Sunteți pe pagina 1din 24

Colegiul Economic Virgil Madgearu

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A


COMPETENELOR PROFESIONALE
NIVEL 3

Specializare: Tehnician in activiti economice

Elev:

Coordonator:

Blid Rzvan Alexandru

Prof. Dima Lorena

Clasa a XII-a I

Bucureti
2016 1

Internetul, mijloc de promovare a


vanzrilor
S.C. Apple Inc. S.A.

CUPRINS

ARGUMENT
Internetul reprezint pentru societile comerciale un mijloc rapid, eficient dar i ieftin de
promovare a produselor i serviciilor cu scopul vnzrii acestora. Prin intermediul internetului
se dezvolt o relaie de servicii i schimb de mrfuri ntre ofertant i viitorul cumpartor.
Aceast operaiune este reprezentat de comerul electronic, ce este definit ca fiind demersul
de cumprare sau vnzare prin intermediul transmiterii de date la distan, demers specific
politicii expansive a marketingului companiilor comerciale.
Utilizarea tuturor mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate de comer
electronic poart denumirea de tranzacie electronic.
Strns legate de comerul electronic pot fi legate i alte activiti electronice, de exemplu
servirea cumprtorilor, livrarea mrfii (dac e vorba de medii electronice), colaborarea cu
partenerii de afaceri sau i conducerea unei organizaii prin mijloace electronice.
Unul din principalele scopuri ale unui site web este, pe langa cel de a prezenta firma, produsul
sau serviciul oamenilor care stiu de existenta site-ului, de a gasi noi clienti si de a convinge
potentialii clienti. Orice firma care are un website doreste (sau ar trebui sa isi propuna)
atragerea de noi clienti si de noi oportunitati de afaceri prin intermediul acestuia. De aceea
internetul a devenit un mijloc din ce in ce mai atractiv a promovarii vanzarilor pentru agentii
economici.

Capitolul 1 : Prezentarea societii comerciale S.C. Apple Inc. S.A.

Apple Inc, este o companie din Silicon Valley cu sediul n Cupertino, California,
cu domeniul de activitate proiectarea, fabricarea si vnzarea calculatoarelor personale,
dispozitivelor de comunicare mobil, a muzicii digitale portabile, video playerelor, ct
si o varietate de programe software pentru ele, servicii, periferice si solutii pentru
retea.Cunoscut mai ales pentru computerele model Macintosh i smartphone-ul
iPhone, Apple are o reputaie de inovaie n industria de nalt tehnologie.
n 1976 Steve Jobs i Steve Wozniak au pus bazele unei companii de produse
electronice ntr-un garaj nchiriat din oraul Palo Alto, n sudul Californiei. Acest garaj
a fost i punctul de plecare a ceea ce urma s devin curnd zona de nalte tehnologii
Silicon Valley.
n noiembrie 2014, n plus fata de a fi cea mai mare corporatie
tranzactionala din lume, Apple a devenit prima companie din SUA care este evaluata
la peste 700 miliarde $. n 2015 compania avea 115.000 angajati si in martie 2016
detinea 475 magazine de vanzare cu amanuntul in 17 tari.
n anul 2001 a fost introdus mp3 playerul iPod, ce a fost vndut n 100 milioane
exemplare n decurs de 6 ani.
ntre anii 2003 si 2006, pretul bursier al companiei Apple a crescut mai mult de
10 ori, valoarea unei aciuni a crescut de la 6$ la 80$, surclasnd-o pe Dell.
n anul 2007 a fost lansat telefonul mobil iPhone.

Apple in Romania
Apcom Romania, unicul importator oficial de produse Apple pe piata locala, a
estimat o scadere de 15-18% a cifrei de afaceri, de la 10 milioane de euro, raportata n
anul 2011, la 8 mil. euro pentru anul 2012. n anul 2008 produsele Apple au fost
vndute n valoarea de 13 milioane de euro.
5

Organigrama S.C. Apple Inc. S.A.

