Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68

Din anu12000, STEPFIEN B.
YOTING este director executiv al

organizafiei Caux Round Table. LicenSat al Facultefii de Drept
de la Harvard, Young a predat gi a practicat drephrl, fiind
autorul unor lucrdri despre obligaFile fiduciare gi raporturile
de reprezentan!tr dintre mandatar gi mandant. A abordat
intr-un mod sistematic conceptul de responsabilitate i:r diverse
domenii, de la dreptul rSzboiului pAnI la problema statuh:lui
comunitSlilor tribale native din Statele Unite, pe care le considerl ,,na!.uni indigene dependente". Young a studiat drephrl
jurisprudenlial american din secolul al XX-lea, analiz6nd
modul tr care instanlele au utilizat in deciziile lor noFunea de
rtrspundere inerent5 serviciilor de administrare, precum 9i
modalitatea in care aceastl noFune a generat standardele
modeme de rtrspundere il:r afaceri, in situa!'llg de negiijenld sau
cele in cerre se creeazd prejudicii.
A fost prodecanul FacultIlii de Drept de la Harvard 9i decanul Facultdlii de Drept din cadrul Universitifii Hamline. Apredat in cadrul Universitdfilor din Minnesota 9i din Mankato.
Young a urmat licetrl in Bangkok, Thailanda, unde a tnvtrlat
limba th1;landezi; mai tArziu, a tnvltat gi limbile |a,otzrl gi vietnamezd. in 1965, Yot ng a descoperit vestigii ale perioadei bronzului in Thailanda, la Ban Chiang, situl arheologic fdcAnd azi
parte din patrimoniul mondial IINESCO. A lucrat penfru dezvoltarea economiei 9i a mediului rural din Vietnam, din 1968
pdnd in 1977, ca angajqt al Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internafionall.In7g7s, Young a depus eforturi pentru a
aduce refugiali din sudul Viehramului in Statele Unite, iar ir
7989 a propus ca Organizalia Naliuniior Unite str asigure adrninistrarea temporari in Cambodgia in scopul instaurdrii pdcii.
In cadrul ProgramuJui de Studii Est-Asiatice din cadrul
Facultdfii de Drept de la Harvard, Young a tradus gi a analizat
Quoc Trian Hinh Luat, codul viebramez de legi din 1433, 9i,
impreuntr cu profesorul Nguyen Ngoc Huy, a scris despre valorile prir.itoare la drepturile omului in China 9i Vietnam in
lucrarea The Tradition of Human Righls in China and Vetnam
(publicati de ctrtre Yale Southeast Asian Studies). A scris studii
despre filozofia moraltr si politictr din China si a publicat lucrlri
despre dinandca psihoculturali a politicii din Vietnam gi
Thailanda. ln 7976, a scris in colaborare monografia Thailand:
Domino by Default, care a contribuit la reforma politicl din
Thailanda. Ca decan al Facultitii Hanline, Young a fondat
publicalia The lournal of LctD and Religion.
In calitate de analist de politici publice, Young a publicat
articole in The WaII Street lournal, The Nan Yo* Timx 9i
Washington Posf. Commtariile sale sunt prezenhte atAt de televiziuni, cAt gi la posturi publice de radio. Mare parte din articolele sale sunt publicate pe web site-ul organizaFei Caux
Ror.rnd Table. la adresa w11'w.cau)croundtable.org.
STEPHEN YOUNG
Capitalism moral
O reconciliere a interesului privat
cu binele public
Tiaducere, prefald Ia edifia in limba romand gi note de
MIHAELAMOGA ei BOGDAN DIACONU
6*,/n
tOr/WBUCI'RES-TI,
2OO9
CAPITOLUL 1
Este, oare, posibil capitalismul moral?
Omtl
ales lnlelege
totul tntru a tuturor dreptate' Omul
de
rind doar propriului folos ti face parte.

Confucius, Analecte,Cartea a fV-a, Cap. XVI*
Ata cum partea coruptd a omului cue prudenld pi indoiald,

existd pi calitdli ale
natuii
umane ce tndrEtdlesc preluirea gi
increderea.
Federalist, nr. 55,
vineri,
15 februarie, 1788
se susfine ci este posibil capitalismul

sroral. Mai intai, irn primele cinci capitole se aduc argumente
penhu capitalismul moral; urmdtoarele gapte capitole oferd
un ghid practic pentru cei care doresc sd aplice principiile
capitalismului moral in afacerile gi irn inifiativeie lor profesionale. in cele din urmd, in capitolul final, se discutl despre
modul in care putem cultiva un leadership adecvat pentru
construirea unui capita l i sm moral.
A cduta cdgtigul prin afaceri gi profesie este un lucru
onorabil gi demn de prefuire. Plecdnd de ia ideile giprincipiile stabilite in capitolele acestei cfufi, consider cd fiecare dintre noi poate fi fericit gi mdndru de cariera sa, oricare i-ar fi
profesia.
in aceastd carte
Confucius, Analecte, traducere
din limba chinezi
veche de
Florentina Vigan, Editura Humanitas, Bucuregti, 1995, 110 (n. tr.).
24
Este, oare, posibit capitalismul moral?
/ Capitalism moral
25
Ceior streini de mediul de afaceri, aceastA carte le propune
o PersPectivd asupra dreptdfii sociale: capitalismul moral

potrivitd cale prin care civilizatia umand globald
de azi conferi oamenilor putere sociald 9i ii ajutd sa iti
imbogdleascI material 9i spiritual viefile.
ln acest capitol prezint nu doar propriile concepfii despre
potenfialul uman. M-am strdduit sd cuprind principalele
idei gi scrieri ale unor mari gAnditori din diferite culturi ale
vremrrrilor.inlggl,un grup de lideri de afaceri din Japonia,
Europa 9i Statele Unite s-a reunit in cadrul unei mese
rotunde organizate in cdtunul elveFan Caux, proptrnAnd
anumite principii ale capitalismului moral care sd stea la
baza procesului de decizie. Aceste principii sunt azi cunoseste cea mai
cute ca Principiile de afaceri Caux RoundTable.

De cAliva ani buxi, deja, am ajuns sf, cunosc bine aceste
principii prin activitatea desfdguratd in calitate de director
executiv al organizaliei Caux Round Tabie. Le-am vtrzut
puse i:r practicd de cdtre lideri de afaceri de succes din multe
culturi. Principiile Caux Round Thble sunt o chintesenld de
cunoagtere morald, eticd, filosoficd gi de drept din diferite
tradifii. Am analizat felul in care aceste principii reflectd
inv[fdturi din filosofia morali chinezd, din islam, hinduism,
spirifualitatea africantr, iudaism, romano-catolicism, protestantism, religia japoneztr Shinto, din religiile budiste
Mahayana 9i Theravada, precum si din inlelepciunea morald
nord-americand.
Totugi, trebuie subliniat cd Principiile Caux Round Table
sunt i:r egald mdsurd inspirate de experienla afacerilor de
succes. Elaborate de lideri de afaceri, principiile definesc un
mod de administrare a afacerilor ce imbind virtuF sociale cu
interesul propriu. in aceastX lucrare prezint propria conceplie asupra felului in care Principiile Caux Round Table
justificd gi fundamenteazd capitalismul moral.
imbini
Cele mai profitabile afaceri

virtulile sociale cu interesul propriu
O afacere de succes maximizeazd valoarea de azi a cAstigurilor de mAine. Ca atare, prima condifie a succesului in
*aceri este profitul sustenabil. in afaceri, cAgtigurile de ocazie de tipul jocurilor de noroc nu sunt suficiente. De la o
kr'"estifie agtept5.m mai mult decAt atAt.
Pentru a susfine profitul in timp, este nevoie sd revigortui continuu capitalul investit. lntr-o companie, capitalul
a:e cinci forme distincte: capital social, reputalional sau ,,de
hrne conduitd", financiar, de mijloace fixe 9i capital urnan.
Acestea reprezintd factorii de produclie esenfiali, factori ce
trebuie finanlafi din cAgtigurile obfinute. Nesusfinut, -capiblul devine neoperafional, iar investifia i9i pierde rapid pro&tabilitatea. Alimentarea insuficientd a fluxurilor de capital
genereaztr egecuri.
Capitalul social este asigurat de cdtre societate. El este dat
de calitatea iegislafiei, de instituliile culturale 9i sociale, de
iilerrente de infrastructurd, drumuri, porturi, aeroporturi 9i
btecomunicalii., de performanla sistemului educafional,
valori sdndtos
F,rccum si de mdsura in care un sistem de
krcurajeazd sau nu afacerile.
Capitalul reputafional adaugd valoare unei companii
atrdgand 9i pdstrAnd cliengii, angajafii, investitorii 9i furnizqrii. Capitalul financiar reprezintd forma clasictr a capitaluhri: accesul la bani. Mijloacele fixe constau din terenuri,
fabrici gi echipamente. in sfArgit, capitalul ulnan e dat de calitatea, creativitatea, loialitatea gi productivitatea angajafilor'
Investind in capitalul social, o companie aclioneazd res,pcrnsabil gi etic. Investind in buna sa reputafie, ea satisface
tel mai bine nevoile consumatorilor 9i rtrspunde agteptiqilor societdfii. Investind in capitalul uman, compania asigurl condilii de via!5 9i locuri de muncd mai bune pentru
ansajali.
26
I Capitalism moral
Companiile i9i menfin active toate ac^este forme de capital

reinvestind cdtre eie o parte din profit. in acest fel, ele actioneazd motivate de propriul interes, promovAnd totodata
bunf,starea sociald. Demersul egoist determinat de urm6rirea propriului interes se transformi, astfel, i:rtr-o afacere
responsabild ce satisface gi nevoiie celorlalfi. Bazate pe interesul propriu, deciziile unei companii care acfioneazi pentru a-gi maximiza profiturile sustenabile sunt in egald
misurd egoiste, vizAnd interesele acesteia, 9i morale, vizAnd
interesele celorlal$..
Figura 1.1 ilustreazd ciclul unei afaceri de s.tcces. in
prima jumdtate a cicluiui, capitalul investit, in toate cele
cinci forme ale sa1e, este transformat prin procesul de producfie in bunuri sau servicii menite sd aducd profit prin
vAnzarea cdtre clienfi. in partea de jos, diagrama ilustreazd
fluxul invers al
cea de-a doua jumitate a ciclului afacerii
in
cinci forme de
investifiei
cele
profitului rezultat in urma
capital.
Afacerea de succes e una care diinuie: ea ruleazd continuu capitalul prin producerea de bunuri gi servicii pentru
a-gi mulfumi clienfii gi a genera profit. Ea menfne intrdrile
de capital adecvate continudnd sd atragd dien;i pentru produsele ori serviciile sale' DuPA Michael Porter, ,,Pentru o
companie, a cAgtiga avantaje competitive PresuPune a administra procesul de producfie, generator de plus-valoare, ca
pe un sistem mai degrabd decAt ca Pe un ansamblu de componente distincte."l
Un administrator inlelept va cduta strategii de profit
care sd pistreze operafionale toate formele de capital.
Companiile nu sunt autonome, autosuficiente, ci depind in
mod semnificativ de inheri de capital influenfate de alte
pdrfi. Pentru a prospera, ele trebuie si ii mul;umeascd 9i
pe aifii. Acest mod de a acfiona constituie o atitudine
morald, punAnd interesul propriu in slujba a ceva aflat dincolo de sine.
E *'e
F a'i
--EE E
ooo
eP_d
o_.=
'a
Eg
tE
G6
co-
E(5
g
tt6
'?i
oo
d
d)
'6
I s
4t
o)
:u
ro
E
(g
E
c(d
cc
E^=
(g
.;
o
o
cq)
=
c
8_
t_ t
ruyulNr
2'7
28
Este, oare, posibil calzitalismul moral?
I Capitalism moral
in cirfle
Built to l-ast qi Good to GreAt*, analistul i:r

domeniul afacerilor |im Collins vorbegte despre ceea ce el
considerd a fi specificul companiilor de succes, 9i anume,
,,geniul lui ${' .2 Este vorba despre abilitatea de a cuprinde
ambele extreme ale unei situafii, precum scop pi profit, continuitate pi schimbare, libertate pi responsabilitate. Atunci
cAnd companiile s-au vtrzut nevoite si aleagd o extremtr in
detrimentul celeilalte, performanfele lor au scizut. Companiile respective au cdzut victime ,,tiraniei lui Sau" . Teoriile
lui Collins susfin ideea conform cfueia capitalismul poate
evita alegerea interesului propriu in detrimentul virtuFi.
Un dolar investit in 1965 fir companiile clasificate de
Collins in categoria ,de Ia bun la excepfional" a generat pani
in 2000 un profit de 471, de dolari, in timp ce un doiar investit
i-n companiile obignuite a adus in acelagi interval de timp un
profit de doar 93 de dolari.
intr-.rn studiu ce a urmdrit evolufia unor companii pe o
perioadtr de unsprezece ani, profesorii John P. Kotter gi
James L. Heskett de la Harvard Business School au relevat
faptul cd acelea care provin din medii culturale ce igi respectd clienlii, angajaf,i, dar 9i aclonarii le devanseazl de
departe pe cele care nu provin din astfel de medii culturale.
in cazul celor mai de succes companii, prelul actiunilor a
crescut cu 901 procente, i:r vreme ce fur cazul celor mai Pu,tn
performante, cregterea a fost de numai 74 procente. In cazul
ceior dintAi, veniturile nete au crescut ol 756 procente, iar in
saJe
cazul celorlalte, cu doar
17o.3
Conform unui studiu publicat i:r aprilie 2003 de cdtre

