Aparate chirurgicale

Cursul 1
Fracturile si sistemele de imobilizare
fracturile pot
fi :
fracturi
mandibulare
fracturi de etaj mijlociu al fetei
Fracturile mandibular e
factorii favorizanti - forma multicurbata a osului mandibular
-pozitia mandibulei
-mobilitatea osului
zonele de minima rezistenta -la nivelul gonionului ( unghiul mandibular )
-la nivelul parasimfizei mentoniere (situata in jurul caninului
inferior un dinte masiv care
prin
dimensiunile si pozitia lui diminua substanta osoasa )
-la nivelul orificiului mentonier
-spatii edentate
-zona crestei alveolare
-la nivelul apofizelor condiliene (la nivelul colului anatomic )
-la nivelul colului ( articulatiei )
Tipuri de fracturi : functie de numarul de linii de fractura :
-simple (o singura linie de fractura )
-duble ( doua linii de fractura )
-cominutive( mai multe linii de fractura )
Sau:
-complete -cu interesarea periostului ( insotite frecvent de
dislocare a fragmentelor osoase)
-incomplete -"in lemn verde" fara interesarea periostului (mai ales
la copii)
Sau:
-partiale ( creasta alveolara sau marginea bazilara a mandibulei )
-totale -intereseaza toata grosimea mandibulei
Din punct de vedere al sediului fracturile sunt de mai multe feluri :
mediane
paramediane
laterale
ale unghiului mandibulei
de ram ascendent
de condil
de apofiza coronoida
implicarea musculara :
tipuri de deplasari -primare -datorate fortei traumatismelor
-secundare -datorate muschilor mandibulei
dupa aceste deplasari se produc modificari ale ocluziei in plan vertical ,trasversal si sagital
Anatomic muschii inserati pe mandibula sunt: (vezi Bratu ,pag 194 ...ADM)
Ridicarea mandibulei (miscarea de inchidere ) este realizata prin contractia
bilaterala,sincrona a muschilor :maseter , pterigoidian medial si temporal si relaxarea

coordonata a muschilor hioidieni si contractia fasciculului superior al muschiului

pterigoidian lateral .
Coborarea mandibulei (miscarea de deschidere) este initiata prin contractia bilaterala a
muschilor pterigoidian lateral si continuata de :digastric ,milohioidian ,geniohioidian
si platisma concomitent cu relaxarea ridicatorilor si fixarea hioidului.
ridicatori :
temporalul -este cel mai puternic muschi -forma de evantai cu 3 fascicole ( anterior,
mijlociu ,posterior)
-originea -la nivelul fosei temporale pe linia si fascia temporala si pe fata
mediana crestei zigomatice
-insertia -pe apofiza
coronoida si pe ramura mandibulara in apropierea ultimului molar
maseterul-prezinta doua fascicule: superficial si profund
-originea-pe arcul zigomatic
-insertia -pe fata externa a ramului si unghiului mandibular determinand pe os
tuberozitatea maseterica
pterigoidianul median (intern)
-originea- la nivelul fosei pterigoide
-insertia -in zona unghiului mandibulei la nivelul tuberozitatii pterigoidiene
pterigoidianul lateral (extern)
-fascicolul superior -originea -pe apofiza pterigoida
-insertia -pe condilul mandibulei
coboratori :
geniohioidianul -originea- la nivelul apofizelor genii inferioare
-insertia -pe osul hioid
milohioidianul -originea -pe linia oblica interna
-insertia -pe osul hioid si linia alba suprahioidiana
digastricul (pantecele anterior) -originea-in fosa digastrica a mandibulei
-fibrele se indreapta spre tendonul intermediar.
alti muschi situati la nivelul mandibulei
buccinator-originea-la nivelul marginii alveolare ale maxilarului in dreptul molarilor
-insertia-la nivelul liniei oblice externe
genioglosul- cel mai puternic muschi al limbii -originea-la nivelul apofizelor genii
superioare
-insertia- se indreapta spre fata dorsala a limbii
Simptomele fracturilor
-durerea este vie , puternica si se accentueaza la presiune si miscari ale oaselor
-afecteaza functiile masticatorie ,fizionomica ,deglutitie si fonatie
-mobilitatea este anormala
-tumefiere si echimoze
-crepitatii osoase -sunt date de frecarea capetelor osoase in focarul de fractura
-tulburari de sensibilitate
Evolutia fracturilor imobilizate
-la adultul sanatos se consolideaza in 4-6 saptamani
-la copii -3-4 saptamani
-la batrani 6-8 saptamani
- in cazul unei imobilizari corecte vindecarea este mai rapida cu 8-10 zile
-cand imobilizarea este monomaxilara vindecarea se produce mai rapid
Fracturile la copii (in lemn verde )
se produc mai usor datorita mineralizarii mai scazute a osului si a elasticitatii sale mai mari