CAPITOLUL II.
Notiuni teoretice privind tema Internetul, mijloc de promovare a
vanzrilor
II.1. Marketing si publicitate prin Internet

Publicitatea reprezinta, probabil, cea mai frecvent mentionata modalitate de a face


marketing pe internet.
Daca din punct de vedere al marketingului "traditional", exista o confuzie regretabila
ntre publicitate si marketing,termenul generic de "publicitate" acoperind inclusiv concepte
distincte ca "promovarea vnzarilor" sau "relatii publice", si n marketingul on-line aceasta
confuzie s-a pastrat.
Conceptul de publicitate on-line are n vedere nsa doar actiunile prin care organizatia
transmite unei audiente generale sau specificate informatii privind produsele si serviciile sale,
marcile sau despre sine nsasi.
Ca si n marketingul "traditional", este necesara operarea diferentei dintre publicitatea
platita,denumita n continuare "publicitate on-line" si publicitatea gratuita, oferita fara nici un
fel de pretentii financiare organizatiilor de catre alte organizatii (ponderea acesteia este,
datorita gratuitatii mult mai pronuntate a internetului, mult mai mare prin comparatie cu
marketingul traditional.
Succesul publicitatii on-line depinde n mod semnificativ de buna cunoastere a
domeniului (publicitatea) n general ct si de cunoasterea internetului ca mediu de
comunicare.
Spre deosebire de publicitatea "traditionala", n publicitatea on-line nu exista o
separare foarte clara ntre beneficiarul de servicii de publicitate si furnizorul acestora, putnd
exista situatia n care un beneficiar poate deveni furnizor de servicii de publicitate (de
exemplu, atunci cnd nchiriaza spatii de publicitate pe propriul site web altor firme, la rndul
sau fiind prezent cu bannere publicitare pe alte site-uri). Spre deosebire de publicitatea
"traditionala" si modul n care decurge comunicatia de marketing traditionala prin intermediul
acesteia, n publicitatea on-line, elementul perturbator are un efect mult mai semnificativ.
Exista un nivel destul de ridicat de confuzie si chiar de dezinformare n retea pentru ca
bannerele publicitare ale organizatiei sa nu fie vazute sau diferentiate de cele ale
competitorilor sai.
Publicitatea on-line este vazuta de catre specialisti ca fiind mai eficienta dect
publicitatea "traditionala".
7

Principalele argumente ale acestora se refera la: calitatea mai buna a audientei
vizate(din punct de vedere al veniturilor, nivelului de instruire, preocuparii pentru problemele
de ordin tehnic si tehnologie); selectivitatea mai buna (numarul si rata de crestere a site-urilor
web foarte specializate depaseste semnificativ aceleasi referinte pentru mediile de comunicare
traditionale - presa, radioul sau televiziunea);desfasurarea si evaluarea eficientei actiunilor de
publicitate on-line pot fi realizate mult mai rapid, mult mai exact, permitnd realizarea unor
corectii adecvate si prompte ale campaniilor specifice derulate.
Un studiu realizat de firma americana Jupiter Communications arata ca n anul 2001
piata mondiala a publicitatiia atins 1 miliard de dolari SUA n timp ce, un an mai trziu
(2002), ea se situa n jurul valorii de 7,7 miliarde de dolari SUA.
Cele mai frecvent urmarite obiective ale publicitatii on-line se refera la:

crearea de notorietate pentru organizatie, produsele, serviciile si marcile sale;


generarea de trafic catre punctele de distributie ale produselor si serviciilor
organizatiei;
sustinerea vnzarilor organizatiei pe termen scurt si mediu.

Exista o diferenta esentiala ntre conceptele de marketing si publicitate.Nu exista


