara DA
94
15. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu:
A. aspirina, acizi si baze NU
B. aspirina, acizi, baze si nitrati NU
C. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli DA
D. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotati NU
E. aspirina, acizi, baze, azotati NU
95
16. Urmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate:
A. se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminare NU
B. poate fi acuta si cronica NU
C. este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontite DA
D. este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septice NU
E. nu este urmata de modificari adaptative DA
91
17. Trauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative:
A. largirea spatiului dento-alveolar DA
B. cresterea mobilitatii dentare in limite patologice NU
C. ingrosarea laminei dura DA
D. atritie accentuata NU
E. gingivostomatite NU
91
18. In cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice
A. cresterea fluxului salivar NU
B. senzatie de uscaciune si arsura DA
C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita DA
D. gingivoragii si edem gingival NU
E. gingivita cu fenomene hiperplazice DA
98
19. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:
A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor DA
B. actiunea traumatica a matricei DA
C. periaj dentar traumatic NU
D. cai NU in desmodontiu si perforatii interradiculare DA
E. pansamente provizorii incorect etanseizate NU
94 86
4. Testul de percutie:
A. Percutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cu parodontiu marginal
normal NU
B. Percutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontotici NU
C. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct, clar la dintii cu parodontiu marginal
normal si de un sunet mat la dintii parodontotici DA
D. Percutia transversala este urmata de un sunet distinct, clar, infundat la dintii cu parodontiu normal NU
E. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct, clar la dintii cu parodontiu profund
normal si de un sunet mat la dintii parodontotici NU
107
5. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:
A. mezio-vestibular DA
B. pe mijlocul fetei vestibulare DA
C. mezio-palatinal (sau mezio-lingual) DA
D. mezial si distal NU
E. disto-palatinal (sau disto-lingual) DA
107
6. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel:
A. agravare, la valori sub 10 a indicilor NU
B. ameliorare, la valori cuprinse intre 10 si 80 NU
C. stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratament NU
D. ameliorare la valori cuprinse intre 20 si 80 DA
E. stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratament NU
108
7. Sondele exploratorii sunt folosite pentru
A. detectarea si localizarea tartrului subgingival DA
B. detectarea cariilor supragingivale NU
C. masurarea adancimii pungilor parodontale NU
D. determinarea indicelui CPITN NU
E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarl NU
105
8. Indicele CPITN:
A. se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti toti dintii NU
B. se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin doi dinti DA
C. se inregistreaza cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte NU
D. codifica starea parodontiului marginal DA
E. codifica necesitatile de tratament. DA
112-113 88
13. Bifati care sunt principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila:
A. pungi parodontale NU NU
B. mobilitate dentara patologica DA
C. pungi parodontale adevarate DA
D. retractie gingivala DA
E. hiperestezie dentinara DA
156
14. Din punct de vedere histopatologic, in parodontita marginala cronica profunda se evidentiaza:
A. distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare si periodontale DA
B. cresterea fosfatazei alcaline NU
C. resorbtii ale cementului radicular DA
D. distructii ale fibrelor Sharpey DA
E. numeroase zone de resorbtie ale osului alveolar DA
157
15. Care sunt zonele in care se pot dezvolta pungi osoase in cadrul evolutiei parodontitei marginale cronice
profunde a adultului?
A. liniile oblice: externa si interna DA
E. zona palatina in dreptul dintilor
B. zona premolarilor mandibulari NU
frontali superiori DA
C. zona premolarilor maxilari NU
158
D. creasta zigomato-molara DA
16. Care dintre urmatoarele semne clinice obiective caracterizeaza tabloul clinic al parodontitei marginale
cronice profunde, a adultului?
A. mobilitatea patologica de gradul 2 sau 3 DA
B. pungi parodontale adevarate DA
C. prezenta de numeroase resturi radiculare NU
D. migrari patologice DA
E. afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali DA
158-159
17. Ce tip de exsudat se poate intalni in pungile parodontale adevarate din parodontita marginala cronica
profunda a adultului?
A. exsudat seros DA
B. exsudat fibrinos NU
C. exsudat sero-fibrinos DA
D. exsudat sangvinolent NU
E. exsudat purulent DA
158 94
18. Care dintre urmatoarele mecanisme au fost incriminate in patogenia parodontitei marginale agresive,
rapid progresiva?
A. activarea policlonala a limfocitelor B DA
B. activarea complementului NU
C. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de bacterii DA
D. alterari ale functiilor limfocitelorT DA
E. producerea de autoanticorpi fata de colagen DA
160
19. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri in parodontita marginala
profunda rebela la tratament?
A. Fusobacterium nucleatum DA
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans NU
C. Prevotella intermedia NU
D. Bacillus forsythus NU
E. Porphyromonas gingivalis NU
161
20. Cum este descrisa parodontita distrofica?
A. inflamatie acuta a tesuturilor gingivale NU
B. inflamatie cronica a tesuturilor gingivale NU
C. inflamatie ce apare dupa instalarea menoipauzei NU
D. fenomen distrofic caracteristic batranetii NU
E. inflamatie cronica instalata pe un fond distrofic DA
161
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii
dentinari NU
E. nici unul din cele enuntate NU
174
10. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:
A. contact cu alimente acre sau dulci DA
B. contact cu alimente solide sau lichide DA
C. contact cu alimente calde(cel mai frecvent) NU
D. contact cu peria de dinti DA
E. poate aparea si spontan NU
174
11. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:
A. prezenta peliculei dobindite NU
B. prezenta placii bacteriene DA
C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale NU
D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor NU
E. efectuarea detartrajului ultrasonic NU
174
12. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. retractii gingivale DA
B. prepararea unor cavitati proximale NU
C. detartraj DA
D. periaj profesional intempestiv NU
E. gingivectomie DA
173
13. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:
A. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventa NU
B. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta NU
C. uneori durerea poate aparea si spontan DA
D. uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza, fiind consecinta unor pulpite NU
E. aspect lobulat al papilelor NU
173
14. Lacunele cuneiforme:
A. apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare NU
B. apar la coletul dintilor DA
C. apar mai frecvent vestibular DA
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui DA
E. reprezinta o lipsa de substanta DA
174 101
15. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile parodontale profunde:
A. 0,2 % NU
B. 20 % NU
C. 2 % DA
D. 22 % NU
E. 6 % NU
174
16. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze:
A. stresul si distoniile neuro-vegetative DA
B. devitalizarea dintilor NU
C. trauma ocluzala DA
D. periajul excesiv DA
E. detartrajul manual NU
174
17. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta:
A. periajului intempestiv NU
B. traumatismelor mecanice DA
C. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici DA
D. eroziunii chimice acide NU
E. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale DA
174
18. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale:
A. celulite DA
B. septicopioemii NU
C. sinuzita maxilara DA
D. septicemie NU
E. colecistita NU
175
19. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este atribuita:
A. sistemului nervos in exclusivitate NU
B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice
acide DA
C. traumei ocluzale in exclusivitate NU
D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate NU
E. eroziunii chimice acide in exclusivitate NU
173
20. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:
A. sunt, in general, indemni de carie DA 102
185
5. Ce este stimulatorul gingival?
A. un medicament NU
B. o solutie NU
C. un con de cauciuc aplicat pe un maner DA
D. o periuta de dinti cu design special NU
E. o tehnica de tratament NU
189
6. Care dintre urmatoarele sunt mijloace secundare, ajutatoare de indepartare a placii microbiene si a
resturilor organice?