sunt fracturi incomplete cu sau fara deplasari

linia de fractura trece de obicei prin mugurii dintilor permanenti care se pot infecta
producand foliculite expulsive cu aparitia de supuratii
pot apare deviatii ,asimetrii si anchiloze
la persoanele edentate deplasarile osoase nu sunt mari imobilizarile putandu-se efectua cu
ajutorul protezelor .
Tratamentul fracturilor
prin reducerea fragmentelor dizlocate si prin imobilizare
reducerea si imobilizarea se poate face in doua feluri : -ortopedic (cu disp realizate in
laborator )si chirurgical
Dispozitive ortopedice :
fronda mentoniera
ligaturile dentare din sarma ( monomaxilar si bimaxilare)(Leblanc ,Ernst ,Ivy ,cu fir
continuu )
atela monomaxilara
atela bimaxilara din sarma
dispozitive preconfectionate
sinele acrilice
Fronda mentoniera (pagina 579 COMF -Burlibasa )
este un dispozitiv frecvent folosit in imobilizarea de urgenta a fracturilor mandibulare prin
aplicarea mandibulei pe maxilar cu ajutorul unui bandaj pericranian .
se compune din doua dispozitive 1.mentonier si 2. pericranian
1. mentonier - se aplica pe barbie pe care se exercita o tractiune elastica continua prin
dispozitivul pericranian sau cefalic
-in acest tip de imobilizare maxilarul are rol de atela fixa .
-dispozitivul mentonier trebuie sa imbrace barbia fiind bine adaptat la ea pentru a nu
produce presiuni anormale sau decubitusuri
-cele mai folosite sunt cele din sarma sau acrilat
-cele din meta-acrilat de metil sunt cele mai bune pentru ca sunt rigide si individualizate
realizate in laborator
-dispozitivul mentonier are doua prelungiri laterale in forma de carlig pentru fixarea
tractiunii elastice .
tehnica de confectionare
-fronda din sarma - se confectioneaza din sarma galvanizata de min.2 mm si se dispune
sub forma de gratar de o parte si de alta ele se unesc prin rasucire realizand lateral
cate o prelungire in forma de carlig pt.tract. elastica
-aplicarea acestei impletituri se face dupa ce a fost imbracata cu un strat de vata peste care
se aplica o fasa pentru a nu produce leziuni
-dispozitivul din acrilat- se ia o amprenta a regiunii mentoniere ,se toarna modelul din
gips ,cu un creion se traseaza conturul dispozitivului mentonier astfel incat sa
imbrace toata regiunea mentoniera -in unele situatii barbita ajunge pana la gonion .
-se adapteaza o placuta de ceara pe conturul trasat ,in macheta de ceara se monteaza
lateral doua carlige din sarma de wipla de 1.2-2mm cu retentiile corespunzatoare
-carligele au o lungime de 3-4 mm si sunt orientate in sus si inapoi
-se ambaleaza macheta ,se indeasa acrilatul ,se prelucreaza si se lustruieste pe ambele fete .
-dispozitivul cefalic -format dintr-o banda lata de cauciuc cu o latime de 6 cm cu cate un
orificiu la capete pentru ancorarea barbitei si despicata la mijloc pentru fixarea de
craniu .
fronda mentoniera se poate folosi in toate fracturile cu cu exceptia fracturilor cu deplasari

mari si la fracturile unor edentati total neprotezati .