Institutul de Eticd in Afaceri din Londra, companiile britanice ce aveau coduri etice au realtzat o ratd de cregtere a
profitului cu L8 procente mai mare decAt cea a comPaniilor
similare ce nu i9i elaboraserd angajamente explicite de conduitA eticd in afaceri. Totodattr, companiile care au coduri
'in
linrba romin5, Afaceri clddite sd dureze, respectiv Excelenla in

afaceri, Curtea Veche Publishing, Bucuregti,2ffi6 (n. tr.)-
29
ilice au obfinut o valoare economictr adlugatd gi o valoare

i:& piatd addugatd mult mai importante, 9i 3u inregistrat
"aoeficienli de cipitalizare bursierd mai stabfi.a
Moralitatea afacerilor:,,interesul Propriu

considerat din PersPectiva intregului"
Spte deosebire de mediul academic, de cel politic gi de
ttrocrafie, afacerile presupun in permanenld decizii 9i
i:a$uni. Fiecare decizie, fiecare acfune este insofitd de riscu-l
l$e a pierde sau chiar de a egua. Pentru a minimiza acest risc,
*dxtie analizate alternativele fiecdrei situafii'
i''i in figura 1.1, fiecare comPonentd a unei afaceri sustena+4" - capitalul investit, conversia capitairrltd in produs,
1$rodusul in sine gi vAnzarea lui cdtre clienfi - presuPune
&rea unor decizii. Sd ne gAndim, de pildd,la tot ceea ce tre&rie avut in vedere pe.rt u o afacere de succes: cum obfinem
&ard. unde plasXm o fubti.a sau sediul tmei firme, cine treFui" angajat, ce trebuie produs, cum trebuie realizat acel
't$eodus, cum il lansdm pe piald gi cu ce pre!, cum il propemn'im, cum sd facem fald nevoilor gi preocupdrilor clien,t$.t etc. Orice curs de administrare a afacerilor gi orice carte
i:de profil abordeazd aceste probleme ce implicd procesul de
Secizie in afaceri.
Ce criterii avem la dispozilie pentru a stabili care dintre
eeste decizii sunt morale? Consider cd in afaceri o decizie
:tsle morald in mdsura fur care fine seama de nevoile gi preo,,eepdrile ceiorlal gi5.
{;': Desigur, facem afaceri pentru noi ingine 9i pentru propritHe ttmstte nevoi. AnalizAnd insd contextul in care se desf[afacerile ne ddm seama ci nu suntem autonomi.
?s"te
N.'
ffiosperem in urma interaciiunilor cu ceilalli. Prin urmare,
i"yrospe.itatea noastrd e asiguratd atunci cAnd 9i alfii doresc 9i
i$o "i",, si devenim prosperi.
'i+ Din cAnd in cAnd, nevoile si preferinlele noastre se interi:gcteazd cu a1e altora. Cu cAt, in satisfacerea propriilor nevoi,
nlism moral
celorlalfi, cu atit sfera propriului
,urem seama gi de nevoile
mdsura in care ne
interes se suPraPune peste cea a virtufii'l"
fi*ita* exci.rsiv la propriile nevoi, sfera propriului interes
de^ cei a virtufii, acfiunile noastre pier-
,u i"a"parteaz6
de
'a'.a"-qisemnifica;iamora]dpentruceilai;i.Situaliileincare
zona de suPraPunere a celor doud sfere este extrem
manipulare'
de
,estt'ansa ,.rt t u.ul.u irn care recurgem la cdi
propriile
iryelAtorie 9i mdsuri coercitive menite si impund
imoral
nevoi celorialli. Avem de-a face cu un comportament
9i lipsit de etici.
Termenulde,,egoismluminat".definegte'i:rgeneral'
situaliile i:r care inieresul propriu e dublat de o atitudine
morald.EuprefertermenulsugeratdefilosofulThomas
de filoReid, succeror, di. 7766,aI lui Adam smith la catedra
propriu
sofie morald a Universitdlii din Glasgow: ,,interesul
considerat din perspectiva intregului"'6
Nu intotd.iutti virtutea i9i face auzit glasul. Atunci
propriu'
cdnd, i:rsi, ea este susfinuti 9i de cdtre interesul
mai
mult
devine
determinarea noastrd de a acliona virtuos
penputemicd. imbinarea celor doud motivalii este esenliaid
it.l .* comPortament moral'
Ne gdsim vocalia in coincidenla fericita intre virtute 9i
intereslPe de-o parte, munca ne aduce satisfaclii materiale,

generate de inteiesul propriu' Pe de altd parte' ne PercePem
fapt ce
Efort ,ril" ca fiind gi in-slujba unor scoPuri superioare,
Am gf,sit
ne incAntd 9i ne mul;umegte intr-un mod aparte'
calea de mijloc intre propriul interes 9i moralitate'
Vocafia tuosformi t.ttitra muncii in energie 9i satisfacfie'
adeNe face maibuni cu noi iryine 9i cu ceilalfi. Aceasta este
concretise
lucrurile
vdrata cale spre prosperitate. Astfel,
zeazd.gi devin mai trainice'
Este graitoare aici o cunoscutd parabola despre trei megteri. intrlebali la ce anume lucreazi, primul rdspunde ,,cioinsf, cel de-al
ftesc in piatr1", aI doilea sPune ,,zidesc",
I
:
ii
"
in timba englezl,,,enlightened self-interest" (n' tr')'
3l
treile4 ,,construiesc o catedrald pentru slava lui Dumnezeu."

Primii doi bdrbali au slujbe, al treilea, insi., are o chemare.
Pentru acesta din urmd, virtutea 9i interesul propriu s-au
contopit i:n vocagie.T
Principiile fizicii cuantice ne invald sd nu mai privim
realitatea ca fiind alcdtuitd din,,lucruri" separate, delimitate
unele de celelate. Activitatea la nivel subatomic este generati de interacfiunea dintre potenfialele particulelor, nu dinire particulele propriu-zise. Lumea este deopotrivi materie
gi energie. Felul in care o percepem este dat de conceptele pe
care le folosim. Realitatea ia i:rfdfigarea materiei, inse poate
,.a4iona ca o energie. Ca urmare a interacfluni]or ce au loc
trtre aceste particule subatomice i:r continud schimbare,
instrumentele noastre gtiinfifice disting pAni la 12 tipuri de
prticule.8 Din perspectiva fizicii newtoniene 9i carteziene,
.ociste insd cu adevfuat 1.2 astfel de ,,lucruri"?
DopI cum afirmi Margaret J. \Alheatley, ,,CAnd avem
:dea face cu lucruri distincte, nu este necesar si alegem unul
.in derimentul celorlalte. Esenfiald este relalia creatd intre
sau mai mult elemente."9 it .nip similar, virtutea gi
it'doua
'Snteresul propriu sunt in egald misurd inerente acfiunilor
.;toastre. Lrdivizii 9i determindrile lor contextuale fac, la un
looment dat, sd prevaleze una dintre ele - fie virtutea, ca o
!fonne de control asupra interesului propriu, fie propriul
::jrrteres, ca o abatere de Ia virtute. Ar fi o dovadd de superfii-cialitate sd gAndimin termenii celor doud. extreme, afirmand
:ei o acliune este fie absolut virtuoasi, ftebazatd, exclusiv pe
propriul interes, ignorAnd astfel acea zoni de irntrepdtmni.dere, in care propriul interes este ,,considerat din perspec-itiva intregului."
, Corsecinfele irr' ti-p ale acfiunilor noastre conferd o alti
perspectivd asupra zonei de i:rtrepitrundere dintre interesul
propriu gi virtute. Adesea, decizii luate pentru avantaje pe
termen scurt genereazd consecinle negative pe termen lung,
ianulAnd beneficiile cAgtigate initial. ln afaceri, de pildd,
frauda se poate dovedi profitabild pe termen scurt, dar,
32
/ Capitalism moral
odatd scoase la iveald, af.ecteazd, pe termen lung sau chiar

compromite ireversibil reialiile cu ceilalli. Ori de cAte ori ne
concentram asupra avantajelor pe termen scurt, pierdem din
vedere adevXratele mize, ciz6nd victime tiraniei lui ,,Sau" gi
uitAnd de geniui lui ,,9i".
Putem, oare/ si-i slujim atat pe Dumnezeu,

cAt gi pe Mamona, ignorAnd invlfiturile biblice?
Tradilia cregtind ne inva!5 sd alegem intre Dumnezeu gi
Mamona gi sd nu ne cdutim mAntuirea printre cele pim6nte9ti, ci printre cele sfinte. Sf6nta Evanghelie dupd Matei atribuie ispitei diavolului pldcerile lumegti, ispitl de care Iisus se
leapddi spunAnd: ,,Nu numai cu pAine va trdi omul."10
Profefi ai tuturor timpurilor i-au indemnat pe oameni sd
nu rAvneascd la cele lumegti. MAntuirea cere infrAnarea
dorinlelor trupegti. Avem, ir:rsd, de ales doar intre Dumnezeu
gi Mamona? Nu putem, oare, trdi sub presiunea competiliei
9i sub influenla banilor, definindu-ne ir:rsd agteptdri cumpdtate care sd ne pdstreze echilibratd viala de zi cu zi?
Principiile Caux Round Table provin dintr-o tradilie
morald ce propovdduiegte o a treia cale
lumeascd, dar
- precum
motivatd de aspiratii superioare. Filosofi
Hegel
aratd cd normele morale suntprodusul minfi urnane. Ele nu
sunt naturale ilr sensul in care fenomene precum ploaia, ninsoarea gi gravitalia sunt. in acliunile pe care le intreprindem,
propria noastrd voinld este cea care stabilegte rolul acestor
norme morale in viata noastrtr. Morala nu se poate concretiza in afara acliunilor noastre. Prin urmare, capitalismui
moral presupune ca oamenii de afaceri sd-9i utilizeze
puterea de decizie pentru a-gi analiza 9i echilibra propriile
porniri, precum ldcomia 9i celelalte tentafii. Capitalismui
moral presuptrne o zond cAt mai mare de intrepdtrundere
intre virtute gi propriul interes.
intr-adevar, dorinla de profit este justificatd, atita vreme
cAt nu degenereazd in individualism gi avarifie. Este un prin-
33
dstu avut in vedere si de cdtre lideri Caux Round Table,

i*ederik Philips, compania Philips, Olanda, Ryuzaburo
![:.\u, director executiv al companiei Canon, ori Winston
&Ilin, director executiv al Medtronic. AtAt filosoftil antic
Ir{encius, cAt si filosoful scofian Adam Smith susfin cd
ii umane ii este propriu un puternic siml moral, care,
t, ne ridicd deasupra individualismului primar.
9i sociologul german
contemporan Jtirgen
as remarcd faptul cd trdim intr-o sferd a ,,facticitdfii",
il5 gi obiectiv5, ce determind stdrile noastre hzice,
totodatl congtienfi de o sferd a ,,normativitdfii", de
conceptuale si lingvisticd. Prin intermediul actiunilor
impunem normativitatea asupra facticitifii.i1 Capimoral impune acelagi lucru: pentru a obline profit,
,fai'Floeoftrl
noastre trebuie supuse normelor.

