Testu 1

1.Dr. si obligatiile vinzatorului

1.1.Enumerati oblig. vinzatorului.
Efectele contractului de v-c se prezinta prin 2 categorii de obligatii:oblige
vinzatorului si obligatiile cumparatorului.Prin contract de v-c vinzatorul se oblige
sa-I predea cumparatorului un bun in proprietate.Daca de jure efectul contractului
de v-c presupune mai intii de toate transferul de proprietate asupra bunului
vindut,atunci de facto efectul principal al vinzarii este predarea ateriala a bunului
catre comparator.Astfel,obligate de baza a vinzatorului,care poate fi dedusa chiar
din definitia legala a contractului de v-c,este de a preda bunul vindut in proprietatea
cumparatorului(art 753 al1CC).respectiva obligatie include un sir de conditii,dupa
cum urmeaza:
A)Predarea in termen a bunului proprietate impreuna cu documentele de insotire a
acestuia.
B)Asigurarea dobindirii dr. de proprietate asupra bunuluiC)Respectarea conditiilor cu privire la calitatea bunului.
D)Respectarea conditiilor cu privire la cantitatea bunului.
E)respectarea conditiilor cu privire la asortiment , completivitate, carnitura sau
ambalaj.
1.2.Caracterizati urmatoarele oblig. ale vinzatorului: de predare a bunului, de
predare a bunului fara vicii, de al garanta pe comparator impotriva evictiunii.
a) de predare a bunului- prin contract de v-c vinzatorul se oblige sai predea
cumparatorului un bun in proprietate .De iure efectul acestui contract presupune
mai intii transferul dr. de proprietate asupra bunului vindut iar de facto efectul
vinzarii este predarea materiala a bunului catre comparator.Dr. de proprietate in
cazul bunurilor imobile se transmite la data inregistrarii in registrul bunurilor
immobile(art321 CC)iar in cazul bunurillor mobile dr. De proprietate este transmis
cumparatorului in momentul predarii materiale a bunului daca legea sau contractul
nu prevede altfel.Vinzatorul este obligat sa transmita bunul cumparatorului la data
prevazuta in contractul de c-v,iar in cazul cind partile nu au stipulat data in
contract,transmiterea bunului trebuie sa se faca la data care poate fi dedusa din
contract sau intr-un termen rezonabil,calculat de la data incheierii contractului,in
celelalte cazuri.Vinzatorul e obligat ca la transmiterea bunului sa remita si
documentele referitoare la bun:documentele de transport,documentatia
tehnica,certifiatul de calitate,certificat de conformitate etc.
Pedarea bunului presupune remiterea acestuia catre dobinditor precum si catre
caraus sau oficiul postal pentru a fi expediat, daca acesta este instrainat fara
obligatia de a fi transportat.
b) de predare a bunului fara vicii- vinzatorul este obligat sa transmita bunul fara
careva vicii de natura juridical sau materiala. Daca ne referim la vicii de natura
juridical atunci vinzatorul este obligat sa predea cumparatorului bunul liber de orice
sarcini( de a nu fi gajat, de a nu fi instituit un dr. de servitude asupra
bunului).Exceptie: cazul cind cumparatorul a fost de accord sa primeasca bunul cu

sarcini( gajat).Se considera vicii de natura juridical si situatia cind registrul

bunurilor imobile este inscris un dr. inexistent.Deasemenea vinzatorul este obligat
sa predea bunul fara vicii de natura materiale.Acesta nu are vicii materiale daca:
corespunde destinatiei stabilita in contract, corespunde destinarii obisnuite si aare
caracteristici care in mod obisnuit au si alte bunuri de acelasi fel sip e care
cumparatorul le poate astepta tinind cont de tipul bunului.Se considera vicii
materiale cind ansamblarea convenita in contract a fost efectuata defectuos de catre
vinzator si atunci cind cuparatorul ansambleaza defectuos bunul din cauza
indicatiilor eronate de ansamblare, deasemenea este viciu cind este transmis o parte
din bun ce nu corespunde cantitatii su exceptia cazului cind acest viciu nu are o
influenta mare asupra utilizarii bunului.
c) de al garanta pe comparator impotriva evictiunii-vinzatorul are obligatia de al
garanta pe comparator impotriva evictiunii. Daca un tert in temeiul dreptului sau
asupra bunului aparut inaintea incheierii contracului de v-c , intenteaza o actiune de
evictiune impotriva cumparatorului, cumparatorul este obligat sa atraga ca copirit
pe vinzator si sa opuna exceptiile pe care acesta lear fi opus.Neatragerea
vinzatorului in calitate de copirit il elibereaza pe acesta de raspundere fata de
comparator daca vinzatorul va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea
cumparatorului.In cazul evictiunii cumparatorului in baza drepturilor unui tert
asupra bunului care sa constituit inainte de incheierea contarctului de v-c vinzatorul
repara prejudicial cauzat cumparatorului.
1.3.Stabiliti corelatia dintre notiunile ,,termenul predarii bunului,, si ,,momentul
executarii obligatiei de predare a bunului,,
Termenul predarii bunului este perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi
onoreze obligatiile. Momentul executarii obligatiei de predare a bunului este o
categorie care trebuie indepplinita de catre vinzator intrun anumit termen.Aceste
doua expresii cu toate ca sunt diferite dupa continut ele sunt legate una de alta,
deoarece termenul este o perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi execute
obligatia sa contractuala, adica momentul executarii obligatiei de predare a bunului
nu trebuie sa aiba loc in afara termenului predarii bunului. Momentul executarii
obligatiei de predare a bunului se manifesta prin predarea bunului catre comparator
sau catre persoana indicate de el, prin punerea bunului la dispozitia cumparatorului
sau la oersoana indicate de el daca bunul urmeaza sa fie predate la locul aflarii lui
sau prin predarea bunului catre caraus sau oficiul postal pentru a fi transportat la
comparator daca contractul nu prevede altfel, iar termenul predarii bunului se
manifesta prin faptul ca vinzatorul este obligat sa transmita bunul cumparatorului la
data prevazuta in contractul de v-c, iar daca partile nu au prevazut data in contract
transmiterea bunului trebuie sa se faca la data care poate sa fie dedusa din contract
sau intrun termen rezonabil calculate la data incheierii contractului.
2.Contractul de mandate.
2.1.Ce obligatii are mandatarul dupa executarea mandatului?

Dupa executarea mandatului mandatarul are obligatia de a transmite

mandantului toate informatiile necesare , sa dea lamuririle cerute de mandant asupra
executarii mandatului ,iar la executarea acestuia sal informeze neintirziat .O alta
obligatie de asemenea este faptul ca mandatarul este obligat dupa executarea
mandatului sa remita mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului
si nu a uitilizat in acest acop, precum si tot ceea ce a dobindit in executarea
obligatiilor sale.Legea stabileste obligatii speciale ale mandatarului in ceea ce
priveste confidentialitatea informatiei detinute de el.In acest sens art
1042,al1CCprevede ca mandatarul este obligat sa nu divulge informatia care i-a
devenit cunoscuta in cadrul activitatii sale,daca mandantul are un interes justificat
in pastrarea secretului asupra ei
2.2.In ce cazuri mandatarul are dr. la remuneratii?Poate fi stabilita remuneratia
in natura?
Obligatia principala a mandantului in cazul contractului de mandate oneros rezida
in remunerarea mandatarului.In acest sens art 1033 al1 CC prevede ca mandantul
este obligat sa plateasca mandatarului remuneratie numai in cazurile prevazute de
lege sau de contract.
Modalitatea de remunerare a mandatarului se poate stabili prin acordul partilor in
mod diferit.Aceasta se poate face intro suma baneasca fixa platita integral la
momentul incheierii sau executarii contractului , deasemenea poate fi facuta
esalonat prin achitare esalonata .Prin acordul partilor retributia partilor poate fi sub
forma unor beneficii patrimoniale.Remunerarea poate fi stabilita prin contract in
baza legii , prin uzante sau in dependenta de valoarea serviciilor acordate.
Odata ce prevederile CC referitoare la mandat nu stipuleaza nimic despre
interzicerea remuneratiei in natura atunci remunerarea in natura se permite.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
Reiesind din faptul ca mandatarul nu are dr. sa foloseasca in avantajul sau
informatia pe care o obtine sau bunurile care le primeste ori pe care este obligat sa
le administreze si ca este obligat sa intoarca mandantului tot ceea ce a primit pentru
executarea mandatului sin u a utilizat in acest scop, in situatia noastra mandatarul B
are obligatia de a satisface pretentiile mandantului A.
3.Continutul contractului de donatie.
3.1.Enumerati obligatiile donatorului in cadrul contractului de donatie.
In cazul contractelor de donatie care contin promisiunea de a transmite un bun in
viitor,principala obligatie a donatorului consta in predarea bunului.In cazurile cind
obiectul contractului reprezinta un lucru,executarea obligatieie se realizeaza prin
inminarea propriu-zisa a lui sau prin
a)Principala obligatie a donatorului consta in predarea bunului
b)Obligatia donatorului de a plati despagubiri la cererea donatarului in cazul in
care donatorul a renuntat unilateral la executarea contractului de donatie din alte
motive decit cele de imposibilitatea executarii contractului dat din cauza ca este

periclitata propria intretinere sau executarea obligatiilor sale legale de intretinere a

unor alte personae.
3.2.Analizati drepturile donatarului in cadrul contractului de donatie
conditionata
Unul din drepturile donatarului ce decurge din contractul de donatie este de a
primi darul.Continutul acestui drept este determinat de obligatia donatorului de a
prelua bunul.In cazurile cind donatorul nu executa obligate de predare donatarul
este in drept sa solicite transmiterea bunului precum si repararea daunelor
cauzate.reiesind di faptul ca contractul de donatie conditionat este unul sinalagmatic
acesta poate renunta la indeplinirea sarcinii, insa acest drept este urmat de obligatia
donatarului de a plati despagubiri donatorului.
3.3.Epuneti condiitiile in care donatorul poate renunta la promisiunea de a dona
in viitor si argumentati aceasta posibilitate legala.
In conditiile in care donatorul este in imposibilitate de a executa promisiunea de a
dona in viitor acesta poate renunta la executare.Starea de imposibilitate reiese din
celelalte obligatii ale sale care le are si ca indeplinirea promisiunii ar duce la
pereclitarea propii intretineri corespunzatoare sau lapericlitarea executarii
obligatiilor sale legale de intretinere a altor personae.Astfel obligatiile donatorului
care fac imposibil respectarea promisiunii de a dona fara a pereclita propria
intreyinere sau intretinerea altor personae trebuie sa nu existe la momentul
incheierii contractului de donatie ci sa apara dupa incheierea acestuia.Aceste
obligatii trebuie sa inrautateasca starea patrimoniala a donatorului.Aceasta
imposibilitate poate aparea din reducerea veniturilor, inrautatirea sanatatii,
falimentul intreprinzatorului individual, etc.
Prin obligatii legale de intretinere a altor personae se are in vedere doar obligatiile
instituite prin lege (intretinere copiilor de catre parinti , a bunicilor de catre nepoti,
etc.).In cazul in care donatorul isi asuma obligatia de intretinere prin contrac aceasta
nu permite de a renunta la executarea contractului fara a achita despagubiri.
Posibilitatea de a renunta la execuatrea promisiunii de donatie acordata de CC
este salutabila deoarece astfel se apara interesele altor personae si se evita lezarea
acestor interese (ex: se apara interesele copiilor minor ice sunt la intretinerea
parintilor de a duce un mod de viat corespunzator).
Testu 21.
Notiunea si elementele contractului de v-c.
1.1.Relatati notiune si elementele contractului de v-c.
Prin contract de v-c o parte (vinzator) se oblige sa predea in proprietatea
celeilalte parti (comparator), iar aceasta se oblige se preia bunul si sa preia bunul
convenit.(art 753 al1 CC)In opinia mea merita atentie definitia data de dan
Chirica,care mentioneaza ca v-c este acel contract prin care una din
parti(vinzatorul) transmite celeilalte parti(cumparatorului) in schimbul unei sume de

bani numita prt,un drept de proprietatea asupra unui lucru anume cuprinzind dr si
oblige.
Elementele contractului de v-c.:pagina 21 mai adauga te rog.
a)Partile-vinzatorul, cumparatorul
b)Obiectul-prestatia la care se oblige partile
c)Pretul
d)Continutul-drepturile si obligatiile partilor
e)Termenul contractului
1.2.Caracterizati elementele contractului de v-c.
Partile in contractul de v-c este vinzatorul si cumparatorul ce dispun de
capacitate juridical civila( capacitatea de folosinta si de exercitiu). Vinzatorulpersoane fizice si juridice, cetateni straini, apatrizi.Vinzatorul trebuie sa aiba
capacitatea de a contracta sis a fie proprietar sau sa aiba un alt dr. real asupra
bunului. In afara de proprietar pot fi de exemplu intrprinderile de stat si municipale
ce au bunuri in gestiune economica.Deasemenea calitate de vinzator o are
comisionarul, administratorul fiduciar casa de amanet, executorul judecatoresc in
cazul bunurilor sechestrate.Cumparatorul-persoana care are capacitatea de a
contracta.De obicei acesta capata dr. de proprietate asupra bunului cumparat dar ca
exceptie este cazul comisionarului intreprinderilor de stat si municipale ce au bunuri
in gestiune economica darn u devenind proprietary.
Obiectul reprezinta prestatiile la care se obliga partile.Acesta are doua
acceptiuni: obiect juridic-sunt actiunile vinzatorului indreptate de a transmite dr. de
proprietate asupra bunului; obiect material-este bunul remis de catre vinzator
cumparatorului.Referitor la bunurile obiectului material sunt citeva conditii: sa fie
licit-ilicit este bunul daca actul juridic in privinta lui incalca dispozitiile legale si
contravine bunurilor moravuri; sa fie in circuitul civil-sa faca parte din categoria
bunurilor neinterzise; sa fie alienabil, sesizabil si prescriptibil ;sa existe in
momentul incheierii contractului( e valabil contractul de v-c asupra bunurilor
viitoare); sa fie determinat sau detterminabil,macar in specia sa: sa reprezinte o
prestatie posibila,deoarece este nul contractul al caror obiect este o prestatie
imposibila ( nimeni nu poate fi obligat la o prestatie imposibila).
Pretul reprezinta echivalentul obligatiei de predare a bunului care poate fi
exprimat in plata unei sme de bani datorata.Pretul trebuie sa fie exprimat in bani sau
sa fie determinat sau determinabil.Este determinat cind este stability cuantumul si
determinabil atnci cind se convine asupra modului de determinare a acestuia.
Continutul contractului de v-c reprezinta dr. si oblig. Partilor.Dr. partilor este
posibilitatea acestora de a pretinde predarea bunului de catre partea adversa iar
obligatiile partilor este conduita la care sunt impuse acestora.
Termenul reprezinta un element esential, astfel vinzatorul trebuie sa predea
bunul la data stabilita in contract sau care poate fi dedusa din contract,in orice
moment in cursul perioadei stabilita in contract, intrun termen rezonabil.Contractul
de v-c cu clause de executare stricta la data stabilita daca din contract nu rezulta clar

ca la incalcarea acestui termen cumparatorul perde interesul fata de executarea

contractului.
1.3.Formulati particularitatile si specificul unor varietati ale contractului de v-c,
cum ar fi(vinzarea bunurilor immobile, vinzarea bunurilor de consum, vinzarea
intreprinderilor ca un complex unic).
Particularitati ale contractului de v-c cu amanuntul :
In calitate de subiecti ca vinzator apare intotdeauna antreprenorul, iar in calitate de
cumparator apare consumatorul.Acestcontract are loc in baza ofertei publice. Este
destinat satisfacerii necesitatilor masei populare . Este , pe linga CC este
reglementat de alte acte normative speciale (reguli de preschimbare a marfurilor
alimentare , reguli de comercializare cu amanuntul a bauturilor alcoolice).Acesta
presupune prevederi speciale cu privire la caracteristica bunului vindut. Pretul se
stabileste in mod egal pentru toti cumparatorii. Cumparatorul poate schimba bunul
care nui convine dupa forma, gabarit, culoare, in termen de 14 zile lucratoare. Se
prezuma ca bunul cumparat pentru consum era viciat la momentul transferarii
riscului daca in termen de 6 luni cumparatorul constata viciul bunului.
Particularitatile contractului de v-c a bunurilor immobile:
Obiect al acestui contract sunt bunurile immobile, care pot fi terenuri, case, etc. In
cazul terenurilor cu destinatie agricola vinzatori pot fi doar cetateni ai RM si
cumparatori deasemenea. In cazul imobilelor ce apartin statului vinzator este statul.
Pentru trecerea dr. de proprietate la comparator contractul de v-c trebuie inregistrat
la registrul bunrilor immobile, precum in scris si autentificat notarial. Vinzarea
cumpararea terenurilor proprietate publica se face la prt normative iclusiv in baza
licitatiei.In cazurile vinzarii terenurilor pe care sunt amplasate constructii se va
forma din pretul terenului plus pretul imobilului amplasat pe acest teren.In cazul
vinzarii incaperilor de locuit specific este ca pot fi utilizate doar cu scopul de a locui
sin u altul . In cazul privatizarii este specific faptul ca bunul trece din proprietatea
statului in proprietatea private.
Particulariatile de v-c ca un complex unic patrimonial:
Specific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului
intreptinderea ca un complex patrimonial unic cu exceptia drepturilor si obligatiilor
inalienabile(acesta cuprinde.cladirile si acareturile acestora, edificiile, terenurile de
pamint, inventarul, productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante datorii,
etc.). Este folsit in vederea infaptuirii activitatii de antreprenoriat. Este un complex
patrimonial dinamic adica infaptuirea tranzactiei nu atrage suspendarea sau
intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de fostul proptietar. Contractul dat
se incheie in forma autentica si se inregistreaza in registrul. Pentru incheierea
acestui contract se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul contabil, lista
de datorii,concluzia auditului asupra valorii intrprinderii.
2.Raspunderea partilor potrivit contractului de transport de marfuri.

2.1. Care sunt particularitatile raspunderii transportatorului in transportul

feroviar.
O particularitate a contractului de transport este faptul raspunderii sporite a
carausului, clientului si destinatarului, astfel conform codului transportului feroviar,
in cazul deteriorarii sau pierderii vagoanelor si conteinelor care apartin caii ferate
sau clientilor si destinatarilor sau altor organizatii, partea care se face vinovata de
pierderea sau deteriorarea bunului este obligate sa plateasca o amenda in marimea
incincita a valorii vagoanelor si conteinelor deteriorate sau pierdute, conform
preturilor acestora la momentul deteriorarii sau pierderii.Pierduta se considera
incarcatura daca nu a fost livrata in decursul a 30 zile de la expirarea termenului de
livrare sau 60 zile de la preluarea incarcaturii de catre caraus in caz incare nusa
convenit asupra unui astfel de termen.
2.2.Se poate de pretins plata penalitailor in speta.In ce marime se repara
prejudicial.
Conform prevederilor legale pentru intirzierea transportarii incarcaturii la destinatie
carausul poarte raspundere in proportie de 100% din taxa de transport si este obligat
sa repare prejudiciul cauzat astfel.Daca incarcatura a fost livrata cu intirziere iar cel
indreptatit sa dispuna dovedeste ca prin aceasta a suferit un prejudiciu, carausul va
plati o despagubire, insa numai pina la valoarea transportului. Cel indreptratit poate
pretinde pentru despagubirea datorata dobinzii in marimea stabilita de CC referitor
la dobinda de intirziere. Dobinzile incep sa curga din momentul reclamatiei fata de
caraus sau daca nu a fost formulate o asemenea reclamatiei dim mimentul chemarii
sale in judecata. Deci plata penalitatilor poate fi ceruta de catre Ocolu silvicpentru
intirziere a carei marime(dobinda) nu poate fi mai mare de 9% peste rata de
refinantare a Bancii Nationale a Moldovei pentru anul dat.Astel Calea ferata a
moldovei va repara prejudiciul cauzat marimea caruia nu poate depasi valoarea
transportului.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In speta data instanta de judecata va da cistig de cauza carausului( ocolul sivic
Breansk).astfel calea ferata va plati penalitati de intirziere (dobinda) marimea careia
nu va depasi 9% peste rata de refinantare a BNM a anului respective, deasemenea
aceasta va repara prejudiciul cauzat astfel clientului in marime ce nu depaseste
valoarea transportului marfii date .bobinda de 20000 va fi achitata in masura in care
aceasta suma nu va depasi suma permisa de CC de 9%peste rata de refinantare
BNM , prejudiciul de 50000 va fi raportat la suma de bani a carei marime va fi insa
numai pina la valoarea transpotului .
3.Efectele contractului de comodat
3.1.Enumerati principalele dr. si oblig ale partilor contractante.
Comodatarul este obligat sa pastreze sis a ingrijeasca bunul primit in folosinta cu
deligenta unui bun proprietar.Este obligat sa ingrijeasca de conservarea bunului
imprumutat. Este obligat de a folosi bunul numai in scopul stability prin acordul

partilor sau numai dupa destinatie.Are obligatia de a suporta chetuielile necesare

folosirii bunului. Raspunde pentru cauza neimputabila lui daca nu dovedeste ca
prejudicial ar fi survenit chiar daca el siar fi onorat obligatiile de conservare a
bunurilor, este obligat sa repare prejudicial in caz de nerestiutire la scadenta bunului
.
Are dr. de a cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente
suportate in legatura cu conservarea bunului primit.Cu acordul comodantului poate
transmite bunul altor terti si raspunde pentru deteriorarea bunului de catre terti.Are
dr. de retentie a bunului in legatura cu cheltuielile suportate asupra bunului primit in
folosinta-cheltuieli ce trebuiau suportate de comodant.
Comodantul daca nu transmite bunul comodatarukui poate fi tinut numasi la
repararea prejudiciukui cauzat, acesta este obligat sa restituie comodatarului
cheltuielile extraordinare si urgente.El poarta raspunderea numai pentru intentia sau
culpa grava.Raspunde pentru daunele cauzate comodatarului prin ascunderea
viciilor bunnului transmis.El deasemenea are dr. la restituirea imediata a bunului si
repararea prejudiciului cauzat.Acesta poate rezilia contractul in virtutea unor
circumstante neprevazute cind comodatarul foloseste bunul neconform destinatiei
stabilite, comodatarul a decedat sau sia incetinit activitatea atunci cind este
persoana juridical
3.2.Determinati continutul obligatiei comodatarului privind restituirea bunului,
precum si suportarea riscului pierii fortuite a bunului
Obligatia de restituire a bunului primit de catre comodatar in folosinta gratuita
acesta o are la expirarea termenului contractului de comodat.In situatia cind in
contractul de comodat nu este stipulate un termen bunultrebuie restituit de catre
comodatar la sfirsitul valorificarii lui in scopul mentionat in contractul respective.In
cazul in care a trecut o perioada suficienta pentru valorificarea bunului
comodantului poate cere restituirea acelui bun. Deasemenea daca termenul
contractului de comodat nu poate fi stability in baza scopulor de utilizare a
bunurilor comodantul este in drept sa ceara restituirea acelui bun in orice moment.
In contractul de comodat comodatarul este acel care raspunde pentru cauza
neinputabila lui ( cazul fortuity) daca acesta nu dovedeste faptul ca prejudicial ar fi
survenit chiar daca el siar fi indeplinit obligatia de a pastra si ingriji bunul cu
deligenta unui proprietar sis al foloseasca numai in scopul stability in contract sau
determinat prin natura bunului si alte obligatii pe care le are comodatarul.
3.3.Stabiliti corelatia dintre:
-incalcarea obligatiei de catre comodatar raspundere fara vinovatie
Intre aceste 2 categorii exista legatura si anume: comodatarul in conformitate cu
prevederili CC are obligatia de a pastra si ingriji bunul cu deligenta unui bun
proprietar, sal folloseasca numai in scopul stability in contract, de a nu da bunul in
folosinta unor terti decit cu acordul comodantului , respectarea acestor obligatii il
elibireaza pe comodatar de raspunderea in cazul fortuit, iar neexecutarea unei

obligatii dintre acestea il impune pe comodatar de a raspunde si pentru cauza

neimputabila lui , adica raspunde fara a fi vinovat
-obligatia de compensare a cheltuielilor extraordinare facute de comodatar
pentru conservarea bunului-dr. de retentie
In cazul in care comodatarul face niste cheltuieli extraordinare in cazurile necesare
si urgente pentru a conserva bunul si aceste cheltuieli sunt suportate de catre el ,
acesta are dreptul de a cere compensarea acestor cheltuieli de la comodant iar daca
comodantul nu doreste sa compenseze cheltuielile suportate de comodatar ultimul
poate recurge la retinerea bunului pina ce nui vor fi compensate cheltuielile
mentionate mai sus.Pentru alte creante fata de comodant decit cele mentionate
comodatarul nu poate retine bunul.
-obligatia comodatarului de a plati contra valoarea uzurii bunului-caracterul
gratuity al contractului
In cazul in care comodatarul in urma folosirii bunului in conformitate cu destinatia
stabilita in contract, starea bunului suporta modoficari sau inrautatire , acesta nu
poarta raspundere, iar daca in urma folosirii de catre comodatar a bunului gradul de
uzura este mai mare decit sar fi uzat in conditii obisnuite (utilizarea neconform
destinatiei stabilite) atunci acesta este tinut de a plati contravaloarea uzurii
bunului.Acest fapt nu afecteaza caracterul gratuity al contractului ci asigura
respectarea contractului de comodat , asigurind respectarea drepturilor
comodantului fata de bunul dat in folosinta gratuita
Testu 3
1.Contractul de prestari servicii
1.1.Notiune si caracterele juridice
Prin contract de prestari servicii o parte (prestator) se oblige sa presteze celeilalte
parti (benificiar) anumite servicii iar aceasta se oblige sa plateasca retributia
convenita.
Caracterele juridice
Contractul de prestari servicii este un contract consensual care se considera
incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.Ca si in
majoritatea contractelor civile , unica clauza esentiala legala a contractului de
prestari servicii este cea cu privire la obiectul contractului.
Partile contractului de prestari servicii se obliga reciproc si corelativ astfel incit
contracrul de prestari servicii este unul sinalagmatic, adica clientul trebuie sa achite
retributia convenita pentru serviciul care este prestat de catre prestator.
Prin caracterul oneros se intelege ca ambele parti urmaresc obtinere de foloase
patrimoniale.
Este un contract intuitu personae-prestatorul este dator sa execute prestatia
personal doar daca aceasta reiese din contract din imprejurarile concrete sau din
natura prestatiei.
Are un caracter de executare succesiva ceea ce ii este caracteristic rezilierea.