Ligaturile dentare din sarma ( pagina-582 COMF)
pot fi monomaxilare sau bimaxilare
monomaxilare :
ligaturi in 8 ( sau hipocratica )
ligaturi in scara
ligaturi in punte
se realizeaza din sarma moale de wipla de 0.2-0.4 mm
Ligatura in 8 -se confectioneaza din sarma de wipla de 0.2mm care este trecuta in jurul
coletelor de o parte si de alta a focarului de fractura prinzand cel putin 2 dinti de
pe fiecare fragment nefracturat si strangandu-se la unul din capete prin rasucire
Ligatura in scara -sarma se trece pe fetele V si O ale unui grup mai mare de dinti (8-10 )
cate 4-5 de fiecare parte a focarului de fractura dupa care se rasuceste la un capat
dupa care se trec anse de sarma interdentar care trec in jurul primei ligaturi si se
rasucesc vestibular
Ligatura in punte -se solidarizeaza fragmentele prin ligaturi de sarma trecute separat si
rasucite in jurul coletului a 2-3 dinti de o parte si de alta a focarului de fractura
bimaxilare( pagina 580 COMF)
cu ele blocam fragmentele mandibulare de arcada maxilara care are rol de atela fixa
blocajul realizat poate fi de doua feluri :rigid si elastic
legaturile bimaxilare sunt :
simpla interdentara
cu bucla si blocaj rigid
cu bucla si tractiune elastica
Simpla interdentara
-se trec fire de sarma de 0.3 mm in jurul coletului a doi dinti de pe fiecare fragment
fracturat si cate doi dinti antagonisti corespunzatori.
-firele de sarma se prind pe dinti prin rasucire apoi sunt solidarizate 2 cate 2 pana cand
aducem arcada inferioara in ocluzie corecta
Ligatura cu bucla si blocaj rigid
- se trec fire de sarma de 0.1 mm pe cate 2 dinti antagonisti de o parte si de alta a focarului
de fractura formand bucle vestibulare prin cea superioara si cea inferioara se trece
un fir de sarma care se rasuceste fixand rigid arcada dentara
Ligatura cu bucla si tractiune elastica
-prin ligatura de sarma pe cate doua perechi de dinti maxilari si mandibulari capetele se
rasucesc si se indoaie sub forma de carlig pentru a putea aplica pe ele inele de
cauciuc.

Cursul 2
Atele din sarma ( pagina 590 COMF)
sunt de doua feluri mono- si bimaxilare

Atele din sarma monomaxilare

-dispozitive simplu de utilizat pentru imobilizarea de urgenta si pentru fracturi fara
deplasare sau cu deplasari mici care se reduc usor manual .
-sunt de doua feluri :