l.qitalismul line de lumea materiald. El
i'de trai. Ne inzestreazi cu instrumentele
# a simlurilor 9i a rafiunii. Capitalismul
intr-un spafiu determinat exclusiv
ne oferd mr1-loanecesare acestei

moral nu poate
de normele reii-
&par.tinand exclusiv acestei lumi a suferinlei 9i pdcatului,

sfere a facticit5fii, capitalismul moral nu ne poate
perfectiunea spirituald, ci doar eforhrl continuu de
ai* depegi pornirile primare. Capitaiismul moral mizeazd
pe lafura noastrd umand. Ne cere sd actir'f,m latura
ifuI a acestei lumi trecdtoare, ne cere si ne folosim virpentru a ne orienta pasiunile. Capitalismul moral preca dorinfa de profit sd fie orientatd de invdtdturile
9i de inlelepciunea religiei,
'futem face acest lucru?
:. f,kce da, capitalismul morai este posibil. Dacd nu, restric-sale nu sunt decAt rodul unei vanitdti ingeldtoare, al
i retorici sterpe a cucemiciei laice.
Platon si Aristotei considerd amAndoi cd intr-o lume a
tiilor capacitatea noastrd de decizie trebuie sd ne
pasiunile. Oamenii, aratd Aristotel, pot obfine
34
I Capitalism moral
fericirea printr-o conduitd moraid. Iisus ii irndemna pe

oameni sd lase de-o parte pomirile egoiste, pentru a putea
afunge in imperafia Cerurilor. In Lrdia, Buddha elabora o
complexd teologie a renunlarii la dorinle gi pasiuni. Conform revelaliilor lui Mohamed cuprinse in Coran, PentrLl a
cAgtiga raiul oamenii trebuie si-9i pdstreze credinla gi sd ii
ajute pe ceilal;i. Principiile de viafd stabilite de Allah resping
dorinfele egoiste 9i abuzul de putere.
Confucius distinge intre cei care igi stdpAnesc instinctele
primare gi cei care nu izbutesc acest lucru. Pe cei cu stdpAnire
de sine ii numegte oameni ,,aleg7" sau ,,superiori". Cei subjugagi de propriile porniri sunt numifi ,,mdrunfi" sau ,,inferiori". El surprinde astfel aceastd distincfie:
,,OmuI superior nu acfioneazi contrar virtufii nici micar
pentru o bucatd de pAine".12
,,A spus, oare, stipAnui cd virtutea nu ne e la indemAnA?
DacI ne dorim virtutea, ea ne sti irn putinta".13
Astdzi, nu este necesar sd fim la fel de radicali precum
Confucius. Fird indoiali, existd cdi de mijloc i:rtre extreme.
in noi tofi, binele gi rdul coexistd.
Nu mult-dupd ce Confucius gi-a fdcut cunoscuti doctrina
despre potenlialul constructiv al moralei, chinezul Fan Li,
numit gi Tao Zhu Gong, a elaborat douf,sprezece axiome ale
succesului i:r afaceri, axiome cunoscute sub numele ,,Principiile de afaceri ale lui Tao"l|. Acesta era convins cd principiile sale pot schimba viala celui care ie urmeazd. CAteva
secole, cele doudsprezece principii au fost urmate de citre
familii de afaceri din China.
Fizica cuanticd gi teoria haosului ne spun cd ordinea 9i strucfura universului nu sunt rezultatul unor reglementdri gi decizii
complexe. L schimb, realitatea umani este rezultatul ac.tiunii
cdtorva principii 9i reguli pe care, ca indivizi autonomi, le
aplicf,m continuu prin exercif,ul liberHFi individuale.l5
Fiecare dintre noi are capacitatea de a acliona etic. Corytiinla moralS, susfin cu tdrie atdt Mencius, cAt gi Adam Smith,
este cea care definegte natura uman6.
35
lntr-o mdsurd mai micd ori mai mare, cu tolii avem capaatea, probatd sau nu, de a ne autoanaliza comportamentul
de a-l subordona propriei voin;e. Nu toate acliunile noassunt instinctive, nesupwe regulilor gi neprevizute. Relacu ceilalfi sunt determinate de agteptirile 9i idealurile
, de principii 9i sentimente, de propriul nostru c;uacvorba
E
de ceea ce filosoful antic numegte o ,,minte
tA". incercdm, pe cAt posibil, si prevedem viitorul,
acrun pentru rezultatele scontate de mAine. Putem
tE derutafi de emofii. gi de false judecAF, insa mecanismul
'f'gb.tru psihologic 9i moral ne menfine pe traseul propriilor
trebuie sd invele sd fie buni. Nu ne nagtem buni, ci

cu o anumiti capacitate de a fi buni. Budigtii nurnesc
l.neasta capacitate ,,mintea lui Buddha din noi", ce rimAne
pAna in clipa in care o congtientizd.m. Conform taoiseliberarea minlii de gAnduri este calea revelirii aderi, Tao, ce ne di abilitatea de a acfiona corect. La
i, Iisus arati cd ,,impfuefia lui Dumnezeu nu va veni
chip vdzut."16
ftrrenii
h-
i- Contrar indemnurilor de a ne conforrna principiilor

, Freud, ir trataful sdu Angoasd tn cioilizafie., aratl cd
ii
ierea unei societdfi morale, a unei ,,civilizatii", in ter-
sdi, presupune reprimarea instinctelor gi a pasiu-
'.17ln opinia sa, aceastd reprimare sistematici genereaza
jl.
'i-
C.t toate acestea, nu putem trei in afara sfeiei morale. Un

.51o* argument e dat de faptul ci, din punct de vedere emo'prnl, suntem dependengi de mediul social in care ne
'
Opere'1, Totem gi Tabu, Moise gi Monoteismul, Angoasd in cioilizafie,
unei iluzii, trad. Leonard Gavriliu, Ed. gtiin$ficd, Bucuregti,

.-I9D1 (n. fr.).
nagtem gi heim. Avem nevoie de dragoste, de apreciere 9i

considera;ie, lucruri pe care le putem obline doar de la
semenii no9tri.18 Morala reflectd preocuparea fald de ceilalfi,
specificd mediului social. Etica fine de procesul de decizie ce
include interesele celoriali.
Al doilea argument pornegte de la sentimentul de nelinigte pe care il resimflm in fala realitdfii. Ne inspdimantem
adesea, mdrunli in fala unui univers necmfdtor. Nu lumea
materiald este cea in care ne gisim adevdrata linigte a mintii
gi tihna ldunkici.
Cine sunt cei care ar putea construi

un capitalism moral?
$a remarcat cd,ln acFunile lor, oamenii sunt determinali
de mai multe tipuri de motivafii morale. Psihologul
Lawrence Kohlberg, de la Universitatea Harvard, considErd

cd dezvoltarea moraltr se desfigoard intr-o serie de etape.19
in prima etapd, indivizii i:rcearcf, sd evite pedeapsa giiubordonarea fald de autoritate. in a doua etipd, caiacterizatd
de o capacitate morali superioard, indivizii igi calculeazd
acfiunile pentru a-9i indeplini nevoile personale gi, ocazional, pe ale altora. Etapa a treia presupune un comportament
ce mullumegte 9i ajutl pe ceilalgi, conformAndu-se
stereotipurilor sociale. in cea de-a patra etapd, indivizii
aclioneazd din dorinla de a menfine ordinea sociald, indeplinindu-gi datoriile gi respect6nd normele legale. in cea
de-a cincea, ei i9i reclami drepturile acordate de societate,
utilizAnd contractul pentru a-9i stabili drepturile gi obligafiile. in cel din urmd stadiu, al gaselea, aclionim determinali
de propria noasfri congtiinld, in acord cu propriile principii
etice, conform rigorilor logicii gi criteriilor universalitefii 9i
consistenlei.
Conform tipologiei 1ui Kohlberg, cea de-a gasea etapi e
definita de interesul propriu ce line cont de o sumedenie de
nevoi 9i preocupiri ale celorlalgi indivizi. Un capitalisr,
ii
ii
37
moral perfect presupune luarea unor decizii in conformitate

skictd cu cea de-a gasea etaptr a lui Kohlberg.
Robert J. Spiltzer, iezuit 9i doctor in filosofie, propune o
ierarhie similard, conform ctrreia caracterul urnan e caracterizat de patru tipuri de dorinle sau motivalii. Primul stadiu
n,oral presupune recompensarea imediatd, ce se traduce
g'rin acfiuni menite sd maximizeze pidcerea si sd minimizeze
srferinfa. Urmeazd etapa reaiizdrii egoului, ce constd in proErovarea sinelui gi in dorinla de a-i depigi pe ceilalfi. La cel
de.al treilea nivel, acliunile noastre depdgesc sfera sinelui,
aFdand la principii preflrn dreptatea, iubirea 9i interesul
smun. Aici, bundtatea devine un scop ir sine, fdcAnd positoile reprezentarea gi conducerea celorlalti.i" stadiul cel mai
&ralt, heim condugi de idealuri si iubire, bunXtatea devenind
wl mod de via1d.2o
Unde sunt, tofugi, de gdsit cei de care are nevoie capita.krul moral, acei oameni situali, in termenii lui Kohlberg Fi
iryuer,la cel mai inalt stadiu al dezvoltirii morale, capabili
.s[ formuleze gi sd aplice judecdli etice?
:, Figwa L.2ilwheazd moduli:r care principiile etice funcfio'ieazA la nivelul individului. Ea ne este utild pentru a inleiege
.'mr anrune capacitatea de a acfona moral poate determina
..,pgitalismul.
.: Eg*" redd modul in care filosofii moralei descriu dinaacFunilor umane. in vArftri piramidei se afld ceea ce
lceca
i'Iffiermas numegte sfera ,,normativitdfli", a g6ndirii abstracte,
:G Fne de constiinla umand.
'. S{era acliunii, aEa-zisd.a ,,facticitdfi", e plasatd la baza pira;: 'ddei. Obiectivui moralei este de a impune nivelului acfiu1.
l.:Ffu lelurile Si idealurile definite la nivelul sferei abstracte a
ljxrrmativitdfii. Putereavoinleiumane gi capacitatea de a decide
iffirsformd lelurile gi idealurile din simple congtientizdri
'&,qterioare in acliuni concrete ale vielii de zi cu zi.
talism moral
lndividulmoral
Consiientizare
TJ
(g
-o
!o
o)
o
ll.
39
Cel mai inalt grad de abstracttzare iluskat in figurd

presupune o conttientizare a viefii 9i a existenlei greu de
*rrprins in concepte. Este un nivel ir care sunt reunite concpFile budismului, taoismului, ale lui Adam Smith gi ale lui
LGncius, 9i chiar referirile lui Iisus la nevdzuta impirdfie a
Cerurilor. Este vorba despre ceea ce Smith gi Mencius
Elumesc ,,sim! moral". Rugdciunea 9i meditafia sunt calea
etre acest nivel. O ,,congtiinfA Zen" define acest ,,simf
cnoral".
La un nivel mai scdzut de abstracttzare, cel al conceptelor,
*gdsim inviliturile religioase. Acestea sr.rnt viziuni care ne
r-orbesc despre rostr.rl lumii gi despre menirea noastrd in
riafa. Ele ne sunt accesibile prin reflecfie, educafie, cdrfi,
prin inlelepciunea celorlalfi.
Urmdtoarele niveluri angajeazd. lumea material5. Cel
iieal treilea nivel de sus in jos definegte identitatea morali a
ird,ividului, datd de virtuliie anhenate de comportamentul
nmtru. in aceasti etapd, experienla de via!6 9i obiceiurile pe
care le deprindem pun in joc anumite virtuli ce acfioneazd in
coi in chip spontan, fdrd a implica din partea noastrd o
interogare a propriilor decizii 9i motivafii. Este stadiul celui
de-,al pltrulea set al bunelor motivafii descris de cdtre
Spitzer. ln termenii lui Confucius, acesta este locul ir care
oamenii sunt impdrtiti in ,,superiori" si ,,inferiori".
La acest nivel, deciziile pe care Ie ludm ne pun adesea in
situafii conIlictuale. ConstrAngerile venite din partea celorlalF, care doresc sd ne conformS.m propriilor lor valori gi
rlorinfe, presiunea psihicd venitd din partea supraeului ori
dinspre principiile morale inculcate de cdtre pdrinli sau de
dtre societate, precum ;i conflictul dintre virtuli gi tentalia
avantajului imediat i^pi.g cdtre o conciliere inlre caracter 9i
credinlele religioase. Cultivarea capacitilii de autocontrol,
ciutarea de mentori, deprinderea unor obiceiuri slndtoase
sunt cdi ce ne ajutd sd gestiond.m astfel de conflicte.
Mai departe, cobor6nd la cei de-al patruiea nivei, ajungem la etapa i:r care ne stabilim obiectivele si interesele. Aici,
40
I Capitalism moral
curajul gi inlelepciunea practice, mentorii gi invdldtorii ne

sunt de nelipsit. Este importantl aici crearea unui echilibru
intre extreme, i:rtre comportamenhrl pur virfuos gi interesul
propriu primar, adicd realizarea a ceea ce nrunearn mai sus
,,interes propriu considerat din perspectiva intregului".
La acest nivel ilr care ne rdspundem oportunitdgilor viefii,
devine relevantd ierarhia etapelor dezvolttrrii morale definitd de Kohlberg. Intrebarea care se pune aici este: in momenful in care ne stabilim obiectivele optdm, oare, pentru
preocupdrile inguste gi egoiste specifice primului stagiu ai
dezvoltdrii morale sau pentru scopuri mai iralte, ca binele gi
dreptatea universale?
Psihologul american Abraham Maslow ne oferd o teorie
general acceptatd a obiectivelor duptr care aclioneazd indivizii. El distinge ilrtre valorile indivizilor preocupafi de
nevoi primare 9i valorile celor determinaF de leluri superioare.21
Conform teoriei lui Maslow, deciziile orientate cdtre

nevoile primare pun in joc aga-numitele vaiori ,,ale deficienfei" sau valori,,D". Scopul indivizilor motivali de aceste
r.'alori este de a soluliona nigte deficienle pe care le resimt in
viala lor. Acegtia aclioneazd i*p*Ei de neincrederea in ei
iryigi, de anxietate, de deznddejde, de plictis, de incapacitatea de a se bucura de viafd, de sentimente de rugine si
autoinvinuire, de sentimentul de degerticiune ori de lipsa
de identitate.D Pentru a se convinge pe ei ingigi cd ,,sunt
cineva", ei sunt intr-o continud goani dupd putere. Cei aie
cdror scopuri urmdresc remedierea unor deficienfe tind si ii
considere pe ceilalli drept simple instrumente, o sursd de
bani, de hrand, de siguranti. OrientAndu-se exciusiv cdtre
solufionarea propriilor deficienfe, ei rateazd, dimensiunea
reciprocitdlii in relafiile lor sociale.
Un sistem capitalist dominat de astfel de indivizi motivafi doar de remedierea propriilor deficienle ar fi total nesatisfEcdtor. Am avea de a face flr ceea ce Thomas Hobbes
definea drept o umanitate situati in afara normelor sociale
I 4l
;rsnvgnfionale, intr-un loc in care viala ar fi ,,solitard, sdracd,

