Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Probele Si Mijloacele de Probă În Procesul Penal
Probele Si Mijloacele de Probă În Procesul Penal
Constantin Stere
Referat:
Tema:Probele si mijloacele de
proba in procesul penal.
4.confruntarea;
5.prezentarea pentru recunoastere.
1.Declaratiile nvinuitului sau inculpatului
Fara ndoiala nvinuitul este figura centrala a procesului penal, deoarece
ntreaga activitate procesuala se desfasoara n vederea dovedirii activitatii
infractionale a acestuia si tragerii acestuia la raspundere penala, dar acest aspect
a fost mai bine detaliat n cadrul Capitolului IV, NCEPEREA URMRIRII
PENALE, acum ne mai oprindu-ne pentru analizarea acestui mijloc de proba
oral prevazut de legea procesual penala.
2. Declaratiile partii vatamate, partii civile si partii responsabile
civilmente
Solutionarea cauzelor penale nu este posibila fara stabilirea cu exactitate a
situatiei de fapt si a mprejurarilor legate de situatia faptuitorului. Astfel, pe lnga
declaratiile nvinuitului sau inculpatului, la aflarea adevarului n cauza, o
contributie substantiala pot aduce si declaratiile celorlalte parti n procesul penal,
respectiv ale partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente.
n ntelesul legii, partea vatamata este persoana care a suferit prin infractiune
o vatamare fizica, materiala sau morala, daca participa la procesul penal. Persoana
vatamata care exercita actiunea civila n cadrul procesului penal se numeste parte
civila. Dupa cum este cunoscut, constituirea ca parte civila nu se poate face dect
n vederea repararii pagubelor pricinuite prin infractiune. n conformitate cu
prevederile legale, persoana vatamata se poate constitui ca parte civila att
mpotriva nvinuitului sau inculpatului, ct si mpotriva partii responsabile
civilmente, care potrivit legii procesual penale este persoana care este chemata n
procesul penal, sa raspunda potrivit legii civile, pentru pagubele pricinuite prin
fapta nvinuitului sau inculpatului.
3
Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo mprejurare de
natura sa serveasca la aflarea adevarului n procesul penal poate fi ascultata de
organele judiciare n calitate de martor (art. 78 C. proc. pen.).
n principiu, orice persoana fizica fara deosebire de sex, vrsta, religie,
cetatenie, situatie sociala etc. care are cunostinta despre vreo fapta sau mprejurare
ce poate servi la aflarea adevarului intr-o cauza penala, poate avea calitatea de
martor.
De la aceasta regula exista si exceptii. Astfel, Codul de procedura penala la
art. 79 - 82 prevede anumite categorii de persoane care nu pot fi ascultate ca
martori dect dupa ndeplinirea unor conditii. Aceste categorii de persoane sunt
urmatoarele:
a. Persoana obligata a pastra secretul profesional, nu poate fi ascultata ca
martor cu privire la faptele sau mprejurarile de care a luat cunostinta n exercitiul
profesiei, fara ncuviintarea persoanei sau a organizatiei fata de care este obligata a
pastra secretul (art.79 alin.1 C.proc.pen.);
Calitatea de martor are ntietate fata de cea de aparator cu privire la faptele
si mprejurarile pe care acesta le-a cunoscut nainte de a deveni aparator sau
reprezentant al vreunei dintre parti (art. 79 alin. 2 C.proc. pen.).
b. Sotul sau rudele apropiate ale nvinuitului sau inculpatului nu sunt
obligate sa depuna marturie (art. 80 alin.1 C. proc. pen.).
Organul judiciar, dupa ce a stabilit ca persoana ce urmeaza sa fie ascultata ca
martor este sot sau ruda apropiata cu nvinuitul sau inculpatul, are obligatia sa-i
aduca la cunostinta ca se poate abtine sa de-a declaratie (art. 80 alin.2 C. proc.
pen.). Daca consimt sa dea declaratie, li se aminteste ca se supun obligatiilor si
drepturilor legale ale martorilor.
c. Persoana care are calitatea de parte n procesul penal.
6
"Ma oblig ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea
ce stiu!"