atela simpla vestibulara

atela dubla vestibulo-orala
Atela simpla vestibulara
Tehnica de confectionare :
-din sarma semirotunda sau rotunda de 1.2 mm .
-cand fractura sufera deplasare se ia amprenta in cabinet ,se toarna un model din
moldano ,apoi se sectioneaza un fragment de sarma de lungimea portiunii cu dinti a
mandibulei .Cu clestele crampon se modeleaza sarma cat mai fidel urmarind fetele
vestibulare ale dintilor imediat deasupra coletelor pentru a evita lezarea
parodontiului
-la fracturile cu deplasare atela se va construi pe model redus .Se amprenteaza ambele
arcade iar in laborator se toarna modelul dupa care cu un ferastrau de gips se
sectioneaza modelul mandibular la nivelul liniei de fractura . Linia de fractura se
recunoaste dupa decalajul fragmentelor sau va fi insemnata de medic inca din faza
de amprentare .Dupa sectionarea modelului fragmentele mandibulare se monteaza
in ocluzie corecta avand ca reper arcada maxilara antagonista si se solidarizeaza cu
ceara rosie .Modelului astfel redus si solidarizat i se face un nou soclu din gips
.Pentru acest model se va modela atela din sarma ce se va fixa pe arcada cu ligaturi
de sarma de 0.2mm trecute prin spatiul interdentar pe un numar cat mai mare de
dinti de o parte si de alta a liniei de fractura .
Atela dubla vestibulo- orala
Tehnica de confectionare:
-se realizeaza doua atele din sarma de 1.2 mm ce urmaresc fidel atat fata vestibulara cat si
cea linguala .Fixarea la nivelul dintilor se realizeaza cu ligaturi de sarma de 0.2 mm
la nivelul spatiilor interdentare .
-in cazul fracturilor cu deplasare atela linguala este intrerupta la nivelul focarului de
fractura iar cea vestibulara are o bucla care poate fi largita sau stransa reducanduse astfel progresiv fractura .

Sinele acrilice
sunt de trei feluri :
sine linguale
gutiere acrilice
proteze acrilice
Sinele linguale (pagina 591 COMF)
-se folosesc pentru imobilizarea definitiva a fracturilor fara deplasare sau cu
deplasari orizontale .
Tehnica de confectionare :
-se amprenteaza ambele arcade ,se realizeaza modelele din moldano dupa care daca avem
deplasari ale fracturii se realizeaza reducerea modelului .
-pe versantul lingual al crestei alveolare mandibulare se adapteaza o placa de ceara si se
modeleaza macheta ce se intinde pana deasupra coletului dintilor, marginea
inferioara situandu-se la nivelul liniei oblice interne si la distanta de parodontiul
marginal.
- central sina linguala trebuie sa respecte insertiile partilor moi ale planseului bucal pentru
a evita leziunile de decubit .
-in spatiile edentate placa de ceara va imbraca creasta alveolara si se va modela sub forma
de sea sau va prezenta un val de ocluzie .
-ca elemente de ancorare se modeleaza crosete comune din wipla ,adaptate la dintii
restanti .

-dintii pe care se adapteaza crosetele se acopera cu microproteze

-macheta se scoate de pe model si se ambaleaza .Se realizeaza tiparul ,se introduce
acrilatul ,se polimerizeaza ,se dezambaleaza si prelucreaza la fel ca orice PPA .
-pentru ancorarea acestor sine se pot utiliza si crosete Stahl.
Gutierele acrilice (pagina 592 COMF )
-se folosesc in imobilizarea fracturilor mandibulare la copii .
-se realizeaza pe model redus si au forma de jgheab ce imbraca coroanele dintilor
incusiv fata ocluzala .
-exista si gutiere fenestrate care imbraca doar fetele Vsi O lasand libera fata ocluzala .
Tehnica de confectionare:
-se amprenteaza arcada dentara ,se toarna modelul din moldano ,se realizeaza reducerea
modelului mandibular prin sectionarea la locul fracturii si se repozitioneaza in
ocluzie corecta.
-se adapteaza o placa de ceara pe fetele dintilor mandibulari pana la nivelul coletelor si la
distanta de parodontiul marginal.
-se scoate macheta ,se ambaleaza .....aceleasi etape ca la PPA.
-gutiera confectionata se cimenteaza cu ciment provizoriu .
-daca fragmentele au tendinte mari de dizlocare ,se pot aplica si ligaturi de sarma .
Protezele acrilice
-se utilizeaza in cazul fracturilor la pacienti edentati .
-la purtatorii de proteze se aplica proteza veche ce va avea rol de sina de
imobilizare
-la pacientii edentati dar care nu au proteze se va realiza o protezare imediata
cand exista tendinta de deplasare laterala
a fragmentelor protezelor vor fi prevazute
cu planuri inclinate care vor ghida miscarile de inchidere mentinandu-se
astfel
rapoartele normale de ocluzie .
-la edentatii totali daca deplasarile nu sunt mari se poate asocia si fronda
mentoniera.

