Gramaticile Scolii Ardelene

Gorgos Roxana-Maria, romana-engleza, grupa 1, anul II

Aproape toi nvaii colii Ardelene au fost autori de ortografii, gramatici i
dicionare. Ortografia reprezenta domeniul n care lipsa de unitate era mai pronunat i
unde diversitatea i fluctuaiile erau mai numeroase. Ortografia reprezenta pentru ei nu
numai totalitatea regulilor prin care se stabilea scrierea corect a cuvintelor romneti n
vederea unificrii limbii, ci i un mijloc important pentru a demonstra originea latin a
limbii romne . Aciunea de unificare a limbii, n domeniul ortografiei, trebuia s
rezolve problema alfabetului i cea a elaborrii normelor ortografice. Dezideratul
unificrii impunea, n primul rnd, nlocuirea alfabetului chirilic i adoptarea alfabetului
latin. Corifeii colii Ardelene au intuit c introducerea alfabetului latin n scrierea limbii
romne nsemna o etap decisiv n procesul de realizare a unitii limbii literare.
Lucrrile marilor crturari ardeleni sunt importante nu numai ca micare pentru
redeteptarea naional, demersul lor trebuie apreciat i din interiorul lingvisticii
romneti, cci discuiile n problema ortografiei s-au mutat, odat cu ei, pe terenul
tiinific al faptelor i principiilor. Constatnd c rostirea este foarte divers, ei au
ncercat, n primul rnd, unificarea scrierii, la baza creia au pus principiul etimologic
(redarea sunetelor limbii romne prin acele semne sau combinaii de semne din alfabetul
latin, care marcau n scris etimonul sunetelor romneti derivate). nvaii colii
Ardelene au fcut unele concesii i n privina folosirii slovelor n crile bisericeti. Ei
considerau c este important nu numai cu ce litere s se scrie limba romn, ci i cum s
se scrie cu ajutorul alfabetului latin, aciunea de unificare a limbii trebuia, astfel,
desfurat i n domeniul ortografiei. In catalogul manuscris al seminarului din Blaj,
intocmit in 1777, si in biblioteca lui Budai-Deleanu figurau manuale didactice, gramatici
si dictionare in limbile greaca, latina, slavona, franceza, germana, italiana si maghiara.
Gramaticile au fost scrise, asadar, dupa modelul celorlalte limbi.
In perioada Scolii ardelene, au aparut tot felul de lucrari in care sunt discutate probleme
de gramatica; gramatici cu caracter stiintific si cu proportii de tratat, manuale care au
servit in scoala, indreptare, disertatii etc. Iata-le pe toate in ordine cornologica:
1. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae compsita ab Samuele Klein de Szad.
Locupletata vero, et in hunc ordinem redacta a Giorgio Gabriele Sincai. Vindobonaei,
1780.
2. Gheorghe Sincai, A.B.C. sau Alphavit pentru folosul si procopseala scoalelor celor
normalesti a neamului romanesc. ABC oder Namenbuhlein zum der Gebrauche der
Walachischen National-Schulen. Blasendorf, 1783.
3. Prima pincipia latinae gramatices quae ad usum scholarum valachico-nationalium.

Propter majorem incipientium puerorum facilitatem, adjecta valachica lingua, in hunc

ordinem redegit, ac typis edi curavit GEORGIUS GABRIEL SINKAI de eadem AA. LL.
Philosophiae & SS. Theologiae Doctor, ac Primariae Scholae Nationalis Balasfalvensis
Director & Catecheta. Balasfakvae, 1783.
4. I. Budai-Deleanu, Indreptatoriu al invataturilor intru a formari si pe tinerii scolari sau
Carte trebuincioasa pentru dascali. (Ramasa in manuscrius) 1785.
5. Ioan Molnar-Piuariu, Deutsch-walachische Sprachlehre, Viena, 1788.
6.Radu Tempea, Gramatica romaneasca, Sibiu, 1797.
7. Paul Iorgovici, Observatii de limba romaneasca, Buda, 1799.
8. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae. Emendata facilitata et in meliorem
ordinem redacta per Georgium Sinkay de eadem AA. LL. Philosophiae & SS. Theologiae
Doctorem, Scholarum Nationalium Valachicarum in Magno Transilvaniae Principatu
primum atque emeritum Directorem, nunc penes Regiam Universitatem Pestanae
Typographiam Typi Correctorem Budae. Typis Regiae Universitatis Pestanae, 1805.
9. Anton de Marki, Auszug aus der fur Normal und Hauptschule vorgeschriebenen
deutschen Sprachlehre in deutscher und wallachischer Sprache, enthaltend das
Wichtigste der deutschen und wallachischen Sprache dann die Uebereinstimmung oder
Abweichund der letztern von der erstern. Zum Gebrauche derjenigen welche die deutsche
oder wallachische Sprache zu erlernen Lust haben, nach den in der besagten deutschen
Sprachlehre vorkommenden Paragraphen kurz und sasslich verfasst. Tschernowitz, 1810.
10. Petru Maior, Dissertatie pentru inceputul limbei romanesti si Dissertatie pentru
literatura cea veche a romanilor, Buda, 1812.
11. I. Budai-Deleanu, Fundamenta grammaticis linguae, romaenicae seu ita dictae
valachicae usui tam domesticorum quam extraneorum accomodata. Lwow, 1812.
12. D, Tichindeal, Aratare despre starea acestor noao scolasticesti instituri ale natiei
romanesti, sirbesti si grecesti. Buda, 1813.
13. Mihai Boiagi, Gramatica macedono-vlaha. Viena, 1815.
14. I. Budai-Deleanu, Temeiurile gramaticii romanesti (mss.) 1816.
15. I. Budai-Deleanu, Dascalul romanesc pentru temeiurile gramaticii romanesti (mss.)
(nedatata)
16. Petru Maior, Dialog pentru inceputul limbii romane intre un neopt si unchi. Buda,
1819.

17. C. Diaconovici-Loga, Gramatica romaneasca pentru indreptarea tinerilor. Buda,

1822.
18. Alexi I., Grammatica daco-romana sive Valachica. Viena, 1826.
Istoricul gramaticilor descriptive si normative ale limbii romane:
1.Cea mai veche gramatic a limbii romne (ms. rom. BAR 583) este Gramatica
rumneasc a lui Dimitrie Eustatievici (1757). A fost editat de N. A. Ursu n 1969.
2.Prima gramatic a limbii romne scris n limba latin este Institutiones linguae
valachicae, alctuit n jurul anului 1770 (ms. aflat la Kalocsa, n Ungaria). A fost editat
n 2001 de Gheorghe Chivu.
3.Cea mai veche gramatic a limbii romne (tiprit) este Elementa linguae dacoromanae sive valachicae a lui Samuil Micu i Gheorghe incai, Viena, 1780.
4.Cea mai veche gramatic a limbii romne tiprit n ara Romneasc este cea a lul
Ienchi Vcrescu, Observaii sau bgri de seam asupra regulelor i ornduielelor
gramaticii rumneti, publicat concomitent la Rmnicu Vlcea i la Viena, n 1787.
5.Primul tratat important (prin concepia fonetic i prin simplificarea scrierii cu alfabetul
chirilic) al gramaticii limbii romne a fost publicat de ctre Ion Heliade-Rdulescu, Sibiu,
1828.
6.Cea dinti gramatic istoric a limbii romne a fost scris de Timotei Cipariu, 1854.
7.Prima gramatic tiinific a limbii romne a fost Gramatica romn a lui H. Titkin,
Iai, 1891.