Are un caracter comutativ, astfel partile cunoscindusi dr. Si oblig. Din momentul
incheierii contractului de presttari servicii.
1.2.Particularitatile rezilierii contractului de prestari servicii
Caracteristic este faptul daca dupa inceperea relatiilor contractuale, contractul de
prestari servicii se reziliaza din motive intemeiate atunci prestatorul este indreptatit
sa solicite o parte din retributie pentru serviciile prestate pina in momentul rezilierii.
Daca pplata sa facut in avans prestatorul restituie suma de bani proportional lucrului
facut.Daca rezilierea are loc nu ca rezultat a nerespectarii conditiilor contractului de
catre benificiar , sau daca benificiarul reziliaza din cauza ca prestatorul nu respecta
prevederile contractului atunci prestatorul nu are dreptul la retributie in masura in
care serviciile prestate de acesta nu prezinta interes pentru benificiar.Contractele de
prestari servicii incheiate pe un termen mai mare de 5 anni pot fi reziliate din
initiativa prestatoruui doar dupa scurgerea unei perioade de 5 ani si cu previzare de
6 luni.Ca urmare a rezilierii a contractului dat serviciile prestate si retributia platita
prestatorului nu se restituie.
1.3.Formulati deosebirile si asemanarile contractului de prestari servicii in raport
cu contractul de antrepriza
Spre deosebire de contractul de antrepriza care are drept obiect rezultatul
materializat al activitatii antreprenorului ( producerea unui bun, prelucrarea lui), in
cadrul prestarilor de serviciu activitatea prestatorului este indreptata spre
satisfacerea doleantelor clientului, indiferent de atingerea de catre acesta a scopului
urmarit. Astfel contractului de prestari servicii este caracteristic obligatiile de
diligenta nu de rezultat ca in contractul de antrepriza..O alta deosebire este ca
prestatorul in cazul antreprizei executa pe propriul risc o anumita lucrare, in timp ce
la contractul de prestari serviciii astfel de prevederi nu sunt. La contractul de
antrepriza remuneratie depinde de rezultat, fapt ce nu exita in cazul de prestari
servicii, deoarece in acest caz sunt obligatii de diligenta. O alta deosebire este ca in
antrepriza antreprenorul poate de sine statator sa-si aleaga modul de executate a
lucrarii, spre deosebire de antrepriza. Spre deosebire de prestari servicii, in cazul
antreprizei bunul produs de antreprenor ii apartine cu drept de proprietate pina la
preluarea acestuie de catre client. Specific contractului de antrepriza spre deosebire
de prestari servicii este faptul ca in cazul unor lucrari complexe( constructiile) in
afara de forma scrisa a contractului clientul trebuie sa prezinte un sir de documente
necesare pentru executarea contractului.
Asemaneri dintre aceste contracte este faptul in ambele contracte este caracterul
intuiti persone. Acest caracter vizind numai organizarea si conducerea lucrarii, iar
nu si executarea ei efectiva, cu exceptia cazului cind contractul prevede aceasta sau
reese din imprejurari.sau natura contractului.Deasemenea se deosebeste si prin
celelalte caracter: cu executare succesiva, consensual, oneros, sinalagmatic,
cumutativ. In ambele cazuri, daca legea cere precum si genul lucrarii atunci atit
antreprenorul cit si prestatorul trebuie sa dispuna de licenta.In cazul ambelor
contracte se aplica regulile generale referitoare la forma actului juridic.

2.Contractul de comodat.
2.1.In ce forma trebuie de incheiat contractul de comodat.Care sunt consecintele
nerespectarii formei cerute.
Deoarece lacapitolul comodat nu sunt prevederi referitoare la forma contractului
atunci contractul dat poate fi incheiat in orice forma-oral, scris.Aici se aplica
regulile generale si anume: daca costul bunului este mai mare de 1000 lei se cere
incheierea contractului in scris, nerespectare aceste forme nu afecteaza valabilitate a
contractului ci lipseste partile de a aduce proba cu martori.Cit priveste forma
contractului de comodat in cazul cind obiect al acestuia este un bun imobil,se aplica
reglementarile specifice formei contractului de locatiune.Astfel facind o anologie cu
regulile stipulate la art 876 CC,mentionam ca contractul de comodat al unui bun
imobil trebuie sa fie intocmit in scrs.Daca termenul contractului de comodat al carui
obiect este un bun imobil depaseste de 3 ani,contractul urmeaza a fi inscris in
registrul bunurilor imobil.
2.2.Care sunt consecintele nerespectarii de catre comodatar a obligatiilor sale.
Nerespectarea obligatiei de catre comodatar acorda comodantului dr. De a cere
restituirea bunului si reparatia prejudiciului cauzat.Nerespectarea obligatiilor duce
la rspunderea acestuia si pentru cauza neimputabila lui daca nu dovedeste ca
prejudiciul ar fi survenit chiar daca el siar fi onoorat obligatiile.Raspunderea
comodatarului pentru cazul fortuit survine si atunci cind acesta nu restituie bunul in
termen.pag 174
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In speta data instanta coect a admis actiunea prin care au obligat piritii la plata
sumei solicitate in parti egale deoarece acestia nu au respectat conditiile intelegerii
si sau deplasat in alta localitate .Plus la aceasta automobilul a fost deteriorat din
neatentia piritilor fapt ce exclude cazul fortuit si impune raspunderea acestora .ei
raspund solitar deoarece au luat acel bun inpreuna.
3.Contractul de v-c a bunurilor imobile.
3.1.Notiune si caracterele contractului de v-c.
Prin contractul de v-c a bunurilor imobile o parte (vinzator) se obliga sa predea un
bun imobil in proprietatea celeilalte parti (cuparator), iar aceasta se obliga sa preia
bunul si sa plateasca pretul convenit.
Caracterele juridice:
-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au
convenit asupra clauzelor esentiale.
-caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si
interdependente.
-caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii
contractului
-translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator
-oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial
-cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp

3.2.Evidentiati specificul si particularitatile contractului de v-c a bunurilor

imobile
Particularitatile contractului de v-c a bunurilor immobile:
Obiect al acestui contract sunt bunurile immobile, care pot fi terenuri, case, etc. In
cazul terenurilor cu destinatie agricola vinzatori pot fi doar cetateni ai RM si
cumparatori deasemenea. In cazul imobilelor ce apartin statului vinzator este statul.
Pentru trecerea dr. de proprietate la comparator contractul de v-c trebuie inregistrat
la registrul bunrilor immobile, precum in scris si autentificat notarial. Vinzarea
cumpararea terenurilor proprietate publica se face la prt normative iclusiv in baza
licitatiei.In cazurile vinzarii terenurilor pe care sunt amplasate constructii se va
forma din pretul terenului plus pretul imobilului amplasat pe acest teren.In cazul
vinzarii incaperilor de locuit specific este ca pot fi utilizate doar cu scopul de a locui
sin u altul . In cazul privatizarii este specific faptul ca bunul trece din proprietatea
statului in proprietatea private.
3.3.Expunetiva assupra necesitatii evidentierii acestui contract ca un contract
civil de sine statator avind o reglementare proprie in CC
Necesitatea evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator rezida
din specificul obiectului contractului.Potrivit legii privind pretul normativ si modul
de vinzare cumparare a pamintului obiect al contractului de vinzare cumparare a
terenurilor pot fi: terenurile proprietate publica si terenurile propietate
privata.Terenurile proprietate publica sunt de 2 tipuri:terenuri proprietate de stat si
terenuri ce se afla in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale.Importanta
acestora deriva si din art. 127 alin. 4 Constitutia RM care determina continutul
proprietatii publice.Prin urmare proprietatea publica este protejata de catre stat si
anume prin reglementarile din legislatia in vigoare.Importanta terenurilor
propriettate privata se manifesta prin obligativitatea de inregistrare a acestora in
registrul bunurilor imobile, in registrul cadastral al detinatorilor de
terenuri.Proprietatea privata este recunoscuta si protejata de stat (art. 46Constitutie).
Deasemenea in conformitate cu legislati civila incaperile de locuit sunt incluse in
categoria bunurilor imobile.Incaperile de locuit ca obiect al contractului prezinta
importanta care deriva din necesitatea inregistrarii acestora in registrul bunurilor
imobile.
Legislatia civila prevede o reglementare proprie in calitate de contract civil a
contractului de v-c a bunurilor imobile, datorita specificului obiectului acestuia,
care este protejat de stat fiind tinuta o evidenta stricta a acestuia.
Testu 4
1.Continutul contractului de antrepriza.
1.1.Enumerati drepturile si oblig. Clientului
Clientul are urmatoarele drepturi:
- sa ceara de la antreprenor executarea unei anumite lucrari fata de care acesta are
interes,- sad ea antreprenorului indicatii referitor la mopdul de executare a lucrarii

care sunt obligatorii pentru antreprenor,- poate cere remedierea bunului daca acesta
este cu vicii,- de a stabili un termen pentru inlaturarea viciilor,-poate sa remedieze
el insusi bunul sis a ceara compensarea cheltuielilor,-are dr. sa ceara rezilierea
contractului din cauza viciilor,- daca clientul nu a remediat viciile sau nu a reziliat
contractul atunci acesta are dreptul de a reduce retributia cu o suma corespunzatoare
diminuarii valorii lucrului din cauza viviului.
1.2.Determinati continutul oblig. Informative ale antrprenorului precum si
efectele nerespectarii acestora
O particularite a contractului de antrepriz o constituie obligaia informaional a
antreprenorului, care trebuie s fie onorat de acesta la ncheierea contractului sau,
dup situaia real, imediat dup ce faptele respective au devenit cunoscute
antreprenorului. Aceast obligaie rezulrt din necesiatea evitrii unei pagube de la
bun nceput, cnd nc exist o asemea posibilitate.
Legea prevede patru circumstane depsre care antreprenorul este inut s-l
informeze pe client, i anume:
a) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;
b) viciile materialelor vor face ca produsul final s fie afectat de vicii;
c) respectarea indicaiilor clientului amenin trinicia sau utilizarea
lucrrii;
a) exist alte circumstane care nu depind de antreprenor i care amenin
trinicia sau utilizarea lucrrii
Ne onorarea obligaiilor informaionale de ctre antreprenor are efecte negative
pentru el. Aceste efecte se manifest prin faptul c n asemenea situaii clientul este
n drept s cear repararea prejudiciului cauzat i, respectiv, antreprenorul este
obligatr s suporte acest prejudiciu, care a survenit din inaciunile sale proprii.
1.3.Stabiliti corelatia dintre:
a)riscul executarii lucrarii de catre antrprenor-dr. la remuneratie
Prin contractul de antrepriza , antreprenorul se oblige sa efectueze pe riscul sau o
anumita lucrare. Daca executarea contractului divine imposibila din cause de forta
majora, antreprenorul nu are dreptul la plata pretului, dat fiind faptul ca nu a predate
clientului rezultatul munc ii sale. Antreprenorul are dreptul la retributie numai in
cazul cind imposibilitatea finisarii lucrarii are loc din cauza materialului necalitativ
prezentat de client sau a indicatiilor acestuia cu conditia ca antreprenorul si-a
executat obligatiile de informare.
b)executarea lucrarii din materialele antreprenorului-dr. de proprietate asupra
lucrarii
O particularitate a contractului de antrepriza este faptul bunul produs de
antreprenor apartine acestuia cu titlu de proprietate pina la preluarea acestuia de
catre client. Astfel momentul trecerii dr. de proprietate de la antreprenor la client la
client este acel al predarii bunului catre client. Aceasta regula se aplica numai in
cazul in care antreprenorul efectueaza lucrarea din materialul sau, acesta trebuie sa
transfere in favoarea clientului dr. de proprietate asupra bunului.

c)riscul peirii fortuite a lucrarii-intirzierea receptionarii lucrarii de catre client

n noul Cod civil sunt difereniate cteva riscuri referiotare la contractul de
antrepriz, i anume:
a) riscul pieirii bunului (materialelor)
b) riscul imposibilitii terminrii lucrrii
c) riscul pieirii sau deteriorii fortuite a obiectului contractului
d) riscul nttrzieri recepionrii obiectului de ctre client
Repartizarea riscvului este supus unor reguli speciale. Norma general const n
faptul c riscul contractului este suportat de antreprenor, deoarece el i-a asumat
obligai de a efectua o lucrare pe riscul su. Acest risc s pstreaz pn la
transmiterea obiecului contractului clientului. Legea expres stipuleaz c riscul
pieirii sau deteriorrii fortuite a obiectului contractului pn la recepionarea lui l
suport antreprenorul. Aceast regul se aplic i n cazul ntrzierii recepiponrii
din culpa antreprenorului.
Clientul poart riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a bunului dac el este
proprietarul acestui bun. Clientul poart, de asemenea riscul pieirii fortuite a
obiectului contractului din momentul recepionrii lui. Clientul poart acest risc i
n cazul n care el ntrzie cu recepionarea lucrrii. n acest caz riscul trece asupra
clientului de la data n care el s-a pus n ntrziere, adic de la data cnd
recepionarea urma s aib loc.
2.Contractul de v-c
2.1.In ce forma trebuia sa fie incheiat contractul in speta?Aveau dr. partile prin
contract sa stabileasca astfel momentul transferului dr. de proprietate catre
comparator?
Deoarece obiectul contractului de v-c are o valoare ce depaseste 1000 lei acesta
trebuie incheiat sub forma scrisa pentru a putea fi adus aproba cu martori, insa
nerespectarea aceste forme nu afecteaza valabilitatea contractului.Partile aveau dr.
deoarece conform CC dr. de proprietate este transmis dobinditorului in momentul
predarii bunului mobil, daca legea sau contractul nu prevede altfel.
2.2.Cine va suporta prejudicial cauzat?Argumentati raspunsul.
Riscul peirii fortuite il suporta proprietarul bunului.Proprietar al bunuluieste
Dumbrava deoarece el dobindeste potrivit conditiilor contractului dreptul de
proprietate la momentul incheierii acestuia. Deoarece incendiul a avut loc din
neglijenta fiului acestuia ceea ce nu constiutie caz fortuit, Dumbrava nu va fi tinut
la repararea prejudiciului respective.
2.3.Solutionati litigiul
Potrivit CC dr de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii
bunului daca legea sau contractu nu prevede altfel.Potrivit datelor spetei partile au
convenit dobindirea dr. de proprietate la data incheierii contractului.Prin urmare
Dumbrava a devenit proprietarul bunului in momentul incheierii contractului cind a

predate suma de 1500 lei urmind ca ulterior, peste 3 zile sa achite restul sumei sis a
primeasca bunul. Pornind de la datele spetei putem mentiona faptul ca Dumbrava
nu sa prezentat la data stabilita in vederea primirii bunului din motive
intemeiate(motiv de boala).Astfel prezentarea lui ulterioara este justificata.
Incendierea bunului a avut loc din neglijenta fiului lui Ghimpu.Dumbrava este
proprietarul bunului dar el nu va fi tinut la repararea prejudiciului.Din potriva el
poate cere repararea acestuia fiind proprietarul bunului.
Dumbrava cere de la Ghimpu restituirea a1500 lei, iar GHimpu cere plata a 1500
lei pe motiv ca Dumbrava este dj proprietarul bunului.Astfel instant va hotari ca
Dumbrava in calitate de proprietar al bunului sai achite lui Ghimpu suma datorata
cu posibilitate de a pretinde repararea prejudiciului cauzat de fiul major a lui
Ghimpu printro actiune separate,
3.Efectele contractului de concesiune.
3.1.Enumerati dr. si oblig.concedentului
3.2.Caracterizati oblig. Concesionarului
3.3.Evidentiati deosebirile si asemanarile efectelor contractului de concesiune cu
alte contracte asemanatoare.
Testu 5
1.Contractu de v-c de bunuri pentru consum.
1.1.Notiunea si caracterele juridice
Prin contract de v-c de bunuri pentru consum o parte (intrepriinzator) se oblige sa
transmita dr. de proprietate asupra unui bun pentru consum (bun mobil)celeilalte
parti (consummator) iar aceasta se oblige sa achite pretul convenit.
Caracterele juridice:
-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au
convenit asupra clauzelor esentiale.
-caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si
interdependente.
-caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii
contractului
-translativ de proprietate dr. de proprietate trece de la vinzator la cumparator
-oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial
-cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp
1.2.Analizati continutul dr.cumparatorului de preschmbare a bunului pentru
consum.
In conformitate cu CC cnsumatorul ce a procurat un bun pentru consum este in dr.
Sa preschimbe bunul care nui convine dupa dimensiuni, forma , gabarit, model,
culoare sau ccompletare.Termenul limita in care cumparatorul poate sa preschimbe
bunul este de 14 zile care incepe sa curga din momentul receptionarii bunului de
catre cumparator, cu conditia ca vinzatorul nu a stabilit un termen mai mare.Pot fi
preschimbate bunurile nealimentare cumparate pentru consum.Bunul ppoate fi

preschimbat cu un alt bun similar numai in locul unde la procurat sau alt loc stabilit
de vinzatorIn acest termen consumatorul poate preschimba bunul cu un alt bun
similar kiar daca exista diferenta de pret.In cazul diferentei de pret vinzatorul este
obligat sa efectueze recalcularea,.Daca bunul similar pretins de catre cumparator
este mai scump atunci acesta plateste diferenta de pret vinzatorului, iar daca bunul
pretins este mai ieftin atunci vinzatorul este obligat sai restituie diferenta de pret
cumparatorului.Cheltuielile suportate de catre cumparator in legatura cu
preschimbarea bunului le suporta insasi cumparatorul.Daca bunnul nu poate fi
preschimbat cu altul cumparatorul este in drept sal restiutuie si sa ceara echivalentul
banesc.Pentru a fi preschimbat bunul trebuie sa intruneasca urmatoarele
conditii>bunul nu a fost utilizat, nu sia pierdut calitatile de consum, cumparatorul
dispune de probe ca bunul a fost cumparat de la vinzator.
1.3.Evidentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati
ale contractului de vinzare cumparare.
Spre deosebire de alte varietati ale contractului de v-c la contractul de v-c de
bunuri pentru consum apar in totdeauna in calitate de parti antreprenorul(vinzatorul)
si consumatorul(cumparatorul),in calitate de obiect al acestui contract sunt bunurile
pentru consum.Acest contract spre deosebire de altele se incheie in baza ofertei
publice, adica bunurile sunt expuse cu etichete in vitrina, punerea la dispozitie a
meniului, descrierealui in cataloage si alte propuneri adresate unui cerc
nedeterminate de persoane.Specific este ca momentul incheierii contractului se
considera acel al alegerii marfii de catre cumparator sau din momentul alegerii si
transmiterii acestuia de catre vinzator la cererea cumparatorului.Un alt specific in
raport cu alte contracte este ca bunul pentru consum poate fi preschimbat de catre
cumparator cu un alt bun similar, aceste bunuri fiiind in mod exhaustiv enumerate
in legislatie.
2.Contractul de antrepriza
2.1.In ce forma trebuie de incheiat contractul de antrpriza?Care sunt
consecintele nerespectarii formei simple scrise?
Fata de forma contractului de antrepriza se aplica regulile generale cu privire la
incheierea actelor juridice.Astfel acesta poate fi incheiat oral, in scris, in forma
autentica, in dependenta de obiectul material al contractului. ) Trebuie s fie
ncheiate in scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele
juridice i persoanele fizice i dintre persoanele fizice dac valoarea obiectului
actului juridic depeste 1000 de lei, iar in cazurile prevzute de lege, indiferent
de valoarea obiectului.
Nerespectarea formei scrise a actului juridic face sa decada partile din dreptul
de a cere, in caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic.
Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage nulitatea lui numai in cazul in
care acest efect este expres prevazut de lege sau prin acordul partilor.

2.2.Cine este obligat sa prezinte materialele necesare executarii lucrarii?Cine

suporta riscul peirii fortuite a materialelor prezentate?Care sunt consecintele
neexecutarii lucrarii in termen in speta?
Antreprenorul care efectuiaza lucrarile este obligat sa prezinte materiale necesare
executarii lucrarii, iar riscul peirii fortuite a materialelor prezentate le suporta
proprietarul acestora. Neexecutarea in termen a lucrarii acorda dreptul clientului de
a rezilia contractul si a cere repararea prejudiciului cauzat astfel.Exista exceptie de
precaritate, atunci cind creditorul din imprejurarile existente, conchide ca lucrarea
nu va fi executata in termen, acesta poate rezilia contractul si cere repararea
prejudiciului.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In cazul in care B a aplicat exceptia de precaritate si a reziliat cobtractul cu A,
atunci acesta poate cere repararea prejudiciului cauzat astfel, iar daca B a contractat
un alt antreprenor, in timp ce contractul cu A era valabil si termenul de executare
nu expirase, astfel incalcind clauzele contractuale cu A, stiind ca incapacitatea nu
duce la incetarea contractului de antrepriza, atunci A nu este tinut la repararea
prejudiciului cauzat lui B.
3.Elementele contractului de leasing.
3.1.Enumerati elementele esentiale in contractul de leasing.
Elementele contractului de leasing sunt: partile, obiectul , pretul, forma
contractului.
3.2.Caracterizati elementele esentialeale contractului de leasing.
Contractul de leasing poate genera atit raporturi bilaterale cit si tripartite.
Partile:
a) locatorul, persoana fizica sau juridica ce practica activitate de ntreprinzator si
transmite, n conditiile contractului de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia,
pentru o anumita perioada, dreptul de posesiune si de folosinta asupra unui bun al
carui proprietar este, cu sau fara transmiterea dreptului de proprietate asupra
bunului la expirarea contractului;
b) locatarul, persoana fizica sau juridica ce primeste, n conditiile contractului de
leasing, n posesiune si folosinta bunul specificat n contract pentru o anumita
perioada n schimbul achitarii ratelor de leasing. n cazul n care locatarul este
persoana fizica ce nu practica activitate de ntreprinzator, operatiunea de leasing
cade sub incidenta legislatiei cu privire la protectia consumatorului;
c) vnzatorul (furnizorul), persoana fizica sau juridica ce vinde locatorului, n
conditiile contractului de vnzare-cumparare ncheiat cu locatorul sau ale
contractului complex ncheiat cu locatorul si cu locatarul, bunul solicitat de locatar.
Obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu exceptia:
a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a caror circulatie este limitata prin lege;
b) terenurilor agricole;
c) bunurilor consumptibile;
d) obiectelor proprietatii intelectuale care nu pot fi cesionate.

Bunul mobil care face obiectul contractului de leasing conserva natura mobiliara
pe durata contractului, chiar daca este anexat sau incorporat intrun imobil, in
masura in care nusi perde individualitatea.
Pretul:valoare de intrare - valoare la care a fost achizitionat sau produs bunul de
catre locator, taxele vamale si alte impozite prevazute de legislatia n vigoare (cu
exceptia impozitelor care urmeaza a fi restituite agentului economic de catre
organele fiscale), precum si, dupa caz, orice alte cheltuieli aferente achizitionarii,
livrarii si punerii n functiune a bunului n corespundere cu contractul de leasing;
valoare totala - valoare a ratelor de leasing la care se adauga valoarea
reziduala;valoare reziduala - valoare la care, la expirarea contractului de leasing
financiar, se face transferul catre locatar al dreptului de proprietate asupra bunului;
rata de leasing - plata periodica, efectuata de locatar catre locator, care reprezinta:
a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobnda de leasing, n cazul
leasingului financiar;
b) cota de amortizare calculata n conformitate cu actele normative n vigoare si un
beneficiu stabilit de partile contractante, n cazul leasingului operational.
Contractul de leasing se incheie in forma scrisa
3.3.Categoriile cotractului de leasing (operatiunile de leasing, particularitatile lor
si natura juridica)
Sunt cunoscute urmatoarele operatiuni de leasing:
a) leasingul financiar, operatiune care trebuie sa ndeplineasca cel putin una din
urmatoarele conditii:
- riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al
leasingului sa fie transferate locatarului la momentul ncheierii contractului de
leasing;
- suma ratelor de leasing sa reprezinte cel putin 90% din valoarea de intrare a
bunului dat n leasing;
- contractul de leasing sa prevada expres transferul dreptului de proprietate
asupra bunului obiect al leasingului catre locatar la expirarea contractului;
- perioada de leasing sa depaseasca 75% din durata de functionare utila a bunului
obiect al leasingului;
b) leasingul operational, operatiune care nu ndeplineste nici una din conditiile
contractului de leasing financiar;
c) leasingul barter, operatiune n cadrul careia locatarul achita valoarea ratelor de
leasing prin bunuri al caror proprietar este;
d) leasingul compensational, operatiune n cadrul careia locatorul primeste n
contul ratelor de leasing marfa produsa cu utilajul obiect al leasingului;
e) lease-back, operatiune n cadrul careia o parte transmite unei alte parti
proprietatea unui bun n scopul de a-l lua ulterior n leasing;
f) leasingul de consum, operatiune de leasing n cadrul careia locatarul are
calitatea de consumator, definita n legislatia privind protectia consumatorului;
g) leasingul direct, operatiune de leasing n cadrul careia locatorul ntruneste

concomitent si calitatea de furnizor al bunului;

h) leasingul intern, operatiune de leasing n cadrul careia toate subiectele snt
rezidenti ai Republicii Moldova;
i) leasingul international, operatiune de leasing n cadrul careia locatorul sau
locatarul nu este rezident al Republicii Moldova.
Testu 6
1.Cotractu de transport de marfuri.
1.1.Notiune si caracterele juridice ale cotractului de transport de marfuri.
Prin contractul de transport o parte(caraus, transportator) se oblige fata de
cealalta parte (destinatar, pasager sau client) sa transporte incarcatura la locul de
destinatie,iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia cuvenita.
Caracterele juridice:-sinalagmatic;-oneros;-consensual;-comutativ;-real se incheie
numai la preluare marfii pentru transport.
1.2.Caracterizati elementele contractului de transport de marfuri.
Subiectii: carausul si destinatarul.Destinatarul persoana fizica, juridical
imputernicita cu receptionarea marfurilor , bagajelor si mesageriilor.Caraus apare
persoana fizica sau juridica caresi asuma obligatia de asi transporta incarcatura catre
destinatar (agentul transportator) cerinte fata de caraus: carausu tre sa fie inregistrat
intro forma organizatorico juridical ; carausul trebuie sa dispuna de o licenta
corespunzatoare.
Obiectul este fgormat din 2 elemente: 1)prestarea serviciilor de deplasare in spatiu
a incarcaturii;2)achitarea platii cuvenite.Serviciile de deplasare in spatiu pe linga
transportul incarcaturii presupune si incarcarea si descarcarea marfii, cintarirea ei,
pstrarea ei in cursul transportului.
Forma scrisa.Contractul de transport de marfuri este constatat printro scrisoare de
trasura.scrisoarea de trasura se intocmeste in cel putin 3 exemplare ce este semnat
de client si caraus.Un exemplar se pastreaza la client, al 2 insoteste incarcatura, al
treilea este transmis carausului.La scrisoare de trasura trebuie anexate documentele
necesare trecerii prin vama.
Termenul depinde de tipul de transport, viteza de deplasare a mijlocului de
transport, de distanta la care incarcatura urmeaza sa fie deplasat si alt
circumstante.Legea admite incheierea contractului de pe termen lung.Termenele
sunt stabilite de lege sau de contract,in caz contrar transportare se va face intrun
termen rezonabil.
Pretul reprezinta taxa de transport care se stabileste prin acordul partilor daca
legea nu prevede altfel.Taxa se stabileste da catre organelle competente,in cazul
nostrum de Ministerul Transportului si Comunicatiilor.
1.3.Stabiliti temeiul in baza caruia destinatarul dobindeste dr. si oblig. in
comtractul de transport de marfuri.
Drepturi si oblig. se nasc pentru destinatar in momentul intocmirii scrisorii de
trasura, in cazul in care clientul face o mentiune in scrisorea de trasura in acest