Fracturile maxilarului
sunt mult mai rare si pot fi de doua feluri : partiale si totale
fracturile partiale pot interesa creasta alveolara ,tuberozitatea maxilara si bolta palatina
cele totale intereseaza toata grosimea maxilarului si se intind la toate celelalte oase .
pot fi orizontale sau verticale
deplasarile la maxilar dupa fracturi sunt mai mici pentru ca se insera pe un numar mai mic
de muschi
o fractura la maxilar se consolideaza mai repede datorita structurii spongioase a osului si
vascularizarii vindecarea survine in aproximativ 4 saptamani
diagnosticul de fractura se pune pe deformarea fetei ,deplasari osoase ,infundari ale
maxilarului ,tulburari de ocluzie , mobilitati anormale ale fragmentelor fracturate .
alte semne "epistaxis" ( sange din nas ) -tulburari ocluzale ,oculare ,de sensibilitate etc.
Tratament :
-se reduc fragmentele ,se indreapta ,se imobilizeaza si au tendinta de fixare mai rapida
-la fel ca la mandibula exista mijloace ortopedice si chirurgicale
-cele ortopedice sunt:
- fronda mentoniera
- dispozitivul zabala
- ligaturile monomaxilare

- atelele monomaxilare
- dispozitivele preconfectionate
- placa palatinala
-fronda ,ligaturile ,atelele si dispozitivele sunt la fel ca la mandibula
Dispozitivul zabala :
-se aplica pe fata orala a premolarilor maxilari o bagheta de lemn de 20-25 cm la care se
va asocia o tractiune elastica(?)
Placa palatinala :
-se foloseste pentru reducerea si imobilizarea fracturilor verticale si oblice ale maxilarului
si uneori in fracturi de creasta alveolara .
Tehnica de confectionare :
-se realizeaza din acrilat termopolimerizabil -se amprenteaza ambele arcade ,se toarna modelele din moldano ,la modelul arcadei
superioare pe bolta palatina si pe versantul oral al crestei alveolare se adapteaza o
placa de ceara .
-daca avem zone edentate placa de ceara imbraca versantul crestei la nivelul careia se
modeleaza si un val de ocluzie
-se modeleaza crosete din wipla orientate astfel incat sa impiedice deplasarea fragmentelor
.
-dupa finisarea machetei se procedeaza ca la PPA .
Aparatele cranio-maxilare
-se folosesc in fracturi orizontale pentru reducerea si imobilizarea fragmentelor reperul fix
fiind craniul.

Cursul 3
Aparatele ortodontice folosite in tratamentul
tumorilor buco-maxilo-faciale
dupa tratamentul chirurugical este nevoie de un tratament ortopedic si anume tratamentele
folosite la tumorile de mandibula
Sina linguala cu val de ocluzie
se aplica imediat dupa extirparea tumorii mandibulare
Rol :
- in mentinerea pansamentului ,protejarea plagii operatorii ,oprirea sangerarii si dirijarea
vindecarii.
Tehnica de confectionare :
-se realizeaza din acrilat termopolimerizabil
-se iau amprentele ambelor arcade inaintea interventiei
-se toarna modelele din moldano
-in colaborare cu medicul se va insemna pe model portiunea ce va fi excizata
( indepartata ) ulterior
-se modeleaza o placa de ceara pe fata vestibulara a intregii creste alveolare
-in zona de creasta de unde a fost excizata tumoarea si in alte parti edentate placa de ceara
imbraca creasta sub forma de sea pe care se va face un val de ocluzie .
-se procedeaza apoi ca la PPA iar ancorarea se va face cu crosete din wipla
Sina linguala cu plan inclinat

se aplica la pacienti la care se efectueaza hemirezectii mandibulare pentru indepartarea

