LLR_3_2_ILRL

LIMBA SI LITERATURA ROMN ISTORIA LIMBII ROMNE LITERARE

TRUE/FALSE
A1. Mai toate gramaticile aprute pn la sfrsitul secolului al XIX-lea oglindesc
fie principiul fonetic, fie principiul etimologic, latinist.
A2. Gheorghe Lazr i ndeamn pe tinerii nscrisi la nou-nfiintatul Colegiu de
la Sf. Sava s nu uite ortografia.
A3. Gheorghe Asachi face adesea observatii filologice, mai ales referitoare la
ortografie.
A4. Asachi respinge complicatul sistem ortografic promovat de crturarii
latinisti din Ardeal.
A5. Poeti precum Alexandru Beldiman sau Barbu Paris Mumuleanu erau
ncredintati de puterea limbii n sfera creatiei poetice.
A6. n prefata lui Mumuleanu la Caracteruri (1825), crturarul cere s lucrm
limba noastr cea vorbitoare, mbogtind vocabularul prin apel la limbile
greac, latin si mai putin slavon.
A7. n ceea ce priveste terminologia, Iordache Golescu, n gramatica sa, i rmne
tributar lui Ienchit Vcrescu.
F8. Iordache Golescu nu ncearc s stabileasc norme unitare pentru limba
romn literar.
F9. Condica limbii rumnesti este un dictionar explicativ si enciclopedic n
acelasi timp, ilustrnd bogtia lexical a limbii romne din primele decenii
ale secolului al XX-lea.
F10. Marele merit al Gramaticii lui Heliade Rdulescu este c ea oglindeste starea
de fapt a limbii vorbite n secolul al XVIII-lea si propune normele literare
muntenesti.
F11. Ion Heliade Rdulescu se declar n favoarea etimologismului
reprezentantilor Scolii Ardelene.
F12. Heliade Rdulescu adopt alfabetul latin.
F13. Ion Heliade Rdulescu i admir pe intelectualii ardeleni pentru ortografia pe
care vor s o introduc, scriind cu litere latine si dup principiul etimologic.
A14. n privinta neologismelor, Ion Heliade Rdulescu se declar n favoarea
acestora, cu precizarea c trebuie s mprumutm numai atunci cnd ne
lipseste cuvntul pentru notiunea nou-aprut.
A15. Ion Heliade Rdulescu recomand mprumuturile din limba latin si din
limbile romanice.
A16. Gramatica romneasc de la 1828 are trei prti principale: etimologia
(termenul desemneaz morfologia), sintaxa si ortografia.
A17. n gramatica sa, Heliade ncearc s descopere regulile limbii romne si s le
formuleze metodic si clar, astfel nct s fie ntelese cu usurint.
A18. Tratarea realist a faptelor si bogtia informatiei situeaz lucrarea lui Ion
Heliade Rdulescu, aprut la Sibiu n 1828, la nceputurile gramaticii
descriptive stiintifice romnesti.
A19. Gramatica romneasc de la 1828 se dovedeste un moment remarcabil n
evolutia gndirii lingvistice romnesti.
A20. Gramatica romneasc de la 1828 va juca un rol important n ntemeierea
limbii romne literare moderne, n procesul de stabilire a normelor unice.

A21. Timotei Cipariu este considerat de Ovid Densusianu drept deschiztorul

lingvisticii moderne romnesti, prin operele sale.
A22. Desi accept sistemul etimologic n scriere, Timotei Cipariu are meritul de a
fi tinut seama de evolutia istoric n ceea ce priveste studiul limbii nationale.
F23. Prin abatere, Cipariu ntelege ndeprtarea de la faptele de limb latinesti.
F24. Timotei Cipariu pledeaz pentru introducerea, n limba romn, a unor
cuvinte din englez.
F25. Aron Pumnul este reprezentantul scolii bucurestene.
F26. Aron Pumnul este mpotriva mprumuturilor romanice si latinesti.
F27. Procesul de impunere a normei unice supradialectale se diminueaz dup
anul 1830.
F28. Dup nfiintarea Societtii Academice Romne, ortografia intr n sfera de
autoritate a nvtmntului.
F29. Vestitul dictionar al lui Laurian si Massim era nsotit de un Glosariu ce
cuprindea cuvintele romnesti de origine latin.
F30. Dictionarul lui Laurian si Massim reprezint una dintre lucrrile cele mai
vaste ntreprinse vreodat la noi, fiind nregistrate 170.000 de cuvinte, toate
reale.
A31. Dictionarul alctuit de Laurian si de Massim reprezint cea dinti lucrare
lexicografic pe baza creia pot fi evaluate proportiile influentei franceze
asupra vocabularului romnesc.
A32. Dictionarul alctuit de Laurian si de Massim nregistreaz doar cuvintele
mostenite din latin si cele recente, latino-romanice.
A33. Ortografia latinizant face aproape inutilizabil dictionarul alctuit de Laurian
si de Massim.
A34. Alexandru Odobescu este unul dintre cei mai de seam nvtati romni ai
secolului al XIX-lea.
A35. Alexandru Odobescu condamn caracterul fantezist al multor etimologii
indicate de Laurian si de Massim.
A36. Odobescu a artat c un dictionar general al unei limbi nu poate fi conceput
n afara uzului contemporan.
A37. Aparitia lui Alexandru Odobescu n cultura romn coincide cu afirmarea
italienismelor lui Ion Heliade Rdulescu, a purismului reprezentat de Aron
Pumnul si a latinismului Societtii Academice Romne.
A38. Odobescu semneaz studii precum Reviziunea Dictionarului Academiei,
Conditiunile unei bune traduceri romnesti din autori eleni si latini etc.
A39. Alexandru Odobescu si-a dat seama c, la sfrsitul secolului al XIX-lea,
exagerrile latiniste nu-si mai gseau nicio justificare.
A40. Ca scriitor, Alexandru Odobescu este reprezentantul directiei savante n
istoria limbii romne literare.
A41. Al. Odobescu crede c specificul limbii si al stilului trebuie cutat n
mpletirea elementelor savante, livresti cu cele populare.
F42. Elementele populare (denumind obiecte de gospodrie, unelte, plante,
animale, vesminte, testuri) confer operei lui Odobescu un caracter popular.
F43. Fonetica si morfologia scrierilor lui Alexandru Odobescu pun probleme
deosebite din punctul de vedere al normei literare.
F44. Ca scriitor, Al. Odobescu utilizeaz foarte multe fonetisme regionale si
forme morfologice fluctuante, curente n epoc.
F45. Nivelul la care se produce, n istoria limbii noastre literare, principala
inovatie a lui Odobescu este morfologia, caracterul savant fiind confirmat de

