6.

2 Psihopatologia functiilor: A) proxice si

B) mnezice;

A)Atenia

funcie psihic bazal care realizeaz orientarea i concentrarea selectiv a

activitii psihice asupra unui grup de elemente sau fenomene

proprietatile

atentiei

sunt:

selectivitatea,

mobilitatea

sau

flexibilitatea,directionarea, distributivitatea, stabilitatea, volumul;

tipuri: involuntar( neintentionala, primara): determinate de stimuli ce

apar brusc; noutate informaional; organism nepregtit; voluntar: deliberate si

susinut de efort voliional;

habitual( postvoluntara):

stare de pregtire, de

ateptare
A)Psihopatologia ateniei
Disprosexiile= tulburri ale ateniei

Hiperprosexii: exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere;

-- apar n-- episoadele expansive,

-- intoxicaii uoare,
-- hipocondria ,
-- fobici si obsesionali
-- se manifesta selective ex.:-- melancolici ( idei depressive de culpabilitate, de
ruina ; ) -- cenestopatii si hipocondriaci ( orientate asupra starii de sanatate, asupra
functionarii organismului) -- deliranti ( orientate asupra evenimentelor, persoanelor
implicate in sistemul delirant respectiv )

Hipoprosexii: diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere;

apar n--

surmenaj;

anxietate,

depresie,

oligofrenie,

demen,

schizofrenie, intoxicatii cu alcool, benzodiazepine, barbiturice

aprosexia: dispariia oricrei activiti psihice; numai n strile comatoase

tulburarile atentiei pot fi observate in timpul anamnezei, dar se pot utilize si

teste specifice de atentie dintre care cea mai utilizata este metoda Kraepelin: I se cere
bolnavului sa numere de la 100 inapoi din 3 in 3 sau din 7 in 7.

B) Memoria

proces psihic al orientrii retrospective realizat prin fixare (ntiprire),

conservare (pstrare) i reactualizare (evocare) ; oglindete experiena anterioar si

constituie rezervorul gndirii i imaginaiei ; suportul forei cognitive a individului ;
strns corelat cu procesele afective
Procesele memoriei

memorarea: transformri menite s asigure fixarea informaiei pe suporturi

adecvate; factori obiectivi: volumul, natura materialului, gradul de organizare, gradul

de omogenitate a materialului, semnificaia materialului; factori subiectivi: starea
fiziologic, motivaia, gradul de tensiune afectiv, vrsta ; pstrarea ; reactualizarea
Tipuri de memorie

Imediat: reproducerea sau recunoaterea unui material pn la 10 secunde

de la momentul prezentrii

Recent: reproducerea sau recunoaterea are loc la un interval mai mare de

10 secunde de la prezentare

A evenimentelor ndeprtate (memoria de lung durat): evenimentele trite

de la nceputul vieii i pn n present

Dismnezii cantitative
a)

Hipomnezii: scderea n diferite grade a forei mnezice ; Apar n surmenaj ,

involuie , oligofrenie, depresie, anxietate, schizofrenie, la cei cu TCC, afectari

cerebrale(postmeningoencefalita)

b)

Amnezii: pierderea totala a forei mnezice; rar poate fi intalnita o raela

amnezie,practice sub aceasta denumire es ascund hipomnezii severe; pot fi pariale

sau totale (n strile comatoase), retrograde i anterograde

b.1) amnezii anterograde (de fixare)

- se refer la imposibilitatea memorrii evenimentelor de la mbolnvire spre prezent;
sunt mai frecvente ; - scade capacitatea de fixare - nu se poate evoca un eveniment
recent, dar le conserva pe cele din trecut
- apar n: - sindromul Korsakov, de etiologie alcoolica, infectioasa sau traumatica, stri confuzive, - stri reactive (n situaii traumatice majore, de mas), - psihoza
maniaco- depresiva, - stari nevrotice si reactii psihogene
b.2) amnezia retrograd (de evocare):- tulburarea memoriei se intinde
progresiv dinaintea bolii spre trecut, - destructurarea nu este att de accentuat,
intalnita in demente
Amnezia lacunara= hiatus mnezic temporar
- Apar in: stari confuzionale, traumatisme cranio-cerebrale, echivalente
epileptice sau stari crepusculare, stari de betie patologica
- Unii autori impart in Amnezii totale: n come; Amnezii pariale (par a fi
hipomnezii):
Amnezie tardiv sau intarziata: legat de o tulburare de contien; apare
progresiv; n stari confuzionale, epilepsie
Amnezia electiv (tematic): nregistrare voluntare bine efectuat,
recunoatere imposibil; influenat de strile afective negative (posttraumatic)
c) Hipermneziile