unor tumori provocand astfel tulburari de masticatie ,fizionomice si de fonatie .
Rol :
-compenseaza tulburarile de masticatie ,fonatie si fizionomice ,
-favorizeaza si dirijeaza vindecarea ,
-mentine partile mandibulei in pozitia corecta .
-Dupa operatie protejeaza si sustine panasamentul .
-se aplica imediat dupa interventie in locul hemiarcadei rezecate
-sina va avea un plan inclinat si un val de ocluzie
Tehnica de confectionare :
-se ia amprenta ambelor arcade
-se toarna modelele din moldano
-se stabileste ocluzia corecta si se monteaza in ocluzor
-in colab.cu medicul se stabileste zona de rezectie
-se modeleaza in ceara macheta sinei linguale care va prezenta un val de ocluzie la nivelul
zonei de rezectie
-realizarea planului inclinat
-se va modela la nivelul molarilor de pe partea opusa
-se face din tabla de otel inoxidabil sub forma unei placute de 3 mm lungime si 10 mm
latime care va culisa pe fata vestibulara a molarilor superiori
Rol: se opune tendintei de dizlocare catre partea dizlocata si mentine ocluzia normala
-la edentatii total dispozitivul va avea aspectul unei proteze totale la care se adauga zona
excizata chirurgical
Obturatoarele dintr-o bucata
se aplica in cazul unei hemirezectii de maxilar
Tehnica de confectionare :
-se amprenteaza preoperator arcadele dentare
-se toarna modelele din moldano
-la nivelul modelului superior se va executa o placa palatinala
-ulterior operatiei cavitatea ramasa in urma rezectiei va fi burata cu mese iodoformate
peste care se aplica placa palatinala care uneori trebuie mentinuta prin ligaturi din
sarma .
-pacientii poarta placa cel mult 6-7 zile dupa care se confectioneaza obturatorul cu
mentiunea ca intreaga operatiune trebuie sa dureze cel mult 24 ore .
-se amprenteaza pierderea de substanta cu pasta Kerr vaselinata si pe baza ei se va
construi obturatorul
-se solidarizeaza provizoriu obturatorul prin introducerea in CB si turnarea de gips in
placa
-solidarizarea definitiva se realizeaza in laborator cu ajutorul rasinilor termo sau autopolimerizabile
Obturatoarele din doua bucati
daca rezectia a fost destul de intinsa si a suprimat cornetele nazale si vomerul aparatul se
executa in doi timpi
Tehnica de confectionare :
-in primul timp se ia o amprenta cu stents a zonei endo-nazale eliminand prin incalziri
succesive toate retentiile pentru a putea scoate dispozitivul din cavitatatea bucala
-masa de amprenta se ambaleaza in cuvete speciale din 3 piese numite cuvete "scoici"
-piesa nazala va fi probata si adaptata in CB dupa cea a fost scobita la maximum si s-au

montat 2 stifturi metalice care se vor angrena in piesa bucala .