perioad, ca modalitate de exprimare.

F46. Odobescu nu depseste acumularea enumerativ a lui Nicolae Blcescu.
F47. Tudor Vianu a distins patru caracteristici de baz ale perioadei lui Odobescu:
simetria, inversarea, anticiparea si ramificarea.
F48. Mihai Eminescu definea limba noastr drept o comoar n adncuri
nfundat.
A49. Eminescu s-a mndrit ori de cte ori a avut ocazia cu originea nobil a
poporului romn si a limbii romne.
A50. Eminescu se pronunt mpotriva etimologismului promovat de latinisti.
A51. O chestiune lingvistic asupra creia s-a pronuntat Eminescu este legat de
neologisme.
A52. Cei mai importanti cercettori ai operei eminesciene o mpart n trei perioade
distincte, limitele dintre aceste perioade fiind, totusi, arbitare.
A53. n poezia de tinerete, limbajul poetic eminescian nu este nc unul particular.
A54. Prima perioad de creatie eminescian se opune net celorlalte dou.
A55. Formele lingvistice utilizate la nceput de Mihai Eminescu sunt, uneori,
neobisnuite, alteori, putin adaptate la norma limbii literare si nu vor
caracteriza ntreaga oper.
A56. Cea de-a doua perioad de creatie marcheaz faza romantic a poeziei
eminesciene, prin temele abordate si prin procedeele stilistice.
A57. Din 1878, ncepe etapa reclasicizrii, a scuturrii podoabelor (Tudor Vianu),
cnd Eminescu renunt la figurile de stil numeroase.
A58. Dac primei perioade de creatie, i este specific epitetul ornant, exprimat mai
ales prin adjectiv, dup 1878, ntlnim, n poezia eminescian, epitetul
metaforic, exprimat printr-un substantiv, alturi de epitetul personificator.
A59. Mihai Eminescu a reusit s potenteze, prin transfigurri metaforice, substanta
concret a termenilor, cele mai abstracte notiuni cptnd consistent
material.
A60. Cu Eminescu, se deschide larg sfera posibilittilor rare de asocieri semantice,
ajungndu-se la ceea ce putem numi anomalii semantice, atribut al poeziei
romne moderne.
F61. n prima perioad de creatie, n poezia eminescian, apar foarte putine
neologisme.
F62. Poezii precum Lacul, Si dac..., Revedere impresioneaz prin numeroasele
neologisme folosite, semn al unui rafinament artistic deosebit.
F63. Eminescu nu este atras de poezia cu form fix, precum sonetul sau glosa.
F64. n zilele noastre, nu exist nicio diferent ntre limba romn si limba romn
literar.
F65. nsusirea limbii literare nu presupune un anumit grad de instructie si de
constientizare a activittii de comunicare lingvistic.
F66. Cu anul 1990, nu se mai produc modificri frapante ale lexicului si nici
modificri stilistice, privind raporturile dintre variantele limbii.
F67. n secolul al XX-lea, nu se observ diversificarea stilurilor individuale.
F68. Reviste literare precum Viata romneasc, Luceafrul, Cronica, Viata nou,
Convorbiri critice nu analizeaz creatia literar sub raportul continutului si
sub acela al expresiei.
F69. n toate perioadele de creatie, Mihai Eminescu a conservat anumite fonetisme
regionale sau arhaice, folosite ca fapte de limb si nu ca fapte de stil.
F70. Formele cu etimologic pstrat, fat de cele cu e din Muntenia, apar la
Eminescu destul de rar.