evocri exagerate, tumultuoase, ndeprteaz individul de la preocuprile

sale de moment

apar la - normal, legate de momente cu continut afectiv negative sau pozitiv,

psihopatia paranoida, oligofreni hidrocefali, stari febrile, narcoza cu eter, chloroform,

barbiturice, socurile cu insulina, starile hipnotice, stari de surmenaj, convalescenta
unor boli somatice febrile

hipermnezii selective: la paranoici, n intoxicaii; bolnavul i mobilizeaz

toat fora mnezic pentru tema pe care o are n minte: procurarea actelor
doveditoare pentru a demonstra urmrirea etc.,sau procurarea drogului.

mentismul: derulare cu caracter tumultuos, caleidoscopic i incoercibil a

ideilor i amintirilor,tulbura somnul pacientului care nu poate sa doarma din cauza

amintirilor

Alte hipermnezii:tematic: afectogen, autist: n schizofrenie, mecanic,

fr nelegerea datelor (n oligofrenie),

oneiroid: n toxicomanii, viziunea

retrospectiv: derularea fulgertoare a ntregii viei n ultimele cteva clipe dinainte

de moarte,in momentele de mare anxietate si in crizele de epilepsie temporala
Tulburrile calitative paramneziile

amintiri deformate, false fie sub aspectul desfurrii cronologice, fie sub

aspectul lipsei legturii cu realitatea obiectiv trit de pacient

a) Tulburri ale sintezei mnezice imediate(pseudomnezii, iluzii de memorie)

adevrate iluzii de recunoatere, evocri eronate ale unor evenimente trite

n realitate, dar care nu sunt ncadrate n timpul i spaiul real sau nu sunt recunoscute
ca trite sau netrite. Tipuri:

Criptomnezia: nerecunoaterea ca fiind strin un material citit sau auzit n

realitate; bolnavul l consider a fi propriu.

Apare n - schizofrenie, deliruri sistematizate (paranoia si parafrenia), demene(senile,

arteriosclerotice)

nstrinarea amintirilor: =situatia inversa criptomneziei, cand bolnavul

considera ca evenimentele traite sunt doar citite, auzite; in ambele scade capacitatea
discriminatorie ntre evenimentele proprii i cele strine; apare n demene

falsa recunoatere, - varianta de criptomnezie, ce consta in recunoasterea a

ceea ce de fapt bolnavul nu cunoaste

-

se intalneste in: - stari de surmenaj, -stari de obnubilare,- stari maniacale -

schizofrenii
- este probabil starea premergatoare a fenomenelor de dj vu, deja connu,
deja eprouve, in care pacientul are impresia de a mai fi vazut, cunoscut, persoanele
sau situatiile respective

iluzia de nerecunoatere, in care bolnavul crede ca recunoaste persoane pe

care nu le-a cunoscut si nu este sigur ca recunoaste personae pe care le-a cunoscut

paramneziile de reduplicare(Pick) (bolnavul crede c o persoan a fost

multiplicat n mai multe exemplare, cu un anumit scop sau ca a mai fost in situatii
asemanatoare)
b) Tulburrile rememorrii trecutului allomnezii

sunt falsificri mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente

reale din trecut, pe care le situeaz n present, sunt de mai multe feluri:
b.1) Pseudoreminiscene: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe
care le triete ca evenimente prezente. Apar n sindromul amnestic, n demene.

Confabulaii(Pick)

(halucinaii

de

memorie):

reproducerea

unor

evenimente imaginare, bolnavul nu spune adevarul dar nici nu minte. Pot fi:- mnestice

(umplerea golurilor de memorie cu lucruri imaginare, dar plauzibile) ; - fantastice

(descriu lucruri neplauzibile), - onirice (ca scenele de vis)

Ecmnezia: tulburare global de memorie, cu ntoarcerea ntregii

personaliti n trecut(pacientul confunda trecutul cu prezentul ; apare n stadiile

tardive de demen senile, in cadrul delirului senile( Jislin)

Anecforia: posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate;

posibil dac se sugereaz unul sau mai multe elemente ; apare n surmenaj i n
afeciuni deteriorative(prdemente si demente)

Tulburarile de memorie pot fi observate din anamneza,dar sunt si metode

specifice, cea mai utilizata fiind proba oraselor( se dau bolnavului 6-8 nume de orase
si I se atrage atentia ca trebuie sa le retina, iar dupa ce I se distrage atentia un minut I
se cere sa le redea)