A. Dusurile si irigatia bucala DA
B. Scobitorile din lemn DA
C. Firul de matase DA
D. Stimulatorul gingival DA
E. Detartrorul ultrasonic NU
187-189
7. Alegerea mijloacelor secundare de indepartare a placii bacteriene interdentare se face:
A. in functie de posibilitatile financiare ale pacientului NU
B. in functie de dexteritatea pacientului NU
C. in functie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de catre papila interdentara DA
D. in functie de scorurile indicilor de placa si tartru NU
E. in functie de varsta pacientului NU
190
8. Clatirea gurii dupa un periaj dentar corect:
A. nu este necesara NU
B. se face cu apa curenta DA
C. se face cu clorhexidina DA
D. se face cu sanguinarina DA
E. se face cu hipermanganat de potasiu DA
190
9. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu detartrajul, sunt adevarate:
A. reprezinta una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale DA
B. necesita dexteritate din partea practicianului NU
C. este o manopera sangeranda DA
D. necesita protectie de antibiotice la pacientii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc) DA
E. tehnicile moderne prevad in exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic. NU
195 104
177
21. Vibratiile aparatului de detartraj cu ultrasunete sunt cuprinse intre:
A. 45 000 60 000 cicli pe secunda NU
B. 20 000 45 000 cicli pe secunda DA
C. 20 000 80 000 cicli pe secunda NU
D. 20 000 60 000 cicli pe secunda NU
E. 20 000 70 000 cicli pe secunda NU
212-213
22. Periile actionate electric au in principal:
A. 2 tipuri de deplasari ale partii active NU
B. 3 tipuri de deplasari ale partii active NU
C. 4 tipuri de deplasari ale partii active DA
D. 5 tipuri de deplasari ale partii active NU
E. 6 tipuri de deplasari ale partii active NU
186
23. In cadrul profilaxiei primare a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal sunt cuprinse:
A. slefuiri ocluzale preventive NU
B. formele incipiente de imbolnavire NU
C. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale DA
D. prevenirea recidivelor NU
E. tratamentul abcesului parodontal NU
178
24. Care din urmatoarele substante cuprinse in pastele de dinti sunt abrazive:
A. azotat de potasiu NU
B. monofluorfosfat de sodiu NU
C. carboximetilceluloza NU
D. carbonat de calciu si magneziu DA
E. sulfat de sodiu NU
191
25. Un periaj dentar corespunzator este de:
A. 1-3 minute NU
B. 3-5 minute DA
C. 5-7 minute NU
D. 5-8 minute NU
E. 5-10 minute NU
180
26. Antibioticele cu actiune asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt:
A. ampicilina DA
B. streptomicina NU 107
C. penicilina DA
D. cefalosporinele DA
E. clindamicina DA
232
27. Indicatiile nistatinei sunt:
A. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti DA
B. stomatita micotica sub placa protetica DA
C. gingivo-stomatita ulcero-necrotica NU
D. stomatita micotica a nou-nascutilor DA
E. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti DA
239
28. Contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete sunt:
A. bolnavi cu boli infectioase, contagioase DA
B. hiperstezie dentinara accentuata DA
C. gravidele NU
D. copiii mici DA
E. reflexul accentuat de voma NU
214
29. Efectele secundare ale clorhexidinei sunt:
A. reactii alergice DA
B. scaderea depunerii de tartru supragingival NU
C. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbii DA
D. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar DA
E. tulburari digestive DA
193
30. Chiuretele Gracey profilactice:
A. sunt in numar de 5 NU
B. sunt in numar de 4 DA
C. sunt in numar de 3 NU
D. sunt in numar de 6 NU
E. sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului supragingival DA
204
31. Clorhexidina:
A. se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului; NU
B. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0,2% DA
C. poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor DA
D. poate determina aparitia de sialoree; NU
E. poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival. NU
193-194 108
B. Placentex NU
C. Ney Pulpin NU
D. extract de namol sapropelic NU
E. E.T.O. NU
317
3. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:
A. Gerovital NU
B. Proneuryl NU
C. Paradenyl NU
D. Cantastim NU
E. Insadol DA
317
4. Vitaminoterapia presupune administrarea de:
A. acid folic NU
B. vitamina B2 NU
C. vitamina K NU
D. vitamina E NU
E. vitamina A DA
317
5. Vitamina A se administreaza in urmatoarele doze:
A. 1-3 drajeuri/zi NU
B. 1-2 drajeuri/zi DA
C. 2-3 drajeuri/zi NU
D. 1-2 g/kg corp NU
E. 1-3 g/kg corp NU
317
6. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala utilizeaza:
A. Vaduril DA
B. Placentia DA
C. E.T.O. DA
D. Insadol NU
E. Ney Pulpin DA
317
7. Masajul gingival se contraindica in:
A. pungi parodontale profunde NU
B. abcese parodontale DA
C. recesiuni ample NU
D. parodontite rapid progresive NU
E. zonele inflamate DA
318 111
317
14. Apele minerale sulfuroase actioneaza:
A. mecanic DA
B. termic DA
C. chimic DA
D. balneoterapeutic NU
E. fizic NU
317
15. Ionul SO4- are actiune:
A. heparinoformatoare NU
B. antiinflamatoare DA
C. cicatrizanta NU
D. keratolitica DA
E. keratoplastica DA
318
16. Laserterapia ca bioterapie de reactivare:
A. are efect nootrop NU
B. are efect cicatrizant NU
C. stimuleaza procesele reparatorii DA
D. grabeste vindecarea DA
E. stimuleaza formarea colagenului DA
316
17. Procaina folosita in bioterapia de reactivare are efecte:
A. nootrope DA
B. de stimulare a neurotroficitatii DA
C. de activare a regenerarii fibrelor nervoase DA
D. osteoclastice NU
E. de stimulare a mecanismelor imune NU
316
18. Mecanisme de actiune ale substantelor folosite in bioterapia de reactivare sunt:
A. stimularea proliferarii celulelor nespecifice NU
B. stimularea metabolismului DA
C. actiune mecanica DA
D. actiune fizica DA
E. actiune chimica DA
316
19. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala se realizeaza cu:
A. Imudon NU
B. Insadol DA
C. Extract de Aloe DA 113
D. Gerovital NU
E. Vogan NU
317
20. Pentru tratamentul gingivitei cronice pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina timp de:
A. 4-6 zile NU
B. 4-6 saptamani NU
C. 4-5 zile NU
D. 4-5 saptamani DA
E. 4 saptamini NU
319
21. In cadrul tratamentului gingivitei cronice, pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina:
A. inainte de periaj NU
B. cu 2 ore inainte de periaj NU
C. la 2 ore dupa periaj NU
D. dupa periaj DA
E. la 2 ore dupa periaj NU
319
22. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:
A. tehnici de aditie NU
