PROCEDURA DE JUDECATA IN CAUZELE CU

INFRACTORI MINORI

Introducere
 Prezenta lucrare trateaza procedura de judecata in cauzele cu infractori minori. In
dreptul penal se acorda o atentie deosebita reglementarii minoritatii, mentionandu-se
expres in art. 99 alin. 1 C.pen., ca minorii sub 14 ani nu raspund penal. In functie de gradul
de discernamant, minorul cu cat inainteaza in varsta acesta va raspunde penal. Cei care au
varsta intre 14 si 16 ani, vor raspunde penal numai daca se dovedeste ca au savarsit fapta
cu discernamant, iar minorii care au implinit varsta de 16 ani vor raspunde penal.
Lucrarea este alcatuita din doua capitole, primul capitol numindu-se: judecarea
infractorilor minori; iar al doilea capitol: punerea in executare a masurilor aplicate
minorilor, revocarea acestor masuri.
In primul capitol disecam procedura de judecata a infractorilor minori prin
urmatoarele subpuncte: stabilirea competentei materiale a organelor de judecata,
compunerea instantei, persoanele chemate la judecarea minorului si desfasurarea judecatii.
Din cauza faptului ca minorii sunt insuficienti dezvoltati sub aspect psihofizic,
procedura de judecata a acestora este una speciala. La orice ascultare a minorului sau
confruntare trebuie sa fie prezente aparatorul legal al acestuia, reprezentantul autoritatii
tutelare si ocrotitorul legal al minorului.
Participarea procurorului este intotdeauna obligatorie la judecarea cauzelor cu
infractorii minori, la toate termenele de judecata, iar judecata acestora va fi una nepublica,
chiar daca ulterior a intervenit majoratul acestuia.
Minorul infractor va trebui obligatoriu sa aiba asistenta juridica, in cazul in care nu
exista un aparator ales, va fi desemnat un aparator din oficiu.

CAPITOLUL I
JUDECAREA INFRACTORILOR MINORI
 Consideratii preliminare
Persoana fizica aflata in stare de minoritate este considerata ca fiind insuficient
dezvoltata sub aspect psihofizic, situandu-se in perioada in care se formeaza unele trasaturi
ale personalitatii sale. In perioada minoritatii se dezvolta capacitatea psihica,
discernamantul, se acumuleaza cunostintele despre viata, inclusive cele privitoare la
normele de conduita sociala1.
Aspectele de ordin psihic cantaresc mult in determinarea reglementarii procedurii
speciale pentru cauzele cu infractori minori, deoarece psihologia intereseaza toate
activitatile si toate situatiile in care se afla omul2.
Normele juridice privind tragerea la raspundere penala a minorilor sunt
caracterizate prin grija pentru reeducarea acestora, prin preocuparea de a preveni savarsirea
de fapte antisociale si de a asigura o comportare corespunzatoare a acestor categorii de
persoane.
Codul de procedura penala si Legea nr. 304/2004 privind Organizarea judiciara,
republicata, se poate spune ca pentru cauzele penale cu infractori minori exista o procedura
speciala care cuprinde aspecte specifice atat in ceea ce priveste urmarirea penala si
judecata, cat si in ceea ce priveste punerea in executare a hotararii penale.

1. Stabilirea competentei materiale a organelor de judecata, in cazul

infractiunilor savarsite de minori.
Codul de procedura penala arata cu exactitate infractiunile care intra in competenta
fiecarui organ de judecata.
In cazul infractiunilor savarsite de minori, nu sunt determinate in mod concret
infractiunile care intra in competenta fiecarui organ de judecata. Infractiunile savarsite de
minori sunt judecate de instantele judecatoresti.
Fiind judecati de instanta, sunt aplicabile regulile procedurale obisnuite, cu
derogarile prevazute in procedura speciala privind cauzele speciale cu infractori minori.
1
I. Oancea, Drept penal. Partea generala, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1971, p. 406-407.
2
J. Piaget , Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei , Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, p.
207.
Derogarile existente in cazul judecarii minorilor de catre instanta privesc: compunerea
instantei, persoanele chemate la judecarea minorilor, desfasurarea judecatii si apararea
exercitata in cazul inculpatului minor.