sens.Transmiterea incarcaturii si a scrisorii de trasura se face cvontra unei

recipise.Din acest moment contractul de transport este considerat executat si dr. de
dispozitie asupra incarcaturii trece la destinatar daca in scrisoarea de trasura nu este
stipulate altfel.In baza acestora destinatarul are urmatoarele oblig. :
- sa preia incarcatura sis a ferifice cantitate si calitateta , sa achite taxa de transport
si alte parti, sa achite taxele de transport restante sis a restituie carausului
cheltuielile suportate pe parcursul transportarii incarcaturii;- sa descarce marfa daca
aceasta rezulta din contract;- sa elibereze mijlocul de transport de ramasite;
-deasemenea are dr. Sa ceara carausului contra unei recipise de primire cel deal 2
exemplar al scrisorii de trasura si predarea incarcaturii; are dr. De a refuza
receptionarea marfii numai in cazul cind calitatea ei a fost diminuata prin vatamare
sau alterare pentru care porta vina carausul;daca sa constatat pierderea incarcaturii
sau incarcatura nu a ajuns la desinatie destinatarul poate valorifica toate drepturile
ce reies din contractul de transport de marfuri impotriva carausului.
2.Contractul de v-c de bunuri pentru consum
2.1.Ce dr. Are consumatorul in cazul procurarii bunurilor cu vicii.
Daca un consumator cumpara de la intreprinzator un bun mobil si in termen de 6
luni de la transferul riscului constata un viciu al bunului se prexzuma ca bunul a fost
viciat in momentul transferarii riscului cu exceptia cazului in care prezumtia nu este
compatibila cu felul bunului sau al viciului.Astfel consumatorul are dr. De a restitui
bunul, preschimba bunul si cere repararea prejudiciului cauzat astfel.
2.2.In speta cine trebuie sa aiba calitatea de pirit?Argumentati rspunsul.
In speta data calitatea de pirit trebuie sa o aiba intreprinzatorul (magazinul) adica
cel ce a vindut bunul pentru consum,deoarece contractul este sinalagmatic partile au
obligatii reciproce corelative si raspund reciproc.In cazul nostru intreprinzatorul
este vinzatorul care trebuie sa garanteze impotriva viciilor materiale.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.Ce suma trebuie sa i se restituie cumparatorului?
Argumentati raspunsul.
Reclamantului trebuie sa i se restitue suma integrala achitata pentru frigider
precum si prejudiciul cauzat acestuia.In cazul in care piritul a fost atras in instanta
de catre reclamant in termen de 6 luni de la trecerea riscului atunci se considera ca
bunul a fost viciat in momentul incheierii contractlui.Insasi faptul ca bunul sa
defectat de 2 ori in termenul de garantie este un argument ca bunul nu a corespuns
calitatii necesare.
3.Elementele contractului de antrepriza .
3.1.Descrieti componenta obiectiva si subiectiva a contractlui de antrpriza.
Partile contractului de antrepriza sunt: antreprenorul si clientul. Antreprenor este
considerata persoana care isi asuma obligatia sa efectuaze o lucrare in favoarea
altei persoane. Client este considerata persoana ce insarcineaza o alte persoana sa
efectueze o anumita lucrare. In aceste calitati pot activa atit persoanele fizice cit si

cele juridice.In materia antreprizei sunt aplicabile regulile de drept comun in ce

priveste capacitatea partilor de a contracta cu aplicarea unor reguli speciale. In
calitate de client poate aparea orice subiect de drept fara ingradiri. Fata antreprenor
insa se impune unele conditii speciale. Daca in aceasta calitate apare o intreprindere
ea trebuie sa aiba personalitate jur. Si sa fie inregistrata in modul cuvenut.
Obiectul contractului este rezultatul activitatii antreprenorului .Obiectul contr de
antrepriza poate fi producerea sau transformarea unui bun cit si obtinerea de alte
rezultate prin efectuarea de lucrari . obiectul acestui contr este un bun individual
determinat in cayul producerii sau un alt rezultat material privitor la un bun
individual determinat in cazul transformarii sau executarii altei lucrari.
3.2.Clasificat termenii aplicati in contractul de antrepriza, precum si evidentiati
importanta acestora.
In contractul de antrepriza partile pot stabili trei categorii de termene :-termenul
general de executare a lucrarii(perioada de timp in care lucrarea trebuie finisata
integral, iar rezultatul ei predat clientului );-termenul de executare a unor lucrari
care poate fi prezentat sub forma unui program de executare a lucrarilor;- termenul
final la care lucrarea trebuie terminata si predata clientului. O data ce aceste
termene au fost prevazute in contract ele devin obligatorii pentru parti, iar
incalcarea lor implica raspunderea partilor.
Termenul are importanta pertru ambele parti deoarece interesul clientului consta in
receptionarea bunului la timp a obiectului contr, iar pentru antreprenor , importanta
termenelor se manifesta prin faptul ca dupa executarea lucrarii si predarea ei
clientului el are dreptul la remuneratie.
3.3.Formulati modul de determinare a retributiei si efectele pe care le
genereaza.
Pretul sauremuneratie antreprenorului este suma de bani pa care clientul se obliga
sa plateasca antreprenorului pentru lucru efectuat. De regula pretul in antrepriza se
stabiliste prin acordul partilor in momentul inchierii contr si se stipuleaza in
contract. CC admite si posibiulitateaq stabilirii pretului in mod tacit daca in raport
cu imprejurarile asemenea lucrari se fac numai in schimbul unei retributii. Daca nu
este stabilt cuantumul retributiei se considera ca sa convenit in cazul existentei unei
tarife asupra retributiei tarifare, iar in cazul inexistentei unor tarife asupra retributiei
obisnuite. Daca contr de antrepriza prevede executarea unor lucrari complexa de
lunga durata pretul se determina prin intocmirea devizului . Devizul se intocmeste
de regula de catre antreprenor de comun acord cu clientul si constituie un cxalcul al
materialelor ce urmeaza a fi utilizate si al lucrarilor ce urmeaza a fi executate .CC
stabileste 2 categorii de preturi :daca la momentul incheierii contractului a fost
posiubil de a determina cu certitudine pretul si volumul lucrarilor, se stabileste un
pret forfetar . In acest caz clientul poate pretinde o reducere pe motiv ca lucrarea a
solicitat mai putine cheltuieli, iar antreprenorul nu poate cere majorarea pe motiv ca
lucrarea a solicitat mai multa munca sau mai multe cheltuieli decit se preconizau.
Pretul forfetar ramine acelasi chiar daca au fost aduse modificari termenilor si

conditiilor initiale de executare daca partile nu au cunvenit altfel; dac la momentul

incheierii contractului este imposibil de a determina cu certitudine volumul si pretul
lucrarii se intocmeste un deviz estimativ care poare fi majorat, dar pentru aceasta
antreprenorul este obligat sa justifice majorarea retributiei. Clientul va fi obligat sa
plateasca devizul estimativ majorat daca aceasta majorare rezulta din lucrarile sau
cheltuielile pe care antreprenorul nu lea putut prevedea la momentul incheierii
contractului.
Testu 7
1.Notiunea si caracterele juridice ale contractului de donatie.
1.1.Definiti notiune si enumerate caracterele juridice
Prin contract de donatie o parte( donator) se oblige sa mareasca din contul
patrimoniului sau cu titlu gratuity patrimonial celeilalte parti ( donator).
Caracterele juridice:-cu titlu gratuit;-translativ de proprietate;-comutativ;sinalagmatic (donatia conditionata) sin toate celelalte cazuri este unilaterl
obligational-generind obligatii numai pentru o parte; consensual(cind contine
promisiunea de a dona in viitor) si real in toate celelalte cazuri;
1.2.Delimitati contractul de donatie in forma de plati periodice de contractul de
renta cu titlu gratuit.
Contractul de donatie este unul real iar cel de renta cu titlu gratuit este unul
consensual.In cazul contractului de donatie functioneaza rezolutiunea acestuia in
cazul starii de nevoie deasemenea si nulitatea acestuia in cazul maladiilor
prezumate a fi letale pentru donator,prevederi de care renta cu titlu gratuit nu
dispune.In cazul donatiei in cazul decesului donatorului platile periodice nu se mai
fac iar in cazul rentei cu titlu gratuit platile sunt facute de catre succesorii
debirentierului.Contractul de donatie cu plati periodice se poate incheia sub orice
forma iar cel de renta cu titlu gartuit sub forma autentificata notarial in caz contrar
fiind lovit de nulitate.
1.3.Determinati momentul incheierii contractului de donatie.Expuneti
prevederile legale referitor la momentul incheierii contractului de
donatie.Identificati divergentele existente si propuneti modalitatea de inlaturare a
divergentilor.
Conform CC contractul de donatie se considera incheiat din momentul transmiterii
bunului.Daca bunul mobil este transmis fara acordul donatarului donatorul poate
stabili un termen rezonabil in care donatarul trebuie sa acepte sau sa refuze
donatia.La expirarea acestui termen daca donatarul nu refuza bunul contractul se
considera incheieat.In cazul promisiunii de donatie pentru a fi incheiat nu este
necesara transmiterea bunului ci respectarea formei autentice.
In reglementarile privind donatia exista divergente referitor la reglementarile
caracterului real si consensual al acestuia.Astfel in definitia contractului de donatie
se mentioneaza ca donatorul se obliga sa mareasca din contul patrimoniul sau cu

titlu gratuit patrimoniul donatarului.Aceasta reglementare ne da impresia ca are un

caracter consensual deoarece acesta se obliga pe viitor in timp ce contractul este
deja incheiat.Aceasta prevedere se refara anume la promisiunea de donatie in viitor,
insa in celelalte cazuri se aplica o alta prevedere care spune ca contractul de donatie
se considera incheiat in momentul transmiterii bunului fapt ce confirma caracterul
real.Pentru elimina aceste divergente consider ca in definitia legala a acestui
contract cuvintele ,,se obliga sa mareasca,, sa se substituie cu cuvintul ,,mareste,,,
iar in prevederile referitoare la promisiunea de donatie sa fie inclus caracterul
consensua, astfel incit definitia legala a contractukui de donatie sa devina o norma
clasic generala in raport cu promisiune de donatie care sa fie una clasic speciala.
2.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata .
2.1.Care sunt temeiurile de rezolutiune a contractului de instrainare a bunului
cu conditia intretinerii pe viata si efectele rezolutiunii?
Benificiarul intretinerii are dr. Sa ceara rezolutiune contractului daca dobinditorul
incalca obligatiile contractuale.Deasemenea dobinditorul poate cere rezolutiune
contractului in cazul imposibilitatii executarii obligatiilor contractuale in virtutea
unor circumstante independente de vointa lui.
In cazul rezolutiunii contractului de catre benificiarul intretinerii acesta are dr. Sa
cear fie restituirea bunului fie plata valorii lui, iar valoarea intretinerii prestate de
dobindior nu se restituie.
2.2.Poate oare fi anulat contractul pe motiv ca benificiarul intretinerii a decedat
pina la inceperea executarii contractului din parte dobinditorului.
Decesul benificiarului nu este un motiv de anulare a contractului deoarece acesta
a fost incheiat cu respectarea conditiilor cerute (forma autentica) si este un temei de
incetare a contractului.Ca argument poate fi si faptul ca este un contract consensual
pentru valabilitatea caruia este suficient acordul liber exprimat al partilor fara a fi
executata prestatia.In speta noastra lipsa discernamintului este motiv pentru
anularea contractului.
2.3.Care trebuie sa fie solutia legala?
In situatia data instanta va acorda cistig de cauza fiicei lui Scrieru deoarece la
momentul incheierii contractukui de instrainare a buului cu conditia intretinerii pe
viata tatal acesteia (Scrieru) la momentul incheierii contractului nu avea
discernamint.Astfel contractul va fi nul deoarece nu au fost repectae conditiile de
fond-discernamintul.
3.Contractul de v-c a intreprinderii ca un complex patrimonial unic.
3.1.Notiunea si caracterele juridice..
In baza contractuklui de v-c a intrprinderii vinzatorul se oliga sa dea in proprietate
cumparatorului intreprinderea in calitate de complex patrimonial unic, cu exceptia
dr. Si oblig. Inalienabile.
Caracterele juridice:

-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au

convenit asupra clauzelor esentiale.
-caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si
interdependente.
-caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii
contractului
-translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator
-oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial
-cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp.
3.2.Expunetiva asupra incheierii, formei si modalitatii inregistrarii de stat a
contractului de v-c ca un complex patrimonial unic.
Contractul dat datorita importantei pe care o are se incheie in forma autentica si se
inregistreaza pentru ca acesta sa fie valabil.Momentul incheierii contractului dat se
considera inregistrarea de stat a acestuia.Incheierea contractului presupune
intocmirea de catre parti a unui sir de acte cum ar fi:actul de inventariere, bilantul
contabil, si altele.Deasemenea este necesar de a se face evaluarea patrimoniului
intreprinderii in baza unei concluzii a unui auditor independent.Intreprinderea se
cinsidera predata catre cumparator in momentul semnari actului de predare de catre
ambele parti, moment din care riscul peirii sau deteriorarii fortuite a intreprinderiii
trece la cumparator.Partile au cerinta inregistrarii de stat imediate a trecerii dr. De
proprietate.
3.3Evidentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati
ale contractului de vinzare cumparare.
Specific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului
intreptinderea ca un complex patrimonial unic cu exceptia drepturilor si obligatiilor
inalienabile(acesta cuprinde.cladirile si acareturile acestora, edificiile, terenurile de
pamint, inventarul, productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante datorii,
etc.). Este folsit in vederea infaptuirii activitatii de antreprenoriat. Este un complex
patrimonial dinamic adica infaptuirea tranzactiei nu atrage suspendarea sau
intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de fostul proptietar. Pentru
incheierea acestui contract se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul
contabil, lista de datorii,concluzia auditului asupra valorii intrprinderii.
Testul 8
1.Raspunderea juridica civila in cadrul contractului de transport.
1.1.Conditiile si temeiurile generale ale raspunderii civile in cadrul raporturilor
de transport.
Temeiurile de raspundere civile in cadrul transportului dat sunt cele generale si
anume.neexecutarea obligatiei sau executarea necorespunzatoare a acestuia.De aici

reiese necesitatea existentei vinovatiei pentru cel ce raspunde .In contractul de

transport se aplica regula cu privire la prezumtia culpei carausului.
1.2.Caracterizati raspunderea carausului potrivit contractului de transport de
incarcaturi.
In CC este stipulate ca carausul raspunde pentru distrugerea, pierderea totala sau
partial , ori pentru deteriorarea incarcaturii, in masura in care distrugerea, perderea
sau deteriorarea a avut loc intre momentul preluarii sic el al livrarii, precum si
pentru depasirea termenului de livrare.Deasemenea acesta este tinut sa repare
prejudiciul cauzat prin neexecutarea altor obligatii contractuale.Marimea pretentiei
de despagubire poate fi limitat prin contract.Pentru intirzierea transportarii
incarcaturii la destinatie carausul poarta raspundere in proportii de 100%. Din taxa
de transport si este obligat sa repare prejudiciul.La deteriorarea incarcaturii carausul
poarta raspundere egala cu diminuarea valorii incarcaturii.DAca intreaga
incarcatura este depreciate in urma deteriorarii despagubirea nu poate depasi suma
care ar fi trebuit platita in situatia perderii totale.Daca transportarea este facuta de
mai multi carausi succesivi fiecare din ei raspunde pentru executarea intregului
transport.Carausul este tinut sa repare prejudiciul cauzat pasagerului cu exceptia
forte majore.Carausul raspunde pentru perderea sau deteriorarea bagajului cu
exceptia cind va dovedi forta majora, viciul bunului sau vina pasagerului.
1.3.Stabiliti corelatia dintre :
a)prezumtia nevinovatiei carausului sarcina probatiunii
In contractul de transport este regula cu privire la prezumtia culpei
carausului.Astfel sarcina probatiunii ii revine carausului,insa exista de la aceasta
regula si exceptii atunci cind carausul este exonerat de raspunderesi anume cind
ditrugerea, prederea, deteriorarea incarcaturii se datoreaza utilizarii unor vehicole
deschise, lipsa sau defectele ambalajului,incarcarea, descarcarea au fost facute de
clientcare a actionat pentru destinatar sau de o terta persoana care a actionat pentru
client sau destinatar
b)depasirea termenului de transportare a incarcaturii-repararea prejudiciului
sub forma beneficiului ratat.
DAca carausul nu transporta incarcatura in termenul stipulate in contract sau in
termen rezonabil acesta incalca termenul de transportare a incarcaturii.Astfel printro
executare necorespunzatoare carausul cauzeaza prejudiciu destinatarului.In aceasta
situatie se naste dr.destinatarului de a pretinde repararea prejudiciului, si sub forma
acelui de beneficiu ratat.Acesta presupune foloasele patrimoniale pe care
destinatarul trebuia sa le obtina dar din cauza carausului care nu a transportat in
termen incarcatura destinatarul nu a obtinut aceste foloase patrimoniale.
2.Contractul de donatie.(Speta)
2.1. Care sunt exigentele legale referitor la forma contractului care contine
promisiunea de a dona in viitor?

In cazul contractului care contine promisiunea de a dona in viitor un bun pentru

a produce efecte juridice acesta trebuie incheiat in forma autentica. Nerespectarea
acestei forme nu afecteaza valabilitatea contractului daca promisiunea ete
indeplinita cu exceptia cazului cind pentru instrainarea bunului se cere forma
autentica.
2.2. Exista oare posibilitatea de a solicita execuatarea in natura a contractelor
de donatie?
Prin executarea in natura se intelege transmiterea de catre donator a bunului ce
face obiectul material al contractului de donatie.Astfel, obligatiile ce reies din
contractele de donatie se executa in natura , adica in mod corespunzator.
2.3.Oferiti solutia legala.
In conformitate cu prevederile CC promisiunea de a dona in viitor un bun
trebuuie sa imbrace forma autentificata.Astfel, reiesind din acestea Zubco nu poate
cere execuatrea obligatiei ce reiese din contractul de donatie deoarece promisiunea
de a dona un bun in viitor nu a fost incheiata in forma autentica.
3.Pretul-element al contractului de vinzare cumparare.
3.1.definiti pretul ca element al contractului de v-c.
Pretul ca element al contractului de v-c este suma de ban, adica echivalentul
banesc, retributia pe care o primeste vinzatorul in schimbul bunului vindut, de la
comparator.
3.2.Caracterizati conditiile pe care trebuie sa le intruneasca pretul .
In conformitate cu CC pretul trebuie sa fie exprimat in bani.Deasemenea pretul
trebuie sa fie determinat.Pretul este determinat atnci cind in contract este stipullat
cuantumul acestuia.DAca pretul nu este determinat contractul este nul.O alta
cinditie este ca pretul poate fi determinabil.Pretul este determinabil atunci cind in
contract este stipulate modul de calculare a acestuia.In contractile comerciale pretul
poate san u existe.In situatia data se considera ca partile in mod tacit sau referit la
pretul practicat in mod obisnuit in momentul incheierii cotractului in ramura
comerciala respective, pentru aceleasi bunuri vindute in imprejurari
comparabile.Daca nu exista contracte similare se va considera ca partile sau referit
in mod tacit la un prt practicat la data predarii bunului.
3.3.Stabiliti corelatia dintre:
a)prt-elementele esentiale a contractului de v-c
Pentru ca un contract v-c sa fie valabil acesta trebuie sa cuprinda toate elementele
contractului pravazute de CC si anume: partile, obiectul, continutul, termenul, si
pretulAstfel pretul este un element essential al contractului de vinzare
cumparare.Daca pretul nu este determinat sau determinabil contractul este nul, iar
daca pretul nu este exprimat in bani acesta imbraca forma altui contract(contractu
de schimb sau contracte nenumite)
b)nedeterminarea pretului intre comercianti-valabilitaeta contractului de v-c.

Referitorla prt in contractile dintre comercianti exista reguli speciale si anume:

neidicarea pretului nu afecteaza valabilitatea contractului deoarece se considera ca
partile sau referit tacit la pretul parcticat in mod obisnuit in momentul incheierii
contractului in ramura comerciala respectiva pentru aceleasi bunuri vindute in
imprejurari similare sau comparabile, iar daca nu exista contracte similare in lipsa
unor prevederi contrare se va considera ca partile in mod tacit sau referit la un prt
practicat la data predarii bunului.
c)nedeterminarea pretului intre comercianti-stabilirea acestuia potrivit
prevederilor legale.
Cu toate ca avem economie de piata statul ppoate interven in domeniul privat
stabilind preturi legale obligatorii pentru parti, astfel asigurind protectia paturilor
dezavantajoase ale societatii.Astfel normative este stabilita lista marfurilor de
importanta sociala comercializate la preturi libere cu aplicarea adaosului
commercial in marime de pina la 20% din pretul liber de livrare.

Testu 9
1.Elementele contractului de donatie.
1.1.Forma contractului de donatie.
Forma contractului de donatie depinde de obiectul acestuia.Daca obiectul
contractului de donatie este un bun pentru a carei vinzare este prevazuta anumita
forma a contractului aceeasi forma este ceruta si pentru donatie.Promisiunea de
donatie pentru aproduce efecte juridice contractul acesteai trebuie sa imbrace forma
scrisa si autentificata notarial.Nerespectarea formei nu afecteaza valabilitatea
donatiei daca promisiunea este executata benevol cu exceptia acelor bunuri pentru
a caror instrainare este necesar autentificarea.
1.2.Delimitati obiectul contractului de donatie in general de obiectul donatiei cu
sarcina.
In cazul contractului de donatie fara sarcina constitue obiect al doatiei intregul
bun donat,iar in cazul donatiei cu sarcinadonatia reprezinta numai partea
excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atigere a scopurilor.
1.3.Argumentati interdictiile legale stabilite pentru incheierea contractului de
donatie.
Este interzisa donatia cu exceptia donatiei neinsemnate , pentru realizarea unor
oblig. morale:
-in numele persoanelor incapabile;- proprietarilor,administratorilor sau lucratori or
din institutiilor medicale, educative de asistenta sociala si de alte institute similare
din partea persoanei care se afla in ele sau din partea sotului si a rudelor ecesteia de
pina la gradul 4 inclusiv;-in relatiile dintre persoanele juridice cu scop lucrative.
2.Contractul de imprumut.

2.1.Care sunt exigentele legale referitor la dobinda in contractul de imprumut.

In baza unui contract de imprumut partile pot prevedea si plata unei dobinzi care
trebuie sa se afle intro relatie rezonabila cu rata de refinantare a BNM
2.2.Care sunt efectele incalcarii prevederilor legale referitor la marimea dobinzii.
Intelegerea asupra dobinzii prin care se incalca prevederile referitoare la dobinda
si anume: plata unei dobinzi trebuie sa se afle intro relatie rezonabila cu rata de
refinantare a BNM, este nula.
2.3.Oferiti solutia legala la speta
Cuantumul dobnzii trebuie s fie ntr-o relaie rezonabil cu rata de refinanare a
Bncii Naionale a Moldovei. Astfel, daca dobinda de 10% este peste rate de
refinantare, atunci cojocarul a pus o dobinda prea mare si grecu nu va fi obligat sa
plateasca lui cojocaru dobinda de 10% procente , daca in cele 10% au intrat si
procentajul ratei de refinantare, cuantomul dobinzii este in limitele prevazute de
lege.
3 Contractul de transport
3.1 Notiunea si caractere juridice ale contractului de transport
Prin contract de transport o parte ( caraus, transportator )se oblige fata de cealalta
parte sa o transporte impreuna cu bagajele ei sau respective sa transporte
incarcatura la locul de destinatie,iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia
cuvenita.
Caractere juridice:
-sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, consensual.real(in cazul transportului
feroviar de marfuri cotractul se considera incheiat din momentul predarii bunului.
3.2.Clasificarea contractului de transport.
Cea mai raspindita clasificare a tipurilor de transport fundamentatat pe tipul
(mijlocul) de transport folosit sunt urmatoarele tipuri: feroviar, maritime, aerian,
naval, si auto.
Mai sunt si alte tipuri de transport cum ar fi: urban, electric si prin conducte.In
transportul auto sunt prevazute urmatoele tipuri de transporturi : transportul de folos
public-activitate de transport contra plata efectuata de agentul transportator; pe rute
regulate-transportarea pasagerilor conform peridiocitatii stabilite in oralul de
circulatie pentru care sunt percepute taxe, iar pasagerii sunt imbarcati si debarcati in
statii prestabilite; transporturi la comanda transportarea ocazionala a pasagerilor
facuta in baza de contract incheiat in fiecare caz concret; turistice-transportarea
ocazionala a pasagerilor in scopuri turistice; in regim taxi-operatiuni de transport
effectuate contra plata cu autoturisme special amenajate; de folos propriu-operatiuni
de transport fara incasarea unei taxes au echivalentul in natura.
In functie de obiect transportul se distinge in:transporturi de marfuri, calatori si
bagaje precum si cel postal.
Dupa criteriul territorial:national si international.