publicitate gratuita pe Internet. Este adevarat, multe site-uri (n special motoarele de cautare
mai populare)vnd spatii din paginile lor unor firme care si afiseaza mici reclame. Dar
acestea nu se pot compara cu spoturile publicitare de la TV sau radio. De fapt, etica initiala a
Internetului exclude si chiar condamna utilizarea mesajelor comerciale.
Scopul primordial al Internetului este schimbul de informatii. Acesta este principalul
obiectiv al utilizatorilor Internetului si aceasta este si modalitatea prin care va veti atrage
viitorii clienti. Acest schimb de informatii presupune urmatorul mecanism: necesitatile
utilizatorului, care va cauta sa se informezepe Internet; dorinta comerciantului de a fi gasit,
presupunnd o anumita strategie specifica; oferta de produse,servicii si informatii, care trebuie
sa corespunda cu necesitatile utilizatorului pentru ca acesta sa se transforme n client.
O constatare generala se desprinde din experienta companiilor ce au nceput deja sa se
aventureze pe Net:pentru a avea succes n publicitatea electronica, aceasta publicitate trebuie
sa fie luata n seama, daca nu chiarapreciata. Populatia Web creste din ce n ce mai rapid n
fiecare luna iar rata de crestere a numarului documentelor accesibile este si mai ridicata,
facnd imposibila "descoperirea" unei pagini izolate; un ajutor foartemare este un link la asanumitele "motoare de cautare" - indexuri si baze de date uriase,continnd milioane de adrese
URL.
Aceste indexuri, din ce n ce mai multe si mai cuprinzatoare,sunt specializate pe
categorii, existnd astfel indexuri dedicate afacerilor. La fel ca si site-urile Web,si aceste
indexuri se mpart n doua mari categorii: cele gratuite si cele comerciale. n general, regula
de baza consta n faptul ca paginile - si respectiv site-urile - non-profit (pagini informationale,
liste de resurse, etc.)sunt legate gratuit n indexurile generale - ce utilizeaza "roboti de
cautare" pentru a indexa automat un numar ct mai mare de site-uri.
8

Pe de alta parte, resursele comerciale - site-urile ntreprinderilor comerciale - sunt n


general listate n indexuri comerciale ce-si ofera serviciile contra unor sume ce de multe ori
nu sunt neglijabile.
O alta metoda consta n nchirierea de spatiu publicitar pe un site popular - cu un trafic
ridicat. Asa cum canalele de televiziune taxeaza direct proportional cu numarul de spectatori
ai unui program,tot asa tarifele unui "baner" publicitar - ce puncteaza spre site-ul companiei
ce a nchiriat publicitatea - depind de traficul pe site. Ca ordin de marime, un site cu 30.000 de
conectari pe saptamna are un tariff n jurul a 200$ saptamnal pentru un baner de 10x5 cm.

II.2. Strategii de publicitate prin Internet

1.Promovarea n retea.
Anunturile publicitare expun mesajul unui nou public. Bannerele devin tot mai
evidente pe Internet de la saptamna la saptamna. Plasnd anunturi publicitare pe motoare de
cautare sau pe site-uri care atrag publicul tinta i pot convinge sa viziteze site-ul.
Prima etapa o constituie crearea bannerelor, apoi studierea aspectelor demografice ale
variatelor site-uri pentru a fi gasite cele mai potrivite, dupa care se recurge la negocierea
costurilor.
2.Promovarea n media traditionala.
Avantajul pe care l ofera este cresterea expunerii. Mai multe firme afiseaza adresa
URL n sectiuni speciale ale ziarelor cotidiene, ale publicatiilor de afaceri si ale mediei
comerciale.
Chiar si anunturile TV contin adrese de web. n primul rand trebuie vorbit cu
departamentul sau agentia publicitara pentru a include URL-ul pe toate anunturile din toata
media, sau sa se cumpere publicitate ntr-o publicatie care ajunge la publicul tinta.
3.Promovare ncrucisata cu site-uri complementare.
Avantajul oferit este cresterea traficului catre ambele site-uri. Daca un site vinde un
produs complementar unui produs furnizat de alt site, pot cadea de acord sa trimita cupoane
cu discounturi care sa conduca oamenii catre site-ul celuilalt.
Aceasta se poate face n multe feluri: mentionarea site-ul si se obtine un discount;
cumpararea de pe site-ul acesta si se obtine o reducere pe celalalt site. Preturile pentru acest
tip de serviciu sunt foarte elastice, asa ca se poate negocia ct mai mult.

II. 3. Etape n publicitatea prin Internet

Organizarea si desfasurarea publicitatii on-line presupune parcurgerea unor etape


specifice. Acestea sunt:
(1)

adoptarea deciziei de a desfasura o campanie de publicitate on-line

(2)

definirea obiectivelor care vor fi urmarite prin intermediul publicitatii on-line

(3)

crearea si testarea bannerelor publicitare

(4)

identificarea si selectarea spatiilor adecvate de plasare a bannerelor publicitare.