-obturatorul nazal va fi unit cu placa palatinala rezultand astfel un obturator din 2 parti
( bucati )
Obturatoarele din trei bucati
sunt demontabile si se utilizeaza in cazul rezectiilor totale care solicita aparate foarte
voluminoase care tind sa umple spatiile largi ale cavitatii nazo-sinusiene
Tehnica de confectionare :
-baza endonazala va umple antreul nazal si va fi prevazuta cu orificii care vor facilita
circulatia aerului respirator
-a doua piesa este cea nazala si sustine piramida nazala
-a treia piesa bucala va reconstitui palatul dur ,marginile alveolare si dintii
obturatoarele mari si goale in interior se folosesc dupa rezectii intinse impuse de procese
tumorale mari
in tratamentul tumorilor maligne se adauga post operator si terapia cu agenti fizici de
aceea in interiorul obturatoarelor se pot introduce "ace " de radiu - a caror actiune
completeaza interventia chirurgicala iradiind tesuturile respective
dirijarea fasciculului de radiatii trebuie sa fie extrem de precisa pentru a nu leza tesuturile
sanatoase aceasta realizandu-se astfel :
se confectioneaza obturatorul din cauciuc negru impermeabil pentru radiatii si se lasa o
fereastra catre zona care trebuie iradiata
o alta metoda : se captuseste obturatorul cu folii de plumb de 1-2 mm grosime care vor
bloca fasciculul de raze si-l vor dirija catre zona care nu va fi acoperita
gomele luetice si unele anomalii de origine biologica in special cu localizarea la nivelul
palatului moale -- necesita tratamente ortopedice speciale iar ca aparatura ? este
proteza velo-palatina (?) ce remediaza aceste defecte
aceasta se compune din doua piese :
placa palatina obisnuita
obturatorul faringian legat de placa si destinat sa inchida comunicarea dintre fosele nazale
si cavitatea buco -faringiana
Tehnica de confectionare :
-in primul timp se va realiza placa palatinala in zona posterioara trebuie sa aiba forma
rectilinie (?) pentru o buna adaptare a valului artificial
-va fi purtata de pacient cateva zile pentru acomodare
-se amprenteaza valul palatin cu materiale elastice -obturatorul faringian facand corp
comun cu placa sau va fi legat de acesta prin diverse procedee
-cel mai frecvent se foloseste o "saniera "(?) cu 2 tuburi mici ajustate in functie de 3 inele
ce vor fi fixate la placa palatinala .
-pe placa palatinala si pe obturator pe fetele lor palatinal si nazale se mai fixeaza alte 2
inele mici de care se ancoreaza un inel de cauciuc
-valul artificial poate fi prevazut cu o prelungire faringiana cand efectul este mai posterior
aparatul venind astfel in contact cu peretele posterior al faringelui (?)
-aparatului i se ma adauga 2 tije metalice ce vor servi drept suport pentru amprenta in
ceara alba -ulterior ceara va fi inlocuita cu masa de acrilat .
comunicarile nazo-faringiene -se va face separatia cu un obturator special confectionat din rasini incolore pentru a nu
irita tesuturile de vecinatate -dispozitivul rino-faringian pleaca din marginea posterioara a placii palatinale se ridica
vertical in cavum (?) se aplica pe coarne (?) obturand astfel orificiul posterior al
foselor nazale

-un alt tip de obturator folosit in separarea faringelui este :

obturatorul Sversen -Warnekrass(?)
-Tehnica de confectionare :
-amprenta se ia cu gutaperca si cu ajutorul anselor metalice fixate la placa palatinala
-se inlocuieste materialul de amprenta cu super-acril
-datorita faringelui se face prin contractia muschilor constrictori superiori si faringostafilini (?) in jurul prelungirilor faringiene -cand valul construit este scurt el nu
vine in contact cu peretele posterior al faringelui persistand astfel tulburarile de
fonatie .

Cursul 4
Aparate protetice folosite in tratamentul tumorilor
de maxilar
Placa palatinala de protectie
are ca scop :
protectia plagii
mentinerea pansamentului
oprirea sangerarii
dirijarea vindecarii
Tehnica de obtinere
se amprenteaza ambele arcade
se toarna modelele
se radiaza de pe model tumorea
se stabilesc dintii ce vor fi extrasi
se modeleaza placa din ceara pe bolta palatina in zonele edentate se monteaza dintii
artificiali
placa se ancoreaza cu crosete din sarma la fel ca la PPA

Proteza maxilara cu obturator

Rolurile obturatorului :
asigura hemostaza plagii operatorii
opreste intrarea alimentelor in cavitatea existenta
permit o respiratie normala
faciliteaza fonatia
permit deglutitia
ajuta masticatia
dirijeaza cicatrizarea
impiedica aparitia deformarilor ,a bridelor si a cicatricilor vicioase
pot avea inserate in interiorul lor surse de iradiere utile in tratamentul tumorilor maligne
operate ale Mx-lui