A71. Diftongul ea se reduce, n poezia eminescian, la a, dup consoana s.

A72. E final neaccentuat se transform, n poezia eminescian, de multe ori, n
A73. Diftongul ie apare, n poezia eminescian, des n locul formelor literare cu ia.
A74. Ion Creang si Ion Luca Caragiale pun n gura eroilor vocabulare originale,
unul trnesc, altul orsenesc semidoct.
A75. Ion Creang transcrie vorbirea tranilor fr a fi apartinut el nsusi altei sfere
lingvistice.
A76. Limba lui Caragiale este net diferit de aceea a personajelor sale.
A77. Trstura dominant a stilului artistic al lui Ion Creang o constituie
oralitatea.
A78. La Ion Creang, ntlnim oralitatea de tip popular.
A79. La Mihail Sadoveanu, ne ntmpin oralitatea de tip protocolar, reverentios.
A80. n opera comic a lui Ion Luca Caragiale, descoperim oralitatea de tip
semidoct.
A81. Aspectul fonetic al limbii lui Creang nu reprezint o transcriere a
pronuntrii regionale moldovenesti.
A82. La Ion Creang, forma cu n locul diftongului i este aproape general.
A83. n opera lui Ion Creang, se conserv sufixele (t)oriu si ariu.
A84. n opera lui Ion Creang, sunt foarte frecvente formele regionale de numerale
si cele de pronume demonstrative.
A85. n opera lui Ion Creang, se ntlnesc si forme verbale regionale .
A86. n opera lui Ion Creang, sunt generale formele multiple de viitor popular .
A87. n opera lui Ion Creang, frecvente sunt interjectiile.
A88. Frecvent, la Creang, este dublarea subiectului, constructie de origine popular.
A89. La nivel frastic, se observ, n opera lui Ion Creang, predominarea
coordonrii asupra subordonrii, la fel ca n sintaxa popular.
A90. Comun limbii lui Creang si sintaxei populare este utilizarea conjunctiei si
la nceputul frazelor, ca element de continuitate la nivelul textului
(asa-numitul si narativ);
A91. ntmplrile prezentate de Ion Creang impresioneaz prin dinamism, prin
vioiciune si prin intensitate.
A92. n opera lui Ion Creang, circumstantialele consecutive sunt adesea introduse
prin elementele de si c, subordonata conditional este frecvent introdus
prin de, iar concesiva mai ales prin s.
A93. Toti lingvistii au observat capacitatea lui Eminescu de nnoire a expresiei
poetice.
A94. Eminescu izbuteste o extraordinar extindere a asocierilor semantice, prin
mbinri inedite de cuvinte, plasate n ambiante contextuale neprevzute.
A95. n mod frecvent, Eminescu asociaz termeni ce exprim suferinta si
voluptatea.
A96. n prima perioad de creatie, Eminescu foloseste putine arhaisme, putini
termeni populari si multe neologisme.
A97. Ctre maturitate, Eminescu asimileaz neologismul, dar nu l mai utilizeaz
abuziv, ci l altur, mestesugit, cuvntului mai vechi.
A98. Arhaismele si regionalismele sunt folosite, n poezia eminescian, ca fapte de
stil si nu ca fapte de limb.
F99. Costache Negruzzi a semnat studiile Despre scrierea limbei romne si Limba
romn n jurnalele din Austria.
F100. Marii clasici au sustinut impunerea principiului etimologic n ortografia
romneasc.

MULTIPLE CHOICE
1. Prefata Gramaticii romnesti aprute n 1828 este semnat de:
a. Ion Heliade Rdulescu;
b. Timotei Cipariu;
c. Aron Pumnul.
2. Perioada reclasicizrii, a scuturrii podoabelor este, n creatia
eminescian:
a. prima etap;
b. a doua etap;
c. a treia etap.
3. Dativul etic apare mai ales n opera lui:
a. Mihai Eminescu;
b. Ion Creang;
c. Ion Luca Caragiale.
4. Asezarea subordonatei temporale naintea regentei se ntlneste cu precdere
la:
a. Ion Creang;
b. Ion Luca Caragiale;
c. Alexandru Odobescu.
5. Etimologia popular este o trstur stilistic ntlnit la:
a. Ion Luca Caragiale;
b. Ion Creang;
c. Alexandru Odobescu.
6. Frazele incorecte caracterizeaz vorbirea personajelor lui:
a. Ion Creang;
b. Ion Luca Caragiale
c. Mihai Eminescu
7. n enuntul De pasti, ne-a vizitat o multime de rude, cnd pretul oulelor se scumpeste foarte
mult, exist:
a. trei greseli;
b. patru greseli;
c. cinci greseli.
8. Prima gramatic a limbii romne tiprit n romneste se intituleaz:
a. Observatii sau bgri d sam asupra regulelor si ornduelelor gramaticii rumnesti;
b. Bgri-de-seam asupra canoanelor grmticesti ;
c. Condica limbii rumnesti.
9. Autorul lucrrii Observatii sau bgri d sam asupra regulelor si ornduelelor gramaticii
rumnesti este:
a. Ienchit Vcrescu;
b. Timotei Cipariu;
c. Aron Pumnul.