1.1 Compunerea instantei

In ceea ce priveste compunerea completului de judecata, infractiunile savarsite de
minori sau infractiunile savarsite asupra minorilor, sunt judecate in cadrul sectiilor sau al
completelor specializate care se organizeaza la nivelul curtilor de apel, tribunalelor si
judecatoriilor ori in cadrul tribunalelor specializate pentru minori si familie. Judecatorii
care isi desfasoara activitatea in cadrul sectiilor si completelor specializate sunt anume
desemnati de catre colegiile de conducere ale respectivelor instante.
Judecatorii care isi desfasoara activitatea in cadrul tribunalelor specializate pentru
minori si familie, prin interpretarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si
procurorilor, desemnarea acestora se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Din
analiza legii rezulta ca sunt aplicabile regulile de compententa obisnuite, numai ca
judecatorii sunt anume desemnati de catre colegiile de conducere ale instantelor (in cazul
judecatoriilor, tribunalelor si Curtilor de Apel) ori sunt desemnati de catre Consiliul
Superior al Magistraturii (judecatorii magistrati de la tribunalele specializate pentru minori
si familie). Daca in complet a intrat un judecator care nu are abilitatea ceruta de lege, in
sensul ca nu este desemnat legal, hotararea pronuntata este lovita de nulitate absoluta.
Daca infractorul minor devine major in timpul desfasurarii procesului penal,
instanta ramane competenta sa judece cauza si face aplicatie dispozitiilor procedurale
speciale privitoare la minori, chiar daca intre timp inculaptul a implinit varsta de 18 ani
(art. 483 alin. 2)
Anterior adoptarii Legii nr. 356/2006, pentru aplicarea procedurii speciale exista
conditia legala ca instanta sa fi fost sesizata inainte ca minorul sa implineasca 18 ani,
deoarece in alineatul final al art. 483, se mentiona expres ca inculpatul care a savarsit
infractiunea in timpul cand era minor era judecat potrivit procedurii obisnuite, daca la data
sesizarii instantei implinise varsta de 18 ani. In prezent, inculpatul care a savarsit
infractiunea in timpul cand acesta are minor va fi judecat conform dispozitiilor procedurale
speciale privitoare la minori, indiferent de momentul intervenirii majoratului.
 Participarea procurorului la judecarea cauzelor cu infractori minori este obligatorie
la toate termenele de judecata, nu numai la cel la care cauza se dezbate in fond. In cazul in
care procurorul nu participa la judecarea cauzei obligatorie potrivit legii, sanctiunea va fi
nulitatea absoluta. In practica judiciara, au fost casate hotararile prin care s-au solutionat
cauzele penale privitoare la infractori minori fara participarea procurorului.
Cauzele in care inculpatul este minor se judeca de catre judecatori anume
desemnati potrivit legii, dar nu se aplica si cauzelor in care inculpatul este major, iar
infractiunea a fost savarsita asupra unui minor.

1.2 Persoanele chemate la judecarea minorului

Judecarea cauzei privind o infractiune savarsita de un minor se face in prezenta
acestuia, cu exceptia cazului cand minorul s-a sustras de la judecata. Instanta avand un rol
activ trebuie sa depuna toate diligentele pentru ca minorul sa fie prezent la judecata.
Ipoteza ca minorul s-a sustras de la judecata trebuie sa aiba fundamentare in datele ce
rezulta din demersurile facute pentru gasirea si aducerea acestuia in fata instantei. Simpla
absenta a acestuia nu constituie o sustragere. La judecarea cauzei se citeaza, in afara de
parti, Serviciul de probatiune de la domiciliul minorului, parintii acestuia sau, dupa caz,
tutorele, curatorul, persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul, precum
si alte persoane a caror prezenta este considerate necesara de catre instant. Nerespectarea
obligatiei de citare a persoanelor mai sus mentionate sunt sanctionate cu nulitatea relativa.
Persoanele chemate la judecata au dreptul si indatorirea sad ea lamuriri, sa formuleze
cereri si sa prezinte propuneri in privinta masurilor ce ar urma sa fie luate (art. 494 alin. 3).
Daca persoanele legal citate nu se prezinta, acest lucru nu impiedica judecarea cauzei.

1.3 Desfasurarea judecatii

Sedinta in care are loc judecarea infractorului minor se desfasoara separat de
celelalte sedinte, iar sedinta nu este publica3. In practica judecatoreasca nu exista un punct
de vedere unitar privind caracterul sedintei de judecata, in cazul in care inculpatul, minor
la data savarsirii faptei, a devenit ulterior major. Unele instante s-au pronuntat in sensul ca

