Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnicile de Restructurare Cognitiva
Tehnicile de Restructurare Cognitiva
Cercetarile au aratat ca oamenii tind sa traga concluzii in functie de starea pe care o au; daca sunt
fericiti totul pare mai usor, mai roz, iar daca sunt tristi totul este parca mai negru.
De exemplu, daca din cand in cand cineva are stari mai proaste si se simte grasa, asta nu
inseamna ca s-a ingrasat neaparat; daca se urca pe cantar observa ca de fapt greutatea a ramas
aceeasi.
O persona cu anorexie considera ca daca a mancat o bucata de ciocolata, dieta ei s-a dat peste
cap, iar ea se va ingrasa si niciodata nu va mai fi in stare sa tina o cura de slabire
Gandirea de tipul "totul sau nimic": interpretarea unei situatii ca fiind ori foarte
buna ori foarte rea
Un elev care urmeaza sa dea admitere la facultate poate gandi: "Daca nu iau nota maxima
inseamna ca nu sunt bun de nimic".
Exista cazuri cand ponderea consecintelor negative ale unui eveniment este exagerata, iar cea a
consecintelor pozitive este minimizata. O persoana care prezinta acest tip de eroare in gandire
poate spune ca a luat o nota mare la test deoarece profesoara a fost mai indulgenta.
O persoana care este la o petrecere si vede un grup de tineri care incep sa rada atunci cand trece
pe langa ei va spune "Sigur rad de mine! Cum m-am putut imbraca asa !?"
(2)Expectante (asteptari),
externa/interna
motivatii
si
credinte nerealiste
despre realitatea
Aceste cognitii sunt caracterizate printr-un stil de gandire absolutist, imperativ, rigid si
inflexibil, care impiedica adaptarea la situatiile de viata (ex. trebuie sa castig intotdeauna, trebuie
sa-i pun pe ceilalti la respect, nu se poate sa gresesc, etc.).
Acestea sunt gandurile care apar involuntar si automat cand ne aflam intr-o anumita
situatie. In cazul problemelor emotionale, aceste ganduri sunt inacurate. De exemplu, in
momentul in care Sorin a auzit intrebarea pusa de profesor la examen, a avut urmatoarele
ganduri: "voi pica examenul, sunt un prost, incompetent, nu am nici o sansa". Aceste ganduri
automate sunt grupate in scheme cognitive care au grad de generalitate mai mare. Sorin are de
exemplu o schema cognitiva de tipul "Sunt incompetent".
b. Schemele cognitive
Schemele cognitive sunt convingerile bazale pe care persoanele le au despre ei, lume si
ceilalti. Sunt doua tipuri de scheme cognitive: adaptative si dezadaptative. Anumite scheme
cognitive dezadaptative sunt asociate cu vulnerabilitatea spre anumite tulburari sau probleme
emotionale si comportamentale. De exemplu persoanele depresive au scheme de genul:"Nu pot
sa fac nimic bine", " Nu sunt in stare de nimic", Nu merit nimic", "Ceilalti sunt mult mai buni
decat mine" etc.
c. Distorsiunile cognitive
Elementele activatoare pot fi situatii, ganduri, emotii sau comportamente legate de evenimente,
ganduri si amintiri din trecut, care se reflecta in situatia actuala.
b.Convingerile persoanei - B
Convingerile irationale sunt formulate sub forma unor regului, generale, absolute (trebuie) si din
ele rezulta 4 tipuri principale:
"este ingrozitor"- cand o persoana evalueaza un eveniment ca fiind mult prea ingrozitor fata
de cum ar trebui sa fie; ex. "Este ingrozitor sa pici la un examen"
"nu suport" - toleranta scazuta la frustrare; ex. "Nu suport sa fiu muscata de caine"
deprecierea - cand clientii sunt excesiv de critici cu ei insisi, ceilalti sau evenimentele de
viata
gandirea de tipul "totdeauna sau niciodata" ex. "niciodata nu o sa intalnesc pe cineva care sa
ma iubeasca"
c. Consecintele (raspunsuri comportamentale, emotionale, fiziologice, cognitive)
Sunt in primul rand afecte si comportamente, dar pot fi si ganduri (ex., obsesiile).