10. n 1787, la Rmnic, a aprut lucrarea intitulat:

a. Observatii sau bgri d sam asupra regulelor si ornduelelor gramaticii rumnesti;
b. Bgri-de-seam asupra canoanelor grmticesti ;
c. Condica limbii rumnesti.
11. Principiul etimologic, latinist are punct de plecare n lucrarea intitulat:
a. Observatii sau bgri d sam asupra regulelor si ornduelelor gramaticii rumnesti;
b. Bgri-de-seam asupra canoanelor grmticesti ;
c. Condica limbii rumnesti;
d. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae.
12. Ctre anul 1820, o pleiad de crturari si de scriitori abordeaz problema cultivrii limbii
romne. Printre ei se numr:
a. Gheorghe Lazr;
b. Gheorghe Asachi;
c. Eufrosin Poteca;
d. toate variantele de mai sus.
13. O voluminoas gramatic, terminat n 1832 si publicat n 1840, alctuieste Iordache
Golescu. Ea se intituleaz:
a. Observatii sau bgri d sam asupra regulelor si ornduelelor gramaticii rumnesti;
b. Bgri-de-seam asupra canoanelor grmticesti ;
c. Condica limbii rumnesti;
d. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae.
14. Condica limbii rumnesti are ca autor pe:
a. Gheorghe Lazr;
b. Gheorghe Asachi;
c. Eufrosin Poteca;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
15. Activitatea de unificare a limbii romne literare de la nceputul secolului al XIX-lea este
dominat de personalitatea lui:
a. Gheorghe Lazr;
b. Gheorghe Asachi;
c. Ion Heliade Rdulescu;
d. Eufrosin Poteca.
16. La Sibiu, n anul 1828, apare lucrarea:
a. Observatii sau bgri d sam asupra regulelor si ornduelelor gramaticii rumnesti;
b. Bgri-de-seam asupra canoanelor grmticesti ;
c. Gramatica romneasc;
d. Condica limbii rumnesti.
17. Sursele folosite de Ion Heliade Rdulescu, n elaborarea Gramaticii sale, au fost:
a. Elementa linguae;
b. Gramatica lui Ienchit Vcrescu din 1787;
c. Gramatica lui Ioan Molnar din 1788;
d. toate variantele de mai sus.

18. Un fidel continuator al traditiei initiate de Samuil Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior
este:
a. Ienchit Vcrescu;
b. Timotei Cipariu;
c. Ion Heliade Rdulescu;
d. Alexandru Odobescu.
19. Principiu de limb si de scriptur sau Gramatec a limbei romne si Elemente de limba
romn dup dialecte si monumente vechi au ca autor pe:
a. Ienchit Vcrescu;
b. Timotei Cipariu;
c. Ion Heliade Rdulescu;
d. Alexandru Odobescu.
20. Literele corespunztoare firei limbei romnesti si Formciunea cuvintelor romnesti au ca
autor pe:
a. Ienchit Vcrescu;
b. Timotei Cipariu;
c. Aron Pumnul;
d. Alexandru Odobescu.
21. Societatea Literar Romn, devenit Societatea Academic Romn, s-a nfiintat n anul:
a. 1848;
b. 1859;
c. 1866;
d. 1889.
22. n cea de-a doua jumtate a secolului al XIX-lea, Academia a initiat elaborarea unui
dictionar general al limbii romne, sarcina cznd n seama lui:
a. Ion Heliade Rdulescu;
b. I. C. Massim si August Treboniu Laurian;
c. Iordache Golescu;
d. Gheorghe Lazr.
23. Cel care, n 1872, lanseaz o serie de critici la adresa Dictionarului general al limbii
romne (academic) este:
a. Ion Creang;
b. Alexandru Odobescu;
c. Ion Ghetie;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
24. Comentatorii operei lui Caragiale au artat c limbajul personajelor ndeplineste functiile
de:
a. datare;
b. localizare;
c. caracterizare;
d. toate variantele de mai sus.
25. S-a observat c limbajul eroilor lui Caragiale are:

a. dou straturi lexicale;

b. trei straturi lexicale;
c. patru straturi lexicale.
26. Expresii pleonastice precum domnule musiu; june tnr; numaidect momental; m-aduci
n stare de a fi capabil; si etetera; chiar el nsusi n persoan; aprob pozitiv; ntiasi dat si
pentru prima oar se ntlnesc n opera lui:
a. Mihai Eminescu;
b. Ion Creang;
c. Ion Luca Caragiale;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
27. Lucrri precum Tablete de cronicar, de Tudor Arghezi, Studii de stilistic, de Tudor Vianu,
Memorial de ziaristic, de Perpessicius, care abordeaz cu finete si, totodat, cu profunzime
probleme ale limbii literare, au aprut n secolul:
a. al XIX-lea;
b. al XX-lea;
c. al XXI-lea.
28. Nu mai vorbim, n primul rnd, despre norme si despre reguli de cultivare a limbii, ci
despre cile de slefuire a limbajului romnesc n secolul:
a. al XIX-lea;
b. al XX-lea;
c. al XVIII-lea.
29. n secolul al XX-lea, au publicat lucrri fundamentale pentru studiul limbii romne:
a. Iorgu Iordan;
b. Al. Graur;
c. Al. Rosetti;
d. toate variantele de mai sus.
30. Mai toate gramaticile aprute pn la sfrsitul secolului al XIX-lea oglindesc:
a. dou principii ortografice;
b. trei principii ortografice;
c. patru principii ortografice;
d. cinci principii ortografice.
31. Gheorghe Lazr i ndeamn pe tinerii nscrisi la nou-nfiintatul Colegiu de la Sf. Sava s
nu uite:
a. ortografia;
b. cititul desvrsit;
c. gramatica desvrsit cu sintaxa mpreun;
d. toate variantele de mai sus.
32. Gheorghe Asachi:
a. face adesea observatii filologice, mai ales referitoare la ortografie;
b. respinge complicatul sistem ortografic promovat de crturarii latinisti din Ardeal;
c. sustine c ortografiile complicateastzi natiile cele mai civilizate cearc n a lor limb a
le simplifica;
d. toate variantele de mai sus.