Dupa numarul de carausi:succesiv-efectuat de mai multi carausi care se succed

utilizind acelasi vehicol; combinat-in care carausii se succed utilizind mai multe
vehicole.
3.3.Stabiliti
particularitatile
juridico-civile
a
contractului
de
transport.Evidentiind principalele deosebiri si asemanari ale contractului dat cu
alte contracte civile asemanatoare.
Ca particularitati ale acestui contract in raport cu altele pot fi evidentiate
urmatoarele:
-reglementarea juridical a contractului dat se contine nu numai in CC dar si in alte
acte normative speciale
-calitatea speciala a participantilor acestui contract mai ales numarul
acestora(caraus, client, destinatar)
-obiect de baza a contractului dat il constituie serviciile care au natura nu de drept ci
de fapt se manifesta prin deplasarea in spatiu a incarcaturilor , bagajelor,
persoanelor.
-contractul de dtransport poate fi atit consensual cit si real
-contractul de transport are menirea de a asigura executarea altor contracte ca de
exemplu v-c, antrepriza.
-dr. si oblig. specifice ale participantilor la contractul de transport(intocmirea
scrisorii de trasura)
-raspunderea partilor in contractul de transport au unele particularitati
distincte(functioneaza prezumctia perderii incarcaturii de catre caraus)
-se aplica reguli speciale cu privire la termini, modul si ordinea de prezentare a
reclamantilor si actiunilor
Testu 10
1.Contractul de transport de personae.
1.1.Notiune si caracterele juridice ale contractului de transport de personae.
Prin contract de transport de personae o parte (transportator) se oblige fata de
cealalta parte (pasager) sa o transporte impreuna cu bagajele ei iar cealalta parte se
oblige sa plateasca remuneratia convenita.
Caractere juridice>
-caracter consensual;-sinalagmatic;- cu titlu oneros;-comutativ;
1.2.Caracterizati dr. calatorului in contractul de transport de persoane.
Caltorul are dreptul:
a) s fie nsoit de un copil n vrst de pn la 7 ani inclusiv, care va cltori
gratuit dac nu ocup un loc aparte pe scaun; iar n cazul cnd este nsoit de civa
copii cu vrste de pn la 7 ani inclusiv, pentru fiecare copil, n afar de unul
transportat gratuit, s achite 50% din costul total al cltoriei pasagerului matur, cu
dreptul de a ocupa un loc separat. Costul cltoriei pentru copiii cu vrste de la 7 la
10 ani inclusiv este achitat n mrime de 50% din preul deplin al cltoriei

pasagerului matur, avnd dreptul a ocupa un loc separat pe scaun. Pentru cltoria
copiilor n vrst de peste 10 ani se achit tariful deplin;
b) s restituie biletul n casa de bilete pn la plecarea autobuzului i s primeasc
suma achitat n cazul plecrii autobuzului cu o ntrziere mai mare de o or sau n
cazul n care pasagerului nu i s-a acordat locul indicat pe bilet sau i s-a acordat un
loc de clas mai mic dect cea pentru care i-a fost vndut biletul;
c) s nnoiasc documentele de cltorie, achitnd suplimentar 25% din costul
biletului, sau s-i recupereze costul cltoriei minus 25% din costul biletului n
cazul ntrzierii la autobuz n decursul a 3 ore, iar n cazul ntrzierii din motive de
boal sau din cauza unui accident - n decursul a 72 de ore din momentul plecrii
autobuzului. Pentru nnoirea biletului de cltorie n cazul ntrzierii cu peste 72 de
ore, pasagerul depune o cerere n scris pe numele efului autogrii (staiei auto),
anexnd documentele ce confirm mbolnvirea sau producerea accidentului;
d) s-i recupereze costul deplin al cltoriei minus comisionul achitat pentru
vnzarea preliminar a biletului la restituirea biletului n casa de bilete cu cel puin 2
ore pn la plecarea autobuzului, iar la restituirea biletului dup acest termen, ns
cu cel puin 15 minute pn la plecarea autobuzului, s-i fie rambursat costul
cltoriei cu reinerea a 15% din costul biletului i a comisionului achitat pentru
vnzarea preliminar a biletului;
e) s transporte contra plat, la tariful stabilit, bagaje n mrimile prevzute de
prezentul Regulament, animale (cini, pisici), animale mici i psri n cuti, cu
prezentarea actelor eliberate de serviciul veterinar al rii din care se transport
animalul (n cazul transporturilor internaionale) sau al Republicii Moldova (n
cazul transporturilor naionale) i cu condiia lipsei obieciilor fondate din partea
celorlali pasageri referitor la transportarea n salon a animalelor n cauz;
f) s declare valoarea bagajelor predate la transport, achitnd taxa stabilit;
g) s i se compenseze prejudiciul cauzat;
h) s obin gratuit i n timp util informaii complete despre serviciile de
transport, condiiile i modul de circulaie.
1.3.Stabiliti particularitatile juridico-civile ale contractului de tansport de
persoane in raport cu contractul de transport de marfuri.
In cazul contractului de transport de persoane ca subiecti apar pasagerul si
transportatorul in timp ce contractul de transport de marfuri are ca subiecti clientul,
carausul si destinatarul.Spre deosebire de contractul de transport de pasageri cel de
transport de marfuri necesita intocmirea scrisorii de trasura.In contractul de
transport de marfuri incarcarea si descarcarea acestora poate fi facuta de catre un
tert in interesul destinatarului, in timp ce la contractul de transport de persoane
pentru imbarcarea sau debarcarea aceestora nu necesita astfel de prevederi.In cazul
contractului de transport de persoane carausul nu are atitea dr. cite le are in cazul
transportului de marfuri(dr. de retentie asupra incarcaturii de care dispune
carausului).Deasemenea nu are atitea obligatii ca in cazul transportului de
marfuri(sarcina probatiunii, prezumtia perderii incarcaturii).Contractul de transport

de persoane se confirma printrun bilet iar cel de marfuri prin scrisoare de

trasura.Contracftul de transport de persoane este unul consensual incheinduse prin
simplu acord al partilor in timp ce cel de marfuri este real in cazul transportului pe
cale ferata potrivit caruia acesta se incheie numai la predarea marfii pentru
transport.Prin contractul de transport de persoane are loc deplasarea persoanelor
dintrun loc in altul in timp ce la cel de marfuri are loc transportarea
marfii(incarcaturii) dintrun loc in altul.
2.Contractul de v-c.
2.1.Care sunt cerintele legale referitor la pretul contractului de v-c.Poate oare
servi drept temei de declarare a nulitatii contractului motivul invocat de
reclamant referitor la ( neseriozitatea pretului)
Cerintele referitoare la pret si sunt stabilite in CC si anume ca pretul trebuie sa fie
exprimat in bani determinati sau determinabili.ca temei de declarare a nulitatii
contractului, odata ce pretul este exprimat in bani si determinat nu poate servi ca
motiv neseriozitatea pretului.
2.2.Ce trebuie sa intreprinda Efros pentru apararea dr. sale.Care sunt conditiile
inaintarii actiunii de evictiune.
Pentru apararea dr. sale Efros trebuie sal atraga in calitate de copirit pe Postu si
poate opune tertului toate exceptiile care lear fi putut opune Postu.Neatragerea lui
Postu in calitate de copirit il elibireaza pe acesta de raspundere fata de cumparator
daca va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea cumparatorului.
Pentru inaintarea actiunii de evictiune terta persoana trebuie sa dispuna de un dr.
asupra bunului ce sa nascut inaintea incheierea contractului de vinzare
cumparare.Deasemenea cumparatorul nu trebuia sa stie despre existenta dr. asupra
bunului, obiect al v-c, de care dispune terta persoana.
2.3.Oferiti solutia legala.
In situati data Efros este cumparator de buna-credinta deoarece la cumpararea
bunurilor mobile se prezuma ca exista si acordul sotiei(sotului). Faptul ca
televizorul era proprietate excluziva a sotiei acesta nu avea de unde sa stie.Astefel,
Efros este obligat sal atraga in calitate de copirit pe Postu si sa opuna exceptiile pe
care ultimul le poate opune fata de tert.Asadar vinzatorul repara prejudiciul cauzat
cumparatorului.Odata ce Efros este de buna credinta acesta nu va raspunde fata de
terta persoana ci vinzatorul va fi cel ce va repara prejudiciul cauzat asfel.
3.Notiuni despre contractul de renta.
3.1.Definiti notiunea contractului de renta si enumerati caracterele juridice alle
acesteia.
Renta se constiutue printrun contrac in baza caruia o parte( debirentier) se obliga
sa plateasca periodic cu titlu gratuit sau oneros o redeventa celelalte
parti( credirentier).
Caracterele juridice:

-consensual;-sinalagmatic;--aleatoriu; cu titlu gratuit(unilateral obligational) sau

oneros(translativ de proprietate); -cu executare succesiva.
3.2.Determinati particularitatile contractului de renta referitor la partile lui,
obiect, forma si termen.
In cazul contractului de renta parti sunt debirentier ( care se obliga la achitarea
redeventei) si credirentier(benificiarul rentei).Credirentier pot fi orice persoane
fizice cu capacitatea necesara si numai organizatiile comerciale.Debirentier in cazul
rentei gratuite poat fi persoane fizice precum si organizatiile necomerciale.Renta
poate fi instituita in favoarea unui tert care devine credirentier, iar cel ce instituie
renta se numeste constituitor, iar cu titlu oneros debirentier pot fi si societatile
comerciale.
Obiectul material al rentei este redeventa care urmeaza a fi achitata de debirentier
si respectiv bunul transmis de credirentier.Specific este ca redeventa poate fi platita
in natura.
Forma contractului ceruta de lege este cea autentificata notarial.
Contractul de renta poate fi incheiat pe un termen determinat si
nedeterminat.Renta viagera termenul acesteia este limitat prin durata vetii unei sau
mai multor persoane.Specific este prevedera ca daca nu se poate stabili cu
certitudine termenul contractului acesta se considera incheiat pe durata vetii
credirentierului.
3.3.Delimitati contractul de renta de:
-contractul de intretinere pe viata:
1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in
scris,numai daca pentru instrainarea bunului se cere respectarea formei autentice,
contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru
valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa
cit si autentificarea ei notariala.
2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu
conditia intretinerii pe viata
3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea
bunului cu conditia intretinerii pe viata
4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi
numai persoana fizica spre deosebire de renta unde poate fi si persoana juridica
5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata
intotdeauna este limitat de durata vetii benificiarului in timp ce la renta pe linga
limitarea data termenul poate fi determinat
6)deasemenea ca dobinditor la contractul instrainartii bunului cu conditia intretinerii
pe viata persoana juridica nu poate fi.
-de contractul de donatie sub forma de plati periodice
1)in cazul contractului de donatie sub forma de plati periodice acesta obligatie
inceteaza odata cu decesul donatorului daca in contract nu este prevazut altfel,iar in

cazul rentei decesul debirentieruluiobligatia lui trece la succesorii care au mostenit

bunul.
2)contractul de renta necesita autentificare notariala , fapt ce nu este prevazut la
donatia cuplati periodice cu exceptia promisiunii de a dona in viitor
3)contractul de donatie cu plati periodice parti ale acestuia nu pot fi persoane
juridice cu scop lucrativ, in cazul rentei cu titlu oneros parti ale rentei pot fi
persoane juridice cu scop lucrativ.
4)in cazul donatiei exista prevederi speciale si anume dr. donatorului de a cere
restituirea bunului donat pentru ingratitudinea din partea donatarului, prevederi de
care debirentierul nu se bucura.
5)in cazul donatiei apare rezolutiunea contractului spre deosebire de renta unde
functioneaza rezilierea contractului iar rezolutiunea se aplica numai
debirentierului(acesta avind obligatia de a restitui bunul primit credirentierului),
daca in contract nu este prevazut altfel.
Testu 11
1.Elementele contractului de mandat
1.1.Descrieti elementele contractului de mandat .
Partile
ca elemente a contractului de mandat apare mandatarul si
mandantul.Mandatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina deoarece
acesta in actele pe care le incheie in numale sip e contul mandantului trebuie sa
manifeste un onsimtamint valabil exprimat(sa provina de la o persoana cu
discernamint si cu intentia de a produce efecte juridice). Legislatorul scoate n relief
calitatea specific a mandatului ca form juridic de intermediere.Mandatarul este
persoana inputernicita de catre mandant de a incheia acte juridice in numele sip e
contul mandantului.Mandant este persoana care inputerniceste oalta persoana
(mandatar) de a o reprezenta la incheierea de acte juridice si de actiona in numele
si pe contul mandantului, indreptate spre aparitia, modificarea si stingerea dr. si
oblig.civile.
Obiectul.Mandatul are ca obiect reprezentarea mandantului la incheierea de acte
juridice de catre mandatar , adica savirsirea de catre mandatar actiunilor juridice in
numele sip e contul mandantului.Astfel obiectul contractului de mandate il
formeaza serviciile juridice de reprezentare care nu pot fi materializate.Acesta
trebuie sa fie licit, adica actiunile pe care trebuie sa le savirseasca mandatarul in
vederea incheierii actelor juridice nu trebuie sa depaseasca limitele legii.Obiectul
trebuie sa fie o prestatie posibila care presupune posibilitatea executarii mandatului
in mod obisnuit.
Pretul ca element al contractului de mandate apare numai cind e vorba de
mandatul oneros ce reprezinta remunerarea primita de mandatar de la mandant.

Termenul contractului se stabileste de catre parti in functie de perioada necesara

executarii mandatului si de particularitatile acestuia sau se incheie un contract pe un
termen nedeterminat.
Forma mandatului este cea scrisa.In vederea oferirii tertilor posibilitatii
verificarea a limitelor imputernicirilor oferite de catre mandant mandatarului.In
practica mandatul se exteriorizeaza printrun inscris constatator cu denumirea de
procura.Mandatul trebuie sa fie autentificat notarial.
Continutul mandatului reprezinta dr.si oblig. pe care le au partile.
1.2.Delimitati mandatul general de mandatul special si de reprezentare.
. Legislatorul denumete n funcie de volumul de mputerniciri mandatul
special i mandatul general.
Mandatul general se perfecteaz pentru toate aciunile posibile de reprezentare
ale mandatarului, i este necesar formularea mputernicirilor reprezentantului. n
calitate de exemplu putem aduce mandatul eliberat de ctre o persoan juridic
conductorului filialei sau reprezentanei sale, sau persoanei ce presteaz servicii
juridice. In timp ce mandatul special const n faptul posibilitii svririi de ctre
mandatar a unor categorii stricte (anumite) de acte juridice, care constau n
acoperirea unei operaii juridice (ncheierea unui contract de antrepriz capital) sau
pentru anumite operaii determinate (de acelai gen), ca de exemplu, mputerniciri
pentru perfectare tuturor tipurilor de prestri servicii. Mandatul special urmeaz s
fie expres determinat n contract sau n procur.
Reprezentarea este acel procedeu prin care o persoan, numit reprezentant,
ncheie un act juridic n numele i pe seama altei persoane, numite reprezentat,
astfel nct efectele actului se produc direct i nemijlocit n persoana i patrimoniul
acesteia din urm.
Astfel reprezentare se clasifica in:legala si conventionala.
Reprezentarea este legal atunci cnd legea mputernicete o persoan s
svreasc anumite acte juridice n numele i pe seama altei persoane. n aceast
ipotez, cazurile i ntinderea mputernicirilor reprezentantului sunt determinate
prin lege.
Reprezentarea este convenional cnd mputernicirea se acord de ctre
reprezentat reprezentantului printr-un contract. Exemplul tipic de astfel de
reprezentare l constituie mandatul.
Reiesind din acestea se constata ca reprezentarea este o notiune mai larga care
cuprinde pe linga reprezentarea legala si mandatul.
1.3.Comparati elementele contractului de mandat cu elementele contractului de
intermediere.
In contractul de mandat parti sunt mandantul si mandatarul iar in contractul de
intermediere parti sunt clientul si intermediarul .Intermedierul avind menirea de a
mijloci incheierea de acte juridice dorite de catre client,iar mandatarul in cotractul
de mandat este persoana imputernicita de a incheia acte juridice in numele si pe
contul mandantului.

Obiectul contractului de mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare in

timp ce obiectul contractului de intermediere reprezinta totalitatea actiunilor
intermediarului indreptate spre facilitarea incheierii contractului dorite de catre
client cu tertul(studiul pietii si alte activitati de marketing, identificarea tertilor care
sunt potentiali contractanti cu clientul, etc).
Dupa prt contractul de intermediere se deosebeste prin faptul ca clientul plateste
remuneratie intermediarului in dependenta de rezultatul obtinut(oblig. de rezultat)
in timp ce mandatul poate fi si gratuit.Nu se neaga faptul ca remuneratia la
contractul de intermediere poate fi stabilita intro suma fixa sau in dependenta de
valoarea obiectului contractului.
In cazul contractului de intermediere este suficienta forma scrisa fara a fi
autentificata notarial ca in cazul mandatului.
Termenul poate fi determinat sau nedeterminat la contractul de intermediere ca si
in cazul contractului de mandate.
Contractul de intermediere este unul sinalagmatic intotdeauna instituind dr. si
oblig. reciproce interdependente , correlative pentru ambele parti iar contractul de
mandat cu titlu gratuit este unilateral cu exceptia mandatului oneros.
2.Contractul de schimb.
2.1.In ce forma trebuie incheiat contractul de schimb a apartamentelor
Deoarece apartamentele fac parte din categoria bunurilor immobile pentru a
caror instrainare se cere forma scrisa autentificata notarial si contractul sa fie
inregistrat in registrul bunurilor immobile aceeasi regula se aplica si la contractul de
schimb
2.2.In ce masura regulile vinzarii se aplica contractului de schimb?
Asupra contractului de schimb se aplica in mod corespunzator regulile de
vinzare cumparare daca aceste norme nu intra in contradictie cu esenta schimbului
si cu regulile specifice aplicate contractului de schimb
2.3.Ce consultatie trebuie sa oferiti partilor.
In cotractul de schimb este necesar de a indica valoarea fiecarui bun schimbat.IN
cazul nostru, este necesar de a fi indicata valoarea apartamentelor, fapt necesar
pentru ase vedea daca intre apartamentele schimbate exista vreo diferenta de
valoare, iar in caz de existenta a unei diferente, care se numeste sulta, aceasta
trebuie compensata printro suma de bani proportionala diferentei. ...
3.Contractul de transport maritim.
3.1.Notiunea contractului de transport maritim
3.2.Caracterizati conosamentul, stabiliti functiile lui.
3.3.Stabiliti deosebirile si asemanarile dintre contractul de transport propriu zis si
contractul de navlosire
Test 12

1Continutul contractului de renta

1.1Enumerati obligatiile debirentierului
Debirentierul are obligatie de a plati redeventa. O alta obligatie este ca
debirentiereul suporta si riscul pierderii sau deteriorarii fortuite. Acesta nu poate sa
renunte in mod unilateral la executarea propriilor obligatii restituind bunul primit,
chiar daca a renuntat la ratele de renta platite, deasemenea de a instraina, a ipoteca
greva in alt mod bunurile primate de le persoana care a constituit renta.Rezilierea
contractului de renta in cazul contestarii acestuia de catre un tert, debirentierul are
obligatia de a restitui bunul primit credirentierului,
1.2Care este modalitatea de asigurare a executarii obligatiilor debirentierului in
cadrul contractului de renta? Ce poate intreprinde credirentierul in cazul
neexecutarii contractului de catre debirentier?
Modalitatea de executare a obligatiilor debirentierului in contractul de renta este
faptul ca asupra lui se rasfring, in caz de reziliere, efectele rezolutiuunii, adica
debirentierul este obligat se restituie bunul primit de la credirentier fara a-I fi
restituita prestatia acestuia facuta in fovoarea credirentierului. In caz, de
neexecutare a contractlui de renta de catre debirentier, credirentierul poate rezilia
contractul, asfel acesta primeste bunul de la debirentier fara ai restitui prestatiile
facute de acesta in favoarea sa.
1.3.Este oare dator crederentiere sa garanteze debirentiere de evictiune si de
viciile bunului transmis.Argumentati raspunsul.
Lefislatia civila a RM referitoare la contractul de renta nu da raspuns expres la
aceasta intrbare insa in literature de specialitate se sustine ca transmitind un bun in
proprietate in schimbul redeventei, credirentierul este obligat sal transmita liber de
vicii materiale si juridice.Respectiv ca si vinzatorul , credirentierul datoreaza
garantii de evictiune si de viciu.Cu toate ca in contractul de renta garantia de
evictiune si de vicii nu este prevazuta expres si luind in consideratie faptul ca in
legislatia civila analogia legii se permite, prevederile de garantie, de evictiune si de
viciu prevazute la contractul de v-c se pot aplica in mod similar si contractului de
renta.
2. Contractul de donaie.
2.1. n spe, avea dreptul donatorul s revoce donaia? Este oferul donatorului
persoan apropiat?
In speta data donatorul are dr. sa revoce donatia deoarece CC prevede ca donatia
poate fi revocata daca donatarul a atentat la viata donatorului sau a unei rude
apropiate a acestuia, daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau
fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava sau daca
refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului intretinerea datorata.In situatia
noastra soferul donatorului poate fi o persoana apropiata, adica una de care
donatorul este legata sufleteste, iar daca intre sofer si donator nu exista relatii de
rudenii,adica soferul nu este o ruda apropiata

donatorului, atunci faptul ca B la batut pe sofer nu constituie un temei de revocare a

donatiei , ci temei de revocare a donatiei constituie ca B la insultat pe A, situatie ce
atesta o ingratitudine fata de donator.
2.2.Cum are loc revocarea donatiei.
Daca donatia este revocata se poate cere restituirea bunului donat.Revocarea
donatiei poate fi facuta doar in decursul unui an din momentul in care cel indreptatit
sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare.
2.3.Solutionati litigiul in esenta
In situati noastra bunul donat de catre A lui B va fi revocat de catre acesta pe motiv
de ingratitudine fata de donator fapt prevazut in CC.Faptl ca B la insultat pe A si la
batut pe soferul acestuia peste un an din momentul donatiei nu permite invocarea
prevederilor CC referitoare la faptul ca revocarea donatiei poate fi facuta doar in
decursul unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de
motivul de revocare,deoarece termenul de prescriptie de un an incepe a curge din
momentul in care donatorul a luat cunostinta de motivul de revocare,adica de
actiunile de ingratitudine ale donatarului , dar nu din momentul efectuarii
donatieiAstfel instanta de judecata va da cistig de cauza donatorului incit acesta sasi
revoce bunul transmis prin donatie donatarului.
3.Efectele contractului de leasing.
3.1.Enumerati obligatiile locatorului.
Locatorul este obligat:
a) sa nu intervina n alegerea bunului si/sau a vnzatorului (furnizorului) facuta de
locatar daca contractul de leasing nu prevede altfel;
b) sa coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vnzare-cumparare
(furnizare) a bunului;
c) sa nu opereze modificari n contractul de vnzare-cumparare (furnizare) fara
acordul locatarului;
d) sa dea locatarului contra plata bunul sau n posesiune si folosinta temporara;
e) sa ncheie, din nsarcinarea locatarului, contract de vnzare-cumparare (furnizare)
cu vnzatorul (furnizorul), sa plateasca pretul bunului si sa ncredinteze locatarului
executarea obligatiilor sale privind receptionarea bunului, formularea cerintelor care
izvorasc din acest contract daca contractul de leasing nu prevede altfel;
f) sa primeasca bunul la expirarea contractului de leasing daca locatarul nu-si
exercita dreptul de a achizitiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi
contractul conform prevederilor prezentei legi;
g) sa garanteze locatarului folosinta linistita a bunului;
h) sa respecte dreptul locatarului de a opta pentru achizitionarea bunului,
prelungirea contractului ori restituirea bunului.
3.2.Caracterizati obligatiile locatarului.
Locatarul este obligat:

a) sa prezinte locatorului informatii referitoare la bun si/sau la vnzatorul

(furnizorul) lui n vederea ncheierii unui contract de vnzare-cumparare (furnizare)
daca contractul de leasing nu prevede altfel;
b) sa execute obligatiile de receptionare a bunului si de formulare a cerintelor ce
rezulta din contractul de vnzare-cumparare (furnizare) daca contractul de leasing
nu prevede altfel;
c) sa informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de
vnzare-cumparare (furnizare);
d) sa asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, mentinerea n
stare de functionare si folosirea lui numai n conformitate cu clauzele contractuale;
e) sa suporte toate cheltuielile de transport, receptie, montare, demontare,
exploatare, ntretinere, pastrare, deservire tehnica, reparatie, asigurare a bunului,
precum si alte cheltuieli aferente, daca contractul de leasing nu prevede altfel;
f) sa plateasca ratele de leasing n modul si n termenele stabilite n contractul de
leasing;
g) sa permita locatorului verificarea periodica a starii bunului si a modului de
exploatare a bunului obiect al contractului de leasing;
h) sa l informeze pe locator n timp util despre orice tulburare a dreptului de
proprietate venita din partea unui tert;
i) sa restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul n starea
stipulata de contract, lundu-se n considerare uzura normala, n cazul n care nu-si
va exercita dreptul, prevazut de prezenta lege, de a achizitiona bunul cu titlu de
proprietate sau de a prelungi contractul.
Potrivit regulilor CC locatarul are dr. de a allege atit bunul care urmeaza sa fie
cmparat si urmeaza sa fie cumparat si dat in leasing cit si vinzatorul bunului
beneficiind de acest dr. locatarul, totodata perde dr. de a inainta pretentii locatorului
in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre vinzator.Tinind cont de
faptul ca vinzatorul transmite bunul direct locatarului acesta va fi indreptatit sa
exercite dr. cumparatorului aparute din contractu de v-c dintre locator si vinzator.
Cu exceptia dr. de a rezolvi sau modifica contractul pentru a caror reziliere locatarul
trebuie sa obtina acordul locatorului.
Din momentul preluarii posesiunii locatarul isi asuma toate riscurile pentru
pierderea bunului inclusive in cazul fortei majore, deasemenea suporta cheltuielile
de intretinere si reparare a bunului.Locatorul care are obligatia de asigura
locatarului folosinta bunului pe tot timpul locatiunii in situatia in care nu mai poate
asigura din motive fortuite, folosinta, acesta nu mai suporta riscul
contractului.Riscul va fi suportat de locatar el fiind obligat sa continuie platile de
leasing.
3.3.Stabiliti corelatia dintre:
-dr. de proprietate asupra bunului ce formeaza obiectul contractuluide leasingsarcina suportarii riscului pierii fortuite a acestuia :

Potrivit regulilor generale riscul pieirii fortuite a bunului il suporta proprietarului.In

cazul contractului de leasing locatarul poate obtine dr. de proprietate asupra bunului
la expirarea contractului de leasing, in cazul in care, exercitindusi dr. la obtiune
locatarul cumpara bunul respectiv.Deasemenea potrivit prevederilor CC si a legii
cu privire la leasing locatarul isi asuma, din momentul preluarii posesiunii, toate
riscurile pentru pieirea bunului, inclusive cele datorate unei forte majore(daca
partile prin contract nu au derogat de la prevederile legale).Astfel in cazul
contractului de leasing locatarul ne fiind proprietar al bunului suporta toate risurile
pentru pieirea bunului. Locatorul si mentine dreptul de proprietate asupra bunului
dat locatarului n posesiune si folosinta temporara.Riscul distrugerii, al pierderii sau
al deteriorarii accidentale a bunului se transfera locatarului n momentul n care
acesta preia bunul daca contractul de leasing nu prevede altfel. Din acest moment,
locatarul poarta raspundere pentru orice prejudiciu suferit de locator. Daca locatarul
executa contractul de leasing, locatorul sau un tert nu poate pretinde la bun, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege sau de contract.
-alegerea bunului si a vinzatorului de catre locatar-raspunderea locatorului
pentru neexecutarea obligatiilor de catre vinzator
Potrivit legislatiei in vigoare locatarul are dr. sa aleaga independent bunul si/sau
vnzatorul (furnizorul) ori sa ncredinteze locatorului aceasta alegere.Daca bunul
si/sau vinzatorul sint alese de catre locator atunci acesta raspunde in cazul in care
vinzatorul nusi executa obligatiile contractuale, in schimb daca locatarul isi
exerrcita dr. de a allege bunul si/sau vinzatorul atunci locatorul nuraspunde pentru
neexecutarea obligatiei de catre vinzator.Totodata partile contractului de leasing
potrivit prevederilor CC pot prevedea si o alta situatie dupa vointa.
-opozabilitatea efectelor contractului-exercitarea de catre locatar a dr. rezultate
din contractul de vinzare cumparare incheiate intre locator si vinzator:
Contractul de v-c incheiat intre vinzator si locator produce efecte atit intre parti cit
si in raport cu tertele personae.Astfel locatarul nefiind parte la contract exercita dr.
rezultate din contractul de v-c incheiate intre locastor si vinzator.Potrivit
prevederilor CC vinzatorul bunului este obligat direct fata de locatar pentru garantii
legale sau conventionale inerente unui contract de v-c.In situatia cauzarii unui
prejudiciu locatarul nu va putea sa ceara repararea prejudiciului de la vinzator daca
pentru acelasi prejudiciu vinzatorul a raspuns in fata locatorului deoarece vinzatorul
nu raspunde in fata locatorului si a locatarului pentru acelasi prejudiciu.
Test 13
1. 1

1Prin contr.de expeditie o parte(expeditor) se oblige pe contul si in numele celeilalte parti(lient)sau in nume
propriu sa incheie un contr.de transport sis a efectueze actele necesare in vederea efectuarii transportarii iar
clientul se oblige sa achite remuneratia convenita(comision).
Caracterele juridice:
-consensual deoarece se considera inchiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor
esentiale.clauzele esentiale ale contr.de expedtie sunt cele cu referire la obiect si la marimea remuneratiei.