;&srportabild, brutald 9i scurti."B
i Cei animafi de leluri superioare, motivafi de ceea ce
*{aslon' numegte valori ale ,,bunei stdri" sau valori ,,8",
pmiresc in acliunile lor ,,dreptatea, desdvArgirea, corectitu*Enea, realizarea de sine, ordinea, onestitatea, autenticitatea,
furrr.uselea, inleleasd i::r sensul de perfecliune 9i implinire,
fllql*5tatea, {a,tia, adevtrrul, independenla (starea-de-a-nuHrss -nsr.ie-de-nimeni-in-afard-de-tine-insuti-pentru-a-fi$krqtsuti)z+
sr hpe Maslow, indivizii motivafi de scopurile ,,8" cautd
Htindtatea, bucuria de viatd, chibzuinla si linistea sufle;kcA, avAnd incredere ir capacitatea lor de a face fald pro.ffirynelor, stdrilor de tensiune 9i de anxietate.2s Atunci cand
'pIst
pugi str ia decizii in condifiiie presiunilor pielei, cei
ffiuortati de valorile ,,8" vor fi in mai mare mdsurd capabili
$q "fra in vedere consecinfele pe termen lung ale deciziilor
raporturile benefice pentru toate pirtile 9i principii ca
9i integritatea. Ei nu se vor abate de ia cuvAntul dat.
vor
s
abline de la acte nesdbuite.
Pentru
a ne atinge obiectivele stabilite, ne angajdm abilii:
si ne dezvoltdm competenfele pe care ceilal;i le
tr de la noi. Aici ne sunt necesare educatia, instruirea
sFrienta. Este important, in acelagi timp, sd fim conf#ffislti de aptitudinile noastre, astfel incAt sd nu ne cu]tivdm
inderi contrare firii noastre. lnstmmente de evaluare
ictr, precum lndicatorul Myers-Briggs al tipurilor de
ltate*, ne sunt utile pentru a ne orienta cdtre acele
' in tlmba englez5,,,not-needing-other-than-itself-in-order-to-be(n. tr.).
- lndicatorul Myers-Briggs al tipurilor psihologice MB$ este un

furument de evaiuare psihologiia. Pomind de la teoria lui CarI
Jung, americancele Katharine Cook Briggs (1875[3]-1968) si

-@ca -v Isabel Briggs Myers (1897-1980) au dezvoltat un chestionar
ffisrcrrretric ce distinge 16 tipuri psihologice in functie de patru ,,diholfuii-: o dihotomie intre doutr tipuri de atitudine, extravertit-inhovertif
F*av
42
i Capitalism moral
Este, oare, posibil capitalismul nzoral?
domenii de activitate in care putem avea succes gi in care

glsim cel mai bun echilibru inlre ceea ce suntem 9i aspirafiile noastre.
Odatd ce ne-am stabilit obiectivele gi competenfele dezvoltate ne aduc in pozilia de a ni le atinge, acfiondm 9i ne
apreciem rezultatele. Atunci cAnd realizdrile corespund lelurilor noastre, spunem ci ne-am gdsit vocafia.
Agadar, de vreme ce oamenii pot, intr-adevir, sI acfioneze conform ,,interesului propriu considerat din perspectiva intregului", suntem indreptafili sd pretindem un astfel
de comportament de la tot mai mulf, oameni de afaceri. in
definitiv caiitatea idealurilor pe care un individ, o comunitate ori o companie le ageazi in v6rful ierarhiei lor de valori
determini in chip esengiai caiitatea viefii acelui individ, a
acelei comunitifi ori a acelei companii.
Daci i:rfelegem ctun anrune ar putea oamenii include gi
crun anrune includ efectiv principiile morale in deciziile lo1,
intrezirim un rispuns Ia intrebarea privitoare la posibilitatea capitalismului moral. Pe scurt, rdspunsul afirmativ la
aceastd intrebare presupune irstruirea indivizilor gi cultivarea capacitdlii lor de a lua decizii morale. Capitalismul
devine morai in mdsura i:r care regulile sale sunt stabilite de
cei care au capacitatea de a lua decizii morale.
Alegind
calea
morali
Moralitatea este datl de decizia absoiut personali a unui

individ de a alege ceea ce este corect. A acfiona etic este atdt
un act de culturd, cAt;i o probd a capacitdlii de reprezentare
gi conducere. Capitalismul moral nu este altceva decdt o
doui dihotomii intre patru tipuri funcfionale, gandire-simgire, respectiv, senzafie-intuifie; gi o ultima intre doul stiluri de viali (,,lifestyie,,),
judecare-percep;ie. Aceasttr ultime distinclie nu se regtrsegte in ieoria
anterioari jungiani, care clasificd astfel doar opt tipuri psihologice.
Vezi 9i C.G. iung, Tipuri psihologice, trad. Viorica Nigcov Ed. Humanitas,
Bucuregti, 7997 (n. tr.).
43
,$
de cultura a procesului de decizie, creati gi susfinutd
i,Se catre indivizi care acfioneazd conform unor principii,
f,]qdiferent de pozilia pe care o defin intr-un sistem ierarhic.
refleclie si dialog, prin meditalie sau rugdciune, fiett"
ibue dintre noi poate inlelege mai bine ce este viala gi igi
i',eoate formula mai limpede viziunea despre rostul nostru,
}*erpre ceea ce suntem 9i ceea ce trebuie sd fim. Aqa cum
'iiFeH Confucius gi dupi cum admite Adam Smith, simful

!. gi capacitatea de a decide gi de a acliona moral ne sunt
ifuindemAni. Fiecare dintre noi poate fi ur lider al capitalisi, jlui moral.
ir, Consider, insd, ci este gregit sd pretindem vreunui indi;T'ii sa atingd perfecfiunea. Nu suntem, totugi, decAt oameni.
'fi,Cam si Eva, ne spune Geneza, au fost alungali din gridina
iF*ienului nu doar pentru ci au mAncat din fructele interzise
cunoagterii, ci gi pentru cd, astfel, ar fi putut
,i;!u.opu.ului
r
r1
tpinca si din fructele pomului viefii, devenind nemuritori,
,;gemeni Domnului. La rAndu-i, Icar gi-a gdsit moartea zbuiar3 d prea aproape de soare, a cdrui cdlduri i-a distrus aripile
'FE c;ue le megtegugise lipindu-le cu cear6. Povestea cregtind
;t mitul grec ne spun un acelagi adevAr: ambifiils umane treErde sd tjnd de aceasti lume. Aincerca mai mult, inseamni a
:isca sd cldem in idolafrie, inlocuindu-l pe Dumnezeu cu
ilrrzi3 unei perfectiuni runane.
Apretinde oamenilor sd trS.iascd mAnafi exclusiv de rigorile unei viefi virtuoase ar fi o nesdbuinfd. O astfel de cale nu
:,r fi decdt o formi de sminteald. Experienlele guvemirilor
ieocratice nu sunt deloc incurajatoare. SA ne gAndim ia proiectele politice ale lui Savonarola la Florenla, ale lui Calvin la
Geneva, ale lui Robespierre in Franfa ori Lenin in Rusia, ale
grup[rilor ayatolahilor din Iran sau ale lui Pol Pot in
Cambodgia. Tentativele de a guverrra in numele unei virtuti
absoiute au ldsat in urmi moarte 9i suferinti.
in schimb, putem cere de la oameni raliunea gi caracterul
care si o susfin5, necesare pentru a echilibra tensiunea care
se nagte i:r acea zond, a intersecliei dintre virtute gi interesul
44
/ Capitalism moral
45
propriu, acea sferd a ,,interesului propriu considerat din
offiaice, care cautd sd se izoleze de tendintele I'remurilor
perspectiva irltre gului"
igrodeme.
Globalizare:
promovarea culturii egoismului 9i llcomiei
Pentru mulfi dintre noi, pasiunile gi interesele sunt mai
puternice decAt valorile morale care ne anime.26 Nu toF cei
care merg la slujba de duminicd vor fi izbevili in Ziua
Judecdlii de Apoi. Ritmul rapid in care se genereazd bundstare, precum 9i accesul facil ia confort al clasei mijlocii pun
capitalismul modem in fala unor provocdri morale. Prin
globaliale este promovattr o culturd ce descurajeazd opfiunile individuale 9i colective fa!tr de ,,interesul propriu considerat din perspectiva intregului".
Apetenla pentru consum a ntrscut o culturd globaid a
,,adolescentismului" ce stimuleazd lXcomia.27 Cregterea
uriagd a capacitdtii de producfie face ca, mai mult ca oricAnd,
omul contemporan sd fie determinat de dorinla de a poseda,
nu de idealuri.
,,Adolescentismul" este un fenomen modern ce caracterizeaz6 o categorie aparte a clasei mijlocii. inainte de anii '50,
omenirea nu a cunoscut reprezentanfi autentici ai ,,adolescentismului", precum James Dean, ,,rebelul fdrd cauzd",
Elvis Presley, The Beatles gi, in zilele noastre, Bribrey Spears.
Odati cu globalizarea, aceastd culture americantr ,,adolescentistd" a indiferentei, a consurnului nestdvilit gi a lipsei
de responsabiliteli molipsegte firtreaga lume. Promovarea
prin MTV a cuiturii rap in Coreea de Sud, succesul lui
Britne,v, imitati de tinerele din sud-eshrl Asiei, desenele de
tip graffiti inspirate din mesajele tinerilor afro-americani
irscripFonate in stafile de metrou din New York sunt
serlne ale acestui fenomen al globalizdrii.
Pretutindeni, autoritatea parentald igi slibegte influenla.
Exceptia fac strAns unitele comunitdgi religioase ale mormonilot grupuriie fundamentaliste islamice, protestante gi
,,
g'i1tu'1g gi
maturitate, e caractertzat de tentafia de a cheltui
;srqerat, in scopul satisfacerii nevoii de identitate, pentru
enplra
haine, incdifaminte, muzicd 9i alte produse ce seracestei nevoi. Adolescenlii evitd responsabiiitdfle, cdusd amAne cAt mai mult posibil starea de adult. Ei Ls-i
'
o culturd a adepgiltr, in care constrAngerile pre;1.4q*tr.ti"rc
ti;:."
t@{:se de actiunile responsabilitdgile morale declangeazd
9i
'.Gta si aversiune.
r, .{mericanii atragi in rAndurile ,,adolescentismuiui" au
incm vArste tot mai ridicate. Cei ajungi azi la maturitate,
S*tt copii ndscuf in acei ani '50 de explozie a nataiitelii,
F*, menfinut tendinlele comportamentai-e,,adolescenmte", cit6nd in jurul ior spaliul cultural gi resursele econoS* de care au nevoie pentru a evita responsabilitetile de
In afaceri si aiurea, ei igi folosesc cariereie nu pentru
tadult.
-r*+&
aiuta pe ceilalF, ci exclusiv in scop personal, orientali
s propriile deficienle de identitate.
$i- Cteci licomia a fost dintotdeauna resPonsabild pentru
p.esele puterii economice, acliunile imorale ale Enron gi
",5H*CdCom precum gi celelalte abuzuri recente din zona
:il#-ss,titiilrr in baloane speculative* din domeniile online si
l@lecomunicafii au luat ampioare in acest spaliu culturai
'4,uesc
i:
j,l-_=i' 'Baloanele speculative (in englezd. .,specuJative
bubbles") sunt
evoluFei si a crizelor pielelor, identificarea factorilor de risc

tarrzactiile de pe piald, raflonalitatea comPortamentului economic,
rcful globaliztrrii asupra pielelor tranzacfiilor, rolul factorilor
i, precum 9i rolul eticii, al normelor sociale 9i ai valorilor culin deciziile participanlilor la tranzacfiiie de pe piafd. Cu sens
se mai folosesc termenii economic bubble, financinl bubble,
t hhble,
price bubble, speutlatioe manin (n , tr.)
italism moral
ii
american al ,,adolescentismuiuT" ce a urmat anilor '50. Acest

tip de culturd, a decadenlei si egoismului, i-a produs Pe Ken
Lay-, ]effrey Skilling.., Andy Fastow***, Bemie Ebbers'***, dar
Kerrneth Lee ,,Ken" Lay (7942-2006) a fost un om de afaceri

american ce a delinut un rol important in scandalul de corupgie care a
,ius la disparifia Enron Corporation. De la debutul scandaiului, in