33. n ceea ce priveste terminologia, Iordache Golescu, n gramatica sa, i rmne tributar lui
Ienchit Vcrescu, desi foloseste si o serie de termeni noi, luati din:
a. italian;
b. greac;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
34. Condica limbii rumnesti este un dictionar n sapte volume, explicativ si enciclopedic n
acelasi timp, ilustrnd bogtia lexical a limbii romne din primele decenii ale secolului:
a. al XX-lea;
b. al XIX-lea;
c. al XVIII-lea;
d. al XVII-lea.
35. Heliade Rdulescu:
a. propune, n gramatica sa, normele literare muntenesti;
b. se declar n favoarea etimologismului reprezentantilor Scolii Ardelene;
c. adopt alfabetul latin;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
36. Ion Heliade Rdulescu:
a. i admir pe intelectualii ardeleni pentru ortografia pe care vor s o introduc;
b. scrie cu litere latine si dup principiul etimologic;
c. consider c trebuie s mprumutm numai atunci cnd ne lipseste cuvntul pentru notiunea
nou-aprut;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
37. Ion Heliade Rdulescu:
a. recomand mprumuturile din limba latin si din limbile romanice si socoteste obligatorie
adaptarea neologismelor;
b. n gramatica sa, are n vedere prtile de vorbire recunoscute si astzi;
c. ncearc s descopere regulile limbii romne si s le formuleze metodic si clar, astfel nct
s fie ntelese cu usurint;
d. toate variantele de mai sus.
38. Lucrarea lui Ion Heliade Rdulescu, aprut la Sibiu n 1828:
a. se situeaz la nceputurile gramaticii descriptive stiintifice romnesti;
b. se dovedeste un moment remarcabil n evolutia gndirii lingvistice romnesti;
c. va juca un rol important n ntemeierea limbii romne literare moderne, n procesul de
stabilire a normelor unice;
d. toate variantele de mai sus.
39. Este oper a lui Timotei Cipariu:
a. Principiu de limb si de scriptur ;
b. Gramatec a limbei romne;
c. Elemente de limba romn dup dialecte si monumente vechi ;
d. toate variantele de mai sus.
40. Timotei Cipariu:

a. accept sistemul etimologic n scriere, nu si n pronuntare;

b. are meritul de a fi tinut seama de evolutia istoric n ceea ce priveste studiul limbii
nationale;
c. pledeaz pentru introducerea, n limba romn, a unor cuvinte pe baza formelor din
aromn;
d. toate variantele de mai sus.
41. Aron Pumnul:
a. este reprezentantul scolii bucurestene;
b. propune ca mprumuturile romanice si latinesti s fie romnizate potrivit unor legi care
actionaser ntr-o perioad mai veche a dezvoltrii limbii romne;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
42. Vestitul dictionar al lui Laurian si Massim:
a. avea patru volume si era nsotit de un Glosariu ce cuprindea cuvintele romnesti de origine
latin;
b. reprezint una dintre lucrrile cele mai vaste ntreprinse vreodat la noi, fiind nregistrate
170.000 de cuvinte, toate reale;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
43. Dictionarul alctuit de Laurian si de Massim:
a. reprezint cea dinti lucrare lexicografic pe baza creia pot fi evaluate proportiile
influentei franceze asupra vocabularului romnesc;
b. nregistreaz doar cuvintele mostenite din latin si pe cele recente, latino-romanice, cuvinte
luate de cei doi autori direct din dictionarele latine sau constituind creatii arbitrare ale celor
doi crturari;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
44. Alexandru Odobescu:
a. este unul dintre cei mai de seam nvtati romni ai secolului al XIX-lea;
b. condamn caracterul fantezist al multor etimologii indicate de Laurian si de Massim;
c. a artat c un dictionar general al unei limbi nu poate fi conceput n afara uzului
contemporan, iar dictionarul trebuie s fie oglinda unei limbi din trecut pn n prezent;
d. toate variantele de mai sus.
45. Aparitia lui Alexandru Odobescu n cultura romn coincide cu afirmarea:
a. italienismelor lui Ion Heliade Rdulescu;
b. purismului reprezentat de Aron Pumnul;
c. latinismului Societtii Academice Romne;
d. toate variantele de mai sus.
46. Odobescu semneaz studii precum:
a. Reviziunea Dictionarului Academiei;
b. Conditiunile unei bune traduceri romnesti din autori eleni si latini;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.