-sinalagmatic deoarece naste obligatii corelative pentru ambele parti.

-comutativ ,cu executare succesiva.
1.2Drepturile si obligatiil expeditorului
Expeditorul este obligat sa indepliniasca exact indicatiile clientului-atunci cind respectarea indicatiilor impedica
transportareaeconomica a marfii expeditorul trebuie sa aduca la cunostiinta clientului despre acest fapt..atunci
cind clientul insista asupra indicatiilor sale expeditorul trebuie sa le respecte dar riscurile leva suporta clientul.
Obligatia de asigurare a incarcaturii - aceasta oblgatie a expeditorului survine in cazul cind clientul remite o
indicatie,insa nu inseamna daca lipseste indicatia bunurile vor fi expediate fara a fi asigurate.expeditorul este
obligat sa efectueze asigurarea incarcaturii la discretia sa prin alegerea libera si neconditionata a companiei de
asigurare.
Expeditorul organiziaza transportarea marfurilor insa fara ca sa efectueze el deplasarea lor la destinatieodata cu
inchierea contr.de transport expeditorul este obligat sa comunice instructiunile pentru deplasarea marfii.
Dreptul expeditorului de a efectua transportul cu forte proprii-permite expeditorului sa execute el insusi
transportul activind in postura de caraus.
1.3 Stabiliti asemanari si deosebirii dintre contractual de expeditie si alte institutii
Asemanari cu contr. de transport:1.au aceleasi caractere:oneros ,sinalagmatic,consensual
2) ambele sint contr de prestari servicii...3) forma scrisa...4)ambele trebuie sa contina adresa partilor, obiectul
contr.,dr-le si oblig-le partilor,cumulul partilor pt transporturi,raspundrea partilor, alte clauze convenite de parti
deosebiri
1) calitatea speciala a partilor :la contr. de transport-caraus transpotator , pasager sau client... la contr de
expeditie-expeditor, client...
2)obiectul contractului
la expeditie- prestarea unui complex de servicii indreptate spre organizarea transportarii marfii
la transport-deplasarea in spatiu a marfii si predarea ei destinatarului
asemanari cu contr.de mandat
2)caracterele sinalg., consensual.oneros(in cazurile prevazute de lege)
1)termenul ambelor contr poate fi determinat sau nedeterminat. deosebirile
1)forma contr...la contr de expeditie-scrisa;;la mandat-se inkeie prin simplul acord de vointa a partilor
2)obiectul contr. ..la expeditie-totalitatea actelor juridice si materiale pe care se obliga sa le inkeie/ intreprinda
expeditorul pt a a asigura efectuarea transportarii marfiia al partior.
2speta
2.1 ---Cuantumul chiriei nu poate fi mai mic decit cuantumul minim al chiriei calculat conform legii bugetului
de stat .
2.2---legea cu privire la intreprinderile de stat in art 3 al 4 intreprinderea nu poate fara acordul fondatorului sa
dea in arenda,gaj,etc.
2.3---Este nevoe de acordul fondatorului-ministerului agriculturii.
3.1) consumator-orice subiect de drept civil care prucura bunul pt satisfacerea necesitatilor personale.
3.2Informarea consumatorilor despre produse se facein mod obligatoriu prin indicarea caracteristicilor care se
inscriu pe produs,pe eticheta ambalaj sau in cartea tehnica.se interzice plasarea pe piata aproduselor in lipsa
informatiilor complete veridice si complete.producatorul trebuie sa prezinte informatii despre denumirea
produsului,sa indice adresa acestuia ,masa ,volumul,compozitia,eventuali tiscuri,modul de utilizare,de
conservare,ect.pretul trbuie indicat la vedere intr-o forma clara si explicita
In caz de neexecutare a acestei obligatii vinzatorului I se aplica o amenda in marimea costului produsului,dar nu
mai putin de 270 uc.
3.3Termenul de garantie-perioada de timp care curge de la data achizitionarii produsului,in acest termen
produsul isi pastreaza caracteristicileiar producatorul,vinzatorul,prestatorul isi asuma remedierea sau inlocuirii
produsului daca deficientele nu sunt imputate consumatorului
TERMENUL DE VALABILITATE-perioada de timp stabilita pentru produse perisabile sau in scurt timp
devine daunator sanatatii.in acest termen produsul isi pastreaza caracteristicele cu conditia resp.regulilor de
transp,manipulare,depozitare,pastrare,utilizare si consum.
Durata de functionare-perioada de timp stab de producator pentru produse de folosinta indelungata in cadrul
careia produsele trebue sasi mentina car specificcu cond resp regulilor de
transport,manipulare,depozitare,pastrare,exploatare..

Testul nr. 14

Pentru examenul de curs la disciplina Drept civil, partea special

1. Coninutul contractului de mprumut.
1.1. Enumrai drepturile i obligaiile prilor n cadrul contractului de mprumut;
In cadrul contractului de imprumut conform codului civil parti ale acestui contract
sunt: o parte este imprumutatorul ce apare ca subiect tsinut sa transmita o suma de
bani sau bunuri fungibile pe care sa obligat sa le transmita celei late parti ce apare
ca subiect in calitate de imprumutat. Acesta la rindul sau este obligat sa restitue
banii in aceiasi suma sau bunurile de aceeasi calitate si acelasi gen la expirarea
termenului pe care ea fost date. Partilor la rindul lor ii revin atit drepturi cit si
obligatii aceste prevad si caracterul sinalagmatimc adica egalitatea intre partii in
drepturi si obligatii. Imprumutatorului ii apartine dreptul de a transmite bunul
prevazut de contract cit si de a renuntsa la transmiterea bunului la care a fost obligat
sal transmita dar doar conform art.870 cod civil sau cind exista premise suficiente
pevazute pentru astfel de situatii. Imprumutatorului ii apartine dreptul de a cere
dobinda privazuta ce reese din contract si restituirea imprumutului conform
prevederilor art.644 cod civil. In ceea ce priveste obligatiile lui este obligat de a
treansmite bunurile ce sunt stipulate in contract in aceiasi cantitate si de acel gen
asupra carui au convenit. La cererea imprumutatului sa elibereze chitansta de
restituire a datoriei sau a dobinzei.Imprumutatului ii revin dreptul de a primi bunul
transmis de catre imprumutator, de a cere chitansa pentru restituirea imprumutului
de a inainta pretentii cu privire la cantitatea sau calitatea bunului ce urmeaza sal
preea , in obligatii principala de restituire a bunurilor ce constitue obiectul
contractului, de a reintoarce imprumutul in aceiasi cantitate si aceiasi calitate si
acelasi gen fara intirzieri doar daca ii permite conform contractului sau
imprumutatorul
1.2. Evideniai particularitile mprumutului oferit de lombard i de asociaiile de
economii i mprumuturi;
Lombardul apare ca o institutie de credituri care acorda imprumuturi garantate cu
obiecte sau titluri de valoare. Lombardul acorda imprumuturi monetare care sunt
isotite de dobinde stipulate ce valoreaza in unele situatii asupra persoanelor fizice si
juridice.Dar si asociaiile de economii i mprumuturi ce apare ca organizatii sau
grup organizat cu un scop bine intarit ce de asemenea acorda imprumuturi monetare
si care sunt insotite de dobinzile inaintate ce de asemenea se difera intre subiectii
carora se acorda acestea imprumuturi, asociaiile de economii i mprumuturi
necesita acel gaj sau obecte si titluri de valoare ca garant doar in cazuri si condiile
prevazute pentru oferirea imprumutului.
1.3. Care sunt eventualele dificulti ce pot aprea la aplicarea normei legale care
stabilete relaia dintre mrimea dobnzii n contractul de mprumut i rata de
refinanare a BNM. Propunei varianta optim a normei care reglementeaz
mrimea dobnzii i argumentai.

.......................................................................................................................................
...................
2. Contractul de vnzare-cumprare.
A ia vndut lui B un ceas la preul de 500 lei. La momentul ncheierii contractului B
ia pltit lui A 100 lei, restul sumei urmnd s o achite peste 3 zile. Prile au
convenit c pn la momentul achitrii integrale a preului ceasul se va pstra la
vnztor.
Din motiv c B nu s-a prezentat dup ceas timp de 2 sptmni, A ia vndut
ceasul lui C. Ulterior s-a prezentat B i a explicat c nu a putut lua ceasul n termen
din motiv de boal. Aflnd c A ia vndut ceasul lui C, B a solicitat restituirea
sumei de 100 lei (considernd-o drept arvun) n mrime dubl i executarea
contractului n natur, prin transmiterea ceasului. Din motiv c a a fost de acord s
restituie numai suma de 100 lei, B a depus aciune prin care a cerut de la A
restituirea sumei de 200 lei, iar de la C transmiterea ceasului.
2.1. Care sunt exigenele legale referitor la forma contractului de vnzarecumprare i a nelegerii cu privire la arvun?
2.2. A dobndit sau nu B dreptul de proprietate asupra ceasului? Avea dreptul A s
vnd ceasul lui C?
2.3. Soluionai litigiul n esen.
2.12.2 B nu a dobindit dreptul de proprietate asupra ciasuliu in motiv ca el na
achitat suma convenita si nu ia fost transmis de catre A ciasulin proprietate. Nu era
in drept sa vinda ciasul A lui C in primul rind el a primit arvuna dar arvuna coform
art.631cod civil este un semn de confirmare de inchiere a contractului sau este
considerata ca avans.
2.3
3.Elementele contractului de locaiune.
3.1.Definii obiectul contractului de locaiune;
Obiectul contractului de locatiune poate fi un bun individual determinat
neconsumtibil,adica cel care nu se distruge sau nu se consuma prin folosinta
conform destinatiei deoarecefolosinta temporara presupune restituirea lor dupa
incetarea contractului.
3.2
3.3
Test 15
1.1 notiunea contr.de imprumut si caracterele lui juridice
Contr.de imprumut o parte imprumutator se oblige sad ea in proprietate celeilalte
parti imprumutatul banii sau alte bunuri fungibile iar acesta se oblige sa restituie
banii in aceiasi suma sau bunuri de acelasi gen calitate si cantitate la expirarea
termenului pentru care i-au fost date.
Caracterile juridice

-consensual,sinalagmatic,titlu gratuit,translativ de proprietate

1.2 Elementele contr. de imprumut
Partile contr.sunt imprumutatorul si imprumutatul.deoarece contract.este translativ
de proprietate imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea respective- sa
indeplineasca conditiile cerute de lege pentru actele de dispozitie sis a fie
proprietarul bunului care formeaza obiectul contractului.
Imprumutatul trebuie sa aiba siel capacitatea sis a indepineasca conditiile cerute de
lege pentru acte de dispozitie .Aceasta cerinta se explica prin faptul ca acesta va
fiobligat dupa consumarea bunurilor imprumutate sa restituie din patimoniulsau o
valoare echivalenta
Obiectul contr.-constituie banii sau alte bunurii fungibile
Pretul-denumit dobinda apare ca element al contract, numai atunci cind legea sau
contractual prevad plata ei
1.3delimtarea contr.de imprumut de contr.de comodat si locatiune
1)CONTR DE LOCATIUNEeste un contrce translativ de folosinta...,CONTR DE IMPRUMUT este un contr
tramslativ de proprietate
2) obiectul contr de locatiune-numai bunurile determinate individual si neconsumabile...OBIECTUL CONTR
DE IMPRUMUT- bunurile fungibile sau banii
3) contrc de lokatiune este cu titlu oneros...contr de imprumut este esetialmente gratuit
4) contr de lokatiune-termenul se incheie pe un termen de 1,3 sau 5 ani....contrc de imprumut- teremenul se
determina de catre parti adika este nedeterminat
3.1 Definirea sublocatiunii sicesiunii de locatiune
Un subiect specific al rap.de locatiune este sublocatarul acesta este persoana care ia in subchirie unele bunuri de
la locatar,oblig este acordul locatarului si proprietarului.
Cesiunea de locatiune-elib locatarului anterior de obligatii,cu exceptia cazului inkirierii unui alt bun decit un
imobil de locuit daca partile nu au convenit altfel.
3.2Caracterizarea conditiilor inprezenta caror este permisa sublocatiunea si cesiunea locatiunii.
conditiile in prezenta caora este permisa sublokatiunea:
a)existenta acordului locatorului
b) initial, pt a da bunul in sublokatiune,lokatarul este obligat sa-l informeze pe lokator despre intentia sa si sa
indice numele sau denumirea, adresa persoanei careia intentioneaza sa-i subinchirieze bunul
c) termenul contr de sublokatiune nu poate depasi termenul contr de lokatiune
d) daca locatorul nu consimte la sublokatiune, el este obligat sa comunice lcatarului in termen de 15 zile
motivate.In caz contrar, se considera ca a consimtit.

TEST 16
(1) 1.1. Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu

gratuit un bun in folosina celeilalte pri (comodatar), iar

aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului
pentru care i-a fost dat.
1.Este un contract real, deoarece pentru ncheierea lui fiind necesar att
realizarea acordului de voin, ct i predarea (tradiiunea) bunului care
formeaz obiectul contractului. De regul este un contract unilateral,
deoarece din momentul ncheierii nate obligaii numai pentru comodatar,
ns pe parcursul executrii contractului se pot nate obligaii i n sarcina
comodantului, dar asemenea obligaii nu se nasc din contract si din cauze

extracontractuale (gestiunea de afaceri, sau delictul civil).Este un contract

cu titlu gratuit. Acest caracter rezult expres din art. 859 CC: o parte
(comodant) d cu titlu gratuit un bun n folosina. acest caracter este unul
esenial care d posibilitate de a face o distincie clar dintre comodat i
locaiune, deoarece dac contractul de comodat presupune o remuneraie
din partea comodatarului pentru folosina bunului asemenea contract va fi
unul de locaiune ci nu comodatUn contract translativ de folosin i nu
translativ de proprietate. n temeiul contractului comodatarul dobndete
numai dreptul de folosin, devenind un simplu detentor precar, obligat la
napoierea lucrului.caracter consensual-fiind valabil inkeiat prin acord
partilor.
1.2.elem contr sunta.partile.comodantul-pers care remite bunul.comodatar-pers careia i se
remite bunulcu titlu de propr.calitatea de comodatar cit sh comodant o poat
avea orice pers fizika/jur.legea nu prevede careva restriktii.
b.obiect- Comodatul poate avea ca obiect numai bunurile nefungibile,
individual determinate, deoarece ele urmeaz a fi restituite n natur, n
individualitatea lor. Bunurile nefungibile sunt acelea care n executarea
unei obligaii nu pot fi nlocuite cu altele trebuind predate n natur, iar
lucrurile neconsuptibile sunt acelea care pot fi folosite n mod repetat fr
consumarea substanei. Caracterul nefungibil al bunurilor poate rezulta din
voina prilor, fiind posibil ca bunuri fungibile prin natura lor s fie
considerate de pri ca nefungibile (ex: o cantitate de mere sunt
ntrebuinate nu pentru consumaie ci pentru a oforma standul la o
expoziie) n aceste cazuri bunurile contractate sunt utilizate conform unei
destinaii speciale prevzute de pri. La fel obiect al contractului poate fi
orice bun mobil sau imobil n msura n care transmiterea folosinei nu
este interzis prin norme speciale ori permis numai n anumite condiii.
1.3.comodat-arenda-ambele poseda car.translativ de folosinta.kalitatea
partilor o poate avea orice pers.fiz/jur-subiect de drept.arenda spre
deosebire de comodat*are caract sinalagmatik,cu titlu oneros.*k obiect are
bunuri si teren agrikole.termen strict stab de lege intre 1-30 ani.pu plantatii
multianuale se perevede termen mai mare de 25 ani..pertul la arenda se
stab prin acordul partilor fixat in kontract luinduse in konsid m.multe
criterii-suprafata terenului,potentialu de produktie etc.
Comodat-lokatiune.ambele cons contracte ce au drept scop folosirea unui
bun.kalitatea de lokator cit sh de comodant o poate avea orice pers fiz/jur

ce are dr propr asupra unui bun,kalitatea de comodatar si lokatar-orice

subiect de drept cu kapacit de exercitiu.deosebiri...la lokatiune termen nu
mai mare de 99 ani.in kazul lokatiu unui bun imiobil pe un termen m.mare
de 3 ani treb inregistrat la reg bun imobile p/u a demontra opozabilitatea
fata de terti.*titlu oneros-plata numita chirie se plateste conform intelegerii
intre parti sau in lipsa acestora de prevederile legale.
Comodat-imprumut.ambele poseda carac consensual,gratuit,unilateral.
Deosebiri..imrumutul este contr translativ de propr.termen stab de parti
daca in kontract nu este termen de restituire,imprumutul treb restituit in
decurs de 30 zile din moment ce imprumutatul a primit instiintarea d/e
restituire.
2.1. Cumprtorul este n drept s preschimbe bunul care nu-i convine
dup dimensiuni, form, gabarit, model, culoare sau completare, etc.
Legislaia n vigoare, prin intermediul articolului comentat, stabilete
termenul limit, n decursul cruia cumprtorul are dreptul la
preschimbarea bunului cumprat pentru consum. Acest termen ncepe s
curg din momentul recepionri bunului de ctre cumprtor i sumeaz
paisprezece zile lucrtoare cu condiia c vnztorul nu a stabilit un termen
mai mare n aceast vedere.
Legislatorul, n alin. (1) al prezentului articol permite preschimbarea
doar bunurilor nealimentare, cumprate pentru consum. Bunul cumprat
pentru consum poate fi preschimbat cu un bun similar numai la locul
procurrii lui sau n alt loc stabilit de ctre vnztor. Alin. (1) al articolului
comentat la fel ofer cumprtorului posibilitatea de a preschimba bunul
cumprat pentru consum cu un bun similar, chiar dac acesta difer n pre
cu primul. n cazul diferenei de pre este efectuat recalcularea. Dac
bunul similar pretins de ctre cumprtor n cazul preschimbrii este mai
scump, atunci cumprtorul pltete diferena de pre vnztorului. n
cazul cnd bunul pretins este mai ieftin dect cel cumprat, vnztorul este
obligat s-i ntoarc cumprtorului diferena de pre obinut n urma
recalculrii.
2.2.legislatorul stabilete condiiile necesare, existena crora determin
dreptul cumprtorului de a solicita preschimbarea bunului cumprat
pentru consum sau restituirea acestuia cu obinerea sumei bneti, pltite
la cumprare. Respectivele condiii sunt urmtoarele:
- bunul nu a fost utilizat;
- bunul nu i-a pierdut calitile de consum;

- cumprtorul dispune de probe c bunul a fost cumprat de la

vnztorul respectiv.
ntrunirea acestor trei condiii este necesar pentru a-i pune n sarcina
vnztorului obligaia de a preschimba bunul sau de a primi bunul restituit,
n cazul dac exist cererea cumprtorului n aceast privin. Lipsa
mcar a uneia din ele fac pasibil de neexecutare cererea cumprtorului
adresat vnztorului.Reieind din faptul, c articolul comentat nu
stabilete cerine speciale fa de probaiunea cumprrii bunului pentru
consum, dovada procurrii acestuia de la vnztorul respectiv se va poate
face inclusiv prin depoziiile martorilor.
2.3.cump i se va prescimba pantofii deoarece sunt respectate cele 3
conditii de preschimbare a bunului p/u konsum..insa suma platita p/u
pantofi nu va putea fi returnata deoarece ei au fost folositi sh siau pierdut
calitatile de consum.
3.1. Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar,
uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri i de alte bunuri
agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la expluatarea
acestora pe o perioad determinat i la un pre stabilit de pri.
1. 3.2. Subiecii acestui contract sunt arendatorul i arednaul, care
pot fi att persoane fizice , ct i juridice. De regul arendatorul este
proprietarul obiectului contractului i care dispune de toate
documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii
terenurilor, care aparin statului i unitilor administrativ-teritoriale
sunt Guvernul RM i organele administraiei publice locale n
dependen de competena lor (art.41 al Legii 828/1991 ). n aceast
calitate pot activa i ali titulari legali, cum ar fi uzufructuarul,
superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece aceste
persoane poart o denumire general popsesor legal, se consider c
ele dispun de titlurile prevzute de lege, prin care este legalizat
posesia, de regul, contractul respectiv. Arenda poate fi orice suciect
de drept al Republicii Moldova. n aceast calitate, n baza art.41
Legii 828/1991, pot activa i persoanele fizice i juridice strine,
organizaiile i asociaiile internaionale. Persoanele fizice trebuie s
fie apte de munc i n stare de a se ocupa cu acticitatea agricol.
Pentru persoanele juridice aceast activitate trebuie s fie prevzut
de statut sau alt document constituitiv.

2. Obiectul contractului de arend este terenul de pmnt i alte

bunuri agricole. O detalizare n acest sens gsim n Legea 828/1991
n redacia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41 stipuleaz, c obiect al
contractului de arend pot fi terenurile de orice categorie de
destinaie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul
de arend a terenului se extinde i asupra construciilor, instalaiilor,
amenajerilor, inclusiv asupra plantaiilor multianuale de pe terenul
respectiv, dac contractul nu prevede altfel.
Contractul de arend se ncheiei n scris.
1. Legislatorul a formulat acest criteriu fa de forma contractului
de arend lund n consideraie obiectul, scopurile prilor, termenul
contractului i altele. Aceast norm este condiionat , de asemenea,
de necesitatea asigurrii intereselor patrimoniale ale prilor, de
necesitatea evitrii consecinelor negative n caz de nerespectare a
obligaiilor contractuale.
Forma scris a contractului de arend se aplic indiferent de faptul cine
este parte a contractului - persoan fizic sau juridic. n afar de norma
general stipulat n acest atricol fa de forma contractului de arend,
pentru acest contract se aplic de asemenea i condiiile suplimentare
prevzute de lege n dependen de obiectul i termenul contractului.
Astfel, conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arend a
unui teren ncheiat pe un termen ce depete trei ani trebuie s fie nscris
n registrul bunurilor imobile.
Plata arendei se face n natur, n bani sau n natur i bani, potrivit
acordului dintre pri, i se execut n termenul i n locul stabilit n
contract. (2) Elementele n funcie de care se determin arenda pentru
fiecare categorie de folosin a bunului pot fi: suprafaa terenului,
potenialul de producie, structura parcelar, relieful i gradul
posibilitii de efectuare a mecanizrii, posibilitile de acces, distana
fa de locurile de depozitare, industrializare sau de comercializare,
starea cldirilor, amenajrilor sau altor dotri, gradul de amortizare a
tehnicii agricole arendate.
3.3. n contractul de arend prile contractante pot stabili, de comun
acord, cazurile i limitele suportrii prejudiciilor cauzate de
calamiti naturale.(2) De comun acord, prile pot s prevad
repartizarea pierderilor totale sau pariale ale bunurolor arendate ca

urmare a unor cazuri furtuite, sau unor cazuri de formajor.1.Activitatea agricol este supus unor riscuri naturale, care pot
surveni independent de voina persoanelor implicate n aceast activitate.
Articolul dat stabilete dreptul prilor contractului de arend printr-un
acord comun de a stipula n contract o condiie separat, care se refer la
consecinele calamitilor naturale.2.n primul rnd prile trebuie s
convin asupra cazurilor i parametrilor prejudiciilor cauzate de
calamitile naturale suportate de fiecare din ele. De regul aceste cazuri
pot fi calamitile naturale, care au loc n Republica Moldova cutremure
de pmnt, alunecri de pmnt, ngheuri, grindin, revrsri de ap .a.
Deasemenea prile pot conveni asupra limitelor n care fiecare din ele vor
acoperi prejudiciul cauzat. Proporiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60%
.a. La stabilirea acestor limite trebuie s se in cont de faptul cine poart,
de regul, riscul pierii fortuite a bunului i cine va fi obligat s asigure
bunul arendat. n alin.1 al acestui contract se prevd dou categorii de
bunuri obiectul contractului i fructele. ) n contractul de arend
prile contractante pot stabili, de comun acord, cazurile i limitele
suportrii prejudiciilor cauzate de calamiti naturale.
(2) De comun acord, prile pot s prevad repartizarea
pierderilor totale sau pariale ale bunurolor arendate ca urmare
a unor cazuri furtuite, sau unor cazuri de formajor.1.Activitatea agricol este supus unor riscuri naturale, care
pot surveni independent de voina persoanelor implicate n aceast
activitate. Articolul dat stabilete dreptul prilor contractului de
arend printr-un acord comun de a stipula n contract o condiie
separat, care se refer la consecinele calamitilor naturale.
2.n primul rnd prile trebuie s convin asupra cazurilor i
parametrilor prejudiciilor cauzate de calamitile naturale suportate de
fiecare din ele. De regul aceste cazuri pot fi calamitile naturale, care au
loc n Republica Moldova cutremure de pmnt, alunecri de pmnt,
ngheuri, grindin, revrsri de ap .a. Deasemenea prile pot conveni
asupra limitelor n care fiecare din ele vor acoperi prejudiciul cauzat.
Proporiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60% .a. La stabilirea acestor
limite trebuie s se in cont de faptul cine poart, de regul, riscul pierii
fortuite a bunului i cine va fi obligat s asigure bunul arendat. n alin.1 al
acestui contract se prevd dou categorii de bunuri obiectul contractului
i fructele.