2001, Lay gi huon au devenit nume asociate abuzului corporatist gi
frudei financiare (n. tr.).
'. Jeffrey Keith ,,]eff" Skilling (niscut in 1953) a fost directorul
executiv al companiei Enron in perioada scandalului din 2001. A fost
acuzat gi, in 2006, gdsit vinovat de numeroase ilegalitdfi legate de
colapsul Enron. A fost condamnat Ia24 de ani de inchisoare (n' tr.).
'.- Andrew Stuart
-Anciy" Fasiow (ndscut in 1961) a fost direcal
Eruon
pAna in 2001, moment i.n care U'S. Securities
financiar
torui
and Exchange Commision a deschis o investiga$e a activitilii sale.
A fost unul dintre personajele-cheie din spatele complexei maginirii
financiar-contabile ce a determinat falimentui companiei. A fost condamnat la o pedeapsi de 6 ani de inchisoare (n. tr.).
'... Bernard John ,,Bernie" Ebbers (ndscut in 194L in Canada) este
co-fondatorul gi unul dintre directorii executivi ai companiei de telecomunicalii WorldCom. A fost implicat in falsificarea raportului financiar al companiei, acfiune ce a determinat pierderi de 11 miliarde de
dolari pentru investitori. in 2005, a fost gdsit vinovat de ceea ce se
consideri a fi cel mai mare scandal financiar din istoria S.U.A. A fost
condamnat la 25 de ani de inchisoare ln. tr.),
..-..
Tiimitere la vilelul de aur Pe care l-au construit israelilii in
agteptarea lui Moise, plecat pe muntele Sinai pentru a aduce tablele cu
cele zece porunci. Vilelul de aur a devenit simbolul picatului idolatriei
si al iubirii de avere. V-ezi Ie9. 32 (n. tr.).
47
9i interesului
primare'
luminat rdspiata imediatd a plScerilor
d.e afaceri
si prefere valorilor morale
gi pe acei investitori atragi de promisiunea profiturilor
neiimitate.
Daci, intr-adevdr, dorinla de posesie este ceea ce ne detinegte in primul rdnd in ziua de azi, alunci nu vom considera
niciodatd cd avem ia dispozifie destui bani in portofele 9i
destule linii de credit. Valorile noastre morale ar fi puse in
slujba vilelului de aur***** al consumului nestivilit. Acest gen
de prosperitate ne indepdrteazd de Dumnezeu ;i ne indreaptd citre Mamona. Aceastd tendinle culfi$ald face ca
Concluzie
kovocarea caPitalismului moral este, aqadar, aceea de a
de la dimensiffi indeparta procesul de creare a bunastirii
;,ffi* comporaamenhrlui primitiv 9i de a-l aProPia de sfera
$[Wi.ttitoimorale. Capitolul 2 tncepe tocrnai cu o discufie
fi*ryt. mod.ul in care valorile'morale Pun i:r migcare diferite
,iike de capitalism.
*.,,,
i;it:
|1,@3
i::,
Note:
Lgcf,aet porter, The Competitive Advantage of Natiors (New York:
Free Press, 1990), 42.
i,'i1ffi]u.ur"t Colliru, Built to last, coautor

]erry I. Forras (New York:
ffatpetCollins, 20021; Good to Great (New York: HarperCollins,
al1)
iip l"it" p. Kotter 9i james L. Heskett,
i,
"!lu'"
Corporate Culture and
rfonnance ,
tNew York Free Press, 1992).

i64 Si-or, Webley 9i Elise More, Does Business Ethics PayT Ethics and
I Firuncinl Performance, (Londra: Institute for Business Ethics, 2003)'
::
1998).
i *) tt
Essays on the lntellecttnl Powers of Mnn, (Cambridge:

Press, 7969); Essays on the Actiae Powers of the Human Mind,
oo,ur Reid,
lr{IT
(Cambridge: MIT Press, 1969)'

,,'
fl
Citt", oare, nu 9i-ar dori
ca:
,,dincolo de satisfacfia muncii bine ficute sd resimti bucuria de

a da 9i de a impdrtigi cu ceilaifi, in nevoia de a scipa de singuritate 9i de iluzia ambi;iilor personale. Este satisfacfa niscuti din eforhrl individual Pus in slujba comunitafii, in slujba
unei cauze comune. Acest lucru nu inseamnf a fugi de sine, ci
o
implinire de sine."
Acestea sunt cuvintele cu care Francis Biddle vorbea despre
munca
sa
priiejuitd de proiectul politic
Nezu DeaI
alpreydintelui
talism moral
Roosevelt ce urmirea sd menlinl activitatea bdncilor, sd ridice
prelurile pentru produsele fermierilor 9i si. creascd nivelul de
angajare al muncitorilor din fabrici. Arthur M. Schlesinger, ]r',
T\rc Coming of the Nelcu Deal (Cambridge: Houghton Mifflin,
1959),79.
(8)
Margaret
].
Wheatley, Leadership and tlrc Nezu Physics
lFssund Freud, Ciailiztttiott and Its Discontents (Nerv

:l}=ham H.
5r"''
trad. Thomas McCarthy (Boston: Beacon Press, 1984-1982).

(12) ,,Analects", cartea a fV-a, cap. V 3,inTlrc Chinese Classics, traducere James l*gg" (Hong Kong: Hong Kong University Press, 1960)'
l:.:
8. Elocvenla este atAt o cale de a-!i atrage norocul, cAt 9i una de
a-i lumina pe oameni.
pentru orice mdrunlig nu reduce neapirat chei-
tuiala.
Negufltorul iscusit
momenhrl Potrivit.
e cel care gtie sd vAndX 9i sd cumpere la
vin odatd cu disciplina 9i rigoarea'

12. Contextul e cel care hotdrigte cAnd sd cerem mai mult
11. Prietenia 9i increderea
cAnd str ceddm.
Fi
iiarer
devenit un prosper om de afaceri. El i9i datoreazi succesul principiilor sale, care l-au ajutat in relaliile cu ceilalri, cagtigandu-le
i:rcrederea. Principiile lui Tao sunt :
zarie.
4. Un produs bine promovat va atrage mulli clienfi'
5. Ezitirile gi indeciziile nu duc la nimic.
6. Munca sus$nuti, insolitd de precaufie, sporegte cAgtigurile'
7. Omul potrivit pentru slujba potrivittr va fi un partener de
incredere, Pe care te Poli bizui.
\brk, John Wilev & Sons, t999);vezi
& Rort', 1981).
?:$---rt Spitzer, The Spirit of Leaderslip (Provo, Utah: Executive

*:tellence Publishing, 2000).
,{!:-aham H. Masiow, Touard n Psychology of Bemg', ed. a 3-a (Neln'
of Tao Zhu Gong (Singapore:

Prentice Hall, 2001). Dupd o carierd in politicb, Tao Zhu Cong a
Buna cunoagtere a naturii umane dI treinicie amliei noastre'

2. Respectul fald de oameni asigurX bune relatii cu ceilalfi 9i
prosPeritate'
3. A renunla la traditii de dragul noului, duce afacerile la pier-
Maslor,r', Toward n Psyclnlogv of Being, editia a 3-a
9i Abraham H. Maslow,
& Row, 1970) ' Vezi si
(Neu'
Harper
York,
.?.,,r+;{;rriliorl and Personalify
of Behat'iour (New
Theory
E-ta::r' Stack Sullivan, Tlte hrtupersonal
-rird. \\'.W. Norton, 1953)
(13) Ibid., cartea a VII-a, cap. X)O(.

(14) Wee chou Hou, The lnspirations
1.
York:
?{,trl- \e16n,7962).
(Sar
]iugen Habermas, Betzuem Fact and Norm, trad. Wliiam Rehg

(Cambridge: MIT Press, 7996); A Tluory of Communicatiae Actiott'
10.
}.
,t ?-,*ca . 1 7:20 si Marcu 72.34. Yezi 9i The Gospel According to Thomas ,

.l' Cuillaumont, et al., tradricere E. i' Brill (Harper Brothers; Neu'
*1*rL
\Y, 1959), rAndul 716, pag. 57 .
(9) Ibid.,35-36.
(10) Mat.4:4.
9. TArguiala
49
Wheatle,v, Leadership and the Nrus Pltysics, (San

F=-nci-<co: Berrett-Koehler, 1999), 13.
x{;a;garet
Francisco: Berrett-Koehler, 1999), 35.
(11)
.173.
S*::"r fo Mill, Edu'in A. Burtt, Ed. (New York, NY; The Modem
LFrart', 1939) p. 161. in limba rom6nd, in traducere parfiald, in
,i$:s,"fi? politicd a lui Tlnnns Hobbes, Emanuel-Mihail Socaciu,
h.-{
::r=:r1. (lagi, Ed. Polirom,2001).
ffi ttrn"tn H. Maslow, Toward n Psychology of Being, ed' a 3-a (Neu'

S1' V-t' Iohn Wlev & Sons, 7999),93-94.
'ETiSAlt*"1
Afur--r-
117.
""1|'r:'-3t3rks, Penguin Putnam, 1999). Dalai Lama atrage atentia asuPra

. **!1otiilor distructive" care ne abat de ia scopurile iralte, ducAnd
*r,. n* nefericire 9i Ia acfiuni inacceptabil de egoiste'
BelI, The Cultural Contradictions of Capitalisru (Nerv York:

!Fffi>"ret
) S+ic Bokks,
Lash, The Cttlture o/ Narclsisrit (New'
1'978);
ioseph
w.w. Norton, 1978) ; Robert Bork, slouchin g Tor.tt ar d s G omor r ah
llie".n-\brk: Regan Books, 1995).
Ycrr k:
Fortne ale capitalismului
CAPITOLUL 2
Forme ale capitalismului
igffe
5l
ar-contabiLe din SUA sunt altele decAt cele din

nia, Franla ori din majoritatea statelor Uniunii EuroValori distincte impun modele de afaceri distincte.
miile nafionale precum cele din China 9i Japonia, cu
'i-iiE slr4Lsrl/ LLr prcl(-u.r_r 5r 1trbrtrrltclrtafl bpeculce
culturllor lor.
ln urma unei analize a atuurilor care determind succesul
1pt firi in competifia global6, Michael Porter a ardtat cd,
fg;,,aniru a antrena diversele forme de capital puse tr joc pe
il44r.F,mediiie de afaceri apeleazi ia abilitdfi diferite.i Astfei,
.. Ecrtstati Porter;
,,unele dintre cele mai importante aspecte"
care
depinde
avantajuJ. competitiv nafional sunt ,,atitu\de
ii#nea fafd de autoritate", ,,norrnele de conduitd din inter1l.1igiunile interpersonale",,,atitudinea angajalilor fa!6 de
lwanagement, gi reciproc", ,,normele sociale relevante la
r'eirel individual gi de grup."2
i:
Allnh este Cel care n creat cerurile gi pdmhntul 9i a pogorAt din

cer apa, cLt care scoate pentru ttoi din roade mijloc de aiefuire. EI
a sltplts pentru aoi cordbiile cnre plutesc pe tnre, Ia poruncn Sa,
gi a ntpus pentru aoi rfutrile. $i a x.ryus pentrtt aoi Soarele gi
Lttna, amhndoud urmhndtrpi cursulfdrd oprire, pi a supus pentru uoi noaptea pi ziun. $i v-a dat El din toate chte le-afi cerut.
5i de n-ti socoti binefacrile lui Allah, nu le-afi putea nuntdra.
Coranul, Surat Ibrahim
Desdafrrgitttl Tao
Ii
este
se afld
pretutindeni, negregit!
u ptitin;d sd fie 9i la stkngn, Si la dreapta.
mii de fiinle gi lucruri" cresc prin mijlocirea stt,

iar [el] nu le inclEdrteazd;
igi duce ln bun sffrr;it lucrarea,
[tnsd] ntt se face ctmoscut.
,,CeIe zece
Lao Zi, Cartea despre Tno
Si
airhgile sale,34.
Economiile na;ionaie mdrgdiuiesc fiecare in propriul lor

ritm. in Japonia, afacerile se conduc altfel decdt in China.
Legile care regiementeazd domeniu-l afacerilor gi instrumentele
' in traducerea lui Silvestru Octavian Isopescul (n. tr.)'
Traducere de $. Toader, Editura $tiinfific5, 1999, 100. Cu un
comentariu al traducitorului: ,,Tao este omniprezent. (...) Tao i:rgdcluie fiinlelor 9i lucrurilor sd igi urmeze firea'" (n. tr.)'
..
Valori in mediul chinez de afaceri
,74:3),A*
Principiul fundamental la care se raporteazi mare parte

.,eiintre chinezi este cei al menlinerii ordinii gi armoniei.
;:::eceasti valoare este numitd, tai he. Ea reflectd teama fald de
iasr individualism neconfrolat, teamd datd de credinla cd,
'bsafi sd-gi urmeze propriile interese, indivizii acfioneazd
.;: hpotriva ordinii sociale, preferAnd gildgioasa anarhie.
Mo Di, care a trdit intr-o perioadd imediat urmdtoare lui
{onfucius, Xun Zi;i al,ti *61aligti chinezi vorbesc despre
,aceasti teami. in Cnina anticd se considera ci stahrl este cel
care poate echilibra gi foiosi for;ele cosmice Yin 9i Yang penFu a crea ordine 9i armonie i:r societate. Astfel, Confucius
,rnvocd buna-cuviinfd
9i respectul fa![ de pdrinli ca expresii
ale forlelor yang ale disciplinei. De partea cealaltd, legea,
b4a yln, intervine uneori pentru a menline ordinea intre
oameni atunci cdnd forlele yang nu sunt destul de puternice.
Figura 2.L reprezintd abordarea chinezd traditionali a
ai-acerilor.
52
I Capitalism moral
Valorile mediului de alaceri chinez tradilional
Standarde
Practici in
relatiile cu
grupurile
cointer+
53
:i' Dagrama ilustreazd modul in care aclioneaze in afaceri