47. Alexandru Odobescu:

a. si-a dat seama c, la sfrsitul secolului al XIX-lea, exagerrile latiniste nu-si mai gseau
nicio justificare;
b. ca scriitor, este reprezentantul directiei savante n istoria limbii romne literare;
c. crede c specificul limbii si al stilului trebuie cutat n mpletirea elementelor savante,
livresti cu cele populare;
d. toate variantele de mai sus.
48. Alegeti afirmatia corect:
a. elementele populare (denumind obiecte de gospodrie, unelte, plante, animale, vesminte,
testuri) confer operei lui Odobescu un caracter popular;
b. fonetica si morfologia scrierilor lui Alexandru Odobescu pun probleme deosebite din
punctul de vedere al normei literare;
c. ca scriitor, Al. Odobescu utilizeaz foarte multe fonetisme regionale si forme morfologice
fluctuante, curente n epoc;
d. nicio afirmatie nu este corect.
49. Alegeti afirmatia corect:
a. Nivelul la care se produce, n istoria limbii noastre literare, principala inovatie a lui
Odobescu este morfologia;
b. caracterul savant al operei lui Odobescu este confirmat de perioad, ca modalitate de
exprimare;
c. Odobescu nu depseste acumularea enumerativ a lui Nicolae Blcescu;
d. Tudor Vianu a distins patru caracteristici de baz ale perioadei lui Odobescu.
50. Mihai Eminescu:
a. definea limba noastr drept o comoar n adncuri nfundat;
b. nu a fost un cunosctor al evolutiei graiului strmosesc;
c. s-a mndrit ori de cte ori a avut ocazia cu originea nobil a poporului romn si a limbii
romne;
d. nici o afirmatie nu este corect.
51. Eminescu:
a. se pronunt mpotriva etimologismului promovat de latinisti;
b. combate introducerea excesiv a neologismelor;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
52. Alegeti afirmatia corect:
a. cei mai importanti cercettori ai operei eminesciene o mpart n trei perioade distincte,
limitele dintre aceste perioade fiind, totusi, arbitare;
b. n poezia de tinerete, scris cam ntre anii 1866 1870, limbajul poetic eminescian nu este
nc unul particular;
c. n poezia de tinerete, Eminescu este influentat de scrierile naintasilor;
d. toate variantele de mai sus.
53. Prima perioad de creatie eminescian se opune net celorlalte dou prin:
a. caracterul mai putin modernizat al limbii;
b. subordonarea evident fat de vocabularul poetic;

c. mijloacele de expresie curente n limbajul poeziei timpului;

d. toate variantele de mai sus.
54. Formele lingvistice utilizate la nceput de Mihai Eminescu sunt:
a. uneori neobisnuite;
b. uneori putin adaptate la norma limbii literare;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
55. Cea de-a doua perioad de creatie eminescian:
a. corespunde intervalului 1870 1876/1878;
b. marcheaz faza romantic a poeziei eminesciene;
c. se caracterizeaz, ca procedeele stilistice utilizate, prin antitez, acumulrile retorice,
caracterul concret al imaginilor, densitatea figurilor;
d. toate variantele de mai sus.
56. Din 1878:
a. ncepe, n poezia eminescian, etapa reclasicizrii, a scuturrii podoabelor;
b. Eminescu renunt la figurile de stil numeroase;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
57. Alegeti varianta corect:
a. primei perioade din creatia eminescian i este specific epitetul ornant, exprimat mai ales
prin adjectiv;
b. dup 1878, ntlnim, n poezia eminescian, epitetul metaforic, exprimat printr-un
substantiv, alturi de epitetul personificator;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.

58. Alegeti afirmatia corect:

a. Mihai Eminescu a reusit s potenteze, prin transfigurri metaforice, substanta concret a
termenilor, cele mai abstracte notiuni cptnd consistent material;
b. cu Eminescu, se deschide larg sfera posibilittilor rare de asocieri semantice;
c. n prima perioad de creatie, n poezia eminescian, apar multe neologisme;
d. toate variantele de mai sus.
59. Alegeti afirmatia corect:
a. poezii precum Lacul, Si dac..., Revedere impresioneaz prin
numeroasele neologisme folosite;
b. Eminescu nu este atras de poezia cu form fix;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
60. Alegeti varianta corect:
a. n zilele noastre, nu exist nicio diferent ntre limba romn si limba romn literar.
b. nsusirea limbii literare nu presupune un anumit grad de instructie si de constientizare a
activittii de comunicare lingvistic;

c. ambele variante de mai sus;