B. detartraj NU
C. gingivectomie DA
D. chiuretaj parodontal NU
E. tratament medicamentos NU
319
23. Tratamentul gingivitelor alergice cuprinde:
A. administrare locala de antihistaminice DA
B. detartraj NU
C. chiuretaj NU
D. tehnici de aditie NU
E. gingivoplastii NU
322
24. Tratamentul gingivostomatitei herpetice include administrare de:
A. Piamfucin NU
B. Gerovital NU
C. Nivcrisol-D DA
D. Orthocrome NU
E. Volon NU
324 114
323
31. Tratamentul curativ al pericoronaritelor include utilizarea de:
A. instilatii de colutorii complexe antibiotice DA
B. administrare pe cale generala de antibiotice DA
C. instilatii de colutorii complexe antiinflamatorii NU
D. instilatii de colutorii complexe antihistaminice NU
E. instilatii de colutorii complexe antimicotice si antifungice NU
323
10. Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pacientul este asezat in fotoliul dentar:
A. Cu capul in usoara extensie (Da)
B. Cu mandibula deviata usor de partea opusa injectarii anestazicului (Nu)
C. Cu gura larg deschisa (Nu)
D. Cu policele medicului in mucoasa jugala dreapta pentru anestezia pe partea dreapta (Nu)
E. Cu indexul medicului in mucoasa jugala stanga pentru anestezia pe partea stanga (Nu)
Pag. 24
11. Cand se practica anestezia la tuberozitate, reperul osos fixat de pulpa degetului este:
A. Marginea anterioara a spinei Spix (Nu)
B. Marginea anterioara a ramului ascendent al mandibulei (Nu)
C. Creasta zigomato-alveolara (Da)
D. Marginea inferioara a arcadei zigomatice (Nu)
E. Rebordul orbitar inferior (Nu)
Pag. 24
12. Dupa ce se ia contact cu osul se patrunde de-a lungul tuberozitatii mentinandu-se contactul osos pana
la o profunzime de:
A. 0,5 - 1 cm (nu)
B. 1 1,5 cm (nu)
C. 1,5 2 cm (nu)
D. 2 2,5 cm (DA)
E. 3 4 cm (nu)
Pag 25
13. In anestezia la tuberozitate, ori de cate ori nu se mentine contactul osos exista riscul:
A. Anesteziei nervului facial (nu)
B. Inteparii plexului venos pterigoidian (da)
C. Producerea hematomului la tuberozitate (da)
D. Inteparii arterei maxilare interne (da)
E. Patrunderii in sinusul maxilar (nu)
Pag 25
14. Nervul infraorbitar se exteriorizeaza la nivelul gaurii infraorbitale dand ramuri:
A. Labiale superioare (Da)
B. Nervi alveolari supero-anteriori (da)
C. Palpebrale inferioare (da)
D. Nazale (da)
E. Labiale inferioare (nu)
Pag 28
15. In anestezia la gaura infraorbitara acul strabate partile moi si ia contact cu osul dandu-i-se o directie in
trei axe:
A. In sus si in afara (nu)
B. In sus, in afara si inainte (nu)
C. In sus , in afara si inauntru (nu) 118
87
12. Alveolotomia cu rezectie marginala partiala / totala a tabliei osoase vestibulare este indicata in:
A. resturi radiculare mici situate profund DA
B. resturi radiculare convergente NU
C. resturi radiculare divergente NU
D. radacini cu hipercementoza DA
E. anchiloze dentoalveolare pe toata lungimea radacinii DA
87
13. Dupa extractia dentara simpla se recomanda pacientului urmatoarele:
A. se mentine pansamentul supraalveolar o ora DA
B. in ziua interventiei dieta semilichida DA
C. clatirea gurii cu solutie de clorhexidina la o ora dupa extractie NU
D. spalatul dintilor dupa 2 ore de la extractie NU
E. se va evita consumul de bauturi carbogazoase in primele zile dupa extractie DA
91
14. In producerea accidentelor si complicatiilor extractiei dentare sunt implicati urmatorii factori:
A. leziuni patologice preextistente DA
B. greseli de tehnica DA
C. particularitati ale dintilor invecinati NU
D. particularitati morfologice ale structurilor de vecinatate DA
E. particularitati morfologice ale dintelui extras DA
92
15. Factorii favorizanti in fractura coronara a dintelui extras sunt:
A. distructii mari coronoradiculare prin procese carioase DA
B. prezenta unor lucrari protetice adjuncte NU
C. prezenta unor obturatii voluminoase DA
D. priza incorecta a clestelui DA
E. manevre brutale in timpul luxarii DA
92
16. Factorii de risc in fractura radiculara a dintelui extras sunt<.
A. radacini curbe, cudate in baioneta DA
B. radacini scurte si drepte NU
E. anchiloza dentoalveolara DA
C. radacini divergente DA
92
D. os alveolar dens DA
17. Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire:
A. corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior DA
B. corticala vestibulara la nivelul molarului de minte inferior NU 122
D. otalgie DA
E. trismus NU
145
14. Complicatiile tumorale asociate incluziei molarului de minte inferior pot fi:
A. ameloblastom DA
B. chist folicular DA
C. chist nazopalatin NU
D. chist dermoid NU
E. odontom DA
145
15. Contraindicatiile decapisonarii sunt:
A. spatiu retromolar insuficient DA
B. capuson de mucoasa subtire NU
C. incluzie osoasa partiala sau totala DA
D. incluzie verticala NU
E. incluzii ectopice DA
146
16. In pericoronarita acuta congestiva se recomanda:
A. irigatii cu solutii antiseptice DA
B. tratament cu agenti fizici DA
C. decapusonare NU
D. antibiotice cu spectru larg NU
E. antiinflamatoare si antalgice DA
146
17. Molarul de minte superior poate fi inclus si la distanta (heterotopic):
A. deasupra molarului de 12 ani DA
B. in podeaua orbitei DA
C. in apofiza coronoida NU
D. in peretii sinusului maxilar DA
E. in fosa nazala NU
153
18. In cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce urmatoarele accidente:
A. comunicare orosinusala postextractionala DA
B. fractura tuberozitatii maxilare DA
C. hemoragie masiva NU
D. impingerea dintelui in sinusul maxilar DA
E. impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular NU
157
19. Anatomo clinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:
A. incluzie vestibulara DA 126
E. dintele se gaseste in
dreptul spatiului sau normal
de eruptie DA
165
321
10. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt:
A. mobilitatea osoasa anormala DA
B. tulburari ale ocluziei dentare DA
C. jena in respiratie NU
D. socul traumatic NU
E. fracturi ale oaselor lungi NU
322
11. Diagnosticul fracturilor de mandibula se stabileste pe:
A. simptomatologie clinica DA
B. investigatii radiologice DA
C. examene imunologice NU
D. examen anatomopatologic NU
E. examen microbiologic NU
333
12. Zonele de minima rezistenta ale etajului mijlociu al fetei sunt:
A. stalpul canin NU
B. stalpul pterigoidian NU
C. traversa palatina NU
D. rebordul orbitar superior NU
E. peretii ososi dintre stalpi si traverse DA
361
13. Fracturile partiale ale maxilarului sunt:
A. perforatii ale boltii palatine DA
B. LeFort I NU
C. Fractura tuberozitatii DA
D. Disjunctia intermaxilara NU
E. Fractura crestei alveolare DA