Un mod de gandire absolutist nu duce automat la emotii negative. Astfel, atunci cand
conditiile de viata confirma asteptarile irationale ale persoanei, aceasta experientiaza trairi
pozitive disfunctionale. Cand conditiile de viata contrazic asteptarile irationale ale individului,
acesta va trai emotii negative disfunctionale.
La fel, in cazul unei persoane cu un mod de gandire preferential confirmarea asteptarilor
duce la emotii pozitive, pe cand contrazicerea acestora genereaza emotii negative, insa
functionale.
Emotii negative functionale
Emotia
Convingeri rationale
"E neplacut ca am
Tristete
suferit o astfel de
pierdere, dar pot merge
mai departe"
"Mi-as dori sa nu pierd
Ingrijorare
locul de munca dar nu
inseamna ca trebuie sa
nu mi-l pierd"
"Chiar daca am dorit sa
Regret
fac totul bine nu
inseamna ca trebuia sa
fie asa"
Iritare
Furie
In forma de terapie cognitiv - comportamentala propusa de Ellis, terapia rational-emotivcomportamentala (REBT) terapeutul se focalizeaza pe inlocuirea credintelor irationale,
absolutiste, cu cele rationale care faciliteaza adaptarea persoanei la situatiile de viata. Astfel,
modelul lui Ellis vizeaza doar a doua componenta implicata in discrepanta cognitiva si anume
modul irational in care persoanele evalueaza realitatea.
Luand in considerare cele doua modele precum si cauzele care duc la discrepanta
cognitiva, pentru a avea o eficienta mare in terapie este important sa tinem cont de modificarea
ambelor tipuri de credinte dezadaptative (Lazarus, 1991; David si McMahon, 2002).
Nu toate credintele irationale devin tinta restructurarii cognitive, ci doar acele convingeri
care stau la baza problemei emotionale, problema care interfereaza cu sarcinile zilnice ale
clientului si il impiedica sa se adapteze la mediul din care face parte; de exemplu, daca o
persoana are fobie de serpi si ea traieste la oras unde probabilitatea de a intalni unul este foarte
mica, atunci nu intervenim.
fiecarui personaj. Replicile completate de catre copil permit cunoasterea modului de gandire a
acestuia despre sine sau despre anumite situatii. Daca de exemplu, personajele sunt un soarece si o
pisica, in functie de problemele sale, copilul va proiecta o anumita stare: daca el este anxios poate
spune ca soarecelui ii este frica de pisica, sau dimpotriva, daca se simte singur, soarecele se
bucura ca are cu cine sa se joace.
De asemenea, pot fi introduse de catre consilier personaje simbolice care au rolul de a-l ajuta pe
copil sa-si identifice gandurile: "Vanatorul de Ganduri", "Detectivul de sentimente", etc.
(Stallard 2002)
(3) joc de rol - clientul si consilierul pot pune in scena o situatie problematica.In consilierea
copiilor acest lucru se poate face folosind papusi.
(4) automonitorizarea gandurilor - clientii sunt invatati sa utilizeze un tabel de monitorizare
dupa exemplul de mai jos. Deoarece in viata de zi cu zi nu suntem obisnuiti sa fim atenti la ceea
ce gandim, completarea tabelului ajuta clientul sa constientizeze mai bine relatia intre modul in
care gandeste si felul in care se simte.
Emotiile
Data
Descrierea in detaliu
a situatiei
- tipul de
emotie
- intensitatea
trairii emotiei
(0-100)
01.02.04 Acasa,
singura
fara sa
ora 16
fac nimic
anxietate
Gandurile
disfunctionale
- gandul
Comportamentele
ulterioare
- masura in
care crede
clientul in
gandul
respectiv
(0-100)
E groaznic ca
sunt singura
Am inceput sa
mananc
80
Nu se poate sa
raman singura
de Valentines,
90%
ta?
CLIENT:Adica?..
CONSILIER: Deci nu e adevarat ca viata
CONSILIER: In loc de nu trebuie sa ma ta e un dezastru..
paraseasca, crezi ca ar fi mai logic daca
am spune: "As vrea foarte mult ca sa nu C. Acum incep sa cred ca nu e asa..
ma paraseasca, dar nu este absolut
necesar?