d. niciuna dintre variantele de mai sus.
61. Alegeti varianta corect:
a. cu anul 1990, nu se mai produc modificri frapante ale lexicului si nici modificri stilistice,
privind raporturile dintre variantele limbii;
b. n secolul al XX-lea, nu se observ diversificarea stilurilor individuale;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
62. Alegeti varianta corect:
a. reviste literare precum Viata romneasc, Luceafrul, Cronica, Viata nou, Convorbiri
critice nu analizeaz creatia literar sub raportul continutului si sub acela al expresiei;
b. n toate perioadele de creatie, Mihai Eminescu a conservat anumite fonetisme regionale sau
arhaice, folosite ca fapte de limb si nu ca fapte de stil;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
63. Alegeti afirmatia corect:
a. formele cu etimologic pstrat, fat de cele cu e din Muntenia, apar la Eminescu destul de
rar;
b. diftongul ea se reduce, n poezia eminescian, la a, dup consoana s;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
64. Alegeti afirmatia corect:
a. e final neaccentuat se transform, n poezia eminescian, de multe ori, n ;
b. diftongul ie apare, n poezia eminescian, des n locul formelor literare cu ia;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
65. Alegeti afirmatia corect:
a. Ion Creang si Ion Luca Caragiale pun n gura eroilor vocabulare originale, unul trnesc,
altul orsenesc semidoct;
b. Ion Creang red vorbirea tranilor fr a fi apartinut el nsusi altei sfere lingvistice;
c. ambele variante de mai sus;
d.niciuna dintre variantele de mai sus.
66. Alegeti afirmatia corect:
a. limba lui Caragiale este net diferit de aceea a personajelor sale;
b. trstura dominant a stilului artistic al lui Ion Creang o constituie oralitatea;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
67. Alegeti afirmatia corect:
a. la Ion Creang, ntlnim oralitatea de tip popular;
b. la Mihail Sadoveanu, ne ntmpin oralitatea de tip protocolar, reverentios;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.

68. Alegeti afirmatia corect:

a. n opera comic a lui Ion Luca Caragiale, descoperim oralitatea de tip semidoct;
b. aspectul fonetic al limbii lui Creang nu reprezint o transcriere a pronuntrii regionale
moldovenesti;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
69. Alegeti afirmatia corect:
a. la Ion Creang, forma cu n locul diftongului i este aproape general;
b. n opera lui Ion Creang, se conserv sufixele (t)oriu si ariu;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
70. Alegeti afirmatia corect:
a. n opera lui Ion Creang, sunt foarte frecvente formele regionale de numerale si cele de
pronume demonstrative;
b. n opera lui Ion Creang, se ntlnesc si forme verbale regionale;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
71. Alegeti afirmatia corect:
a. n opera lui Ion Creang, sunt generale formele multiple de viitor popular;
b. n opera lui Ion Creang, frecvente sunt interjectiile;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
72. Alegeti afirmatia corect:
a. frecvent, la Creang, este dublarea subiectului, constructie de origine popular;
b. la nivel frastic, se observ, n opera lui Ion Creang, predominarea coordonrii asupra
subordonrii, la fel ca n sintaxa popular;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
73. Alegeti afirmatia corect:
a. comun limbii lui Creang si sintaxei populare este utilizarea conjunctiei si la nceputul
frazelor, ca element de continuitate la nivelul textului (asa-numitul si narativ);
b. ntmplrile prezentate de Ion Creang impresioneaz prin dinamism, prin vioiciune si prin
intensitate;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
74. Alegeti afirmatia corect:
a. n opera lui Ion Creang, circumstantialele consecutive sunt adesea introduse prin
elementele de si c;
b. subordonata conditional este frecvent introdus prin de, iar concesiva mai ales prin s;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
75. Alegeti afirmatia corect:
a. toti lingvistii au observat capacitatea lui Eminescu de nnoire a expresiei poetice;

b. Eminescu izbuteste o extraordinar extindere a asocierilor semantice, prin mbinri inedite

de cuvinte, plasate n ambiante contextuale neprevzute;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
76. Alegeti afirmatia corect:
a. Ion Ghica redacteaz Introductia la Dacia literar (1840);
b. Alecu Russo redacteaz Introductia la Dacia literar (1840);
c. Costache Negruzzi redacteaz Introductia la Dacia literar (1840);
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
77. Alecu Russo:
a. combate latinismul;
b. pledeaz pentru limba popular;
c. opteaz pentru pstrarea slavonismelor n limba romn;
d. toate variantele de mai sus.
78. Vasile Alecsandri:
a. este autorul Dictionarului grotesc;
b. se declar mpotriva ortografiei etimologice;
c. respinge consoanele duble;
d. toate variantele de mai sus.
79. Perioada lui Alexandru Odobescu se sprijin pe o constructie:
a. binar;
b. ternar;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
80. Academia Romn si propune, nc de la nfiintare:
a. elaborarea unei gramatici a limbii romne;
b. elaborarea unui dictionar al limbii romne;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
81. O contributie important la impunerea unei estetici a limbajului literar a avut:
a. constituirea societtii Junimea;
b. aparitia revistei Convorbiri literare;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
82. A scris despre limba romn literar:
a. Alexandru Odobescu;
b. Titu Maiorescu;
c. Mihai Eminescu;
d. toate variantele de mai sus.
83. A intentionat s elaboreze o gramatic a limbii romne:
a. Mihai Eminescu;
b. Ion Luca Caragiale;