Locaiunea nceteaz:
a) la expirarea termenului contractului;
b) n cazul pierderii bunului nchiriat;
c) n late cazuri prevzute de lege sau de contract.
1. Legea stipuleaz dou temeiuri tradiionale de ncetare a locaiunii:
a) la expirarea termenului contractului;
b) n cazul pieirii bunului nchiriat.
2. Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de ncetare a
locaiunii dac prile au convenit astfel i bunul nchiriat a fost restituit
locatorului. n cetarea locaiunii din acest temei poate avea loc i n
cazul, cnd nici una din pri nu a declarat cu un preaviz prii opuse
despre inteniile sale de a continua raporturile contractuale i dac prin
tcere prelungirea folosirii bunului dup expirarea termenului nu a avut
loc.
3. Pieirea bunului nchiriat este un temei ondescutabil de ncetare a
locaiunii, deoarece n acest caz dispare un element principal al
contractului nsui obiectul locaiunii. Prin urmare, dispare i interesul
prilor.
4. Prin acordul prilor, n dependen de obiectul contractului, scopul
prilor i alte circumstane, n contract pot fi stipulate i alte temeiuri
de ncetare a locaiunii. Acest lucur poate avea loc i n alte cazeri
prevzute de lege.
Art 915 cc prevede posibilitatea prelungirii tacite, sau prungirii
de fapt a raporturilor contractuale. Condiiile acestui fapt sunt:
a) expirarea termenului contractului;
b) arendatorul nu cere restituirea (napoierea) terenului;
c) arendaul continu exploatarea terenului arendat.
Legea stabilete i consecinele prelungirii tacite a contractului de
arend: el se consider prelungit cu un an. Aceast situaie poate fi
repetat de nenumrate ori, dar cu condiia ca n ansamblu s nu
depeasc 99 de ani.
Test 17.
1.1.Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea
celeilalte pri (locatar) un bun determinat individual n folosin
temporar sau n folosin i poseisune temporar, iar aceasa se

oblig s plteasc chierie.lokatiunea are urm caract-sinalagmatic,cu

titlu oneros(Oobligaia de baz a locatarului este achitarea chiriei, care se
stabilete prin acordul comun ale prilor. La stabilirea cuantumului chiriei
se iau n consideraie un ir de circumstane, cum ar fi: termenul, obiectul
i componena lui, uzura acestuia, intensivitatea folosirii bunului i altele.
Chiria se stabilesc, de regul, n bani, dar legislaia nu interzice i
achitarea ei n natur sau n alt mod. Dac obiectul locaiunii este utilizat
pentru fabricarea unui bun sau prestarea unor servicii, chiria poate fi
achitat prin transmiterea unei pri a bunului produs sau prin prestarea
unor servicii,se plateste o kirie determinata sau determinabila in
skimbul folosintei bunului),comutativ,consensual,cu executare
succesiva in timp,translativ de folosinta(spre deosebire de vinz-cump
lokat transmite nu un dr real ci un dr creanta.
1.2. cazul cnd obiectul contractului este un bun imobil, care se d n chirie
pe un termen ce depete 3 ani, n acest caz se cere nscrierea contractului
n Registrul bunurilor imobile. Mai detaliat vezi Comentariul la
art.art.496-511 al prezentului cod. Nerespectarea acestei reguli are ca efect
inopozabilitatea contractului fa de ter. Prin urmare, acest contract are
valoare juridic numai pentru prile contractului i nu poate fi invocat
fa de alte persoane.
1.3.contr lokat detine un rol important in sist contr civile.aceasta poate fi
dedusa din insasi skopul contr-folosinta temporara sau folosinta si posesia
temporara.beneficiul inkeerii unui asemenea contr il au ambele parti a
kontr.atit lokatorul kit si lokatarul obtine un oarecare profir in masura
necesitatilor fiecaruia.astfel p/u lokator-lokat repr o forma de utilizare
mult mai rationala si mai economika a unui bun de care temporar nu are
nevoie si nu necesta a fi folosit in activitatea sa gospodareasca kit si alte
activitati,la fel permite acoperirea cheltuielilor de exploatare si renta
lunara.da posibilitatea sa obtii profit sau alt beneficiu.p/u lokatar
rentabilitatea inkeerii unui asemenea kontract se observa la nivel de viata
zilnika exemplu in kazul unei nunti sau o alta activitate ce necesiata un
spatiu mai mare decit il detine pers..astfel ea poate sa inkirieze un lokal ku
tot ku toate atributele necesare nefind nevoita sal obtina ku dr
propr,folosindul doar p/u perioada de care are nevoie.
2.1.in forma scrisa si inregistrat la reg bun imobile kind are k obiect
un bun imobil.p/u acets tip de contract aplikinduse normele aplikabile

viz-cump in masura in kare nu kontravine specifikului

kontraprestatiei.
2.2.A are dr de a inlatura viciul bunului indiferent de natura lor sau
sa dea un lat bun in schimb lipsit de viciiiar in kazul in kare cealalta
parte a contr kunoaste d/e viciu ultima este in drept sa ceara o
micsorare de pret in scopul efectuarii inlaturarii viciului.iar in kazul
in kare cheltuielile p/u reparare sunt neproportional de mari prima
parte adik propr bunului poate refuza acest lukru.in kazul in kare in
kontract nu este prevazuta calitatea bunurilor skimbate aceasta se
stab in konform ku prevederile legale kare spun k kalitatea se va
stabili luinduse in konsiderare kalitatea unui bun asemanator in
momentul actual adica treb sa detina calitatile care vor corespunde
utilizarii obisnuite a bunului si sa prezinte caracteristici pe care
cumparat le poate astepta tinind cont de felul bunului.
3.1.termen de valabilitate-perioada de timp stab de agentul economic
care fabrica un produs perisabil care in scurt timp poate deveni
periculos p/u sanatatea consumatorilor,in kadrul karuia produsul treb
sa si pastreze calitatile specifice,cu konditia respestarii regulilor de
transportare,depozitae,manipulare,pastrare utilizare si konsum.p/u
produsele alimentare si medikamente termen de valabil este data
limita de consum.termenul de valab nu este aplikabil produselor de
folosinta indelungatafiind caracteristik produselor din industria
alimentara. (hot plen csj nr 7)
3.2.termen de garantie-perioada de timp ,prescrisa sau declarata,care
curge de la data achizitionarii produsului,serviciului si in kadrul
karuia produsul,serviciul treb sasi pastreze caracterstic prescrise sau
declarate,iar produkatorul,prestatorul,vinz isi asuma
responsabilitatea remedierii sau inlokuirii pe cheltuiala sa a
produsului sau serviciului necorespunztor daca deficientele nu sint
imputabile consumator.p/u produktia alcoolika,termen de garantie
cons perioada de tipm stab de produkator in dokumentele
normative,care curge de la data imbutelierii si in kadrul careia
produsul treb sasi pastreze calitatile prescrise sau declarate.
3.3.durata de funktionare sau de utilizare const perioada de timp stab
de produkator in dokumentele normative p/u produsele de folosinta
indelungata,in kadrul careia produsele,altele decit cele p/u kare au
fost stab termen de valabilitate,treb sasi mentina caracteristicile

specifice cu conditia rspect regulilor de transportare....acest termen

este specific produselor industriale...prin produs de folosinta
indelungata-produsul tehnic complex,const din piese si
subansambluri,proiectat si konstruit p/u a putea fi utilizat pe durata
de funktionare si asupra carora se pot efectua reparatii sau activitati
de intretinere.
Test 18.
(1) 1.1. Locatorul este obligat s repare prejudiciul care rezult din

perturbarea de ctre un ter a folosirii bunului numai n cazul n

care terul este un locator sau dac locatorul i-a permis folosina
bunului sau accesul la el.
1. Norma stabilit n acest articol admite posibilitatea folosirii unui
bun de mai multe persoane avnd ca baz raporturi contractuale sau alte
temeiuri legale. Folorea bunului nchiriat de ctre una din aceste peroane
poate prejudicia careva pagube celorlalte persoane care au acces la acest
bun.
2.Rspunderea pentru prejudiciul care rezult din perturbarea de ctre un
ter a folosirii bunului fa de ceicali o poart locatorul, dar numai cu
condiia c terul este un locatar sau dac locatorul i-a permis terelui
folosirea bunului sau accesul la el.Locatorul este obligat s efectueze
reparaia capital abunului nchiriat dac legea sau contractul nu
prevede altfel.
(1)Reparaia capital se efectueaz n termenul stabilit n contract sau
cnd reiese dintr-o necesitate strigent.
(1) Nerespectarea de ctre ocator a obligaiei prevzute la alin. (1) i
(2) acord locatarului dreptul s efectueze reparaia capital i s
treac cheltuielile de reparaie capital n contul chiriei.alt drept al
Locatorului este dr de cere rezilierea contractului dac locatarul:
a) nu folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu
prevederile contractului;
b) admite intenionat sau din culp nrutirea strii bunului ori
creeaz un pericol real pentru o asemenea nrutire;
c) nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup expirarea
termenului de plat dac n contract nu este prevzut altfel;
d) ncheie un contract de sublocaiune fr acordul locatorului.
(2) Legea sau contractul pot prevedea i alte motive re reziliere a
contractului de locaiune din iniiativa locatorului.

(3)
Locatorul are dreputl s verifice bunul nchiriat, s efectueze
lucrri asupra lui, n cazul imobilului, s-l prezinte eventualilor
cumprtori sau locatari, fiind obligat s-i exercite drepturi n
mod rezonabil. Locatorul este n drept s cear rezilierea
contractului dac locatarul:
e) nu folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu
prevederile contractului;
f) admite intenionat sau din culp nrutirea strii bunului ori
creeaz un pericol real pentru o asemenea nrutire;
g) nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup expirarea
termenului de plat dac n contract nu este prevzut altfel;
(4) ncheie un contract de sublocaiune fr acordul locatorului
1.2. Dup ncetarea raporturilor contractuale, locatarul este obligat
s restituie bunul nchiriat n starea n care i-a fost dat sau n starea
prevzut de contract.Prejudiciul cauzat prin nrutirea strii
bunului se repar de ctre locatar dac nu dovedete lipsa
vinoviei sale. Locatarul poart rspunbdere n aceeai msur
pentru nrutirea admis de membrii familiei sale, de sublocatar
sau de de ter, crora le-a permis accesul la bunul
nchiriar.Locatarul rspunde pentru deteriorarea bunului n
mrimea n care s-a micorat valoarea lui dac n contract nu este
prevzut altfel.Cu privire la soarta imbunatatirilor aduse bunului
in lokatiune legiuitorlui prevede k La expirarea termenului sau la
rezilierea contractului de locaiune, locatarul are dreptul s separe
mbuntirile, efectute cu permisiunea locatorului, care pot f
separate fr a se deteriora bunul ori s cear compensarea valorii
lor de ctre locator dac legea sau contractul nu prevede
altfel.Locatarul are dreptul s separe mbuntirile efectuate fr
permisiunea locatorului dac pot fi separate fr a se deteriora
bunul i dac locatorul refuz s compenseze valoarea lor. n cazul
n care mbuntirile efectuate fr permisiunea locatorului nu pot
fi separate fr a se deteriora bunul, ele devin proprietate a
locatorului.La cererea locatorului, construciile neautorizate de el
urmeaz a fi demolate de ctre locatar sau pe contul lui.
1.3.n cazul cesiunii locaiunii are loc schimbarea subiecilor locaiunii,
deoarece n aceast situaie dreptuirle i obligaiile contractuale ale
locatarului pe deplin trec la un alt locatar. Din aceste considerente legea

stipuleaz c, cesiunea locaiunii elibereaz locatarul anterior de obligaii

fa de locator. Aceast regul are un efect imperativ numai pentru
contract de lcoaiune a unui imobil de locuitDac obiectul locaiunii este
un alt bun dect un imobil de locuit prile sunt n drept de a se abate de la
regula general n ce privete eliberarea locatarului anterior de obligaiile
sale fa de locator. Prin urmare, n cazul cesiunii locaiunii, locatarul
anterior, n baz acordului cu locatorul i poate pstra rspunderea
contractual fa de locator. Ceea ce tine de cesiunea de creanta cc prevede
faptul ca o crean transmisibil i sesizabil poate fi cesionat de titular
(cedent) unui ter (cesionar) n baza unui contract. Din momentul
ncheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar n
drepturile ce decurg din crean.Cesiunea creanei nu poate aduce atingere
drepturilor debitorului i nici nu poate face obligaia acestuia mai
oneroasa.Cedentul este obligat sa remit cesionarului actele aferente
creanei i s-i pun la dispoziie informaia necesar realizrii ei.Snt
incesibile creanele privitoare la ncasarea pensiei alimentare, la repararea
prejudiciului cauzat vieii i sntii persoanei, precum i la alte drepturi
legate de persoana creditorului. Cesiunea de crean trebuie s fie
ncheiat n forma cerut pentru actul juridic n al crui temei s-a nscut
creana cesionat.
2.1.da.este posibila pluralitatea de parti..adik atit mai multi beneficiari kit
si mai multi dobinditori.cod civil al rm stipuleaz la prevederile contract
intretinerii pe viata c n cazul pluralitii de pri obligaia de ntreinere
este indivizibil att activ, ct i pasiv. Prin urmare, n cazul pluralitii
prilor se aplic regulile generale ale contractului de ntreinere pe
via.in kazul pluralitatii de beneficiari obilg de transmitere abunului nu se
considera intagrala daca nu sa executat integral fata de toti
debitorii,intinderea prestatiei fiind in f-e de necesitatile si durata vietii
tuturor beneficiarilor.
2.2.Beneficairul ntreinerii este n drept s cear rezoluiunea
contractului n cazul nerespectrii obligaiilor de ctre dobnditor la
fel cum si dobnditorul poate cere rezoluuinea contractului n cazul
imposibilitii executrii obligaiilor conrtactuale n virtuatea unor
circumstane independente de voina lui.acest fapt determina si
egalitatea partilor in kontractul respectiv.Din coninutul norme legale
rezult,c dreptul beneficiarului ntreinerii poate fi realizat doar n cazul,
cnd nerespectarea obligaiilor contractuale depinde de nsui dobnditor.

Respectiv, dreptul dobnditorului poate fi realizat n cazul imposibilitii

executrii obligaiilor contractuale din cauza unor circumstane, care nu
depind de voina lui. Aceste circumstane pot fi urmtoarele: invaliditatea,
boala, omajul i altele, care sunt de ordin obiectiv. Prin urmare,
imposibilitatea executrii care depinde de voina dobnditorului nu poate
servi temei pentru rezoluiunea contractului din iniiativa acestuia.
In situatia data beneficiarii au dreptul sa ceara executarea contractului de
catre dobinditor kiar daca bunul adik casa de lokuit a luat fok din kauza
unui fulger deoarece riscul pierii bunului apartine dobinditorului acesta
fiind obligat sa si execute obligatiile care si lea asumat in baza de
contract.la fel beneficiarii au dr sa ceara si rezilierea contract in kazul in
kare dobinditorul nusi executa obligatiile.
2.3.in speta data dobinditorul va fi obligat sa execute oblig sale in baza de
contract kiar daca bunul pe care la primit in propr a suferit un incendiu(caz
de forta majora sau kiar orice alt caz)si necesita reparatii imense.cc
prevede k riskul pieirii bunuluiapartine lui...si nu are dreptul sa pretinda
neintretinerea beneficiarilor timp de 2 ani din kauza cheltuielilor pe care le
va face p/u reparatie..
3.1. termen de garantie-perioada de timp ,prescrisa sau declarata,care
curge de la data achizitionarii produsului,serviciului si in kadrul
karuia produsul,serviciul treb sasi pastreze caracterstic prescrise sau
declarate,iar produkatorul,prestatorul,vinz isi asuma
responsabilitatea remedierii sau inlokuirii pe cheltuiala sa a
produsului sau serviciului necorespunztor daca deficientele nu sint
imputabile consumator.p/u produktia alcoolika,termen de garantie
cons perioada de tipm stab de produkator in dokumentele
normative,care curge de la data imbutelierii si in kadrul careia
produsul treb sasi pastreze calitatile prescrise sau declarate.
3.2.in conform ku legea privind protect dr consumatorului
,konsumator in kazul prokur unui bun ku vicii este in drept sa
pretinda de la vinzator remedierea sau inlokuirea gratuita ori
restituirea contravalorii produsului precum si despagubiri p/u
pierderile folosite ca urmare a deficientelor constatate in kadrul
termen de garantie sau termen de valabil cu conditia respect de catre
consumator a instruktiunilor de instalare,utilizare si a reg de de
pastrare prev in dokumentatia de insotire...Remedierea gratuit a
deficienelor aprute la produs, nlocuirea gratuit sau restituirea contravalorii

produsului, n cadrul termenului de garanie sau termenului de valabilitate,

deficiene care nu snt imputabile consumatorului, se face necondiionat de ctre
vnztor, prestator ntr-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data
naintrii reclamaiei de ctre consumator sau n termenul stabilit prin contract.Dac
vnztorul, prestatorul refuz s satisfac reclamaia consumatorului conform
prevederilor legale, ei snt obligai s dovedeasc vina consumatoruluin ceea ce
privete deficienele aprute la produsul vndut, serviciul prestat prin expertiza
tehnic efectuat de o ter parte competent n domeniu, abilitat n conformitate
cu legislaia, ntr-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data naintrii
preteniei de ctre consumator.n cazul unor vicii ascunse, aprute dup expirarea
termenului de garanie, termenul stabilit curge de la data finalizrii expertizei
tehnice efectuate de o ter parte competent n domeniu, abilitat n conformitate
cu legislaia.Vnztorul, prestatorul restituie contravaloarea produsului vndut,
serviciului prestat imediat dup constatarea imposibilitii folosirii acestora dac
deficiena nu este imputabil consumatorului i dac consumatorul a refuzat
remedierea sau nlocuirea produsului, serviciului.La restituirea contravalorii se va
lua n calcul preul produsului la data examinrii reclamaiei - n cazul n care preul
lui s-a majorat, i preul la data procurrii - n cazul n care preul lui s-a micorat.

3.3confrom CC al RM cumparatorul poseda anumite drepturi protejate

de lege... n cazul n care bunul prezint vicii, cumprtorul poate
cere remedierea, solicitnd nlturarea viciului sau livrarea unui bun
fr viciu.Vnztorul suport cheltuielile de remediere utile, n
deosebi cheltuielile de transport, de drum, de executare a lucrrilor i
de procurare a materialelor.Vnztorul poate refuza remedierea
viciilor dac aceasta necesit cheltuieli neproporional de mari(dac
remedierea viciilor necesit cheltuieli neproporional de mari, vnztorul
este n drept s refuze remedierea viciilor. n acest caz vnztorul va fi
obligat s livreze un bun fr viciu. Cheltuielile neproporional de mari pot
fi constituite din cheltuielile de transport, de deplasare a specialitilor la
faa locului i cazarea acestora, de executare a lucrrilor de remediere i de
procurare a materialelor etc. Dac aceste cheltuieli sunt mai mari dect
cheltuielile pe care le-ar suporta vnztorul n cazul nlocuirii bunului
viciat cu un bun fr vicii, este rezonabil ca vnztorul s renune la
remedierea viciilor)n cazul n care n locul remedierii viciilor livreaz
un bun fr viciu, vnztorul poate cere cumprtorului restituirea
bunului cu vicii n conformitate cu regulile privind efectele
rezoluiunii contractului.Dac nu poate restitui vnztorului bunurile
n starea n care le-a primit, cumprtorul pierde dreptul de a declara
rezoluiunea contractului sau de a cere vnztorului predarea unor

bunuri de nlocuire, cu excepia cazurilor n care imposibilitatea de

restituire a bunurilor se datoreaz aciunii sau inaciunii vnztorului
ori inutilitii bunurilor dac alterarea lor este o consecin a
nerespectrii condiiilor de predare (inclusiv de ambalare) ori dac
bunurile au fost utilizate pn a se constata neconformitatea
lor.Pierderea de ctre cumprtor a dreptului de a declara
rezoluiunea contractului sau de a cere vnztorului predarea
bunurilor de nlocuire nu afecteaz dreptul lui la alte mijloace de
protecie juridic prevzute de lege sau de contract. Drepturile
cumprtorului n privina viciilor sunt excluse dac, n momentul
ncheierii contractului, cunotea aceste vicii.Cumprtorul poate
beneficia numai atunci de drepturile care rezult din viciul pe care nu
l-a cunoscut n urma unei culpe grave cnd vnztorul a trecut sub
tcere n mod dolosiv viciul sau a preluat o garanie pentru existena
unei caracteristici.Cumprtorul care este comerciant trebuie s
verifice sau s pun pe cineva s verifice bunul ntr-un termen att de
scurt ct permit mprejurrile, iar n cazul constatrii viciilor, s-l
informeze nentrziat pe vnztor.Cumprtorul pierde dreptul de a
invoca viciul dac nu l-a comunicat vnztorului ntr-un termen
rezonabil din momentul n care a constatat sau trebuia s constate
viciul i felul lui. Vnztorul nu poate invoca dispoziiile prezentului
alineat dac a trecut sub tcere n mod dolosiv viciul,deasemenea el
nu poate invoca o nelegere prin care drepturile cumprtorului sunt
excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dac a trecut sub tcere n
mod dolosiv viciul sau a preluat o garanie pentru existena unei
caracteristici.Dac prin lege sau contract, este obligat s controleze
calitatea bunului, vnztorul trebuie s prezinte cumprtorului
dovezi de efectuare a controlului calitii bunului...
.
Testu 19
1.1.Donatia poate fi revocata daca donatarul a atentat la viata
donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, daca se face
vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau fata de o ruda
apropiata a acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava, sau
daca refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului intretinerea
datorata. (2) Daca donatia este revocata, se poate cere restituirea
bunului donat. (3) Revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul

unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat

cunostinta de motivul de revocare.(4) Actiunea de revocare a donatiei
nu poate fi inaintata contra mostenitorilor donatarului, nici de
mostenitorii donatorului impotriva donatarului, cu exceptia cazului
cind donatorul a decedat pina la expirarea termenului stipulat la
alin.(3). Revocarea donaiei nu opereaz de drept, ci printr-o declaraie
scris fa de donatar. n caz de litigiu, revocarea donaiei se va decide de
instana de judecat competent. n cazul n care sarcina este executat
parial,
instana de judecat este n drept s aprecieze dac msura
neexecutrii justific rezoluiunea contractului, putnd oferi donatarului un
termen de graie pentru executare.
1.2. Donatia conditionata....(1) Partile pot conveni ca efectele donatiei
sa fie conditionate de indeplinirea unei sarcini sau de realizarea unui
scop. Scopul poate fi si de utilitate publica(atunci cnd bunul donat
urmeaz a fi utilizat nu n scopuri personale, familiale sau casnice a
donatarului ci n folosul ntregii societi, n folosul unei comuniti sau n
folosul unor categorii de persoane (persoane concrete))..Va constitui
donatie numai partea excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii
sau de atingere a scopului. (2) Indeplinirea sarcinii poate fi ceruta, in
afara de donator, de oricare persoana in al carei interes este stipulata
sarcina.(3) Daca donatarul nu indeplineste sarcina, donatorul poate
revoca donatia. Odat find ncheiat, contractul de donaie condiionat
oblig donatorul s execute sarcina impus. Fiind un contract
sinalagmatic, donatarul nu poate renuna la ndeplinirea obligaiilor
stipulate dect sub sanciunea reparrii prejudiciului cauzat prin
neexecutarea contractului. n conformitate cu normele generale, dac
donatarul nu execut sarcina, donatorul este n drept fie de a cere
executarea sarcinii fie de a revoca donaia (de a cere rezoluiunea
contractului).
Alin.2 al articolului comentat ofer dreptul donatorului de a-l impune pe
donatar s execute sarcina. Alturi de donator, cu acest drept aparine i
oricrei alte persoane n al crei interes este stipulat sarcina. n cazul
contractelor de donaie condiionat care stipuleaz realizarea unui scop de
utilitate public, orice persoan potenial beneficiar al donaiei care
consider c are un interes legitim este n drept s cear donatarului
executarea sarcinii. Dac donatorul a decedat, realizarea sarcinii poate fi
cerut de succesorii si n drepturi.Fiind un contract sinalagmatic n

limitele sarcinii impuse, revocarea donaiei pentru neexecutarea sarcinii nu

este altceva dect rezoluiunea contractului, care urmeaz a fi solicitat
conform prevederilor generale (Art.733 746). Revocarea donaiei nu
opereaz de drept, ci printr-o declaraie scris fa de donatar. n caz de
litigiu, revocarea donaiei se va decide de instana de judecat competent.
n cazul n care sarcina este executat parial, instana de judecat este n
drept s aprecieze dac msura neexecutrii justific rezoluiunea
contractului, putnd oferi donatarului un termen de graie pentru
executare.Dreptul de a cere revocarea donaiei aparine doar donatorului i
creditorilor acestuia prin intermediul aciunii oblice (Art.599), precum i
succesorilor si legali, care benefciaz de efectele revocrii. Terul
beneficiar (n interesul crui a fost instituit sarcina), nefiind parte la
contract nu poate cere revocarea donaiei (Art.722), el fiind n drept s
solicite doar realizarea sarcinii, n conformitate cu prevederile alin.2.
1.3.konform CC daca donatorul, dupa executarea donatiei, nu mai
este in stare sa-si asigure o intretinere corespunzatoare si sa-si
indeplineasca obligatiile legale de intretinere fata de terti, poate
cere de la donatar restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai
poseda. (2) Cererea de restituire este inadmisibila cind donatorul
si-a provocat intentionat sau prin culpa grava starea de nevoie.Spre
deosebire de alin.2, Art. 830, care-i ofer posibilitatea donatorului de a
renuna unilateral la executarea obligaiei de a dona n cazurile cnd prin
executare i-ar deveni imposibil s-i asigure ntreinerea proprie
corespunztoare sau s-i execute obligaiile legale fa de teri, articolul
comentat instituie dreptul donatorului de rezoluiune unilateral a
contractului de donaie executat, pentru aceleai temeiuri.
Datorit faptului c rezoluiunea n condiiile Art. 836 este cerut dup ce
contractul de donaie a fost executat i donatarul a devenit titularul
dreptului primit, prin derogare de la prevederile Art. 738, legea limiteaz
efectele rezoluiunii doar la restituirea bunurilor donate pe care donatarul
le mai posed. Dac bunurile nu mai exist n natur sau au fost
nstrinate, rezoluiunea contractului de donaie este inadmisibil,
donatorul nefiind n drept s cear despgubiri. Rezoluiunea pentru
temeiurile prevzute nu are efect asupra drepturilor terilor referitor la
bunul donat, indiferent de faptul dac dreptul a trecut la ter cu titlu gratuit
sau oneros. n cazurile cnd bunul este n posesia donatarului, ns este
grevat de drepturi ale terilor, donatorul va accepta restituirea bunului