362 363
14. Diagnosticul fracturilor de maxilar se stabileste pe baza:
A. semnelor clinice orale DA
B. mobilitatea molarului 3 inferior NU
C. epistaxis DA
D. investigatiilor radiologice DA
E. examenul sangelui NU
369
15. Complexul zigomatic este alcatuit din:
A. osul malar DA
B. arcada temporo zigomatica DA
C. marginea superioara a orbitei NU 129
D. tuberozitatea maxilara NU
E. apofiza coronoida NU
379
16. Tipuri de investigatii radiologice obligatorii in fracturile de malar:
A. incidenta semiaxiala Hirtz DA
B. CT cu reconstructie tridimensionala DA
C. Ortopantomografia NU
D. Radiografii ale ATM NU
E. Radiografii retrodentare NU
382
17. Leziunile dentare posttraumatice sunt:
A. fisura coronara DA
B. fractura coronara fara expunerea pulpei dentare DA
C. fractura radiculara DA
D. luxatia dentara NU
E. expulzia dentara NU
388
18. Traumatismele tesuturilor parodontale se clasifica in:
A. contuzia parodontala DA
B. intruzia dentara DA
C. avulsia completa DA
D. fracturi coronare NU
E. fracturi de mandibula NU
390
19. Fracturile radiculare a dintilor temporari au indicatie de:
A. supravegherea evolutiei DA
B. extractia segmentului coronar mobil DA
C. extractia dintelui in totalitate DA
D. imobilizare NU
E. tratament endodontic NU
390
20. In luxatia cu intruzie se produce:
A. deplasarea dintelui spre vestibular NU
B. deplasarea in osul alveolar DA
C. deplasarea in condilul mandibular NU
D. deplasarea in fosa nazala DA
E. deplasare in coronoida NU
390 130
C. Compartimenul superior NU
D. Compartiment sinusal NU
E. Compartiment maxilar NU
251
7. Cauzele infectiei lojei submandibulare sunt:
A. Generale NU
B. Procese septice ale molarilor inferiori DA
C. Imunodeficienta NU
D. Litiaza salivara DA
E. Adenita supurata DA
257
8. Supuratiile submandibulare pot fi drenate prin:
A. Incizie cutanata DA
B. Incizie intraorala paralinguala DA
C. Incizie vestibulara la molar NU
D. Incizie transfrenulara NU
E. Incizie laterocervicala NU
258
9. Diagnosticul diferential al supuratiei submentoniere se face cu:
A. Adenita supurata DA
B. Abcesul spatiului mentonier NU
C. Abces sublingual DA
D. Osteonecroza mandibulei NU
E. Stafilococii cutanate DA
260
10. Supuratiile spatiului maseterin au ca etiologie:
A. Punctiile anestezice NU
B. Infectii la molarii inferiori DA
C. Osteomielita ramului ascendent DA
D. Tumori chistice osoase infectate DA
E. Punctia sinusului maxilar NU
261
11. Supuratiile difuze ale teritoriului OMF sunt:
A. Abcesul spatiului pterigomandibular NU
B. Angina Ludwig DA
C. Flegmonul difuz hemifacial DA
D. Abcesul spatiului submentonier NU
E. Piodermita NU
270 132
294
2. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:
A. inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rinosinusale DA
B. obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu prin mecanism inflamator sau mecanic DA
C. fumatul si expunerea la mediul cu noxe NU
D. diminuarea rezistentei generale a organismului la infectii NU
E. scaderea motilitatii ciliare, simultan cu cresterea secretiei de mucus DA
295
3. Afectiunile dentoparodontale ale dintilor sinusali ce pot determina sinuzite maxilare sunt:
A. chisturi radiculare suprainfectate DA
B. chisturi nazoalveolare suprainfectate NU
C. chisturi foliculare suprainfectate NU
D. pulpita totala purulenta NU
E. parodontita apicala acuta sau cronica a dintilor sinusali DA
295
4. Accidentele si complicatiile extraxctiei dentare ce pot determina sinuzite maxilare sunt:
A. comunicare orosinusala neobservata sau incorect tratata DA
B. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei denatre DA
C. alveolita postextractionala NU
D. perforarea spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv DA
E. impingerea radacinii sub mucoasa sinusala NU
295
5. Germenii microbieni cel mai frecvent implicati intr-o sinuzita maxilara de cauza dentara sunt:
A. streptococii DA
B. candida albicans NU
C. pneumococii DA
D. enterococii NU
E. stafilococii DA
296
6. In sinuzita maxilara acuta, procesul inflamator trece prin 3 faze succesive:
A. congestiva DA
B. ulcerativa NU
C. catarala DA
D. cronica NU
E. supurata DA
296
7. Semnele obiective clinice majore specifice sinuzitei maxilare acute sunt:
A. durerea unilaterala localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei cu iradieri DA
B. febra 37 38 grade NU
C. rinoree purulenta anterioara sau posterioara DA 134
D. cacosmie subiectiva NU
E. obstructie nazala DA
296
8. Pentru a putea cataloga drept cronica, durata unei suferinte sinusale trebuie sa fie mai mare de:
A. 2 saptamani NU
B. O luna NU
C. O luna si jumatate NU
D. 2 luni NU
E. Mai mare de 3 luni DA
297
9. Examenele paraclinice complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara constau in:
A. rinoscopie anterioara DA
B. radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei DA
C. radiografii cu film muscat NU
D. examenul CT sau RMN DA
E. examen bacteriologic al puroiului si antibiograma DA
297 299
10. Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de:
A. sinuzita acuta rinogena DA
B. supuratiile geniene de cauza dentara DA
C. sinuzita cronica rinogena NU
D. osteomielita maxilarului DA
E. chistul mucos intrasinusal NU
299
11. Comunicarea orosinusala imediata in timpul extractiei dintilor cu raport sinusal trebuie diagnosticata
imediat pe baza urmatoarelor criterii:
A. sangerare mai abundenta din alveola, uneori cu aspect aerat DA
B. proba Valsalva pozitiva DA
C. eliminarea prin alveola a unui continut lichidian serocitrin NU
D. la explorarea alveolei cu un stilet butonat se evidentiaza o senzatie de cadere in gol DA
E. examinarea dintelui extras releva rizaliza apexurilor NU
303
12. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii orosinusale se va realiza in functie de:
A. marimea si localizarea defectului DA
B. prezenta sau absenta dintilor DA
C. vechimea comunicarii orosinusale NU
D. optiunea (experienta) chirurgului DA
E. cauza comunicarii orosinusale NU
304 135
452
3. Chisturile neodontogene sunt:
A. Cheratochisturi NU
B. Chistul median palatinal DA
C. Chistul nazo- labial DA
D. Chistul nazopalatin DA
E. Chist osos esential NU
464
4. Peretele chistului radicular este format din:
A. epiteliu pavimentos stratificat DA
B. zone de calcificare (corpi Rushton) DA
C. strat conjunctiv fibros DA
D. cristale de colesterina NU
E. fibre dense de colagen DA
469
5. Aspectul radiologic tipic al chistului dentiger este:
A. radiotransparenta uniloculara DA
B. radiotransparenta multiloculara NU