1t'd'mlea ordinii gi armoniei. Formulatd fir termeni de prrnW' bradusd sub formi de standarde care sunt apoi aplicate
,fu:'telatiile cu fiecare dintre cele qase categorii principale de
iffpuri cointeresate, valoarea ordinii si armoniei se regS,ht*, finalmente, la nivelul beneficiilor produse. Fiecare djn:fr grrpuri-le cointeresate este tratat intr-un chip specific
,:d:urii chineze, lucru reflectat in felul in care se iau deciziile.
lt !.{ediui de afaceri din China 9i din Taiwan are propriile
idryEli si asteptdri. Genera;ii de-a rAndul, chinezii au avut un
*W"un de producfie invechit ce funcliona intr-un cadru coni'ffien !i al re glementa t. Dezvoltarea ec onomicd din Singap ore
g-*:e r"z.rHatuf aptcdrii unei variante a acestui sistem de
t*a3'rri, r-ariantd fur care intoleranla fa!5 de coruplie face parte
& definilia valorii supreme a ordinii gi armciniei.
i,,' h tradifia chinezX, ordinea si armonia, aga-numita stare
$ fe; lre, suntvalori in sine. in cadrui cosmologiei care legitiFsez: ordinea imperiald chinezd, impdratul este sursa, dar
&*'l care imparte tai he luturor supugilor.
r_:.
sale
Fezultble:
Deadhre
s1abil6, inovativilate redusi,
FormulS latind ce exprimd un principiu care a funclionat vreme

indelungatd in relaliile comerciale tradifionale. Este vorba de un avertisment-adresat cumpardtorului, care trebuie sd fie atent atunci c6nd
cumpdrd un produs. Conform principiului caoeat emptor, in urma unei
tranzaclii vanzdtorul nu igi asumd responsabilitatea pentru eventualele defecte sau lipsuri ale produsului vAndut. Opus acestuia, cavea'
ztenditor este un principiu general acceptat ast5.zi, dupl care I'Anzdton
e cel care, in urma unei tranzacfii, trebuie sd i.9i asume responsabili
tatea penku calitatea produselor. Evident, un astfel de principiul i;
descurajeazl pe vAnzitori sI v6ndd produse care nu au calitatea agteptatd de cumptrrdtor (n. tr.)'
l$*S:nea ir:r !ard, spune el, se obfine atunci cAnd fiecare indi"trd respectd obligaliile corespunzdtoare rangului siu. Un
text apartinAnd tradifiei confucianisle,Doctrina cdii de
i**ffi
;' .".? ,r .r.r
r .
gi
echilibrului
ffi']r. ne indeamne ,,-ge cdutdm perfecfiunea
igtc"tiei si astfel pacea va domni in ceruri 9i pe pdmAnt, gi
,*s:e creatwile vor trdi in bel9ug si vor prospera."3
:i'r,r,
l{tscut in372i.H., Mo Di de invelemintelor confucianiste
f$if*tr'ra rnult mai asprd. ConstatAnd ci marea majoritate a
'Menilor nu i9i insugesc virtufile confucianiste, el susfine
#rydinea trebuie menfinutd prin recompensd si pedeapsd.
hceput", considerd Mo Di, ,,atunci cAnd nu existau nici
i si nici cArmuitori, regula nescrisd era ,,fiecare cu dreplui". Cu cAt mai multi oameni, cu atAt mai multe idei
corectitudine: un ins, o idee, doi ingi, doui idei, zece
n. zece idei despre ceea ce este bine gi rdu. Fiecare igi apdri
ul punct de vedere si le respinge Pe ale celorlalli, ceea
italisnt moral
55
are un superior,
Partidului Comunist fiind autoritatea
in care fiecare individ
ce intaregte sfada dintre ei. NeputAnd ajunge niciodata la

pace, se invrdjbeau gi se instrdinau tatd cu fiu, frate mai mic
lu frate mai mare. Fiecare lucreazi in defavoarea celorlalli,
aducand impotriva lor apa, focul 9i otrava. Prisoseala nu
este pusd in itulUa binelui comun, iar cele cu prisos sunt mai
degrabe hsate si se distrugi decAt sd fie impirlite cu
semenii. ... Aceastd neoranduiald nu-i cu nimic diferittr de
gilceava ciintre pasdri gi fiare. $i toate acestea din lipsa unui
Yin/Yang de consilieri politici. Acegtia justificd necetea intervengiilor guvernului, care se folosegte de intere, temerile gi dorinlele oamenilor pentru a-i determina sd
supund regulilor. Daci recompensele determind o coniti corectd, alunci recomPensd.m; daci teama de pedeapsd
dovedegte mai eficienti, atunci guvernanlii vor apela la
cArmuitor."4
Mai aproape de vremurile noastre, Deng Hsiao Ping
preia concepliile lui Mo Di, fiind cel care a ordonat, in 1989,

ieprimarea cu forge armate a demonstrafiilor pentru democrugi" 9i libertate din Piafa Tien An Men. Ca o ironie, acest loc
este denumit chiar Poarta Pdcii Divine, fiind calea de intrare
citre Palatul Imperial. La acel moment, Deng igi avertiza
colegii din conducere asupra consecinlelor protestelor studenfegti: ,,lmaginafi-vd penlru o clip[ ce s-ar intAmpla in
cazul in care China ar cadea i:r haos. Pentru noi, acum, acest
lucru ar fi cu mult mai grav decit la vremea Revoluliei culturale. ... Odat[ pornit rizboiul civil, ar curge rAuri de
sAnge, iar despre drepluri ale omului nici nu mai poate fi
vorba. intr-un rlzboi civil, s-ar crea puteri locale care s-ar
impune la nivel regional, economia s-ar prdbugi, comuni.uEit" ar fi intrerupte, iar oamenii ar pirdsi China nu cu milioanele, ci cu sutele de milioane. '.. Prin urmare, China nu-9i
poate permite sd devind un loc al dezordinii'"5
Pentru a remedia ceea ce el considerd a fi o deficienld a
naturii urnane, o tendin;i generali cdtre dezordine, Mo Di
propunea o rAnduiali i:r care fiecare sd aibi un superior'
i'ieiute ins trebuie sd primeascd ordine de la pdrintele sdu,
capii familiilor de la cipeteniile iocale, acestea de la conducatorii regionali, acegtia din urmi de Ia guvernatorii de
provincii, acegtia de la primul ministru, cel din urmd de Ia
impdrat, iar impdratul,la rAndu-i, de la zei. Astfel, omenirea
se poate bucura de pace, dar nu gi de libertate pentru indivizi. Conducitorii de asttrzi ai Chinei opteaztr pentru acelagi
aspre.5
;i,
,t:
in cultura chinezi, acele circumstanle sociale care deter-
guverrlare descrisi mai sus, obiectivul cArmuitorilor

ae a in{luenfa aceste shih astf.elincAt indivizii sd nu aibd
iexe
!:
forlele pielei treilde ales gi sd se supund regulilor. Chiar 9i
'Fqie si se conforrneze ordinii publice, a9a ctun aratd urmdrelatare:
"*earea
?, CAndva, ducele de Qt s-a plAns guvematorului Guan
i&ong de faptul cd vegmintele purpurii pe care ii place sd le
md ocup eu",l-a asigui:g*earte sunt mult Prea scumPe.-O si
isat G.ratt 4o.g. ,,Tot ce avefi de fdcut este ca, ori de cAte ori
kr preajma Inalgmii Voastre se va gdsi cineva care va purta
"i&,aine purpurii, sd vd ,ureti de nas." Acel colorant purpuriu
iqr" .* miros specific. imparatul a ficut i:ntocmai gi i:r curAnd
[*imeni nu mai purta vegminte purpurii. Hainele de aceastd
iarloare nu au mai fost cerute, iar preful lor pe pialA a scf,zut
.brusc. Atunci, Guang Ztong a cumpdrat toate vegmintele
purpurii disponibile pe un pre! de nimic 9i le-a oferit stdpdrrului siu care s-a aritat incAntat.
Agadar, ir aceasti concepfie chinezd, a administra o piali
cr:nform valorii ordinii tai he i:rseamnh a administra acele
Jrih ale pielei astfel incAt si nu se permitd indivizilor ca, prin
egoismul lor, sI distrugd echilibrul sistemului ierarhic al
'$,,Soptu
ei}::
."
56
I Capitalism moral
puterii. Aceastd necesitate a administrtrrii devine principiul

managementului chinez al afacerilor.
Aplicarea acestui principiul al afacerilor presupune: definirea unui sistem de decizie ierarhic; impunerea de licenle
acordate de cdtre guvem ori de cdtre asocialiile comerciale;
asigurarea conJormitdfii cu politicile gi proiectele guvemamentale. Atunci cAnd nu se respectd aceste reguli, activitd!ile
comerciale sunt i::rchise sau, intr-un fel sau altul, paralizate.
intreprinzdtorii care acceptd aceste condifli vor fi iu.o-p.nsa!i, asigurAndu-li-se accesul la piele mai stabile gi la capital.
Pe piala autohtond, companiile chineze folosesc ca avantaj competitiv preful, in defavoarea calitdgii, cumpdrdtorii
acceptdnd riscul cafitafli inferioare gi al performanlei slabe a
produselor. Tratamenhrl angajalilor este unul patemalist
autoritar, acegtia fiind considerali simpli slujitori tocmifi in
slujba unui proiect comun. Proprietarii 9i investitorii trebuie
sd fie persoane cunoscute si de i:rcredere. De reguli, ei strnt
introdugi lntr-o afacere prin intermediari, i:r interiorul unei
relele patronale. ln astfel de raporturi este mai important
cine egti decAt ce aduci la masa tratativelor. Nu exist5 transparenfd, anumite informalii financiare fiind dezvdluite doar
anumitor parteneri. Materiile prime sunt cumpdrate la cel
mai mic pre!. Atunci cAnd este posibil, competitorii isi
impart clienfii, controlind piala prin carteluri cu care i^p.rn
prefuri gi monopoluri parfiale. Pentru a-gi asigura cota de
piatd, companiile impun reglementXri avantajoase, prin
nepotism gi favoritism. Singureie responsabilitagi asumate
de companii privesc dispoziliile formale gi legale, intreprinzdtorii nefiind preocupali de nevoile comunitdfilor.
Valorile mediului de afaceri japonez

Odati cu industrializarea Japoniei, care a avut loc in
cea
de-a doua jumdtate a secolului aI XIX-lea, economia acestei

ldri a pus proprietatea privatd gi mecanismele pielei in slujba
dezvoltirii nafionale, avAnd insi o evolufie cu tohri diferittr
51
,Se cea a Chinei. Adesea, dinamica economiei Japoniei a

*tscumpdnit 9i a determinat frustrdri in rAndul companiilor
itq5en6ar1. domice sd dezvolte afaceri profitabile in aceastd
;&r* Urmfuind cu invidie succesul economic din anii '70;i
'ru al ttrrii rdsdritene, americanii i-au denumit sistemul eco,,Japan Inc."
iFquc
,.' tn centrul sistemului de valori japonez se gdsegte un ideal
de riali numit ninjo7. Ninjo presupune o acceptare totald,
paFsoluti, de felul celei cu care mama igi intAmpind noul nds$ A trdi sub semnul lui rtinjo inseamnd a cuitiva raporturi
":Sciproce consistente,bazate pe irecredere de ambele pdrfi,
ig, r-crr, dar si pe respotlsabilitdli asumate de o parte 9i de
:eha. Raporturiie de tip giri-on implicd a ardta bundvointd,
,Fo ti a rlspldti bundtatea, relatii r-eciproce care ii .- pe
1$.u::-reni strAns legali unul de celilalt.s
f; Companiile clddite pe principiul raporturtJor giri-on alcdr.fmdesc aga-numitele Keiretsu, grupuri de afaceri interconecprecurn grupurile Sumitomo, Mitsui, Mitsubishi etc.
',1Fti,e ,mrc inglobeazd bdnci 9i retele proprii de furnizori. Rapor'E i-le giri-on presupun ca acele companii care fac parte din
g-.rpuri Keiretsu sd aibX un capital propriu limitat, provenit
rd.e la companiile surori din retea. Totodatd, o sursd imporrHa de finantare pentru companii e dati chiar de bdncile
'es,spriului grup.Consiliile de conducere sunt alcdtuite din
drectori ai companiilor surori din grup. Activitdlile compa'tifulor Keiretsu sunt rezultaful unui proces de decizie desfd:s:rat in cadrui grupului. Ca atare, odatd ce este realizat un
En-rrl*cns
la nivel de gtup, strategiile sunt inflexibile. in
,s{himb, protecfia grupului in ansamblul sdu permite o mare

' Eexib ilitate conj uncturalX in p rivinla tacticilor.
Aplicate fur raporturile de piald, in relafiile dintre com'Fanii 9i grupurile lor cointeresate, aceste standarde geneapaza un model comportamental unic in afaceri. Adesea,
trrtrprenorii strdini au fost nemulfumili datoritd incapaciFi de a stabili raporluri comerciale semnificative cu comFanx din aceasttr lume a relafiilor giri-on. Nu este deloc de
58
Forme ale caPitalismului
I Capitalism ntoral
mirare
ci sistemul economic japonez este Proiectat cultural
excludi parteneriateie cu companiile striine.