(5)

evaluarea eficientei campaniei de publicitate on-line

(1) Adoptarea deciziei de publicitate on-line porneste de la evaluarea eficientei


potentiale a Internetului ca mediu de comunicare ntre organizatie si publicul sau. n mod
evident, daca audienta careia i se adreseaza organizatia nu utilizeaza Internetul ca sursa de
informatii sau ca sursa de divertisment (iar gradul de utilizare nu plaseaza Internetul printre
cele mai importante surse din aceste puncte de vedere), este putin probabil faptul ca
publicitatea on-line va fi inclusa printre instrumentele de marketing folosite de organizatie.
(2) Obiectivele specifice ale publicitatii on-line se refera la: crearea de notorietate
pentru organizatie, produsele, serviciile si marcile sale; generarea de trafic catre punctele de
distributie ale produselor si serviciilor organizatiei; sustinerea vnzarilor organizatiei pe
termen scurt si mediu. Este important de mentionat ca o campanie de publicitate on-line poate
urmari concomitent unul sau mai multe obiective dar este recomandabil ca un banner
publicitar sa ncerce sa vizeze un singur obiectiv major, celelalte putnd fi abordate ca
obiective secundare.
(3) Crearea si testarea bannerelor publicitare. Bannerele publicitare pot fi privite n
mod similar anunturilor publicitare destinate mediilor de comunicare tiparite (presa cotidiana
si periodica, afisaj). Crearea si testarea acestora urmeaza, n general, regulile generale de
creare a anunturilor publicitare destinate presei (afisajului) mai putin o serie de particularitati
referitoare la dimensiunea acestora.
Astfel: cu ct bannerul este mai redus ca dimensiune, cu att informatiile care vor
putea fi prezentate prin intermediul acestuia vor fi mai limitate ca si continut si chiar ca si
forma de prezentare; cu ct bannerul are o dimensiune mai mare, cu att informatiile care vor
putea fi prezentate prin intermediul acestuia vor fi mai bogate
Elementele care apar n majoritatea bannerelor publicitare difuzate pe internet sunt
urmatoarele: numele organizatiei; sloganul publicitar al acesteia; ndemnul la actiune adresat
vizitatorului; un stimulent pentru actiunea vizitatorului (o oferta speciala de pret, un cadou
oferit gratuit, etc.); principalul avantaj oferit de organizatie, produsul sau serviciul promovat
prin intermediul bannerului publicitar.
10

(4) Identificarea si selectarea spatiilor adecvate de plasare a bannerelor publicitare.


Bannerele publicitare urmeaza sa fie amplasate pe paginile web ale diferitelor site-uri
existente n retea. daca publicitatea vizeaza o audienta generala, este de dorit ca bannerul sa
fie plasat pe paginile de introducere ale principalelor motoare de cautare folosite de catre
vizitatorii din retea (de exemplu Yahoo, Google, Infoseek, Altavista, Excite, etc.).
(5) Evaluarea eficientei campaniei de publicitate on-line. Eficienta campaniei de
publicitate on-line va fi urmarita pornind de la cele trei obiective majore ale acesteia:
notorietatea creata, traficul generat si sustinerea vnzarilor.
Pe baza acestor indicatori, care, desigur, pot fi completati n mod semnificativ de altii,
cantitativi sau calitativi, campania de publicitate on-line poate fi evaluata n permanenta si,
mult mai important, poate fi reproiectata astfel nct sa corespunda noilor obiective urmarite
de organizatie si noii situatii existente pe piata.