grevat de drepturi, fr a putea cere despgubiri.Starea de nevoie n care a

ajuns donatorul dup executarea contractului de donaie trebuie s nu fie
condiionat de comportamenul vinovat al lui. Dac donatorul i-a
provocat intenionat sau prin culp grav starea de nevoie, rezoluiunea
contractului de donaie pentru temeiurile invocate la Alin.1 este
inadmisibil. Despre donatia in kazul unei maladii letale legea prevede
k Contractul de donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate a fi
letale pentru donator, urmata de insanatosirea acestuia, poate fi
declarat nul la cererea donatorului.Instituind norma comentat,
legiuitorul fixeaz prezumia c ncheierea contractului de donaie n
timpul unei maladii considerate a fi letale este dictat de contientizarea de
ctre donator a inevitabilitii decesului su. n cazul n care donatorul,
contrar prezumiei letalitii, se nsntoete, legea i ofer posibilitatea
de a cere declararea nulitii contractului de donaie.Prin maladii
prezumate letale urmeaz de neles acele procese patologice (boala),
indiferent de natura lor, care afecteaz organismul uman i duc n mod
inevitabil la decesul celui bolnav. Prezumia letalitii maladiei trebuie s
fie fundamentat din punct de vedere medical i nu doar bnuit de
donator sau alte persoane.Pentru a putea cere nulitatea contractului de
donaie ncheiate n timpul unei maladii prezumate letale, nsntoirea
donatorului trebuie s fie de aa natur, nct s nlture pericolul decesului
care se prezuma. nsntoirea parial, care doar deprteaz survenirea
decesului pe o perioad scurt de timp nu-i ofer dreptul donatorului de a
cere nulitatea contractului.Donatorul va putea cere nulitatea contractului
de donaie n decursul termenilor generali de prescripie, n condiiile Art.
218. Alte persoane interesate (ex. rudele) nu vor putea cere declararea
nulitii contractului n baza art.833. n rezultatul declarrii nulitii
contractului vor surveni consecinele declarate de Art. 219.Dac pn la
pronunarea hotrrii judectoreti donatorul decedeaz, contractul nu va fi
declarat nul.
2.1.prevederile CC stabilesk dr lokatar de a da in sublokatiune bunul
inkiriat.p/u aceasta e nevoie de avea consimtamintul lokator.astfel lokatar
treb sal informeze pe lokator despre intentia sa si sa indice numele sau
denumirea,adresa pers careia intentioneaza sai subinkirieze.Locatorul nu
poate s nu dea consimmntul la subnchiriere sau la cesiunea
locaiunii dac, dup ncheierea contractului de locaiune, se nate

interes legitim pentru locatar de a da bunul, integral sau parial, unui

ter. Aceast prevedere nu se aplic dac persoana terului constituie
un impediment, spaiul nchiriat devenind astfel suprancrcat sau
dac, din alte motive temeinice, nu i se poate impune locatorului s
permit subnchirierea sau cesiunea locaiunii.Dac nu consimte la
sublocaiune sau la cesiunea locaiunii, locatorul este obligat s
comunice, n termne de 15 zile, locatarului motevele; de astfel, se
consider c a consimit.Locatorul care consimte la sublocaiunea sau
la cesiunea locaiunii nu poate cere dect compensarea cheltuielilor
rezonabile care pot rezulta din sublocaiune sau cesiune..
2.2.contr de sublok produce efecte asupra lokator deoarece acesta are
careva avantaje dar care sunt limitate de lege doar prin posibilitatea
compensarii cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din
sublokat..astfel daca lokator cere aceste compensari el treb sa prezinte
probele respective precum k lea suportat.art 896 al CC preved e si un
alt efect asupra lokator-n cazul n care neexecutarea unei obligaii de
ctre sublocatar cauzeaz un prejudiciu esenial locatoraului sau altor
locatari, locatorul poate cere rezilierea contractului de
sublocaiune.Aceast norm stipuleaz un drept legal a locatorului de a
cere rezilierea contractului de locaiune indiferent de faptul c el nu este
parte al acestui contract. Ca persoane responsabile n acest caz vor fi
atrase att locatarul, ct i sublocatarul, aciunile cruia servesc ca temei
iniierea rezilierii contractului de sublocaiune nainte de termen. Pentru ca
o asemenea cerere a locatorului s fie satisfcut legea stabilete unele
condiii care in de culpa sublocatarului i care se manifest prin
urmtoarele:
a)neexecutarea unei obligaii contractuale de ctre sublocatar;
b)cauzarea prin aceast neexecutare a unui prejudiciu esenial nsui
locatorului sau altor locatari.
2.3.deoarece partile au hotarit sa desfaca contr de lokatiune atunci in baza
preveder legale ale CC si anume k termenul kontr de sublokat nu poate
depasi termenul kontr de locatiune rezulta k contr de sublok va fi desfacut
la fel...adik sublok exista atit timp kit exista contr de
lokatiune...reprezentind un element accesoriu al lokatiunii...si respectiv
inexistenta lokatiunii-element principal-face inexistenta si sublokat...
3.1.contr schimb contr incheiat intre 2 parti prin care mabele se obliga sa
transmita reciproc cu dr propr un bun...astfel ambele parti au atit kalitatea

de vinz al bun pe care il instraineaza cit si kumparator al bunului pe care

il primeste in schimb.contr schimb are urm caractere*carac sinalagmatic *caracter civil(inkeiat p/u satisfacerea necesitatilor
personaleal participantilor la circ civil de bunuri si valori)cit si caracter
comercial(inkeiat ku scop lukrativ intre particip la circuitul komercial)in
f/e de obiectul kontr.*asemaninduse ku kontr vinz/kump skimb este un
kontract consensual,sinalagmatic,ku titlu oneros,comutativsi translativ de
propr.
3.2.regulile aplikabile skimbului sint regulile aplikate kontr vinz/kump in
limita in kare nu contravine specifikului kontraprestatiei.
3.3.cu toate reglement comune ale viz/kump si a skimb.cel din urma repr
un kontr de sinestatator avind partikularitati cei determina
individualitatea.asemanarile skimb ku vinz/kump nu pot servi k temei p/u
a konsidera skimbul drept varietate a contr vinz/kump sau kontr
complex,continind atit element ckimb cit si a vinz/kump.spre deosebire de
vinz/kump kare presupune implikit predarea de catre o parte in propr
celeilalte parti kontra unei sume determinate sau determinabile de bani
numite pret skimbul presupune in mod necesar predarea unui bun p/u alt
bun adik in kalitate de kontraekivalent al prestatiei unuia din kopermutanti
apare nu pretul k valoare baneasca ce determina kostul bunului transmis in
propr celuilalt kopermutant ci un alt bun.
Testu 20
1.1.
Prin contractul de antreptiz o parte (antreprenor) se oblig s
efectueze pe riscul su o anumit lucrare celeilalte pri (client),
iar aceasta se oblig s recepioneze lucrarea i s plteasc
preul convenit.Din definiia contractului de antrepriz rezult
elementele tradiionale i obligaiile principale ale participanilor
acetui contract, i anume: a)lucrarea este efectuat pe riscul
antreprenorului;b)se efectuiaz nu oarecare, dar o anumit lucrare,
care dup cum rezult din esena legii, este comandat de
client;c)clientul este obligat s recepionaze lucrarea i s plteasc
preul convenit....
1.2.
Antrepriza
este
un
kontr
sinalagmatic,cu
titlu
oneros,comutativ,cu
executare
succesiva,consensual.spre
deosebire de alte contr consensuale care pot fi executate in
momentul inkeerii lor in kazul antreprizei aceasta posibilit este
exclusa deoarece p/u execut lukrarii este necesar de a consuma

un anumit interval de timp.caracter consens se mentine si atunci

kind antreprenor incepe execut lukrarii imediat dupa inkkerea
contr sau o executa in prezenta clientului chiar si in aceste sitautii
executarea lukrarii este anticipata de incheerea contr prin kare
se determina obiect contr...in principi antrepriza e un kontr
inkeiat intuito personae,acest caracter vizeaza numai organizarea
si konducerea lukrarii de catre antreprenor nu si executarea ei
efectiva.antreprenor va fi oblig sa execute personal lukrarea
numai daca contr prevede acest fapt sau daca aceastarezulta din
imprejurari...
1.3.

Evideniai principalele deosebiri i asemnri a contractului de antrepriz

n raport cu alte contracte translative de proprietate, precum i cu
contractul de munc
Contractul de antrepriza se aseamana cu contractul de munca prin faptul ca
ambele reglementeaza procesul de munca dar se deosebesc astfel obiectul
contractului de munca este activitatea antreprenorului in profesia, specialitatea
respectiva.Salariatul in contractul de munca se plateste dupa cantitatea si
cantitatea muncei depuse.Obiectul contractului de antreprinza este rezultatul;
muncii si in functie de acest rezul;tat se plateste remuneratia antrprenorului.In
contractul de munca exista raporturi de subordonare fapt ce nu exista in
contractul de antrepriza.In contractulk de munca angajatul nu poate apela la alte
persoane pentru efectuarea unei lucrari sau activitati iar in contractul de
antrpriza antrprenorul este liber de a alege antreprenori.Pentru dauna cauzata de
angajat altor persoane resppnsabil este patronul fapt ce nu exista in antrepriza.In
cazul antrprizei antreprenorul efectueaza lucrarea pe propriul sau ris, riscind de a
nu fi renumerat daca acesta din circumstante neimputabile lui nu preda bunul.In
cazul contractului de munca rezultatele muncii angajatului devine proprietate a
patronului.Antrepriza se deosebeste de v-c prin faptul ca in momentul incheierii
v-c obiectul acestuia de regula exista se transmite cumparatorului iar in
antrepriza obiectul contractului nu exista si urmeaza a fi produs.Antreprenorul
poate efectua lucrarea din propriile sale materiale fapt care nu este caracteristic
pentru v-c.
Acesta se deosebeste de locatiune dupa obiectul contractului, dupa faptul ca
plata locatiunii este determinata in functie de volumul bunului inchiriat, de
durata folosintii obiectului, fapt ce nu exista in antrepriza.
Antrepriza se deosebeste de contractul de mandat prin faptul ca obiectul
antrprizei este rezultatul muncii antreprenorului, rezultatul unor actiuni de ordin
material dar nu de ordin juridic ca in cazul mandatului.

2. . Contractul de locaiune.
2.1. Enumrai tipurile de mbuntiri;

Toate inbunatatirile aduse bunurilor inchiriate pot fi grupate in 2 categorii:

1.inbunatatiri aduse cu acordul locatorului; 2.inbunatatiri aduse fara acordul
locatorului.La rindul lor acestea pot fi specificate in 2 tipuri: a)inbunatatiri care
pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate; b) inbunatatiri care nu pot
fi searate fara a se deteriora bunurile inchiriate.In functie de aceasta legiuitorul
a stabilit urmatoarele: a)inbunatatirile aduse bunurilor cu acordul locatorului la
expirarea termenului contractului sa la desfacerea lui inainte de termen trebuie
reconpensate de catre locator adica acordul presupune caracterul oneros al
inbunatatirilor.In cazul inbunatatirilor care pot fi separate fara a se pricinui
paguba bunurilor inchiriate acestea pot fi ridicate de catre locatar. Din categoria
inbunatatirilor aduse fara acordul locatorului fac parte inbunatatirile ce pot
fireparate fara a se deteriora patrimoniul inchiriat si in caz ca nu este de acord
locatorul sa achite costul lor inbunatatirile pot fi ridicate de catre locatar. Costul
inbunatatirilor efectuate fara acordul locatorului si care nu pot fi separate fara a
se deteriora bunurile inchiriate nu se reconpenseaza adica aceste inbunatatiri
devin proprietate a locatorului.
2.2. Cine, potrivit legii, are obligaia s fac reparaia curent i cea capital?
Care sunt consecinele neefecturii reparaiei?
Conform prevederilor legale locatorul este obligat sa efectueze reparatia
capitala a bunului inchiriat daca legea sau contractul nu prevede
altfel.Consecintele neexecutarii reparatiei deasemenea sunt cuprinse de
continutul legii si anume nerespectarea de catre locator a obligatiei prevazute
acorda locatarului dr. Sa efectueze reparatie capitala si sa treaca cheltuielile de
reparatie capitala in contul chiriei.
2.3. Soluionai spea. Se va schimba soluia, dac mbuntirile au fost efectuate
cu acordul lui A?
3.Contractu de instrainare cu conditia intretinerii pe viata
3.1. .Definii contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via;
In baza contractului de instrainare a bunului cu conditia intratinerii pe viata o
parte(benificiarul intretinerii) se obliga sa dea celeilalte parti (dobinditor) in
proprietate un bun imobil sau mobil iar dobinditorul se obliga sa asigure
benificiarului intretinere in natura-locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar pe
timpul cit va trai precum si inmormintarea.
3.2. Caracterizai elementele i coninutul contractului de nstrinare a bunului cu
condiia ntreinerii pe via;
Partile contractului sint beneficiarul intretinerii-persoana care datoreaza predarea
bunului proprietate si dobinditorul- cel care se obliga sa presteze primului
intretinerea in natura.Benificiar al intretinerii poate fi doar persoana fizica cu

capacitate necesara de a efectua acte juridice.Dobinditor-persoanele fizice cu

capacitate civila deplina.Consideram ca persoanele juridice nu poty fi parte la acest
contract.
Obiect al contractului este unul complex constind pe deoparte din actiunile
benificiarului de atransmite dr. De proprietate asupra bunului si pe de alta parte din
actiunile dobinditorului de a presata intretinerea datorata.Are un obiect material
dublu reprezentat de bunul transmis dobinditorului si intretinerea propriu zisa
prestata de acesta.
Forma contractului este scrisa.Nerespectarea ei decade partile in posibilitatea
stabilirii existentei contractului cu proba cu martori.In cazul cind pentru instrainarea
bunului transmis se cere forma autentica contractul urmeaza a fi autentificat notarial
sub sanctiunea nulitatii absolute.
Termenul contractului este egal cu durata vietii benificiarului intretinerii.El nu se
fixeaza intro data calenaristica si nu se stabileste in alt mod si depinde de un
eveniment viitor-survenirea mortii dobinditorului.
Continutul acestui contract este exprimat in obligatia benifeciarului intretinerii de
a transmite dr. De proprietate asupra bunului care reprezinta obiectul propriei
prestatii si predarea nemijlocita a acestuia obligatia dobinditorului de a receptiona
bunul, obligatia de a asigura in natura intretinerea benificiarului.
3.3. Stabilii deosebirile i asemnrile existente ntre contractul de nstrinare a
bunului cu condiia ntreinerii pe via i contractul de rent. Delimitai
modificarea judiciar i convenional a contractului de nstrinare a bunului cu
condiia ntreinerii pe via.
1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in
scris,numai daca pentru instrainarea bunului se cere respectarea formei autentice,
contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru
valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa
cit si autentificarea ei notariala.
2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu
conditia intretinerii pe viata
3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea
bunului cu conditia intretinerii pe viata
4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi
numai persoana fizica spre deosebire de renta unde poate fi si persoana juridica
5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata
intotdeauna este limitat de durata vetii benificiarului in timp ce la renta pe linga
limitarea data termenul poate fi determinat

Test 21

1.1 Enumrai temeiurile de ncetare a contractului de

locaiune

.Locaiunea nceteaz:la expirarea termenului contractului;n cazul

pierderii bunului nchiriat;n late cazuri prevzute de lege sau de
contract.Legea stipuleaz dou temeiuri tradiionale de ncetare a
locaiunii:la expirarea termenului contractului,n cazul pieirii bunului
nchiriat.Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de ncetare
a locaiunii dac prile au convenit astfel i bunul nchiriat a fost restituit
locatorului. n cetarea locaiunii din acest temei poate avea loc i n cazul,
cnd nici una din pri nu a declarat cu un preaviz prii opuse despre
inteniile sale de a continua raporturile contractuale i dac prin tcere
prelungirea folosirii bunului dup expirarea termenului nu a avut
loc.Pieirea bunului nchiriat este un temei ondescutabil de ncetare a
locaiunii, deoarece n acest caz dispare un element principal al
contractului nsui obiectul locaiunii. Prin urmare, dispare i interesul
prilor.Prin acordul prilor, n dependen de obiectul contractului,
scopul prilor i alte circumstane, n contract pot fi stipulate i alte
temeiuri de ncetare a locaiunii. Acest lucur poate avea loc i n alte cazeri
prevzute de lege.alt temei il konstitue exproprierea totala(lokat se stinge
de la data de la kare expropriatorul are dr sa ia bunul in posesiune) sau
partiala(lokatarul poate dupa imprejurari reducerea chiriei sau rezilierea
lokatiunii)

Locatorul este n drept s cear rezilierea contractului dac

locatarul:a)prevederile contractului;nu folosete bunul nchiriat la
destinaie sau n conformitate cu admite intenionat sau din culp
nrutirea strii bunului ori creeaz un pericol real pentru o
asemenea nrutire; nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup
expirarea termenului de plat dac n contract nu este prevzut
altfel,ncheie un contract de sublocaiune fr acordul
locatorului.Legea sau contractul pot prevedea i alte motive re
reziliere a contractului de locaiune din iniiativa locatorului.

Locatarul este n drept s cear rezilierea contractului n cazul n care:

a. i-a pierdut capacitatea de munc i nu poate folosi bunul nchiriat;
b)este privat de libertate i nu-i poate executa obligaiile contractuale
(acest fapt care exclude posibilitatea executrii obligaiilor contractuale.

Petnru rezilierea contractului din acest temei este necesar de a prezenta

sentina, care a rmas definitiv i prin care locatarul este privat de libertate.
Dat fiind faptul c legea nu prevede altfel, termenul de privaiuni de libertate
nu are careva importan pentru rezilierea contractului din acest motiv)Legea
sau contractul pot prevedea i alte motive dect cele enuntate mai sus.
2.1.pe parcursul executarii lukrarilor antreprenorul este oobligat sa execute lukrarea
in konform ku indikatiile klientului.in practika se considera k indikatiile klient sunt
oblig p/u antreprenor insa executarea acestor oblig treb sa aiba lok ku respectarea
unor conditii de prdin informational ce tin de oblig antreprenorului.antreprenor este
oblig sa informeze pe klient d/e faptul k-*materialul prezentat de klient este
innutilizabil sau nekalitativ..*viciile materialelor vor face k produsul sa fie afectat
de vicii..*respect indikatiilor klientului ameninta durabilitatea sau utilitatea
lukrarii..*exista alte circumstante care nu depind de antreprenor si kare ameninta
durabilitatea sau utilitatea lukrarii...
2.2.din kontinutul legii rezulta 3 categ de riskuri-1.riskul lukrarii(antreprenorul se
obliga sa efectueze pe riskul sau o anumita lukrare.prin urmare daca executarea
devine imposibila din kauza de forta majora antreprenorul nu are dr la plata pretului
deoarece na predat clientului rezultatul muncii sale)...2.riskul materialelor9riskul
pieirii sau deteriorarii fotuite a bunului necesare executar contr il suporta cel kare la
furnizat daca in kontract nu este prev altfel)...3.riskul obiect contr(riskul pierii sau
deterioraroo fortuite a obiect kontr pina la receptionarea lui il suporta
antreprenorul.acest risk terce la klient odata ku receptionarea lukrarii daca klientul
intirzie sa receptioneze lukrarea riskul trece asupra lui de la data de la kare sa pus in
intirziere)
2.3.daca B sia executat oblig informationale referitor la kalitatea piesei carae era
defectata atunci A este oblig sa akite retributia..aceasta rezulta din riskul lukrarii...
3.1. n cazul cumprrii de prob sau la vedere, consimirea asupra obiectului
cumprat este la libera alegere a cumprtorului. n caz de dubii, cumprarea
se consider ncheiata sub condiia suspensiv a consimirii.Vnztorul este
obligat s permit cumprtorului s verifice obiectul.Pn la realizarea
condiiei prevzute la alin. (1), cumprtorul rspunde de pstrarea
obiectului..Dac cumprarea... la vedere beneficiaz de o reglementarea special,
diferit de vnzarea comun, nseamn c are anumite particulariti, care n mod
normal are trebui s poat fi deduse chiar din titlu. Dac specificul acestei
modaliti a vnzrii const n faptul c se face la vedere, ar rezulta oare c
vnzrile obinuite se fac nu la vedere, pe ascuns, cu ochii nchii etc.? Mai mult,

din punct de vedere semantic, a proba nu este cel sinonim cu a vedea, mult mai
potrivit fiind verbul a ncerca. Chiar dac acest aspect pare neimportant i
insignifiant, totui, n practic ar putea da natere anumitor dificulti.

3.2.Vnzarea cu pact de rscumprare este o varietate a contractului de

vnzare cumprare supus unei condiii rezolutorii exprese, care const n
dreptul ce i-l rezerv cumprtorul de-a relua lucrul vndut, restituind preul
i cheltuielile suportate de cumprtor ntr-un anumit termen.Restituirea
vnztorului a bunurilor rscumprate are efect retroactiv, acionnd att n
privina cumprtorului, ai suscesorilor lui n drepturi, ct i a terelor
dobnditori, cu excepia cnd terul dobnditor invoc dobndirea dreptului de
proprietate asupra unui bun ( imobiliar ) prin posedarea lui o anumit perioad
( Art. 332. Uzucapiunea imobiliar ) sau posesia de bun credin n materia
bunurilor mobile ( Art. 331 ).Vnztorul poate cere rscumprarea de la
cumprtorul iniial, ct i de la oricare alt cumprtor mai departe. Urmeaz
de menionat c este indiferent, dac n contractul de vnzare a terului
achizitor fusese sau nu prevzut clauza de rscumprare n folosul
vnztorului primitiv, cu excepia vnzrii unui imobil, deoarece cumprtorul
de bun-credin, ce n-a cunoscut pactul de rscumprare din contractul
iniial, este protejat de dispoziia art. 331. n afar de vnztor, rscumprarea
poate fi exercitat de un cesionar ( persoana creia prin contract i-au fost
transmise drepturile ), de creditorii si i de motenitorii si, fiecare
motenitor avnd dreptul s cear rscumprarea numai n ce privete cota sa
parte.Vnzarea cu pact de rscumprare ca regul o folosesc cei, care avnd
nevoie de bani, i vnd bunurile cu intenia c n termenul prevzut pentru
rscumprare, s dobndeasc sumele necesare pentru a redobndi proprietatea
bunurilor vndute. Dup coninutul i efectele survenite, facultatea de
rscumprare se folosete ca o modalitate de credit, ntru ocolirea Legii cu
privire la gaj ( Legea 449-XV/2001 ).Condiia rscumprrii urmeaz n mod
obligatoriu a fi stipulat n contractul de vnzare- cumprare. n caz contrar
vnzarea se consider simpl, iar rscumprarea constituie o revnzare n
condiiile creia prile urmeaz s achite taxele respective de mutaie.. Clauza
de rscumprare poate fi ntrodus n contractele de vnzare-cumprare att
mobiliare ct i imobiliare.

3.3 Expunei-v asupra problemelor ce pot aprea la aplicarea n practic a

contractului de vnzare-cumprare cu pact de rscumprare (n special
privind obligaia cumprtorului de a nltura drepturile terilor asupra
bunului, rscumprarea bunurilor imobile, etc.).
) Alineatul 1 al articolului comentat prevede expres obligaia cumprtorului de a
atrage vnztorul n calitate de coprt n aciunea de eviciune naintat de ctre un
ter mpotriva cumprtorului. Este necesar de remarcat, c este vorba de obligaia
i nu de dreptul cumprtorului de a atrage n calitate de coprt pe vnztor.
Cumprtorului i revine obligaia nu numai s anune vnztorul ca parte a
contractului de vnzare-cumprare, dar i s-l atrag n calitate de coprt n proces.
Vnztorul, n baza art.67, alin.1 al Codului de procedur civil al Republicii
Moldova, ca persoan interesat ntr-un proces pornit ntre alte persoane, poate
interveni n el alturi de reclamant sau de prt pn la nchiderea dezbaterilor
judiciare n orice instan dac hotrrea pronunat ar putea s influeneze
drepturile sau obligaiile lui fa de una din pri. Astfel, vnztorul este
intervenientul accesoriu, adic intervenientul care nu formuleaz pretenii proprii
asupra obiectului litigiului. Pentru a interveni n proces, vnztorul depune o cerere
n care demonstreaz interesul interveniei, menionnd crei pri se va altura.
Copia de pe cerere se nmneaz ambelor pri (art.67, alin.2 Codul de procedur
civil al Republicii Moldova). La rndul su, vnztorul anunat de ctre
cumprtor sau aflnd despre proces, este obligat s participe n proces pn la
nchiderea dezbaterilor judiciare n orice instan.
Vnztorul poate fi introdus n proces i la cererea uneia dintre pri sau din
oficiul instanei (art.67, alin.3 Codul de procedur civil al Republicii Moldova).
Vnztorul, participnd n proces, are drepturile procedurale ale prii creia i
se altur (cumprtorului), cu excepia dreptului de a modifica temeiul i obiectul
aciunii, de a majora sau reduce cuantumul preteniilor din aciune, precum i de a
renuna la aciune, de a recunoate aciunea sau de a ncheia tranzacie, de a nainta
aciune reconvenional sau de a cere executarea silit a hotrrii, ncheierii sau
deciziei judectoreti (art.68 CPC). Vnztorul este interesat s prezinte pretenii pe
marginea cerinelor aciunii de eviciune naintate cumprtorului, deoarece n cazul
nstrinrii bunului, cumprtorul poate solicita restituirea preului platit pentru
bunul cumprat.
(2) Alineatul 2 al prezentului articol prevede consecina neatragerii
vnztorului n calitate de coprt n proces i anume eliberarea acestuia de
rspundere fa de cumprtor cu condiia s demonstreze c atragerea sa ar fi
prevenit eviciunea cumprtorului.

Vnzarea cu pact de rscumprare este o varietate a contractului de

vnzare cumprare supus unei condiii rezolutorii exprese, care const n

dreptul ce i-l rezerv cumprtorul de-a relua lucrul vndut, restituind preul
i cheltuielile suportate de cumprtor ntr-un anumit termen.
Restituirea vnztorului a bunurilor rscumprate are efect retroactiv,
acionnd att n privina cumprtorului, ai suscesorilor lui n drepturi, ct i
a terelor dobnditori, cu excepia cnd terul dobnditor invoc dobndirea
dreptului de proprietate asupra unui bun ( imobiliar ) prin posedarea lui o
anumit perioad ( Art. 332. Uzucapiunea imobiliar ) sau posesia de bun
credin n materia bunurilor mobile ( Art. 331 ).
Vnztorul poate cere rscumprarea de la cumprtorul iniial, ct i de
la oricare alt cumprtor mai departe. Urmeaz de menionat c este
indiferent, dac n contractul de vnzare a terului achizitor fusese sau nu
prevzut clauza de rscumprare n folosul vnztorului primitiv, cu excepia
vnzrii unui imobil, deoarece cumprtorul de bun-credin, ce n-a cunoscut
pactul de rscumprare din contractul iniial, este protejat de dispoziia art.
331. n afar de vnztor, rscumprarea poate fi exercitat de un cesionar
( persoana creia prin contract i-au fost transmise drepturile ), de creditorii si
i de motenitorii si, fiecare motenitor avnd dreptul s cear rscumprarea
numai n ce privete cota sa parte.
Vnzarea cu pact de rscumprare ca regul o folosesc cei, care avnd
nevoie de bani, i vnd bunurile cu intenia c n termenul prevzut pentru
rscumprare, s dobndeasc sumele necesare pentru a redobndi proprietatea
bunurilor vndute. Dup coninutul i efectele survenite, facultatea de
rscumprare se folosete ca o modalitate de credit, ntru ocolirea Legii cu
privire la gaj ( Legea 449-XV/2001 ).
Condiia rscumprrii urmeaz n mod obligatoriu a fi stipulat n
contractul de vnzare- cumprare. n caz contrar vnzarea se consider simpl,
iar rscumprarea constituie o revnzare n condiiile creia prile urmeaz s
achite taxele respective de mutaie..
Clauza de rscumprare poate fi ntrodus n contractele de vnzarecumprare att mobiliare ct i imobiliare.
1.1.

. Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar,

uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri i de alte bunuri
agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la
expluatarea acestora pe o perioad determinat i la un pre
stabilit de pri.caracter jur-*car sinalagmatik(inkeerea lui da
nastere la dr si oblig reciproce si interdependente p/u ambele
parti)*ku titlu oneros(fiecare dintre parti urmareste un interes
patrimonial propriu)*ku executare succesiva(oblig reciproce ale
partilor se executa de acestea in timp pe toata durata kontr carae

1.2.

este stab de parti)*trans de foosinta(deoarece prin el se transmite

doar folosinta unor bunuri agrikole expres stab in kontract..prin
urmare
arenda
este
un
kontr
netranslativ
de
propr)*komutativ(din momentul inkeerii partile kunosk
intinderea prestatiilor la kare se obliga)
Elementele contr adenda sunt urm......Subiecii acestui contract sunt
arendatorul i arednaul, care pot fi att persoane fizice , ct i
juridice. De regul arendatorul este proprietarul obiectului
contractului i care dispune de toate documentele necesare de
proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparin
statului i unitilor administrativ-teritoriale sunt Guvernul RM i
organele administraiei publice locale n dependen de competena
lor (art.41 al Legii 828/1991 ). n aceast calitate pot activa i ali
titulari legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist
sau alt posesor legal. Deoarece aceste persoane poart o denumire
general popsesor legal, se consider c ele dispun de titlurile
prevzute de lege, prin care este legalizat posesia, de regul,
contractul respectiv. Arenda poate fi orice suciect de drept al
Republicii Moldova. n aceast calitate, n baza art.41 Legii
828/1991, pot activa i persoanele fizice i juridice strine,
organizaiile i asociaiile internaionale. Persoanele fizice trebuie s
fie apte de munc i n stare de a se ocupa cu acticitatea agricol.
Pentru persoanele juridice aceast activitate trebuie s fie prevzut
de statut sau alt document constituitiv.
3. Obiectul contractului de arend este terenul de pmnt i alte
bunuri agricole. O detalizare n acest sens gsim n Legea 828/1991
n redacia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41 stipuleaz, c obiect al
contractului de arend pot fi terenurile de orice categorie de
destinaie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul
de arend a terenului se extinde i asupra construciilor, instalaiilor,
amenajerilor, inclusiv asupra plantaiilor multianuale de pe terenul
respectiv, dac contractul nu prevede altfel.Contractul de arend se
ncheiei n scris...Legislatorul a formulat acest criteriu fa de forma
contractului de arend lund n consideraie obiectul, scopurile
prilor, termenul contractului i altele. Aceast norm este
condiionat , de asemenea, de necesitatea asigurrii intereselor

patrimoniale ale prilor, de necesitatea evitrii consecinelor negative

n caz de nerespectare a obligaiilor contractuale.
Forma scris a contractului de arend se aplic indiferent de faptul cine
este parte a contractului - persoan fizic sau juridic. n afar de norma
general stipulat n acest atricol fa de forma contractului de arend,
pentru acest contract se aplic de asemenea i condiiile suplimentare
prevzute de lege n dependen de obiectul i termenul contractului.
Astfel, conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arend a
unui teren ncheiat pe un termen ce depete trei ani trebuie s fie nscris
n registrul bunurilor imobile.
Plata arendei se face n natur, n bani sau n natur i bani, potrivit
acordului dintre pri, i se execut n termenul i n locul stabilit n
contract. (2) Elementele n funcie de care se determin arenda pentru
fiecare categorie de folosin a bunului pot fi: suprafaa terenului,
potenialul de producie, structura parcelar, relieful i gradul
posibilitii de efectuare a mecanizrii, posibilitile de acces, distana
fa de locurile de depozitare, industrializare sau de comercializare,
starea cldirilor, amenajrilor sau altor dotri, gradul de amortizare a
tehnicii agricole arendate.
2.1DA..in baza prevederilor CC al RM...astfel
Pentru nclcarea
termenului de livrare se pot cere despgubiri doar dac, n termen de
21 de zile din momentul n care ncrctura a fost pus la dispoziia
destinatarului, este naintat o obiecie scris ctre cru. Alta
prevedere stab faptul k la calculul termenelor stabilite n prezentul
articol nu se ia n considerare ziua recepionrii sau ziua n care
ncrctura a fost pus la dispoziia destinatarului....
2.2.in kontr trans se aplika regula ku privire la prezumtia kulpei
karausului.in noul cc aceasta reg.poarta denumirea de sarcina
probatiunii si este stipulata la art 1009 cc,unde se mentioneaza k
sarcina probei faptului k distrugerea,pierderea,deteriorarea ori
depasirea termen de livrare se datoreaza uneia din imprejurarile prev
de lege revine carausului..daca prejud a fost cauzat ku intentie sau din
kulpa grava a carausului acesta nu poate invoka dispozitiile legale
care exclud sau limiteaza rsp sa sau kare rastoarna sarcin
aprobatiunii....
2.3. in baza prevederilor legale Cruul rspunde pentru
distrugerea, pierderea total sau parial ori pentru deteriorarea

ncrcturii n msura n care distrugerea, pierderea sau deteriorarea

a avut loc ntre momentul prelurii i cel al livrrii, precum i pentru
depirea termenului de livrare. Cruul este inut, de asemenea, s
repare
prejudiciul cauzat prin neexecutarea altor obligaii
contractuale. Mrimea preteniei de despgubire poate fi limitat prin
contract.Pentru ntrzierea transportrii ncrcturii la destinaie,
cruul poart rspundere n proporie de 100% din taxa de
transport i este obligat s repare prejudiciul cauzat astfel.Cruul
nu poart rspundere i nu-i poate limita rspunderea dect n
cazurile i n condiiile prevzute de lege.
(1) 3.1. La expirarea contractului de locaiune, locatarul are dreptul
prioritar la ncheierea contractului pe un nou termen dac:
a) i-a onorat anterior obligaiile contractuale;
b) bunul se d n locaiune pe un nou termen;
c) este de acord cu noile condiii contractuale stabilite de locator.
Dac raporturile contractuale continu n mod tcit dup
expirarea contractului de locaiune, aceasta se consider prelungir pe
un termen nedeternimat.....
1.1.concesiunea este un kontr prin kare statul cesioneaza unui investitor in skimbul
unei redeventadr de a desfasura activitati de prospectare,explorare,valorifikare sau
restabilirea resurselor naturale pe terit rm de a presta servicii publice de a exploata
obiect propr de stat care conform legisl sunt retrase integral sau partial din kircuitul
civil precum si dreptul de a desfasura anumite genuri de activitate inklusiv cele kare
konst monopolul statului preluind gestiunea obiect concesiunii,riscul prezumtiv si
rsp patrimoniala.caractere jur..*solemn-rezida in faptul k kontr concesiun treb sa fie
inkeiat in forma scrisa..*sinalagmatik-deoarece partile isi asuma dr si oblig
reciproce..8la momentul inkeerii kontr partile isi kunosk deja intinderea prestatilor
la kare se obliga,fapt ce rezulta din karacter komutativ..*ku titlu oneros-ambele parti
urmaresk obtinerea unui beneficiu ku executare succesiva,concesionarul isi executa
prestatille prev de contr in mod kontinuu pe toata durata concesiunii iar
concedentului ii revine oblig k pe parcursul koncesiunii sa nu intervina in aktivit
economika a concesionarului...*intuito personae-adik pers care a obtinut
koncesiunea treb sasi execute personal oblig care ii revin din kontract..
1.2.partile-concesionar(pers fiz/jur din rm si din alte state)concedent(in kazul
kocesionarii terenurilor si altor resurse naturale o are guvernul in pers organ central
al adm publice autorizata.in kazul bunurilor intreprinderilor de stat precum si alte
obiecte economice in kalitate de concedent apare org centrale de specialitate si
autoritatile adm publ lokale)Obiect-gestiunea privata a unui serviciu publik,a unui

bun publik sau executarea unei aktivit publ de catre o pers partikulara.insa nu toate
serv publice,bun sau activit publice pot fi concesionate doar acele care au o
importanta deosebita p/u stat si prdine publika nu pot const obiectul unei
koncesionari.Termen-poate fi stab de catre concedent sau de ambele parti de comun
akord dar nu poate depasi 50 ani.la expirarea concesiunii daca au fost respect
clauzele lui koncesionarul beneficiaza de dr preferential de a prelungi
kontr..Redeventa-repr o suma de bani platita koncedentului de catre cesionar in
skimbul r de a gestiona un serv publi,un bun publik sau de a executa o lukrare
publika.ea poate fi stab in natura,bani sau in ambele modalitati sub forma de plati
unice,arenda,plati p/u extractia resurselor naturale sau p/u fabrikarea produktiei...

.1. )

Mandatarul este obligat sa transmit mandantului toate

informaiile necesare, sa dea lmuririle cerute de mandant
asupra executrii mandatului, iar la executarea acestuia, sa-l
informeze neintirziat si sa prezinte darea de seama.....Mandatarul
este obligat sa nu divulge informaia care i-a deveni cunoscuta in
cadrul activitatii sale daca mandantul are un interes justificat in
pstrarea secretului asupra lor si daca nu exista, in baza dispoziiilor
legale, o obligaie de dezvluire sau dezvluirea nu este permisa de
mandant....Obligaia de pstrare a confidentialitatii subzista si
dupa ncetarea mandatului...
Mandatarul este obligat sa
remit mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea
mandatului si nu a utilizat in acest scop, precum si tot ceea ce a
dobindit in executarea obligaiilor sale contractuale.
2.2.
2.3.mandantul este oblig sa compenseze cheltuielile efectuate de mandatar pe
parcursul execut mandat pe care acesta in f/e de imprejurari konsidera oportun de
ale efectua.in acasta privinta se mentioneaza k keltuielile pe care mandatarul le
efectueaza p/u executarea oblig kontract si pe care acesta le konsidera necesare treb
compensate de catre mandant..mandantul nu este in dr sa refuze restituirea cestor
keltuieli kiar daca aktul jur in vederea carora a fost eliberat mandatul nu a fost
inkeiat.mandantul este in dr sa refuze kompensarea cheltuielilor efectuate de catre
mandatar doar in kazul mandantului oneros si numai ku indeplinirea conditiei k
keltuielile suportate de catre mandatar se compenseaza prin remuneratie deci nu pot
fi inaintate pretentii atunci kind keltuielile urmeaza a fi kompensate prin
remuneratie.
3.1.forma verbala a contr.a fost exclusa.cc admite forma verbala ku exceptia kontr
de lokatiune a unui imobil kare treb sa fie intokmit in scris.konform prevederilor
legale daca partile inkeind un kontr de lokatiune a unui imobil nu vor respecta
forma scrisa atunci ele vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului inkerii kontr
prin proba ku martori.in privinta inregistrar lokatiunii se aplika reg

specifice.lokatiunea unui bun imobil pe un termen ce depaseste 3 ani treb inscris in

reg bun imobile,nerespectarea aceste reguli duce la inopozabilitatea kontr fata de
terti.inregistrar se efectueaza conform legii kadastrului bun imobile...
3.2. Bunul este considerat liber de orice viciu material cnd are

caracteristicele convenite. Bunul este liber de vicii materiale n cazul

n care poate fi folosit conform destinaiei stabilite n contract, dac
nu s-a convenit asupra unor anumite caracterisitce, sau conform
destinaiei obinuite a unor asemenea bunuri nu s-a convenit asupra
folosinei.de aici reiese oblig lokatorul de a efectua reparatia kapitala
a bunului inkiriat daca legea sau kontr nu prevede altfel. Locatorul
este obligat s efectueze reparaia capital abunului nchiriat dac
legea sau contractul nu prevede altfel..in kaz k inkaperile nu au fost
amenajate oblig lokatarul este de a folosi bunul inkiriat in strikta
conform ku destinatia lui...inka o oblig este de a transmite lokatorului
bunul inkiriat impreuna ku imbunatatirile aduse daca acestea sunt
efectuate fara acordul lui si nu pot fe separate...
Test 24..
1.1.evictiunea estepierderea totala sau partiala a lukrului vindut k urmare a unei hot
judec care pornind de la kauza anterioara ii recunoaste unui tert fie un drept de
propr fie un alt drept din kategoria dr reale asupra aceluiasi lukru.
1.2.vinz rsp p/u evictiunea care provine din fapta tertei pers daca sunt indeplinite
urm konditii-*fapta tertei pers este o tulburare de dr adik constitue tulburare de dr
cazul kind pers considera k are un dr legitim asupra bunului,pers terta poate invoka
k dispune de un dr real asupra bunului sau de un dr de creanta..*cauza evictiunii
este anterioara vinz(vinz nu poate fi fakut raspunzator decit de drept naskute
anterior vinzari in favoarae tertului evingator.p/u dr naskute dupa inkeerea contr
vinz cump raspunzator va fi kump insasi..exceptie kind vinz vinde din nou bunul
unei alte pers si aceasta reuseste sasi faca mai intyi opozabil aktul de
dobindire)*cauza evict nu este cunoskuta de cumparator(rsp viz p/u eviktiune va
surveni doar in kazul kind in momentul inkerii kontr cump nu a kunoskut faptul k o
pers terta are dr asupra lukrului kumparatmdaca cump a cunoskut cauze eviktiunii
se presupune k el sia asumat riskul ce tine de pierderea sau afectare dr propr...)
1.1. Stabilii corelaia dintre:
a) obligaia vnztorului de a-l garanta pe cumprtor mpotriva eviciunii vicii de natur
juridic a bunului vndut;
b) eviciunea parial efectele eviciunii;
eviciunea rezoluiunea contractului de vnzare-cumprare

2.1.lokatorul are dr sa alega ku akordul lokatarului ekipamentul si vizatorul...numai

ku akordul lokatarului ,lokator poate sa aleaga bunul ce urm a fi dat in leasing si
vinz acestiua..din aceste considerente lokatorul nu se obliga fata de lokatar in

vederea modului in kare vinz executa contr de vinz/kump..potrivit legii lokatorul nu

poarta rsp fata de lokatar p/u modul in kare vinz executa clauzele din kontr de vinz
cump de echipament si nici de prejudiciul adus vietii si sanatatii
cetatenilor,bunurilor lokatar sau ale tertilor in procesul folosirii echipamentului ku
exceptia kazului in kare rsp p/u alegerea vinz a revenit lokatorului iar acesta
inklakind clauzele kontr de leasing a intervenit in alegerea ekipamentului si vinzator
acestuia..
2.2.dat fiind faptul k potrivit reg generale lokatar are dr de a alege atit bunul kare
urmeaza afi kumparat si dat in leasing kit si vinz bunnului beneficiind de acest dr
lokatar totodata pierde dr de a inainta pretentii lokatorului in kazul nerespekt oblig
kontractuale de catre vinz..mai mult k atit tinind kont de faptul k de cele mai multe
ori vinz transmite bunul direct lokatarului acesta va fi indreptatit sa exercite dr
cumparator rezultate din kontr vinz/kump dintre lokator si vinzator ku exceptia dr
de a rezolvi sau modifika kontr p/u realizarea carora lokatar treb sa obtina akordul
lokator..
2.3.conorm prevederilor legale din momentul preluarii posesiunii lokatar isi asuma
toate riskurile p/u pieirea bunului inklusiv cele datrorate unei forte majore,precum
suporta si toate keltuelile de intretinere si reparatia bunului..lokatorul nu rsp p/u
executar aoblig de catre vinz ku exceptia kazului kind vinz a fost ales de catre
lokator daca in kontract nu este prev altfel..
3.1. Locatorul este obligat s efectueze reparaia capital abunului nchiriat dac
legea sau contractul nu prevede altfel.
3.2.imbunatatirile aduse bunurilor inkiriate pot fi grupate in 2 categ-ku akordul
lokatorului si fara akordul kare la rindul lor pot fi specifikate in 2
tipuri..imbunatatiri kare pot fi separate fara a se deterioara bunul inkiriat si kare nu
pot fi separate fara a se deterioara bunul inkiriat..imbunatatirle aduse fara akordul
lokator ku konditia k ele nu pot fi separate fara a se deterioara bunurile inkiriate nu
se recompenseaza adik acest imbunatatiri devin propr a lokator(daca pot fi separate
fara deterioarare si okator nu este deacord sa akite costul lor ele pot fi ridikate de
catre lokatar)..
3.3.reesind din prevederile legale nerespectarea de ctre ocator a obligaiei
prevzute la alin. (1) i (2) acord locatarului dreptul s efectueze reparaia capital
i s treac cheltuielile de reparaie capital n contul chiriei insa daca lipseste
acordul Locatarul are dreptul s separe mbuntirile efectuate fr permisiunea
locatorului dac pot fi separate fr a se deteriora bunul i dac locatorul refuz s
compenseze valoarea lor. n cazul n care mbuntirile efectuate fr permisiunea
locatorului nu pot fi separate fr a se deteriora bunul, ele devin proprietate a
locatorului.deci oblig lokatar este de atransmite bunul inkiriat impreuna ku
imbunatatirile aduse daca acestea au fost aduse fara acordul lokator si nu pot fi
separate precum si oblig de plataa a chiriei p/u perioada restanta....

1.1. Prin contractul de leasing, o parte - creditorul financiar (locator) - se

obliga sa dobindeasca in proprietate sau sa produc bunul mobil specificat in
contract si sa-l dea in posesiune si folosina, pentru o perioada determinata in
contract, celeilalte pari (locatar),iar aceasta se obliga la plata in rate a unei sume de
bani (redevena).
Caractere jur-*consensual(este necesar doar acordul de vointa a partilor
contractante in privinta klauzelor esentiale ale kontr)*sinalagmatik(fiecare dintre
parti se obliga reciprok astfel inkit oblig fiecareia din ele este corelativa ku oblig
celeilalte)*ku titlu oneros(kontr de leasing prevede plata in rate a unei redevente in
kalitate de remuneratie p/u execut oblig lokator)..*executare succesiva(executare
contr este continua fiind determinata de intinderea acestuia in timp)...
1.2.partile...lokatorul(pers fiz/jur care practika aktivit de intreprinzator si kare
prokura ku titlu de propr ekipament de la un anumit vinz p/u al da in
kirie),lokatar(pers fiz/jur care practika aktivitatea de intreprinzator si carev primeste
in posesiune si folosinta temporara in baza contr leasing ekipamentul komandat la
alegerea sa de la vinz desemnat de el),vinz(este intreprinderea produkatoare ori alta
pers jur/fiz kare practika activit de intreprinzator si kare vinde lokator in propr
ekipament p/u k acesta sal dea in posesiune si folosinta temporara unui tert..drept
parte la leasing pot fi antreprenori rezidenti ai rm kit si pers fiz/jur straine..obiectul
sunt bunurile mobile neconsumptibile.konform legii obiect poate fi-mijl de
transport,masini,ekipamente,fondurile fixe si alte obiecte mobile care circula liber
pe piata..pretul-redeventa pe care se obliga so akite lokatarul.p/u folosirea
ekipamentului lokatar plateste lokator kirie,valoarea totala a acesteia se const din m
multe sume(a ekipamentului,rata dobinzii,komisionul platit lokatorlui,suma p/u
asigurare s.a)kiria poate fi stab de catre parti atit in forma baneaska kit si in forma
mixta,acxeasta se akita periodik in rate termenele si marimea carora sint stab de
parti la akordul lor..termenul-se stab prin akordul partilor contractante,el
korespunde ku termen de amortizare a bunului si nul poate depasi..in acest mod
contr de leasing este inkeiat p/u o perioada determinata de timp ceea cel deosebeste
de kontr de lokatiune care are o perioada nedeterminata.deci leasingul este un
kontract pe termen lung insa legea admite inkeerea acestuia si pe un termen mai
mik dekit termen de amortizare a ekipamentului...forma contr in scris si intra in
vigoare la data semnarii lui sau la o data stab in kontract(forma scrisa este impusa
de legislatie resind din specifikul kontr,komplexitatea ,partikularitatile de exercitare
si kontinuitatea acestora)
2.1.contr de impumut urmeaza a fi inkeiat ku respect normelor generale referitoare
la form aktului juridik..nerespect oblig de a intocmi un simplu inscris nu duce la
nulitatea kontr insa priveaza partile de posibilitatea dovedirii existentei lui prin
proba ku martori..o simpla recipisa eliberate de imprumutat este suficienta p/u a
dovedi existenta in konditiile kontr de imprumut..imprumuturile oferite de
asociatiile de economii si imprumuturi ale cetatenilor se perfecteaza in scris iar cele
akordate de lombar prin intokmirea kitantei de amanet...

2.2 n cazul n care mprumutatul nu restituie n termen mprumutul,

mprumuttorul poate cere pentru ntreaga sum datorat o dobnd n mrimea
prevzut la art. 619 dac legea sau contractul nu prevede altfel.Dac n contract
este prevzut restituirea mprumutului n rate i mprumutatul nu restituie n modul
stabilit nici cel puin o rat, mprumuttorul poate cere restituirea imediat a
ntregului mprumut i a dobnzii aferente..(3) n cazul n care nu poate restitui
bunul, mprumutatul trebuie s plteasc valoarea acestuia calculat n funcie de
locul i timpul execurii obligaiei..
2.3.imprumutator poate cere in orice moment restituire aimprumut,imprumutatul
avind la dispoz 30 zile p/u executarea oblig mentionind k fixarea termen in kontr de
imprumut leaga imprumutatul de o anumita data p/u restituirea imprumut iar p/u
imprumutator face imposibila solicitarea restituirii inainte de termen ku exceptille
prev de lege...
3.1.Prin contractul de mandat o parte (mandant) mputernicete cealalt parte
(mandatar) de a o reprezenta la ncheierea de acte juridice, iar aceasta, prin
acceptarea mandatului, se obliga sa acioneze
in numele si pe contul
mandantului..carater consensual(deoarece se considera valabil inkeiat prin simplu
akord de vointa a partilor contractante,in acest sens mandatorul isi poate da konsimt
in mod expres sau tacit deoarece acceptarea mandatului este expresa sau tacita)*de
reg are caracter unilateral,ku titlu gratuit in sens k il obliga doar pe mandatar si ni
presupune remuneratii,legea insa nu interzice k mandatorul sa fie remunerat de
catre mandant..mandatul profesional este prezumat ku titlu oneros..deci daca
mandatul este gratuit putem vb de caracterul unilateral iar daca acesta este oneros
are caracter sinalagmatik..*intuito personae-rap jur aparute in baza contract de
mandat sint de obicei judiciare in raport ku terii mandatarul aktioneaza in numele
mandantului,in baza kontr de mandat mandatarul se obliga sa actioneze nu numai
in numele acestuia dar si pe kontul acestuia..*acestui kontr ii sunt aplikabile
normele ce regl reprezentarea si procura,acceptarea mandatului este expresa sau
tacita si* mandatul este de regula ku titlu gratuit....
3.2.partile-mandatarul(kare treb sa aiba capacit exerc deplina deoarece actele jur pe
care aceasta le inkee in numele si pe kontul mandantului treb sa manifeste un
konimtamint valabil exprimat)mandantul(kapac sa jur prezinta interes doar daca se
refera la natura jur a aktelor inkeiate de care mandatar ku tertele pers.aici treb
distinse aktele de administrare konservare si dispozitie)..CC presupune posibilitatea
desemnarii mai multor mandatari p/u inkeerea unui akt jur,mandatul produce efecte
numai in kazul in kare este acceptat de toti mandatarii..obiect-reprezentarea
mandantului la inkeerea de acte jur de catre mandatar adik savirsirea de catre
mandatar a actiunilor jur in numele si pe kontul mandantului indreptate spre aparitia
,modifikare si stingerea dr si oblig civile.deci obiect il formeaza serv jur de
reprezentare care nu pot fi materializate ex imputerniceste pe mandatar sa inkee un
kontr de lokatiune ,vinz/kump,skim si altele..obiectul treb sa fie licit,sa reprezinte o
prestatie posibila si sa fie altele decit testamentul kasatoriei,exercitarea dr parintesti

etc....legea nu stab konditii speciale in cea ce priveste forma kontr de mandat..acesta

se inkee prin simplu akord de vointa a partilor kontractante avind caracter
consensual..accepatrea mandatului poate fi expresa sau tacita adik sa rezulte din
aktele sau kiar din tacerea mandatarului.in kazul mandatului tacit dovada acestuia
se poate face prin martori sau prezumtii.termenul este regl de normele generale ale
kod civil..fapt ce ofera partilor conbtractante posibilitatea sa stab de sine statator
termenele kontruale speciale si general in f/e de perioada necesara executarii
mandatului si de partikularitatile acestuia sau sa inke kontr pe un termen
nedeterminat..pornind de la faptul k mandatul si prokura in unele cazuri se prezinta
k un tot indivizibil termenul kontr poate fi determinat de termen p/u kare
mandatarului i se elibereaza prokura..pretul-k element al mandatului poate figura
numai in kazurile kind este vb de mandat oneros deoarece de reg mandatul se
prezinta k un kontr ku titlu gratuit..mandantul este oblig sa plateasca mandatarului
remuneratie numai in kazurile prev de le ge sau kontr..kuantumul retributiei este
determinat prin akordul partilor si variaza in f/e de komplexitatea imputernicirilor
mandatarului,gradul de califikare a acestuia..
3.3.avind in vedere k komisionul asemenea mandatului se refera la kategoria kontr
de prestare a serv de intermediere remarcam faptul k kontr de komision se
aseamana in multe privinte ku konbtr de mandat astfel una din asemanarile acestor
2 contr rezida in obiectul lor comun- acordare de catre mandatar sau komisionar a
serviciilor ce se raporteaza la inkeerea de acte jur nu pe kontul sau ci pe contul pers
care imputerniceste-komitent sau mandant dupa caz..tot asa sunt m mult sau mai
putin asemanatoare efectele acestor kontracte adik dr si oblig komisionarului in
kontr de comisiuni cu cele ale mandatarului in kontr de mandant.deci intre comitent
si komisionar exista aceleasi dr si oblig k intre mandant si mandatar ku deosebirile
stab de normele speciale priv kontr de comision..deosebirile dintre aceste contr sunt
conditionate preponderent de faptul k reprezentarea cu toate k nu este de esenta
mandatului totusi determina nat jur a acestuia..pe cinbd komisionul nu
konditioneaza in nici un kaz reprezentarea fapt ce dealtfel konditioneaza dr si oblig
deosebite ale komisionarului raportate la cele ale mandatarului in raport ku
tertile..astfel komisionarul inkee acte jur aktivind in acest sens fara dr de
reprezentare adik in nume propriu dar pe kontul komitentului fapt ce il
pozitioaneaza drept parte contractanta in rap ku tertii...din aceste considerente
comisionarul participa k subiect de sine statator la rap civile sau comerciale,iar
necesitatea prokurii in vederea inkeerii de acte jur este pur si simplu inutila.la rindul
sau mandatarul in rap ku tertii apare in kalitate de reprezentant al mandantului
inkeeind acte jur pe kontul si din numele mandantului.....gaatttaaaa....huuu...