C. inconjoara coroana unui dinte inclus DA
D. dintele cauzal erupt NU
E. absenta dintelui cauzal NU
456
6. Chistul nazopalatin este:
A. cel mai frecvent chist neodontogen DA
B. provine din vestigiile epiteliale localizate intre incisivul lateral si caninul superior NU
C. apare frecvent la copii NU
D. se exteriorizeaza frecvent in palatul anterior DA
E. se dezvolta pe seama incisivului central superior NU
464
7. Diagnosticul diferential al chistului nazoplalatin se face cu:
A. abcesul vestibular DA
B. adenomul pleomorf buza superioara NU
C. chist radicular pe incisivul central superior DA
D. supuratie nazogeniana NU
E. chist dezvoltat pe meziodens DA
464
8. Chistul nazolabial este:
A. chist odontogen NU
B. tumora maligna NU 137
C. chist de dezvoltare DA
D. este rezultatul transformarii unor resturi epiteliale DA
E. apare la copii mai frecvent NU
465
9. Chistul globulomaxilar este:
A. chist odontogen DA
B. chist neodontogen NU
C. chist radicular sau parodontal DA
D. pseudochist NU
E. defect osos NU
465
10. Chistul radicular are urmatorul aspect radiografic:
A. radiotransparenta rotunda sau ovala DA
B. nu are relatii cu dintii NU
C. are contur policiclic NU
D. are forma de inima NU
E. radiotransparenta periapicala DA
466
11. Etapele de evolutie ale chistului radicular sunt:
A. scurta, dureroasa NU
B. indelungata DA
C. intraosoasa asimptomatica DA
D. de exteriorizare DA
E. dintele cauzal ramane vital NU
467
12. Diagnosticul diferential al chistului radicular se face cu:
A. chistul dermoid NU
B. chisturile osoase DA
C. sinusul maxilar normal DA
D. chistul mucoid NU
E. chistul folicular NU
469
13. Chistul rezidual este:
A. chist radicular persistent dupa extractia dentara DA
B. chistul persistent dupa odontectomia mnolarului 3 inferior NU
C. chist radicular persistent dupa tratamentul endodontic DA
D. chist parodontal NU
E. tumora a oaselor maxilare NU
470
14. Tratamentul chirurgical al chistului rezidual consta in: 138
A. chistectomie DA
B. rezectie de mandibula cu plastie osoasa NU
C. sigilarea suprafetei de sectiune a radacinii dentare NU
D. rezectie de condil NU
15. Diagnosticul diferential al chistului residual se face cu:
A. chistul periapical DA
B. chistul osos anevrismal DA
C. keratochist odontogen primordial DA
D. leziuni osteogene maxilare NU
E. chist parodontal NU
470
16. Clasificarea OMS (1992) a tumorilor odontogene:
A. tumori epiteliale DA
B. displazii NU
C. tumori ectomezenchimale DA
D. tumori mixte (epiteliomezenchimale) DA
E. tumori cu celule gigante NU
474
17. Formele anatomoclinice ale ameloblastomului sunt:
A. Intraosos solid (multichistic) DA
B. Intraosos unichistic DA
C. Extraosos (periferic) DA
D. Angiomatos NU
E. Cu celule gigante NU
474
18. Radiografic, odontomul se prezinta astfel:
A. radioopacitate cu structuri asemanatoare unui dinte DA
B. radiotransparenta bine delimitata NU
C. radiotransparenta in bule de sapun NU
D. masa calcificata aparent amorfa DA
E. dinte inclus NU
484
19. Tumorile benigne neodontogene sunt:
A. leziuni osteogene DA
B. leziuni nonosteogene DA
C. leziuni tumorale DA
D. leziuni traumatice NU
E. carcinoame osoase NU
493 139
D. lamboul dreptunghiular NU
E. lamboul intrasulcular triunghiular DA
177 178
5. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt:
A. accesul chirurgical este foarte bun DA
B. decolare facila NU
C. tensiunea in lambou este mare NU
D. este indicat pentru abordul mai multor dinti DA
E. sutura interdentara este usoara NU
179
6. Dezavantajele lamboului gingival in plic sunt:
A. decolarea lamboului este dificila DA
B. tensiunea supra lamboului este foarte mica NU
C. interesarea festonului gingival este completa DA
D. accesul si vizibilitatea radacinilor este minima DA
E. repozitionarea lamboului este dificila NU
179
7. Principiile generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala presupun urmatoarele:
A. incizia se va realiza printr-o miscare ferma si continua DA
B. incizia poate sa intersecteze o cavitate osoasa deja existenta sau care urmeaza a fi creata intraoperator NU
C. inciziile verticale nu trebuie practicate in concavitatile dintre eminentele radiculare NU
D. incizia verticala nu se va extinde in mucoasa mobila DA
E. baza lamboului trebuie sa fie mai mica decat marginea sa libera NU
180 181
8. Principiile generale in departarea lamboului presupune:
A. departatorul se va sprijini pe os si niciodata pe lambou DA
B. lamboul trebuie departat in tensiune NU
C. departatorul poate fi plasat si pe structuri anatomice adiacente (exemplu pe nervul mentonier) NU
D. daca accesul nu este suficient nu este permis a se prelungi incizia NU
E. daca este necesar se vor departa si buzele sau mucoasa jugala cu un alt instrument pentru a nu se produce
leziuni ale acestora cu instrumentarul rotativ DA
183
9. Chiuretajul periapical in cadrul rezectiei apicale are ca scop:
A. indepartarea in totalitate a tesutului patologic periapical DA
B. obturatie corecta endodontica NU
C. rezectia bizotata a 1/3 apicale a radacinii NU
D. mesarea cavitatii postoperatorii NU
E. obturarea retrograda a dintelui NU 141
184
10. Principiile generale in sectionarea si indepartarea apexului in cadrul rezectiei apicale propriu-zise includ:
A. se va rezeca un segment apical de 1 3 mm, rareori mai mult DA
B. este necesara neaparat rezectia apexului pana la limita geodei osoase rezultate dupa
186
chiuretarea procesului patologic DA
C. planul de sectiune va fi intotdeauna orizontal NU
D. planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular (45 grade) DA
E. planul de sectiune va fi bizotat spre palatinal (45 grade) NU
11. Prepararea cavitatii retrograde se poate face cu:
A. ultrasunete DA
B. sonda dentara NU
C. piesa de turbina miniaturizata si freza con invers DA
D. piesa dreapta si freza con invers NU
E. escavatorul dentar NU
189
12. Materialul ideal pentru obturatia retrograda ar trebui sa indeplineasca simultan urmatoarele deziderate:
A. sa fie biocompatibil DA
B. sa inhibe cresterea microbiana DA
C. sa nu fie radioopac NU
D. sa stimuleze regenerarea tisulara periradiculara DA
E. sa fie insolubil si stabil volumetric DA
190
13. Pentru realizarea obturatiei retrograde se poate apela la:
A. fuloar DA
B. sonda dentara NU
C. plugger DA
D. freza rotunda NU
E. freza con invers NU
190
14. Complicatiile postoperatorii imediate ale rezectiei apicale sunt urmatoarele:
A. edem DA
B. hematom DA
C. hemoragie tardiva NU
D. necroza osului NU
E. fractura radacinii NU
193