3
Sedinta de judecata a infractorului minor la momentul savarsirii infractiunii, indiferent de momentul la care
acesta a devenit major, se va desfasura nepublic.
intr-o astfel de situatie sedinta de judecata sa fie publica, alte instante, dimpotriva, s-au
pronuntat in sensul ca in cazul inculpatului, minor la data savarsirii faptei, devenit ulterior
major, sedinta de judecata este nepublica, indiferent de data cand a intervenit majoratul4.
Instanta suprema, in solutionarea unui recurs in interesul legii a statuat ca
dispozitiile art. 483 alin. 3 raportat la art. 485 alin. 1 si 2 se interpreteaza in sensul ca,
in cazul in care inculpatul, minor la data savarsirii faptei, a devenit major, indiferent
de momentul intervenirii majoratului, judecata va avea loc in sedinta nepublica5.
Instanta suprema a constatat ca din ansamblul prevederilor care formeaza
procedura judecarii infractiunilor savarsite de minori reiese in mod vadit ca nepublicitatea
sedintei este aplicabila pe tot parcursul judecatii, inclusiv in ipoteza in care inculpatul,
minor la data savarsirii faptei, a devenit ulterior major. Prin urmare, rezulta ca inculpatul
minor la data savarsirii faptei, care ulterior a devenit major, i se aplica dispozitiile privind
procedura speciala, inclusiv cele referitoare la faza cercetarii judecatoresti (compunerea
completului de judecatori anume desemnati; judecarea in prezenta acestuia, cu exceptia
cazului in care se sustrage de la judecata; citarea la judecarea cauzei, in afara de parti, a
Serviciului de probatiune, precum si a parintilor; caracterul nepublic al sedintei de
judecata).
La desfasurarea judecatii pot asista persoanele aratate in art. 484, aparatorii
partilor,si cu incuviintarea instantei , si alte persoane.
Cand inculpatul este minor sub 16 ani, instanta, dupa ce il asculta, poate dispune
indepartarea lui din sedinta daca apreciaza ca cercetarea judecatoreasca si dezbaterile ar
putea avea o influenta negativa asupra minorului.
In cazul in care in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si
altii majori, legea reglementeaza expres aceasta situatie. In codul de procedura penala, art.
486 se arata ca, intr-o astfel de situatie, instanta judeca in compunerea prevazuta in art.
483, si dupa procedura obisnuita, aplicand insa cu privire la inculpatii minori dispozitiile
cuprinse in procedura speciala.
Asistenta juridica a inculpatului minor este obligatorie in faza judecatii, daca nu
exista un aparator ales, se impune obligatia desemnarii unui aparator din oficiu. Sanctiunea

4
Ion Neagu, Tratat de procedura penala, Partea speciala, Editia a-II-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010,
p. 605-606.
5
I.C.C.J., dec. nr. 31/2008, publicata in M. Of. nr. 204 din 31 martie 2009.
incalcarii dispozitiilor mentionate privitoare la asistenta invinuitului sau inculpatului minor
de catre aparator consta in nulitatea absoluta a hotararii pronuntate. Daca judecata se
desfasoara in lipsa minorului si fara asigurarea asistentei juridice, daca hotararea ramanea
definitiva, in recursul in anulare declarat (cale extraordinara de atac, in prezent eliminata),
solutia ce se impunea era casarea6.
In practica judiciara, s-a pus problema daca aparatorul inculpatului minor poate
pune concluziile in fata instantei in lipsa acestuia. Plenul fostului Tribunal Suprem a dat
indrumari instantelor, ca, in cazul in care legea prevede ca asistenta juridica a inculpatului
este obligatorie, aparatorul ales sau desemnat din oficiu nu poate pune concluzii in fata
instantei decat in prezenta inculpatului. Aparatorul nu poate pune concluzii in lipsa
inculpatului nici in cazurile in care legea dispune ca judecata sa se faca in prezenta
inculpatului, iar acesta se sustrage de la judecata, deoarece in ambele situatii este permisa
numai asistenta inculpatului, iar nu si reprezentarea sa7.
Dispozitiile speciale privind judecarea minorului se aplica si in apel si in recurs. In
practica judiciara s-a decis ca, in masura in care instanta de apel a judecat cauza la primul
termen de judecata, in conditiile lipsei inculpatului minor si a nedovedirii sustragerii
acestuia de la judecata, hotararea pronuntata este lovita de nulitate absoluta si suspusa
casarii.