c. Ioan Slavici;
d. toate variantele de mai sus.
84. A manifestat interes pentru cultivarea limbii romne literare:
a. George Cosbuc;
b. Constantin Dobrogeanu-Gherea;
c. Alexandru Vlahut;
d. toate variantele de mai sus.
85. Titu Maiorescu:
a. s-a dovedit un profund cunosctor al evolutiei limbii romne;
b. s-a aflat n continuarea eforturilor lui Ion Heliade Rdulescu;
c. a scris studiul Limba romn n jurnalele din Austria;
d. toate variantele de mai sus.
86. Titu Maiorescu:
a. este autorul studiului Despre scrierea limbei romne;
b. se pronunt mpotriva curentului latinist;
c. se pronunt mpotriva introducerii excesive a neologismelor;
d. toate variantele de mai sus.
87. Titu Maiorescu este autorul studiului:
a. Despre scrierea limbei romne;
b. Limba romn n jurnalele din Austria;
c. Neologismele;
d. toate variantele de mai sus.
88. n poezia eminescian:
a. se ntlnesc fluctuatii n formarea pluralului substantivelor;
b. se ntlneste genitivul analitic;
c. articolul posesiv-genitival are uneori forma invariabil a;
d. toate variantele de mai sus.
89. n poezia eminescian:
a. se ntlneste dativul etic;
b. ntlnim forme arhaice si populare ale timpurilor analitice;
c. superlativul absolut se construieste cu ajutorul adverbului prea;
d. toate variantele de mai sus.
90. n poezia eminescian:
a. subiectul poate fi reluat printr-un pronume personal;
b. uneori se elimin prepozitiile;
c. ntlnim schimbarea de topic;
d. toate variantele de mai sus.
91. n poezia eminescian:
a. predomin raportul de subordonare, mai ales pn la 1870;
b. predomin raportul de coordonare, mai ales dup 1870;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.

92. n poezia eminescian:

a. ntlnim asociati termeni ce exprim suferinta si voluptatea;
b. arhaismele si regionalismele sunt folosite ca fapte de stil si nu ca fapte de limb;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus
93. Alegeti afirmatia corect:
a. n prima perioad de creatie, Eminescu foloseste putine arhaisme, putini termeni populari si
multe neologisme;
b. ctre maturitate, Eminescu asimileaz neologismul, dar nu l mai utilizeaz abuziv, ci l
altur cuvntului mai vechi;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
94. Alegeti afirmatia corect:
a. Iorgu Iordan atrage categoric atentia asupra caracterului general popular al limbii lui
Creang, nedialectal;
b. neologisme aproape nu se ntlnesc n opera lui Creang;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre varinatele de mai sus.
95. Alegeti afirmatia corect:
a. n opera lui Creang, nu ntlnim numeroase proverbe, zictori, ziceri tipice;
b. Creang nu utilizeaz expresiile idiomatice;
c. ambele afirmatii de mai sus;
d. niciuna dintre afirmatiile de mai sus
96. Alegeti afirmatia corect:
a. Creang nu foloseste exprimarea direct a mirrii, cu multiplele si variatele ei nuante;
b. impresionant este, n opera lui Ion Creang, srcia lexical;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
97. Alegeti afirmatia corect:
a. Alexandru Rosetti l consider pe Caragiale unul dintre artistii care nu au fcut mult pentru
dezvoltarea limbii noastre literare si pentru mbogtirea ei;
b. eroii lui Caragiale nu se exprim potrivit conditiei lor sociale si caracterului;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
98. Alegeti afirmatia corect:
a. Ion Luca Caragiale nu a luat o pozitie ferm n privinta problemelor cu care se confrunta
limba romn n vremea aceea;
b. particularittile regionale bucovinene reprezint singurul aspect fonetic general n limba
operei lui Caragiale, fiind relativ uniform repartizate n limbajul autorului si n acela al
personajelor;
c. ambele variante de mai sus;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.

99. Alegeti afirmatia corect:

a. Cetteanul turmentat si Pristanda nu deformeaz fonetic cuvintele, n timp ce Zoe si
Tiptescu folosesc aceleasi cuvinte incorect;
b. Caragiale nu satirizeaz jargonul franco-romn si nici nu i ridiculizeaz pe latinisti;
c. Ion Luca Caragiale nu are constiinta valorii cuvntului, a capacittii si a limitelor acestuia;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.
100. Alegeti varianta corect:
a. Caragiale nu reprezint un aprtor al limbii romne literare;
b. secolul al XX-lea nu adaug noi dimensiuni cultivrii limbii;
c. la nceputul secolului al XIX-lea, George Cosbuc si Alexandru Vlahut semneaz, n primul
numr al revistei Semntorul, o profesiune de credint, ridicndu-se energic mpotriva celor
ce au uitat de limba si datinele strmosesti, ce au ngrosat rndul
vnturtorilor de fraze goale si au rmas nepstori fat de batjocorirea limbii n scoli, n
teatru, pe tribuna Ateneului si-n presa de toate zilele;
d. niciuna dintre variantele de mai sus.