15. Complicatiile postoperatorii tardive ale rezectiei apicale sunt: 142
A. suprainfectarea NU
E. tulburari de sensibilitate
B. hemoragia postoperatorie NU
DA
C. necroza osului DA
193
D. fractura radacinii DA
16. Regenerarea osoasa dupa rezectia apicala are loc progresiv intr-o perioada de:
A. o luna NU
B. doua luni NU
C. 3 12 luni DA
D. 3 saptamani NU
E. Peste 12 luni NU
193
17. Chiuretajul periapical este interventie chirurgicala ce are drept scop:
A. rezectia apexului NU
B. obturatia radiculara cu materiale neresorbabile NU
C. indepartarea unor chisturi de dimensiuni mici NU
D. inlaturarea materialului de obturatie in exces DA
E. chiuretarea oricarui proces apical NU
194
18. Chiuretajul periapical are urmatoarele etape:
A. incizia mucoasei DA
B. decolarea lamboului DA
C. osteotomia DA
D. rezectia apexului NU
E. toaleta plagii si sutura DA
194
19. Amputatia radiculara este aplicabila la urmatorii dinti:
A. incisiv central superior NU
B. incisiv central inferior NU
C. molar superior DA
D. molar inferior DA
E. premolar superior NU
194
20. Amputatia radiculara consta in:
A. rezectia 1/3 apicala a radacinii NU
B. rezectia 1/3 cervicala a radacinii NU
C. rezectia partiala a coroanei cu mentinerea portiunii radiculare NU
D. sectionarea portiunii coronoradiculare afectate si extractia acesteia DA
E. rezectia totala a coroanei si mentinerea radacinii NU
194 143
A. Frenectomia DA
D. Frenoplastia in M NU
B. Frenoplastia in Z DA
E. Nici un raspuns corect NU
C. Frenoplastia cu vestibuloplastie DA
198
12. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre frenul lingual:
A. este constituit din tesut conjunctiv dens DA
B. poate contine fibre musculare din muschiul hipoglos NU
C. poate contine fibre musculare din muschiul genioglos DA
D. afecteaza stabilitatea lucrarilor protetice fixe NU
E. determina tulburari de fonatie DA
200
13. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hiperplazia inflamatorie (de proteza):
A. este o hiperplazie de iritatie DA
B. este localizata de obicei in fundul de sac vestibular DA
C. examenul histopatologic in cazul leziunilor cu evolutie indelungata nu este obligatoriu NU
D. pentru leziunile cronice tratamentul este medicamentos si chirurgical NU
E. postoperator nu se aplica obligatoriu proteza veche rebazata NU
203
14. Fibromatoza tuberozitara este:
A. o hipoplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea anterioara NU
B. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara mandibulara NU
C. cauzata de regula de traumatismele masticatorii DA
D. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara maxilara DA
E. acoperita de o mucoasa albicioasa, cu suprafata neregulata NU
204
15. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre fibromatoza tuberozitara:
A. mucoasa acoperitoare este neteda DA
B. are consistenta elastica sau ferma DA
C. nu reduce distanta intermaxilara NU
D. nu reduce distanta dintre tuberozitate si apofiza coronoida NU
E. este obligatoriu efectuarea unei ortopantomografii DA
204
16. Hiperplazia gingivala:
A. este caracterizata printr-o crestere asimptomatica, lenta a gingiei DA
B. poate fi localizata sau generalizata DA
C. in absenta tratamentului nu se asociaza cu resorbtia osoasa a procesului alveolar NU
D. incizia initiala se realizeaza perpendicular pe festonul gingival NU
E. dintii cu mobilitate crescuta se extrag la finalul interventiei chirurgicale NU 146
206
17. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre creasta balanta:
A. este o zona de hiperplazie DA
B. nu are aspect inflamator DA
C. este localizata numai la mandibula NU
D. este localizata de obicei in zonele laterale edentate NU
E. preoperator nu trebuie evaluat suportul osos NU
206
18. Principalul dezavantaj al vestibuloplastiei mandibulare este:
A. durerea postoperatorie NU
B. edemul ca urmare a traumatismului operator cu aparitia trismusului NU
C. modificarea postoperatorie a adancimii santului vestibular din cauza bridelor cicatriceala si
stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare DA
D. modificarea insertiei muschilor genioglosi NU
E. Afecteaza planul muscular subjacent NU
208
19. Indicatiile vestibuloplastiei la maxilar sunt:
A. pacienti cu atrofie moderata NU
B. pacienti cu atrofie severa DA
C. pacienti cu sant vestibular de 10 mm NU
D. pacienti cu sant neutru DA
E. spina nazala proieminenta NU
210
20. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre vestibuloplastia maxilara:
A. o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile labiale sa fie satisfacatoare DA
B. o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile linguale si a frenului sa fie satisfactoare
NU
C. postoperator poate fi modificata estetica buzei NU
D. prin aceasta interventie se conserva tesutul submucos NU
E. este indicate la pacientii cu atrofie medie NU
210 147
E. mandibula parcurge intotdeauna un drum drept cand pleaca din pozitia de ocluzie cap la cap NU
52
6. Examinarea radiografica in edentatia partiala intinsa va urmari:
A. procesul alveolar la nivelul dintilor stalpi DA
B. crestele alveolare DA
C. pozitia condilului mandibular in cavitatea glenoida NU
D. dintii stalpi (radacina, spatiu periodontal, coroana) DA
E. rapoarte ocluzale NU
53
7. La examenul radiografic al radacinilor se vor urmari:
A. numarul radacinilor DA
B. pozitia radacinilor NU
C. lungimea DA
D. morfologia DA
E. tratamentele endodontice si reactiile periapicale DA
56
8. Modelele documentare servesc la:
A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic DA
B. utilizarea in scop didactico-pedagogic DA
C. amprentarea preliminara de exercitiu NU
D.confectionarea port-amprentei individuale NU
E. demonstrarea medico-legala a situatiei clinice DA
58
9. Clasificarea lui W.E. Cummer pentru stabilirea formelor clinice de edentatie partiala se caracterizeaza prin:
A. a fost prima clasificare; DA
B. are 4 clase in functie de pozitia dintilor limitrofi; NU
C. are 4 clase in functie de pozitia liniei care uneste crosetele; DA
D. include si edentatia molarilor de minte; NU
E. are 3 clase in functie de topografia dintilor restanti NU
59
10. Pentru utilizarea clasificarii Kennedy, au fost enuntate cateva reguli de catre O.C. Applegate:
A. clasificarea se stabileste dupa realizarea extractiilor dentare; DA
B. daca al treilea molar lipseste, se va lua in considerare NU
C. daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stalp, se va lua in considerare DA
D. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, nu va fi luat in considerare DA
E. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie. NU
61 151
31. Scopul amprentarii functionale in edentatiile terminale clasa l si clasa a ll-a Kennedy se refera la:
A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare; DA
B. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei; NU
C. reproducerea crestelor edentate; DA
D. inregistrarea suprafetei mucoasei acoperitoare; DA
E. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic. NU
347
32. In edentatia partiala de clasa a lll-a si a IV-a Kennedy, amprenta functionala pentru realizarea protezelor
scheletate va avea ca scop:
A. reproducerea corecta a zonelor periferice mobile la nivelul edentatiei i dintilor restanti; NU
B. modelarea vestibulara a amprentei care sa redea relieful buzei superioare; DA
C. redarea formei anatomice a mucoasei crestelor in orice situatie clinica; NU
D. redarea formei anatomice a mucoasei crestelor numai in edentatiile partiale de clasa a lV-a Kennedy cu
intindere mare; DA
E. extinderea amprentei functionale maxilare in zona Ah"". NU
351
33. In tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli:
A. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte; DA
B. lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie; DA
C. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare; NU
D. stimularea secretiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza; NU
E. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma. NU
354
34. Cauze ale impreciziei amprentelor cu alginate sunt:
A. utilizarea unei cantitati prea mici de alginat in raport cu port-amprenta; DA
B. o cantitate prea mare de saliva la marginile port-amprentei determina goluri de material; DA
C. fractura amprentei la dezinsertie prin existenta unor zone retentive; DA
D. se respecta proportia apa si pudra, dar spatularea este lenta; NU
E. deformarea elastica a amprentei cu alginat la insertia pe campul protetic. NU
361
35. Adaptarea lingurii individuale in cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea functionala va
indeplini urmatoarele etape:
A. lingura trebuie sa ajunga in zona vestibulara laterala la 2 mm de linia de reflexie a mucoasei; NU
B. lingura va ajunge in zona vestibulara laterala la 1 mm de linia de reflexie a mucoasei; DA 156
D. 1,5 mm; NU
E. nici un raspuns corect. NU
143
4. O foliere de 1,5-2 mm se face in cazul existentei unui:
A. proces alveolar vertical; NU
B. proces alveolar oblic; DA
C. proces alveolar retentiv; NU
D. dinti usor lingualizati; NU
E. rezilienta mare a mucoasei crestelor. NU
143
5. Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este:
A. rotunda NU
B. ovala NU
C. semiluna NU
D. semipiriforma DA
E. dreptunghiulara NU
144
6. Dimensiunile barei linguale sunt:
A. inaltime 4-5 mm; DA
B. grosime 1 mm la extremitatea superioara; DA
C. inaltime 6-8 mm NU
D. grosime 3 mm la extremitatea inferioara DA
E. grosime 4 mm la extremitatea inferioara NU
144
7. Daca procesul alveolar nu este suficient de inalt,distanta barei linguale fata de gingie va fi redusa cu:
A. 2-3 mm DA
B. 4 mm NU
C. 1 mm NU
D. 1,5 mm NU
E. nici un raspuns corect NU
144
8. Printre rolurile crosetului continuu se numara:
A. contribuie la sprijinul parodontal al protezei DA
B. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal NU
C. solidarizeaza dintii restanti DA
D. evita elasticitatea conectorului principal DA
E. toate variantele sunt gresite NU
146
9. Caracteristicile crosetului continuu sunt: 158
D. banda Joffe; DA
E. ghipsul NU
7. Poziionarea manual a modelelor (fr o nregistrare special) in RC se poate realiza numai n mod
excepional, n urmtoarele condiii:
A. RC coincide cu IM; DA
B. IM sa fie instabil; NU
C. s existe obstacole dentare (contacte premature sau interferene) n RC; NU
D. modelele de ghips s fie incomplete; NU
E. modelele de ghips s nu aib plusuri la nivelul feelor ocluzale. DA
8. O nregistrare ocluzal corect trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. sa cuprind ntreaga fa vestibular a arcadei; NU
B. s cuprind ntreaga fa oral a arcadei; NU
C. s cuprind feele vestibulare si orale ale arcadei n ntregime; NU
D. nu trebuie s depeasc ecuatorul clinic al dinilor arcadei; DA
E. pe faa vestibular trebuie s cuprind numai vrfurile cuspizilor. DA
9. Valoarea spaiului de inocluzie are dimensiunile:
A. 2-4 mm la nivelul premolarilor; DA
B. 2-4 cm la nivelul premolarilor; NU
C. 1,8-2,7 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar; DA
D. 1-4 mm la nivelul tuturor dinilor; NU
E. 2,7-3,8 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar. NU
10. Poziiile-limit superioare a diagramei Posselt:
A. sunt nefuncionale cu excepia PM; NU
B. sunt determinate de contactele dento-dentare DA
C. mandibula se plaseaz in una din aceste poziii numai cteva minute pe zi; DA
D. sunt raporturile mandibulo-craniene cel mai frecvent utilizate pentru evaluarea clinic a relaiilor
intermaxilare de ocluzie; DA
E. sunt patogene. NU
11. Controlul central asupra masticaiei se realizeaz la nivelul cortexului cerebral:
A. Direct; DA
B. indirect; DA
C. modelnd contracia muscular; DA
D. modelnd recepia periferic in timpul masticaiei; DA
E. prin feedback pozitiv si negativ. NU
12. Muchii ridictori i cobortori implicai n ciclul masticator au contraciile:
A. simetrice; NU
B. asimetrice; DA
C. sincrone; NU
D. asincrone DA
E. simetrice si sincrone. NU 166
11. In tehnica bilateral de nregistrare a RC poziia fotoliului dentar fa de podea este la:
A. 15 NU
B. 30 NU
C. 35 NU
D. 45 DA
E. 50 NU
12. n poziia de IM:
A. exist numr maximal de contacte dento-dentare DA
B. poate avea loc n poziii excentrice mandibulo-craniene DA
C. poate avea loc n poziii centrice mandibulo-craniene NU
D. nu sufer modificri morfologice n timp NU
E. sufer modificri morfologice n timp. DA
13. Tratamentul ocluziei traumatice are drept obiective:
A. obtinerea stabilitii ocluzale a la long DA
B. funcionalitate a ADM satisfctoare pentru pacient DA
C. indeprtarea obstacolului ce va duce la revenirea automat la PIM inial NU
D. eliminarea i mpiedicarea recidiveisimptomatologiei DTM DA
E. obligatoriu revenirea la rapoartele ocluzale iniiale NU
14. Prezena unui obstacol pe traseul ORC-PIM determin:
A. contracie inegal a muchilor ridictori DA
B. apariia ocluziei de necesitate DA
C. situarea simetric a condililor n fosele mandibulare NU
D. situarea asimetric a condililor n fosele mandibulare DA
E. transformarea ocluziei de necesitate n ocluzie habitual sau traumatic n cazul persistenei acestuia DA