Grupuri-le Keiretsu, numite ,,Zaibatsu" Pane la Cel de-al
Doilea Rdzboi Mondial, funcfioneazd, gra!1e unui mecanism
economic aiimentat de un capitai alcituit i:r cea mai mare
proporlie din credite 9i intr-o micd misurA din capital propriu, investit de acfionari. O astfel de structurd a capitalului
elimintr posibilitatea falimenfului. De asemenea, mecanismele economice de acest tip sunt intrefinute de un suport
puternic din partea angajaliloa in schimbul cdruia ace;tia
sd
beneficiazd de contracie de muncd pe via!f,. Acest model de

afaceri a dus ia rezultate economice formidabile pAn[ i:r
momentul in care, cdtre sfArgitul anilor '80, explozia prefuriior proprieti!ilor a determinat o supraindatorare a piefei
japoneze. Din momentul declangdrii acestei ctize a supratndatordrii, economia Japoniei a intrat i:r stagnare, fiind menlinuti in funcliune prin sistemul de taxe 9i prin cheltuieli
guvernamentale masive. In incercarea lor de a proteja idealul de vtal6.ninjo,liderii politici 9i de afaceri japonezi igi pun
tot mai multe i:rtrebdri cu privire la pdstrarea modeluLui 9i
practiciior Keiretsu nealterate.
Figura 2.2 ilustreazd trecerea de la valoarea supremi
ninjo La standardele 9i practicile de afaceri care determinA
relafiile tipice dintre companiile japoneze 9i diferitele lor
grupuri cointeresate:
in sistemul
capitalist japonez Keiretsu, companiile sunt

interesate mai degrabd sd obfind o cotd de piald mai mare
decAt o marj[ de profit din vAnziri mai ridicatd. Deoarece
pentru companiile din acest sistem costurile de capital sunt
mici si fixe, fiind date, de regule, de dobAnzile pentru credite,
ele nu sunt preocupate in mod excesiv si genereze randamente ridicate ale capitalului acfionarilor. O mare parte din
capitalul propriu utilizat de companiile Keiretsu provine de
la companiile surori din grup, companii care, Ia nivel colectiv,
sunt gi ele interesate mai degrabl de o cotd de pia96 mai mare
decAt de rentabilitdli ridicate ale capitalului acfionarilor.
59
Piramida valorilor specitice mediului de afaceri iaponez
iLetqr'i
.6;1+Eda
'kEhih
'..,FF
qJ
iFF b
i;#e
:r1F
Adesea, companiile japoneze igi stabilesc cote fixe din

impart intre ele piala globald. Frecvent,
piala
-*t.1. inteme 9i igi
de piali sunt hotdrAte prin acorduri guvemalnentale
ori prin aiorduri ir:rtre diferite grupuri Keiretsu. Consumaorii sunt nevoifi sd accepte aceste porliondri ale piefei.Relade tip
File dintre angajali 9i angajatori sunt de asemenea
giri-ott,ln sctrir:nbul angajamentului lor cei dintai primind
bntracte de munci pe niula gi multe alte beneficii. Posibilitatea falimentului, care poate determina disfrugerea raPorturilor giri-on 9i a sistemulutninio de la baza lor, este exciusi.
Oe regula, fumizorii sunt parte a unui grup Keiretsu'
60
I Capitalism moral
Companiile fumizor i;i asumd riscurile de afaceri impreund

cu companiile client, cdrora ie furnizeazd materia primH cu
promptitudine. intreprinderi surori, in cadrul unui grup
Keiretsu, firmele furnizor funqioneazd,practtc, ca o extensie
a procesului de producfie ai firmelor ciient.
Liderii de afaceri japonezi nu acordd o atenfie deosebitd
nevoilor gi agteptdrilor celor din afara grupurilor Keiretsu.
Cei din afard nu se pot bucura de interesul reciproc pe care il
implicd relaliile giri-on. Mediul inconjurtrtor gi comunitSgile,
de pildi, datoritd statutului lor de tanin, entititi strline
grupurilor Keiretsu, capS.td o prioritate sctrzutd in atentia
acestora. Ca atare, pentru asumarea responsabilitdfilor
corporatiste este nevoie, uneori, de protestele cetdlenilor
preocupati de problemele de mediu ori de consecinfele infeiegerilor oculte dintre liderii de afaceri 9i politicieni.
Valorile mediului de afaceri mexican

Medcul ne oferd o alta variantd a capitalismului de piald,
una ntrscute din tradiFile coloniale spaniole care au clddit o
culture a cuceririi 9i dobAndirii unui statut social. Atat in
viala de zi cu zi, cAt si in afaceri, idealul rAvnit de cdtre mexicani e dat de o anumitd pozitte socialX, aceea a ,,gefului" sau
a ,,marelui patron". Acesta este un soi de baron feudal care,
ins5, in capitalism nu mai este preocupat de pdmAnturile
sale, ca in vremurile colonialismului, ci de afaceri. Din punct
de vedere cultural, compania mexicand servegte intereselor
proprietarului ei intocmai cum, odinioard, mogia, aga-numita hacienda, era pusd fu:r slujba intereselor nobilului proprietar de pdmAnt. intreprinzdtorul de azijoacd rolul social
definut cdndva de mogier, hacendado, pretinzAnd un control,
,,dominion", aproape total asupra companiei 9i angajafilor
Structura organizafionalS este riguros ierarhicd, bazatd. pe
onoare 9i respect fald de proprietari. Distincfiile de clasi
sunt importante, ascensiunea sociali avAnd drept linti statutul de ,,padron" conducAndu-gi propriul ,,hef".
Fornte ale capitalismului ,'
67
{ompania mexicand este considerati ,,teritoriul" ptoui ei, care are puterea de a decide asuPra a tot ceea
- intampld pe domeniul sdu. Accesul pe teritoriul comiei este permis doar cu acordul proprietarului. Succesul
a.taceri este apreciat nu atAt in termeni de profit, cAt in
ie de statutul si puterea sociald date de poz\fia compaS- de respectul cAgtigat in calitate de proprietar sau manaespect trasferat, de altfel, asuPra membrilor apropiati ai
{iei, precum si de numdrul celor care recunosc inseme onoarei 9i respectului atribuite acestui stafut.
Figura 2.3 ilustreazi structura culturii organizafionaie
$,J:
mediuiui de afaceri mexican. Este evident, intreerea mexicand genereazdreatftate gi un impact cu totul
ite de cele ale intreprinderilor din China gi
: Fg.ua 2.3 este o reprezentare a modului deJaponia.
interacliune
intreprinderi 9i grupurile 1or cointeresate specific mei de afaceri mexican. Angajalii sunt tratafi paternalist,
hpsiti de libertate de decizie, de drepturi si de resPon-
*abSitag; ca atare, astept[rile privind performanta si proffrcivitatea lor sunt reduse. Proprietatea este concentratd,
;@ preferatd delinerea proprietXtii de cdtre familie. Resurae finanlare externe nu sunt binevenite, excepfie fdcand
[sCe
nt*=tt
acceptS. o subordonare
":. rtt. in care investitorul din afard
cfuoasd fald de proprietar. Consumatorii sunt conside.,ffi un rdu necesar, pretinzAndu-li-se cAt de mult posibil.
&ra relativ puFI respect fali de comunitate si fald de
smoile societdfii cir'ile, excepfie fic6nd situaliile in care pro,rMttarul intreprinderii este totodatd un lider recunoscut
pr*=blic. Marii proprietari obignuiesc sd isi construiascd pro-
lrebuie sd protejeze cet5lenii, este prost phtitd si are un

t social inJerior. Desi nti le place si pldteascd taxele deste nevoilor publice, familiile insttrrite nu ezittr sd cheltubani in schimbul unui tratament preferenlial din partea
.xrtori Hfl or guvemamentale.
C;pttrziisnt tnoral
Piramida valorilor specitice mediului de alaceri mexican
Principii
Standarde
Practiciin
relatiile cu
grupudle
cointer*
sate
+
Micji anbeprencfi slabi regezenh!; mad dspropo4ii de venituri $ avae; terdiqb de
increpU capialul cite exlerior, cAtre investi$ mai sbllle sau mai pontaiile; socie
tate civiii siabd: caoiEl social nedezvollatr societaie dominati de neincredere
O variantd larg
rispAnditi
a capitalismului
in multe economii nafionale funclioneazd o formd larg
63
,.d6n combinarea drepturilor proprietdfii private cu di-ferite

'*irrme de economie de piald ce impun restricliide un fel sau
ig-""-l asupra schimbului de bunuri gi servicii. lntr-un astfel
,r1* sistem economic, idealul urmdrit este mai degrabi politic
'{icat economic, scopul celor mai puternici oameni de afareguli care si le permitd lor
":si fiind acela de a stabili acele
gi
iamiliilor
ior,
celor
care
slujesc familiilor 1or, sd
preclun
'#.
:sr menfind in vArful structurii sociale de putere. Acegti arhi. ceqi ai capitalismului de cumetrie provin din vechile familii
*ie mogieri, irsi, adesea, ei sunt nou venili in lumea bogdjiei
* a puterii sociale. Ei i9i obfin averile 9i statutul social ape*.ind tocmai la relafiile de cumetrie.
Ne putem gAndi, de pildi,la regimul clddit de Ferdinand
Imelda
Marcos in Filipine,la sistemul ,,Noii Ordini" creat
5i
+le Suharto in Indotrezia, la sistemele poiitice impuse de
eAtre Mobutu in Zatr, de cdtre ,,Papa" Doc/ ,,Baby" Doc in
sau de citre acei caudillos din ldrile din Caraibe gi din
''Haiti
America Latind. Capitalismul de cumetrie a determinat, de
.3semenea, in anii 1997 gi 1998, colapsul rapid ;i dramatic al
+tructurilor financiare din Thailanda 9i Indonezia.
Capitalismul de cumetrie nu este un sistem capitalist
autentic, ci doar folosegte anumite mecanisme ale sistemului
de piald capitalist mai degrabd ir slujba ambiliilor personale
decdt pentru binele comun. Simplu spus, avem de a face cu
un sistem care nu este determinat de fundamentele economiei de piald ci de dorinla de a exploata politic piala. Elementul esenlial i:r capitalismul de cumetrie este controlul
poliliei gi al forlelor militare ale stahilui cu scopul de a concenha oportunitdfile economice in mAinile celor cAteva grupuri influente.
rdsp6nditd de capitalism,,,capitalismul de cumetrie"', rezr:-ltatd

-
,,Crony capitalism", ,,capitalism de cumetrie" sau ,,de incuscrire",

formi falsificatd de capitalism sau, mai degrabi, un cvasi-capitalism bazat pe nepotism, in care in relaliile economice sunt favorizate
raporturile de rudenie. Acest capitalism aparent este o formd corupti
este o
de guvernare care d.oar imprumutl mecanisme ale sistemului de piali

capitalist pe care le pune i:r slujba intereselor celor aflaf la putere sau
a celor influenfi (n. tr.).
Forme ale capitalismu lut
65
3f
#tutt prin competilie iiberd si deschistr. tntr-un astfei de sistem

autenticd, deoarece aceasta ar
;.$Ts i$ate exista o comPetille
Piramida valorilor specilice capitalismului de cumelrie
siguranta economice viitoare a celor care,

lf*,t.t"
i*=ts la puterea politice, apeleaza la influenlX sau la privi'A*sr I raporturile economice. Competitia, cea care perrnite
avAnd
ldeal
Rincipii
la George Mason Universitv School of Lai'\", in articolui ,,The

1967 in
.urnryrFre
*f*.Ubp
Costs of iariffs, Monopolies, and Theft", publicat in
:-**.t!ltttni
priuilegii sau speuilantril prin influenld (,,rent-seeker")

!"Hi -1,U. confurrdat nici cu omul de afaceri si nici cu speculantui in
i;se:sql uzual al acestor termeni. Spre deosebire de cdutdtorul de Ttrofit
[..*r*--'.{t-t""ker"), care apeleazi la instrumente economice legale, bazate
Fxi =.r"t schimb, pentru a obtine avantaje economice, cdtttdtonLl de
h#.r-r:c apeleazi iamijloace non-economice, de reguld politice, pentru
i: *;i=t'. ar:antaje economice, oportunitlti pepiald, profit. De asemenea,
r;.; '1.-:r/ sau speuilantul de iifluentd, care utilizeazd cili tlon-ccotl]|li(t
oi"
S:tandarde
kac'tici in
telatiile cu
grupurile
coinler+
sale
l=t;i
ootttt'
de
1l
,
i:Llnomice, adesea ilegale si/sau imorale, pentru a obgine profit'