CAPITOLUL III.
NREGISTRAREA N CONTABILITATE A PRINCIPALELOR
OPERAII PRIVIND INTERNETUL, MIJLOC DE PROMOVARE A
VANZARILOR
S.C. Apple Inc. S.A.
La data de 30.04.2016, firma prezint urmtoarea situaie a patrimoniului n bilanul contabil
de mai jos:
PASIV

ACTIV

2131

3.000

1012

8.000

371

1.500

1061

2.000

4111

1.000

121

3.000

5121

8.000

401

2.500

5311

3.500

4423

1.500

Total activ:

17.000

Total pasiv:

11

17.000

n cursul lunii mai 2016, se efectueaz urmtoarele operaii economico-financiare:

1. S.C. se aprovizioneaz cu mrfuri, conform facturii fiscale nr. 101/02.05.2016 n valoare


10.000 lei + TVA 20%.
N.O. - aprovizionarea cu mrfuri.
371 Mrfuri A(+D)
401 Furnizori P(+C)
4426 TVA deductibil A(+D)
%

401

12.000 lei

371

10.000 lei

4426

2.000 lei

2. S.C. emite un bilet la ordin pentru plata facturii conform facturii nr. 102/02.05.2016.
N.O. - emiterea biletului
401 Furnizori P(-D)
403 Efecte de pltit P(+C)
401

403

12.000 lei

3. Se nregistreaz decontarea biletului la ordin conform extrasului de cont nr. 55/02.05.2016


N.O. - decontarea biletului
403 Efecte de pltit P(-D)
5121 Conturi la bnci n lei A(-C)
403

5121

12.000 lei

4. S.C. vinde mrfuri la pre de vnzare de 15.000 lei + TVA 20%.


N.O. - vnzarea produselor finite
707 Venituri din vnzarea mrfurilor P(+C)
4111 Clieni A(+D)
4427 TVA colectat P(+C)
12

4111

18.000 lei

701

15.000 lei

4427

3.000 lei

5. Se nregistreaz, conform B.C. nr. 60/06.05.2016 scderea din gestiune a mrfurilor.


N.O. scoaterea din gestiune a mrfurilor
607 Cheltuieli privind mrfurile A(+D)
371 Mrfuri A(-C)
607

371

10.000 lei

6. S.C. cumpr o construcie la cost de achiziie de 60.000 + TVA 20%, conform factur
fiscal nr. 100/15.05.2016.
N.O. - cumprare construcie
212 Construcii A(+D)
4426 TVA deductibil A(+D)
404 Furnizori de imobilizri P(+C)
%

404

72.000 lei

212

60.000 lei

4426

12.000 lei

7. S.C. vinde o construcie, cost de vnzare de 70.000 + TVA 20%conform facturii fiscale nr.
50/16.05.2016.
N.O. - vnzarea construciei
461 Debitori diveri A(+D)
7583 Venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital P(+C)
4427 TVA colectat P(+C)
461

84.000 lei

7583

70.000 lei

4427

14.000 lei

13

8. Se nregistreaz scderea construciei din activele S.C.


N.O. scoaterea din gestiune a construciei
6583 Cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital A(+D)
212 Construcii A(-C)
6583

212

60.000

9. Se primete factura de telefon de la furnizor n valoare de 150 lei + TVA 20%, conform
factur fiscal nr. 560/18.05.2016.
N.O. nregistrare factur telefonic
626 Cheltuieli potale i telecomunicaii A(+D)
401 Furnizori P(+C)
4426 TVA deductibil A(+D)
%

401

180 lei

626

150 lei

4426

30 lei

10. Se achit factura telefonic prin cont cu o ntrziere, pltind penaliti de 5%, conform
extras de cont.
N.O. achitare factur telefonic
401 Furnizori P(D)
5121 Conturi la bnci n lei A(C)
6581 Cheltuieli cu amenzi i penaliti A(+D)
Penaliti = 150 x 5% = 7,5 lei
%

5121

401

187,5 lei
180 lei

6581

7,5 lei

11. Se presteaz servicii ctre client in valoare de 8.000 lei + TVA 20%
N.O. prestare servicii
4111 Clienti A(+D)
704 Venituri din lucrri executate i servicii prestate P(+C)
4427 TVA colectat P(+C)

14

4111

8.600 lei

704

8.000 lei

4427

1.600 lei

12. nregistrarea amortizrii lunare a unui mijloc de transport, trana de amortizare lunar
fiind n sum de 350 lei, conform planului anual de amortizare.
N.O. nregistrare amortizare lunar mijloc de transport
6811 Cheltuieli privind amortizrile A(+D)
2813 Amortizarea mijloacelor de transport P(+C)
6811 =