15. Suprafeele dentare de ghidaj sunt reprezentate de:
A. versanii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari DA
B. versanii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor i molarilor mandibulari NU
C. suprafeele palatinale i/sau marginile incizale ale incisivilor i caninilor maxilari DA
D. versanii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor i molarilor maxilari DA
E. marginile incizale ale incisivilor i caninilor mandibulari. NU
16. Micarea de propulsie a mandibulei este:
A. ghidat de feele palatinale i/sau marginile incizale ale incisivilor i caninilor maxilari DA
B. nu trebuie susinut de toi cei opt incisivi NU
C. nu determin dezocluzia dinilor posteriori NU
D. numrul dinilor frontali ce particip la ghidaj nu este relaionat cu alinierea dinilor n sectorul frontal NU
E. nu depinde de curbura incizal. NU 170
B. Prezena semnelor subiective i obiective de suferin la nivelul structurilor i funciilor aparatului dentomaxilar, DA
C. Abaterea de la morfologia ocluzal a unui grup dentar, NU
D. Abaterea de la morfologia ocluzal a ntregii arcade, NU
E. Dizarmonie ocluzal. NU
24. Disfuncia temporo-mandibular de origine articular poate fi:
A. De dezvoltare DA
B. Prin deplasri meniscale DA
C. Hipomobilitate, NU
D. De natur inflamatorie, DA
E. Ankiloza. NU
25. Disfuncia temporo-mandibular de origine muscular const n:
A. hipermotilitate prin fibroz muscular, NU
B. durere miofascial DA
C. hipermotilitate antalgic, NU
D. miozit, DA
E. spasme musculare. DA
26. Sunt caracteristici ale durerii din cadrul disfunciei mandibulo-craniene:
A. Este generalizat, NU
B. Bilateral de obicei, NU
C. Se exacerbeaz noaptea la cldura pernei NU
D. Se exacerbeaz la micarea mandibulei, DA
E. Se calmeaz la antalgice obinuite. NU
27. Fisurile / fracturile coronare din cadrul disfunciei madibulo-craniene sunt legate de :
A. traumatismele suferite n antecedente, NU
B. carii, NU
C. traumatizarea ocluzal, DA
D. coexistena unor tulburri trofice ce duc la scderea rezistenei mecanice a esuturilor dure dentare, NU
E. prezena unui antagonist migrat orizontal. NU
28. Miloliza este caracterizat prin:
A. localizare pe faa vestibular a dinilor, NU
B. localizare pe faa vestibular a dinilor n zona coletului, DA
C. pe seciune are aspect de unghi ascuit deschis spre vestibulul bucal, NU
D. pe seciune are aspect de unghi obtuz deschis spre vestibulul bucal, DA
E. intereseaz smalul i cementul (dup recesiune). DA
29. Leziunile cuneiforme adevrate:
A. sunt lipsite de dentin cariat, DA
B. intereseaz smalul i dentina, NU
C. pot fi asociate cu hiperaciditatea gastric NU 172
2. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior are ca scop delimitarea ariei de intindere a suprafetei
vestibulare a:
A. incisivilor centrali superiori NU
B. a caninilor superiori si inferiori NU
C. dintilor frontali superiori si inferiori NU
D. numai a dintilor frontali superiori DA
E. incisivilor centrali si laterali superiori si inferiori NU
130-151
3. Nivelul planului de ocluzie reprezinta portiunea vizibila din valul de ocluzie la :
A. deschiderea usoara a gurii DA
B. deschiderea larga a gurii NU
C. surasul fortat NU
D. o fonatie minima DA
E. nici o varianta nu este corecta NU
130-151
4. Nivelul planului de ocluzie are :
A. o dimensiune egala pentru toti pacientii NU
B. o dimensiune egala cu 1 2 mm sub buza superioara NU
C. o dimensiune variabila in functie de varsta, sex, structura psihica DA
D. o dimensiune mai mare de 2 mm NU
E. nici o varianta nu este corecta NU
130-151
5. In cazul tuberozitatilor procidente planul de ocluzie in zona laterala este orientat :
A. paralel cu planul Camper NU
B. paralel cu planul Frankfurt NU
C. divergent spre distal fata de planul Camper NU
D. convergent spre distal fata de planul Camper DA
E. divergent spre mezial fata de planul Frankfurt NU
130-151
6. Spatiul de inocluzie fiziologica dintre dintii antagonisti este de :
A. 2 3 mm in zona premolarilor DA
B. 1 2 mm in zona frontala NU
C. 2 4 mm in zona frontala DA
D. 1 2 mm in zona laterala NU
E. peste 4 mm in ambele zone NU
130-151
7. Supraevaluarea D.V.O determina:
A. incompetenta labiala DA
B. vizibilitate redusa a rosului buzelor NU
C. facies crispat DA
D. aspect imbatranit NU 178
233
15. Solutia Mc Collum contine:
A. lipaza, proteaza, citrat de Na, celuloza, bicarbonat de Na NU
B. acid clorhidric 5%, tripsina, EDTA NU
C. lipaza, tripsina, amilaza, celuloza, EDTA DA
D. acid fosforic 7,6%, florura de benzol Konium 2,5% NU
E. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloza NU
234-235
248
C. faa
mezial
a
stlpul
ui
mezial
i faa
distal
a
stlpul
ui
distal
la
dinii
mandi
bulari
NU
D. faa
distal
a
stlpul
ui
mezial
i
mezial
a
stlpul
ui
distal
la
dinii
laterali
maxila
ri NU
E. faa
mezial
a
stlpul
ui
mezial
i
mezial
a
stlpul
ui
distal
la
dinii
laterali
maxila
ri NU
p. 477
42.
Una
dintre
caracte
risticil
e
urmto
are nu
este
propri
e
restaur
rilor
proteti
ce
fixe:
A.
sunt
protez
e
parial
e
rigide,
nedefo
rmabil
e, cu o
reziste
n
remarc
abil
la
ndoire
,
rupere
i
uzur
NU
B.
volum
ul lor
este
mai
mic
sau cel
puin
egal cu
al
dinilo
r
natural
i NU
p. 482
43. Cei mai valoroi stlpi n protezarea fix la maxilar sunt:
A. molar unu, molar doi, canin, premolar unu, premolar doi, incisivi DA
B. molar unu, molar doi, premolar unu, premolar doi, canin, incisivi NU
C. molar doi, molar unu, premolar unu, premolar doi, canin, incisivi NU
D. molar unu, canin, molar doi, premolar unu, premolar doi, incisivi NU
E. molar unu, molar doi, canin, premolar doi, premolar unu, incisivi NU
p. 435
44. Restaurarea protetic fix contrazis de muli autori n rezolvarea edentaiei de incisiv
central superior este:
A. punte adeziv care se sprijin pe mai muli de doi dini cu mobiliti diferite DA
B. punte fixat prin cimentare NU
C. implant NU
D. punte adeziv pe dinii limitrofi NU
E. punte monobloc NU
p. 463
45. Care dintre urmtoarele afirmaii, referitoare la protezarea fix, este fals?
A. orice protez fix care nlocuiete mai mult de doi dini este considerat riscant NU
B. dinii afectai parodontal pot fi utilizai ca dini stlpi n anumite cazuri bine selecionate
NU
C. situaiile n care suprafaa radicular a dinilor care trebuie nlocuii de intermediarii
protezei fixe este mai mare dect cea a dinilor stlpi trebuie evitate NU
D. suprafaa radicular a dinilor restani trebuie s egaleze sau chiar s depeasc suprafaa
radicular a dinilor nlocuii NU
E. este indicat intotdeauna n cazul dinilor parodontotici cand se dorete imobilizarea
acestora DA
p. 453