CONSILIER: Cum crezi ca am putea
vedea lucruri fara sa generalizam
CLIENT: Da, asa pare mai logic.
excesiv?
CONSILIER: Si cum te-ai simti daca te- CLIENT: Chiar daca am rata un examen
ai gandi asa?
important e foarte rau dar viata mea
inseamna si altceva nu e un dezastru.
CLIENT: Mai putin deprimata.
CONSILIER: Sau foarte trista...
(3)Disputa pragmatica
Se disputa aspectele pragmatice si ale gandurilor disfunctionale. Se utilizeaza intrebari de tipul:
"La ce va ajuta sa va ganditi in acest mod acum sau in alte momente?", "Ce consecinte pozitive
are acest gand?", "Aceasta convingere ne ajuta sa rezolvam problema practica, sa ne atingem
scopurile, duce la consecinte pozitive, reduce starea afectiva neplacuta ?, Ce se intampla cand te
gandesti in acest mod?, Cum te simti cand te gandesti in acest mod?".
Exemplu de disputa pragmatica
Nu trebuie sa ma paraseasca
CLIENT: Nu trebuie sa
paraseasca!
CLIENT: Cred ca as putea suporta aceasta situatie, atat timp cat voi avea pe
cineva care m-ar intelege si nu m-ar respinge
CONSILIER: Crezi ca ar fi cel putin un prieten care te-ar intelege?
CLIENT: Da, Alex..
CONSILIER: Si cum te-ai simti daca te gandesti astfel.
CLIENT: Suparata.
CONSILIER: ..dar nu deprimata..
(9) Decatastrofarea
Aceasta tehnica mai este numita si tehnica intrebarii " Si daca..?"Se foloseste in special
pentru modificarea gandurilor care implica exagerarea consecintelor unor evenimente,
explorandu-se aceste consecinte si modul in care clientul le poate face fata sau este afectat de
acestea.
CLIENT: Nu mai suport cand sotul meu intarzie, ma gandesc ca i se va intampla ceva
rau.
CONSILIER: Ce se poate intampla rau?
CLIENT: Sa faca accident si sa mearga in spital.asta e groaznic nici nu ma pot gandi..
CONSILIER: Si daca face accident si este internat?
CLIENT: Nu ma pot gandi la asta.
CONSILIER: Hai sa incercam totusi, ce va fi atunci.?
CLIENT: Ar putea sa-si rupa ceva.
CONSILIER: Si daca si-ar rupe picioarele?
CLIENT: N-ar mai putea merge o perioada.
CONSILIER: Si cat de rau ar fi asta?
CLIENT: Ar trebui sa reduc cheltuielile..sa am grija de el.
CONSILIER: Si e groaznic sa ai grija de sotul tau?
CLIENT: Nu ar fi, am sta mai mult timp sa stam impreuna si ar fi dificil..
CONSILIER: Deci chiar daca se intampla ceva rau ati putea trece peste asta,,,,
CLIENT: Da cred ca am reusi.
(10) Clarificarea semnificatiei
Anumite cuvinte au intelesuri diferite in functie de schemele cognitive ale clientilor.
Chestionarea acestor termeni uneori vagi sau formulati intr-un mod absolutist ajuta la clarificarea
intelesului lor si la modificarea in functie de dovezile empirice existente.
CLIENT: Sunt un ratat. Tot ce fac imi arata ca sunt un ratat.
CONSILIER: Imi spui ca esti un ratat. Ce intelegi mai exact prin asta?
CLIENT: Sa nu realizezi niciodata ce vrei, sa ratezi totul.
CONSILIER: Imi spui te rog ce ai ratat?
CLIENT: Daca ma gandesc bine nu foarte multe.relatia mea.
CONSILIER: Este singurul lucru pe care l-ai dorit vreodata?
CLIENT: Nu sunt mult mai multe lucruri..
CONSILIER: Atunci va trebui sa-mi spui ce lucruri ai rata pentru ca mi-e greu sa inteleg
de ce esti un ratat...
2)Tehnica rezolvarii de probleme si antrenamentul asertiv
Se foloseste pentru rezolvarea situatiilor conflictuale dintre relatiile interpersonale. In
acest caz discrepanta cognitiva apare deoarece clientul nu are abilitatile necesare rezolvarii unor
situatii din realitate.