2813

350 lei

13. S.C. se aprovizioneaz cu semifabricate la cost de achiziie de 7.000 lei + TVA 20%, pe
baza unui aviz de nsoire.
N.O. - aprovizionarea cu semifabricate
341 Semifabricate A(+D)
408 Furnizori facturi nesosite P(+C)
4428 TVA neexigibil A(+D)
%

408

8.400 lei

341

7.000 lei

4428

1.400 lei

14. Se nregistreaz primirea facturii fiscale nr. 20/21.05.2016


N.O. - primirea facturii
408 Furnizori facturi nesosite P(D)
401 Furnizori P(+C)
408

401

8.400 lei

15

15. Se regularizeaz TVA-ul.


N.O. - regularizarea TVAului
4426 TVA deductibil A(+D)
4428 TVA neexigibil A(C)
4426

4428

1.400 lei

16. S.C. vinde semifabricate la pre de vnzare de 7.500 lei + TVA 20%, conform factur
fiscal nr. 55/22.05.2016.
N.O. vnzare semifabricate
702 Venituri din vnzarea semifabricatelor P(+C)
4427 TVA colectata P(+C)
4111 Clienii A(+D)
4111

9.000 lei

702

7.500 lei

4427

1.500 lei

17. Se scot din eviden semifabricatele vndute, conform B.C. nr. 45/23.05.2016.
N.O. scoaterea din gestiune a semifabricatelor
604 Cheltuieli privind materialele nestocate A(+D)
341 Semifabricate A(-C)
604

341

7.000 lei

18. Se vnd mrfuri din stoc unui client, conform facturii nr. 300/25.05.2016, pre de vnzare
7.000 RON + TVA 20%.
N.O. vnzare mrfuri
4111 Clieni A(+D)
707 Venituri din vnzarea mrfurilor P(+C)
4427 TVA colectat P(+C)
4111

707

7.000 lei

4427

1.400 lei

16

8.400 lei

19. Se scot din gestiune mrfurile, la costul de achiziie de 500 lei, conform Bon de consum
nr. 70/26.05.2016.
N.O. scoaterea din gestiune a mrfurilor
371 Mrfuri A(-C)
607 Cheltuieli privind mrfurile A(+D)
607

371

6.000 lei

20. Se nchid conturile de TVA, conform jurnalului de vnzri i jurnalului de cumprri.


4426 = 2.000 + 12.000 + 30 + 1.400 = 15.430
4427 = 3.000 + 14.000 + 1.600 + 1.500 + 1.400 = 21.500
4427 > 4426 4423 (TVA de plat)
4427 =

21.500 lei

4426 15.430 lei


4423

6.070 lei

21. Se nchid conturile de cheltuieli conform not contabil nr.1/31.05.2016


121

83.507,5 lei

607

16.000 lei

6583

60.000 lei

626

150 lei

6581

7,5 lei

6811

350 lei

604

7.000 lei

17

22. Se nchid conturile de venituri, conform not contabil nr. 2/31.05.2016.


%

121

107.500 lei

707

22.000 lei

7583

70.000 lei

704

8.000 lei

702

7.500 lei

CAPITOLUL IV.
ANALIZA CONCURENTILOR FIRMEI
S.C. Apple Inc. S.A.

IV.1 Analiza pietei pe care firma S.C. Apple Inc. S.A. i desfoar
activitatea.

Conform rezultatului celui de-al 2-lea trimestru al anului fiscal 2010, care s-a sfrsit pe
27 martie 2010, profitul brut a constituit 13,5 mlrd $, iar profitul net 3,07 mlrd $ sau 3,33$
pe o actiune. Profitul brut pe acelasi trimestru a anului trecut a constituit 9,08 mlrd $, iar
profitul net 1,79 mlrd $. Astfel cresterea profitului a nregistrat o rat de 41,7%. Vnzrile
internationale au constituit 58% de la venitul simestrial.
Potrivit statisticilor furnizate publicaiei The Wall Street Journal pentru anul 2015,
Apple a obinut 92% din profitul generat la nivel global n piaa smartphone, cu o cot de
pia de 18,3%, depind cu mult veniturile celorlalte companii din industrie. Spre
comparaie, n perioada similar a anului trecut Apple a obinut 65% din veniturile
operaionale.
n ce privete numrul efectiv de telefoane vndute, gama iPhone reprezint doar o
cincime din vnzrile la nivel global, ntr-o pia smartphone mprit ntre aproximativ 1000
de productori.