CAPITOLUL II
PUNEREA IN EXECUTARE A MASURILOR
APLICATE MINORILOR. REVOCAREA ACESTOR
MASURI

Daca fata de minor s-a luat masura educativa a mustrarii, aceasta se executa de
indata, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea. In cazul in care, din diferite circumstante
masura mustrarii nu poate fi executata indata dupa pronuntare, se fixeaza un termen pentru

6
Ion Neagu, op. cit. p. 607
7
M. Preda, Urmarirea si judecarea infractiunilor savarsite de minori, in R.R.D. nr. 9, 1970, p. 51
cand se dispune aducerea minorului, citandu-se totodata parintii, ori daca este cazul,
tutorele sau curatorul ori persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul.
Institutia Serviciului de probatiune participa activ si semnificativ la desfasurarea
procesului penal, atat prin redactarea referatului de evaluare a minorului, cat si prin
participarea nemijlocita la urmarirea penala si la judecarea cauzei.
Cand instanta a luat fata de minor masura libertatii supravegheate, aceasta masura
se pune in executare chiar in sedinta in care este pronuntata, daca minorul si persoana si
reprezentantul institutiei unitatii speciale careia i s-a incredintat supravegherea sunt de
fata. Daca punerea in executare nu se poate face in aceeasi sedinta, se fixeaza un termen
pentru cand se dispune aducerea minorului si chemarea persoanelor mentionate mai sus.
In cazul in care s-a luat fata de minor masura educativa a internarii intr-un centru
de reeducare, instanta poate dispune, prin aceeasi hotarare, punerea in executare de indata
a masurii luate. Punerea in executare se face prin trimiterea unei copii de pe hotararea
organului de politie de la locul unde se afla minorul, care va lua masuri pentru internarea
minorului.
In vederea punerii in executare a masurii educative a internarii intr-un centru de
reeducare, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau in resedinta unei persoane
fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea
reprezentantului legal al acesteia.
Daca persoana fata de care s-a luat masura internarii intr-un centru de reeducare nu
este de gasit, organul de politie constata aceasta printr-un proces verbal si face demersurile
necesare pentru darea in urmarire, precum si pentru darea in consemn la punctele de
trecere a frontierei. Un exemplar al procesului verbal se trimite centrului de reeducare in
care s-a dispus executarea internarii. Daca minorul este gasit, copia de pe hotarare se preda
centrului de reeducare. Centru de reeducare va trebui sa comunice instantei efectuarea
internarii.
Liberarea minorului dintr-un centru de reeducare inainte de a deveni major,
revocarea liberarii inainte de a devein major, precum si ridicarea sau prelungirea masurii
internarii intr-un centru de reeducare se dispun din oficiu sau la sesizare de instanta care a
judecat in prima instanta pe minor. Aceeasi instanta este competenta sa dispuna ridicarea,
prelungirea sau inlocuirea masurii internarii intr-un institut medical-educativ8.
Revocarea sau mentinerea masurilor educative, precum si a masurii liberarii
minorului dintr-un centru de reeducare inainte de a devein major, sau dintr-un institut
medical-educativ, cand minorul a savarsit din nou o infractiune, se dispune de instanta
competenta sa judece acea infractiune.

Concluzii

O prima concluzie care o putem trage din prezenta lucrare, este aceea ca,
infractorii minori din cauza faptului ca nu sunt suficienti dezvoltati psihofizic, ca nu au
discernamant asupra actelor lor, nu acumuleaza suficiente cunostinte despre viata, inclusiv
cele privitoare la normele de conduita sociala, legiutorul este mult mai indulgent cu
acestia.

8
I. Neagu, op. cit. p. 609.
 Normele juridice care reglementeaza tragerea la raspundere a acestora, vizeaza
reeducarea lor, preocuparea de a preveni alte fapte antisociale, iar acestia sa aiba o
conduita adecvata pentru viitor.
O a doua concluzie o reprezinta judecarea acestora in asa fel incat sa nu li se
perturbe dezvoltarea lor psihica. Minorul va fi supus unei evaluari unde se va urmari
cauzele si conditiile care au influentat conduita antisociala a acestuia, pentru a vedea daca i
se va aplica o sanctiune penala ce ar permite ramanerea lui in mediul din care a provenit.
Judecata acestora se va face de catre judecatorii magistrati de la tribunalele
specializate pentru minori si familie.
Procesul de judecata se va desfasura cu usile inchise, adica va fi nepublic, si
intotdeauna procurorul trebuie sa participe, la fel si tutorele, curatorul, sau persoana in
ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul.
Din ultimul capitol putem vedea ca minorul beneficiaza de anumite masuri
educative, cum ar fi: mustrarea, libertatea supravegheata, internarea intr-un centru de
reeducare,.

Bibliografie

1. I. Oancea, Drept penal, Partea generala, Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1971.
2. J. Piaget, Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1972.
3. Ion Neagu, Tratat de procedura penala, Editia a-II-a, Ed. Universul Juridic,
Bucuresti, 2010