Clasificare :
functie de marime
mici ,medii si mari
functie de numarul de piese componente
obturatoare dintr-o bucata
obtruratoare din mai multe bucati
functie de continutul lor :

obturatoare goale
obturatoare pline ( se umplu cu ace din radiu pentru iradiere )

Indicatiile obturatoarelor

comunicarile buco-nazale sau buco-sinusale -cand comunicarile produse de factorii

traumatici sau infectiosi sunt mici, se intervine chirurgical pentru corectarea lor daca
insa interventia chirurgicala este contraindicata se recurge la protezele cu obturator .
atunci cand comunicarile sunt ceva mai mari se poate aplica urmatoarea tehnica
se confectioneaza din ceara roz un "dop" -dopul se introduce in CB ramolit ,se raceste ,si
se scoate amprenta .Baza amprentei se modeleaza in forma piramidala astfel incat
marginile ei sa nu depaseasca mucoasa palatinala .
se vaselineaza si se repune in gura luand o supra amprenta de gips .
inainte de turnarea modelului dopul de ceara se sectioneaza in portiunea sa superioara
deoarece este suficienta adaptatarea perfecta la marginile orificiului nefiind necesara
umplerea in intregime a defectului .
se toarna modelele din gips dur ,
se verifica etanseitatea dispozitivului cu "proba apei " sau a "fumului de tigara " (apa sau
fumul nu trebuie sa refuleze in fosele nazale.
daca pacientul este edentat partial sau total obturatorul face corp comun cu PPA sau PT
,stabilitatea fiind asigurata fie cu ajutorul crosetelor pentru PPA fie prin realizarea
etanseitatii ( inchidere marginala perfecta ) in cazul PT
placa palatinala se subtiaza in portiunea posterioara pentru ca limba sa nu se poata sprijini
pe ea
placa palatinala nu trebuie sa depaseasca limita palatului dur altfel miscarile valului palatin
vor avea tendinta sa o mobilizeze si sa exercite presiuni pe marginea defectului
palatinal .
cand pierderile de substanta sunt mai mari trebuie avut in vedere :
micsorarea greutatii aparatului deoarece retentia scade pe masura ce creste volumul
aparatului
suprimarea pe cat posibila a fortelor masticatorii atunci cand baza de sustinere nu le poate
suporta
Tehnica de realizare a obturatoarelor medii :
se realizeaza din cauciuc vulcanizabil ,rasini acrilice si chiar metal stantat
se amprenteaza cele doua arcade
se confectioneaza placa palatinala cu o adaptare riguroasa a acesteia
se determina ocluzia iar la ultima proba se suprima molarii artificiali din zona in care
masticatia este imposibila
pentru aparate ce depasesc 12 mm se micsoreaza greutatea prin includerea in interior a
pietrei "ponce " sau a osului de sepie
pentru obtinerea obturatoarelor se aplica urmatoarea tehnica :
se face ambalarea machetei in doua chiuvete
in prealabil se inlatura materialul modelat cu apa fierbinte si se adapteaza osul de sepie la
forma si marimea necesara
se inconjura osul cu o foita subtire de acrilat autopolimerizabil si se include in masa de
superacril ce se va fierbe 2 ore si jumatate
in momentul presarii cuvetei se are grija sa nu se fractureze osul de sepie care este extrem
de friabil
obturatoarele din material metalic stantat
sunt mai bine tolerate de tesuturi decat cele din materiale plastice
Tehnica de realizare :

se amprenteaza deformatia cu ceara sau cu pasta Kerr

se toarna un negativ din gips dur
negativul se sectioneaza in doua parti
se stanteaza doua valve metalice care reprezinta fiecare jumatate de obturator
se sudeaza perfect intre ele si se lustruiesc cu atentie
obturatorul metalic se umple cu ceara se introduce in CB si se ia o supraamprenta -restul
fazelor este identic obtinerii celorlalte obturatoare .
THE END