Pasii tehnicii de rezolvare a problemelor:
1. identificarea problemei. Care este problema?
2. stabilirea scopurilor. Ce voi face, cum vreau sa stea lucrurile?
3. generrarea unor solutii alternative. Ce pot face pentru a-mi atinge scopurile?
4. considerarea consecintelor. Ce s-ar putea intampla daca fac asta?
5. decizia pentru cea mai buna alternativa. Ce voi face?
6. implementarea. Fa ce ai ales. Stabileste-ti planul actiunii. Cand? Unde? Cu cine? Cat timp?
7. evaluarea. A functionat?. Daca solutia gasita nu a functionat se trece la incercarea altei solutii.
In cazul in care nici o solutie nu a functionat se reia intregul proces insistandu-se asupra fazei de
generare a solutiilor si de implementare.
In consilierea copiilor, pot fi exersate abilitatile sociale, de comunicare, de rezolvare de
probleme sau de comtrol comportamental prin joc. O tehnica folosita pentru control si planificare
comportamentala, la copii, este tehnica "semaforului". Copii sunt invatati planificarea
raspunsurilor comportamnetale urmand regulile de de circulatie impuse de semafor: rosu-STOP;
galben-GANDESTE; verde- ACTIONEAZA (Stallard, 2002).
analiza mecanismelor prin care clientul face fata starii respective (mecanisme de coping)
si a consecintelor lor- se insista asupra costurilor cat si asupra beneficiilor
B.
C.
tehnica biofeedback
hipnoza
1. Antrenamentul autogen
Starea de relaxare se obtine printr-un antrenament de cateva luni in cursul carora se
efectueaza urmatoarele exercitii:
(1). exercitiul bazal prin care se obtine starea de relaxare;
la inceput, incercand sa te relaxezi, s-ar putea sa-ti vina in minte mai multe ganduri
decat erau inainte; lasa-le sa treaca, cum vin asa pleaca,
Exercitiul greutatii
Acum te concentrezi usor asupra mainii drepte (sau stangi in functie de bratul dominant se incepe cu bratul dominant).
Mana dreapta incepe sa devina mai grea.
Mana dreapta este mai grea.
O greutate placuta cuprinde mana dreapta.
Mana dreapta este grea.
modificarea fiziologica specifica (ex. reducerea ritmului cardiac) ci doar o stare de ansamblu (ex.
starea de relaxare) care presupune uneori implicit starea fiziologica specifica. Aceasta diferenta
intre tehnicile prezentate nu are importanta daca scopul pe care il urmarim este inducerea unei
stari generale de relaxare. Consecinta insa este alta daca urmarim modificarea specifica a unor
parametri fiziologici inconstienti, cum se intampla in cazul unor tulburari psihosomatice-tinta
(ex. reducerea tensiunii arteriale in cazul hipertensiunii). In acest ultim caz, utilizarea tehnicii
biofeedback pentru modificarea parametrului fiziologic-tinta in opozitie cu utilizarea unei tehnici
de relaxare ce determina o modificare globala a tuturor parametrilor fiziologici se exprima intr-o
eficientizare a modificarii parametrului fiziologic de interes atat sub aspectul vitezei, cat si al
stabilitatii si intensitatii. Sigur ca si in cazul tehnicii biofeedback, modificand un parametru
fiziologic (ex. reducand ritmul cardiac), influentam si parametrii altor procese fiziologice (ex.
reducerea tensiunii arteriale) dar tehnica se focalizeaza in principal pe parametrul care ne
intereseaza, cu consecintele pozitive amintite mai sus.
Mecanismul biofeedback-ului
Prin tehnica biofeedback, clientul invata sa operationalizeze conceptul de relaxare si/sau
de modificare a unui parametru specific (ex. aparitia ritmului alfa). Ulterior, ca urmare a
exercitiilor repetate, se intareste conexiunea intre eticheta lingvistica de relaxare si modificare
specifica si starea efectiva pe care acestea o definesc, clientul reusind astfel sa-si controleze
lingvistic si voluntar relaxarea musculara si/sau modificarea specifica.