- martorului i revin o serie de obligatii: de a se prezenta n fata
organului judiciar, de a spune tot ce stie n legatura cu fapta ce face obiectul
ascultarii si de a nu face afirmatii mincinoase;
- martorul are dreptul la recuperarea cheltuielilor de transport, cazare si
ntretinere facute n cursul procesului penal si ocazionate de prezenta sa
pentru a fi ascultat ca martor; de asemenea martorul beneficiaza de sumele
de bani ce i se cuvin, ca venit realizat din munca, pe timpul ct a lipsit de la
serviciu pentru a raspunde chemarii organelor judiciare;
- cu prilejul ascultarii martorilor este cu desavrsire interzis sa se
foloseasca mijloace de constrngere pentru a se obtine declaratii n sensul
dorit;
- ascultarea martorilor se face de regula la sediul organelor de cercetare
penala;
- sunt exceptate de la obligatia de a depune ca martor persoanele ca
martor persoanele acer sunt obligate sa pastreze secretul profesional:
medicii, avocatii, preotii, notarii s.a.;
- nu sunt obligate sa depuna ca martor sotul si rudele apropiate,
ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si
persoanele devenite prin nfiere astfel de rude;
- pentru minorii care nu au mplinit vrsta de 14 ani, legea procesual
penala prevede unele dispozitii speciale, n sensul ca ascultarea se face n
prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia i este
ncredintat minorul spre crestere;
10
11
12
13
14
ori citi o declaratie scrisa mai nainte, nsa se poate servi de nsemnari asupra
amanuntelor greu de retinut. Fiecare martor se va asculta separat.
n timpul relatarii libere facuta de martor, organul de cercetare penala poate
sa-si noteze unele probleme necesare relatarii declaratiei si eventual spre a lamuri
prin ntrebari unele relatari contradictorii, confuze, incomplete si neverosimile ale
acestuia.
Dupa terminarea relatarii libere, martorului i se pun ntrebari asupra
aspectelor importante pe care acesta le-a omis, ori pe care nu le-a explicat
suficient.
Unele ntrebari ce se pun martorului se pot referi la conditiile n care acesta a
luat cunostinta de cele relatate, daca faptele declarate le-a cunoscut direct sau din
relatarea altor persoane etc.
Uneori este important sa i se puna martorului ntrebari despre aspecte care
pot fi verificate cu ajutorul altor probe.
Organul de cercetare penala nu trebuie sa-si exteriorizeze diferite atitudini de
aprobare sau dezaprobare, sa puna ntrebari sugestive sau cu intentia de intimidare
a martorului.
Atunci cnd martorul se abate neintentionat de la ntrebarea ce i s-a adresat,
el va fi oprit si discutia va fi reluata. Daca aceasta abatere este intentionata i se va
atrage atentia sa declare numai adevarul reamintindu-i obligatiile sale legale si
sanctiunile la care se expune n situatia cnd nu spune adevarul.
- consemnarea declaratiei martorului.
Declaratiile martorului se consemneaza n scris pe formular tipizat la
persoana I singular de catre organul de cercetare penala. Pe formularul tipizat al
15
eliminarea
contrazicerilor
esentiale
existente
ntre
declaratiile
16
17
18
19
22
23
24
30
31
4. Reconstituirea
Reconstituirea poate fi definita ca o activitate procedurala si de tactica
criminalistica ce consta n reproducerea artificiala a mprejurarilor n care a fost
comisa o infractiune, precum si a oricarui fapt ce prezinta importanta pentru cauza,
pentru a se stabili daca fapta s-a comis ori putea fi comisa n mprejurarile date.
5. Masurile asiguratorii
Potrivit legii, masurile asiguratorii constau n indisponibilizarea prin
instituirea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile n vederea
repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea pedepsei
amenzii.
Aceste masuri asiguratorii se realizeaza prin aplicarea pe bunurile
indisponibilizate a unui sechestru penal, care poate avea diferite forme de realizare:
- sechestrul penal propriu-zis;
- luarea inscriptiei ipotecare
- instituirea popririi;
- restabilirea situatiei anterioare;
- restituirea bunurilor.
Pe lnga activitatile enumerate mai sus mai exista unele activitati care se
concretizeaza astfel: consemnarea plngerii orale, solicitarea unui avocat,
naintarea dosarului la Parchetul de pe lnga Judecatoria competenta, vezi
modelele nr. ......
Finalizarea cercetarilor ntr-un dosar de urmarire penala concura cu
ntocmirea de catre organul de cercetare penala a unui referat n care face o
propunere privind cele ce vor urma n legatura cu cauza.
34