Ssecula prin inlluenli icoperd o multitudine de tehnici de obtinere
f,e,:r"E profii necompensat, nejustificat economic, neacoperit de o perfi-*r:n.ta economici pe misuri. Altfel spus' clutarea de influenli preca ,,in loc sI mdresti prdiitura, sd i;i tai penku tine o po4ie mai
'[.:r=e
Flsi"? ciin ea" (wr.r'w.economist.com). Economistui Gordon Tullock

i'rcrtrrca tehnicile clasice de speculd prin influenti: taxele de proteclie
*
tip Mafial deobcratie;
tansler la scare hrlE el avutei naEonale
dte
comerciantilor de bande care defin un anumit control asuPra

l^E:*r .one; oblinerea de profit printr-o cregtere nenaturali a prelu-rilor
l,;xe.esa prin acorduri monopoliste de cdtre un numSr de companii orga,;'d?"i in carteluri; obtinerea prin negociere de cxke sindicate a unor
activitAti de
,, ssi".n sa-lariale neechilibrate de o cregtere a productivitSfii;
i5*f-*
Hezunab:
Mnini$afie&
lanrifile de e.frE ale reqimului
In capitalismul de cumetrie, avantajele economice se obfirr

degrabl prin ,,cdutare de inlluenli sau de privilegii"'
ma1
'Concephrl de cdutare de influentd, cdutare de prixilegii sau specull

prin infhrcnld (,,rent seeking") a fost propus de citre Anne Osborn
Krueger (Drector economic al Bdncii Mondiale intre anii 1982 9i 1985
si First Deputy Managing Director al Fondului Monetar lnternalional
i:r perioada 2001-2006) intr-r:n articol care avea si devini influent.
,,The Political Economy of the Rent-Seeking Society", publicat in 197{
in American Economic ReainLt. Totugi, fenomenul ca atare a fost descns
pentru prima datd de cXtre Gordon Tullock, profesor de drept si
t:,ititn' trentru reglementlri si politici privind taxeie si impoziteie prr,

,:,i== inele comp-anii obgin benificii sau alt gen de avantaje pe piatd pe
|:z'rr:r.r plltitorilor de taxe, a consumatorilor or;. a competitorilor.
i trk remarcat cd acest fenomen este prezent si in tdrile din fostul
la principiile eco.i .!*p* comunist, care,la inceputul anilor'90, auaderat
de piatd. Capitalismul de cumetrie si fenomenu-l speculei prin

=r:r-jei
I efuentd ciracteriz&zd nu doar sistemele vizate de Tullock 9i Krueger
,7u'80, ci gi economiile unor teri din spatiul risdritean. Este
It{
:oc-t.
"niide disfunctionafita!, dezechilibre si inechitdti ale pielei generate
dr fuptuJ ci instrumentele economiei de piafd au fost simplu irnportate
:h s,!-iteme cu democralii noi, imafure, neexersate sau insuficient de
.ko:ratice. Piala nu poate opera corect in democralii care nu fr:nctio:t'zi corect, u9u c.r^jdemocialiiie, la rAndul 1.r, se suslin cu o buni*3lE rndividualS gi colectivS creati de o piafd liberd autenticd (n. tr.\.
,
66
''-'
I Capitalism moral
intrarea pe pialA a noilor operatori economici si care, astfel,

determind scdderea prefurilor, tinde si elimine din piald factorii non-economici, precum influenfa. in capitalismul de
cumetrie este vizatd tocmai acumularea de astfel de privilegii ce se bazeazApe influenld non-economicf, '
in schimbul influenlei pe care o de.ur in lumea politica,
afacerigtii capitalismului de cumetrie i9i dobAndesc privilegiile prin intermediul puterii monopolurilor create. Unii,
precum Suharto gi Marcos, gi-au creat aceste monopoluri cu
sprijinul rudelor si al acolililor politici, a}ii gi-au creat mici
carteluri, impdrlind profiturile i:rtre un numdr restrAns de
beneficiari.
Principiile dupd care funcfioneazi acest sistem sunt obfinerea de favoruri tn mod abuziv, cumpdrarea unor decizii
ale guvernanfilor 9i controlul economiei gi al guvemdrii prin
intermediul poliliei, nu prin mecanismele pielei gi ale alegerilor. in capitalismul de cumetrie nu se poate vorbi de
standarde privitoare la rispunderea publicd necesare penfru
ca o persoand sd fie judecatd. Doar cei din interiorul sistemului sunt luafi in considerare de cdtre conducdtori. Piefele
consumatorilor sunt ,,capturate" Ptin monopoluri sau carteluri. Datoritd numdrului mare de firme care delin pozilii pe
piali excesiv de puternice, nu este necesard satisfacerea
clien!ilor cu o calitate mai bund a produselor 9i serviciilor ori
cu prefuri mai mici. La rAndul lor; angajafii au puline alternative in gdsirea unui loc de munc5, traind dupd bunul plac
al patronilor. Proprietdlile sunt pdstrate in cdt mai puline
mAini, cel mai adesea in sAnul familiilor, fiind administrate
de cdtre capii acestora. Bdnciie ofera credite nu in acord cu
principiile sdndtoase ale creditirii, ci ca recompensd in
schimbul in{luenfei politice cipdtate.
in capitalismul de cumetrie, dreptul de a investi al micilor aclionari este considerat un favor, un drept de participalie acordat preferenlial celor care se remarci in a menline
sistemul de privilegii edstent.
'::!l'i,;tt
.-r ;
^::tc.:
-:,8'..l;:
1.:ai..llj":.ij
.'-:t,.':['t'
. ..,i--..
.
.* a obfine influen1d politicaii de a-gl dezvoita aficerile in^

Firul acestui sistem; ar putea fi, de pildd, cazul unui prode materiale de construcfii
lrF:ril6r
'supra.producliei
care obfine monopolul.

de ciment dintr-o anumitd tard. Iar com'."1peciborii tipsifi de influentd vor fi supravegheali
prin regler,+*tad guvemamentale sau hartuigi.
l, [n capitalismul de cumetrie, toate costurile sociale gene'FE:e de mediul de afaceri, precun poluarea, riscurile deter'silrate de tratamentul inadecvat al angaja!ilor gi siguranla
ig*ata sunt transferate, pe cAt posibilfas.rpru .o*i.ritegi.
ESsemul prosperd prin coruperea mecanismelor politice de
,;,S:,-izie.
j.ii'1
Concluzie
Dintr-un anumit punct de vedere, capitalismul funcliosimilar in toate fdrile. Dar, dintr-un alt punct de
,;.Fs:za
'ieaJere, mai important,
eI funcfioneazd, drteri| valori cultudiferite
generdnd rezul.tate diferite in afaceri. Valorile
ig=1e
i.grtrale ale unui sistem cultural, precum tai he i:r China,
,l*;b in Japonia sau sau forma de autoritate de tipul domi' i:".6ionului din Mexic, creeazd.un cAmp de putere asemdn[tor
:f4empului de energie generat de un magnet, ce orienteazd
,pilitura de fier in aria sa de influenfd. Campul de putere ai
,'r=lorilor se transmite la nivelul organizafiilor, influenfAndu-i
ipe cei care opereazl. in cadrul sistemului, oferindu-le o
i$re4ie de ac,tiune gi un scop. Valorile unui sistem deterintr-un mod particular comportamentul organi',=i.a
i=Fonal, influenfdnd deciziile indivizilor intr-r.rn mod
ilredictibile. Chiar gi in afaceri, valorile superioare sunt cele
I'care conteazi. Opliunile noastre la nivel normatiV valorile
liebstracte i:r care credem, ne influenteazd, viata la nivelui
:'saterial al cotidianului. in Capitolui 3 vom
J"rpr.
"o.Uicapdtf, o
i r-alorile ce domind acele piele in care capitalismul
;,.elrmtr
prirnitivi.
68
/ Capitalism moral
Note:
(1) Michael Porter The Competitive Advantage of Nations, New York:
Free Press,7990,109.
(2) rbid.
of the Mean", in The Chinese Classics, trad. |ames

L.gg", Hong Kong: Hong Kong University Press, 1960.
(4) Y.P. Me| The Ethical and Politiul Works of Motse, London: Arthur
Probstain, 7929, 55-56; vezi 9i Richard Solomon, Mao's Rasolution
and the Chinese Political Culture, Berkeley: University of Califomia
(3) ,,The Doctrine
Press 1971.
(5),,The Tienanmen Papers", Forcign Affairs, ]anuary/February 2001,

32.
(6) Vezi J.J.L.
Duyvendak, The Book of L.ord Shang, London: Arthur
Probstein, f928; W.K. Liao, The Work of Han Fei Tzu, London:
Arthur Probstain, 1959; Homer H. Dubs, The Works of Hsun Tzt,
London: Arthur Probstain, 1928; W. Allyn Rickett, The Quan Zi,
Princeton: Princeton University Press, 1985.
(7) Takeo Doi, The Anatomy of Drpendmce, Tokyo: Kodansha
krtemational, 1973; Ruth Benedicl, The Chrysanthemum and the
Sword, Cambridge: The Riverside Press, 1946.
(8)
Ruth Benedict, The Chrysanthemum and thc Sword; Takeo Doi,
Anatomy of Dependmce; James C. Abegglen and George Stalk, Jr.,

Kaisha The lapanesse Corporation, Tokyo: Charles Tuttle, 1987.
(9) Margaret J. Wheatley, kadnship and the New Physics, San Francisco:
Berrett-Koehl er, 1999, 5+55.

Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Din anu12000, STEPFIEN B.

YOTING este director executiv al

totul tntru a tuturor dreptate' Omul

rind doar propriului folos ti face parte.

Ata cum partea coruptd a omului cue prudenld pi indoiald,

umane ce tndrEtdlesc preluirea gi

se susfine ci este posibil capitalismul

Confucius, Analecte, traducere

din limba chinezi

Florentina Vigan, Editura Humanitas, Bucuregti, 1995, 110 (n. tr.).

Este, oare, posibit capitalismul moral?

Ceior streini de mediul de afaceri, aceastA carte le propune

o PersPectivd asupra dreptdfii sociale: capitalismul moral

cute ca Principiile de afaceri Caux RoundTable.

Cele mai profitabile afaceri

Este, oare, posibil capitalismul moral?

Companiile i9i menfin active toate ac^este forme de capital

Este, oare, posibil calzitalismul moral?

Built to l-ast qi Good to GreAt*, analistul i:r

cazul celorlalte, cu doar

Conform unui studiu publicat i:r aprilie 2003 de cdtre

linrba romin5, Afaceri clddite sd dureze, respectiv Excelenla in

ilice au obfinut o valoare economictr adlugatd gi o valoare

Moralitatea afacerilor:,,interesul Propriu

intereslPe de-o parte, munca ne aduce satisfaclii materiale,

in timba englezl,,,enlightened self-interest" (n' tr')'

Este, oare, posibil capitalismul moral?

treile4 ,,construiesc o catedrald pentru slava lui Dumnezeu."

odatd scoase la iveald, af.ecteazd, pe termen lung sau chiar

Putem, oare/ si-i slujim atat pe Dumnezeu,

Este, oare, posibil capitalismul moral?

dstu avut in vedere si de cdtre lideri Caux Round Table,

noastre trebuie supuse normelor.

ne oferd mr1-loanecesare acestei

&par.tinand exclusiv acestei lumi a suferinlei 9i pdcatului,

Este, oare, posibil capitalismul moral?

fericirea printr-o conduitd moraid. Iisus ii irndemna pe

trebuie sd invele sd fie buni. Nu ne nagtem buni, ci

i- Contrar indemnurilor de a ne conforrna principiilor

ierea unei societdfi morale, a unei ,,civilizatii", in ter-

sdi, presupune reprimarea instinctelor gi a pasiu-

'.17ln opinia sa, aceastd reprimare sistematici genereaza

C.t toate acestea, nu putem trei in afara sfeiei morale. Un

Opere'1, Totem gi Tabu, Moise gi Monoteismul, Angoasd in cioilizafie,

unei iluzii, trad. Leonard Gavriliu, Ed. gtiin$ficd, Bucuregti,

Este, oare, posibil capitalismul moral?

nagtem gi heim. Avem nevoie de dragoste, de apreciere 9i

Cine sunt cei care ar putea construi

de mai multe tipuri de motivafii morale. Psihologul

Lawrence Kohlberg, de la Universitatea Harvard, considErd

moral perfect presupune luarea unor decizii in conformitate

Este, oare, posibil capitalismul moral?

Cel mai inalt grad de abstracttzare iluskat in figurd

Este, oare, posibil capitalismul moral?

curajul gi inlelepciunea practice, mentorii gi invdldtorii ne

Conform teoriei lui Maslow, deciziile orientate cdtre

;rsnvgnfionale, intr-un loc in care viala ar fi ,,solitard, sdracd,

- lndicatorul Myers-Briggs al tipurilor psihologice MB$ este un

Jung, americancele Katharine Cook Briggs (1875[3]-1968) si

Este, oare, posibil capitalismul nzoral?

domenii de activitate in care putem avea succes gi in care

Moralitatea este datl de decizia absoiut personali a unui

'iiFeH Confucius gi dupi cum admite Adam Smith, simful

Este, oare, posibil capitalismul moral?