Tehnica biofeedback este favorizata de urmatoarele premise:
(1)De cele mai multe ori o functie interna a organismului nu este liniara, ea variind
continuu intre anumite limite; in momentul in care terapeutul observa o variatie a functiei in
sensul urmarit, va administra intaririle ("Te descurci foarte bine") care vor duce la cresterea
frecventei modificarii dorite.
(2)Pozitia aleasa, inchiderea ochilor si conditiile de mediu induc in mod natural, prin
mecanisme fiziologice specifice, o stare de relaxare musculara. Exemplu: lipsa stimularii
proprioceptive intense (prin pozitia aleasa) si a stimularilor din mediu (prin inchiderea ochilor si
organizarea mediului) reduc activitatea formatiunii reticulate si gradul de stimulare pe care
aceasta il exercita asupra scoartei cerebrale. In consecinta, tonusul muscular se reduce si muschii
se relaxeaza.
(3)In cazul in care dupa mai multe incercari, modificarea dorita nu apare sau nu se
mentine nici macar un timp scurt, terapeutul poate schimba usor (in sensul dorit si asteptat de
subiect) si intentionat valoarea parametrului constientizabil (ex. sunet) prin care functia interna
se exprima. Aceasta duce la scaderea anxietatii de performanta a clientului, care se presupune ca
interfera cu aparitia modificarii dorite. Mai mult, pentru a stimula aparitia modificarii dorite,
terapeutul poate da clientului sugestii asemanatoare celor din cadrul trainingului autogen; nu este
insa indicat a se abuza de aceste formule, deoarece astfel se elimina unul dintre aspectele
fundamentale ale biofeedback-ului, si anume acela care confera individului sentimentul de
independenta si autocontrol, cu efecte benefice asupra eficientei terapiei (David, 2003).
Indicatii: tehnica biofeedback este indicata in special atunci cand dorim sa modificam
preponderent un proces fiziologic-tinta. De asemenea, este indicat in cazul subiectilor cu o
pregatire tehnica, in stiintele exacte.
Tehnicile de relaxare propuse se constituie in metode eficace de interventie nu doar
pentru remiterea simptomelor ci si pentru prevenirea acestora si imbunatatirea performantelor
subiectilor in situatii in care starea de relaxare este un factor ce poate creste eficienta (ex.
performante sportive - tir cu arcul, etc).
(2) Tehnici de control al comportamentului respondent (tehnici behavioriste pe
principiul conditionarii clasice). Aceste tehnici au fost elaborate de terapia comportamentala in
scopul modificarii efectelor biologice (activarea SNV) ale stimulilor tinta. Altfel spus, se
modifica legatura intre stimulul conditionat si reactia neconditionata.
a. Tehnica flooding (tehnica epuizarii sau a inhibitiei de protectie)
Ruperea legaturii intre stimulul conditionat (ex. stimulul fobic -cainele) si reactia
neconditionata (reactia anxioasa exprimata prin dominanta simpaticului -frica) se face pe baza
inhibitiei de stingere. Clientul este expus stimulului fobic, fiind lasat sa experientieze timp
indelungat starea de anxietate pana la aparitia inhibitiei de stingere. Inhibitia de stingere se refera
la faptul ca daca stimulul conditionat nu este insotit de stimulul neconditionat treptat acesta nu
mai determina raspunsul conditionat (intensitate anxietatii se reduce treptat in cursul expunerii).
Exista cateva variante ale acestei tehnici:
(1) stimulul anxiogen poate fi prezentat in vivo (real)-integral sau gradat
(2) stimulul anxiogen poate fi prezentat in imaginar -integral sau gradat.
Indicatii: fobii de intensitate subclinica; timpul de expunere cat mai mare.
Contraindicatii: cardiaci; nu se fac expuneri de scurta durata.
b. Tehnica desensibilizarii progresive
Indicatii: Tehnica este utila in modificarile cognitive din atacul de panica, cand clientul
trebuie convins ca, crizele sale sunt declansate prin mecanismul hiperventilatiei si nu se
datoreaza unei boli grave, incurabile si incontrolabile.
Tehnica de control al respiratiei.
Clientul este invatat sa respire usor si lent pe nas (3-4 secunde inspiratia, 4 secunde
expiratia).
Indicatii: Tehnica este utila cand dorim sa invatam clientul sa previna si sa controleze
hiperventilatia.
Sumar