18

Punnd n perspectiv diferena uria ntre profitul atribuit companiei Apple i


pierderile contabilizate de restul productorilor smartphone, preul mediu de 659 dolari cerut
pentru un exemplar iPhone este de peste trei ori mai mare dect cei 185 dolari pltii n medie
pentru un telefon cu Android.

Adolecenii sunt considerati una dintre pietele tinta ale firmei S.C Apple Inc. S.A.
Adolescenii folosesc iPod-uri din mai multe motive . Unele dintre aceste motive sunt de a
socializa cu prietenii , pentru a asculta muzic sau a sta pe Facebook,Twitter si datorita
multitudinilor de jocuri.
Studentii sunt si ei de asemenea una dintre pietele tinta ale firmei, acestia folosind
produsele Apple ca iPad, MacBook si iPhone pentru a inregistra rapid notite. Aceste notite
sunt organizate usor si rapid in dispozitive. De asemenea aceste dispozitive sunt usoare, ceea
ce face caratul acestora mult mai usor.
Oamenii de afaceri sunt foarte multumiti de dispozitivele Apple, deoarece aceste
dispozitive ii ajuta sa tina legatura cu clientii si sa trimita diferite documente intr-un timp
foarte rapid.
iPhone-urile sunt utile si pentru adulti in viata de zi cu zi pentru lucruri ca apeluri
telefonice, harti, conexiune la internet, stocarea documentelor si camera pentru a face poze
oriunde si oricand.
19

IV.2 : Analiza S.W.O.T. a S.C. Apple Inc. S.A.

Analiza SWOT este o metod folosit n mediul de afaceri, pentru a ajuta la


proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcioneaz ca o radiografie a firmei
sau a ideii de afaceri i evalueaz n acelai timp factorii de influen interni i externi ai unei
organizaii, precum i poziia acesteia pe pia sau n raport cu ceilali competitori cu scopul
de a pune n lumin punctele tari i slabe ale unei companii, n relaie cu oportunit ile i
ameninrile existente la un moment dat pe pia.
Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuat ntre anii 1960
i 1970 la Stanford Research Institute din SUA. Acronimul SWOT provine din englez
Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats, nsemnnd Puncte tari, Puncte slabe,
Oportuniti, Ameninri.
Analiza SWOT se realizeaz, n general, n prima faz a unui proiect, pentru ca
elementele de analiz s poat alctui baza planului de proiect i s poat fi folosite ulterior n
cadrul proiectului, dac acesta ntmpin dificulti n ceea ce privete planificarea, livrabilele
sau bugetul alocat i trebuie readus pe linia de plutire.
n cadrul analizei SWOT se va ine seama de faptul c:
Punctele tari i punctele slabe sunt concepte statice, bazate pe parametrii descriptivi
ai unei zone, ntr-o perioad determinat de timp. Ele reprezint ceea ce exist.
Oportunitile i ameninrile au n vedere viitorul, i se refer la alegerile pe care le
au de fcut persoanele implicate n procesul de planificare. Ele reprezint ceea ce va fi.

Strategiile firmei

Strategia companiei se bazeaz pe abilitatea ei unic de a proiecta si dezvolta propriul


sistem de operare, hardware, aplicatii software si servicii pentru a-si asigura consumatorii cu
noi produse si solutii cu un design industrial usor de utilizat, comod si inovativ.
Compania consider c investitiile continue n domeniul cercetrii si dezvoltrii sunt
esentiale pentru dezvoltarea si consolidarea de produse si tehnologii noi.
Magazinele companiei sunt amplasate de regul n locatii cu trafic ridicat, n mall-uri
de calitate si regiuni de shopping urbane. Prin operarea magazinelor proprii si localizarea n
20

locatii cu trafic ridicat, compania este mai bine organizat pentru a controla experienta de
cumprare a clientilor si de a atrage noi cumprtori.n magazine sunt oferite o gam larg de
echipamente produse de ntreprinderi terte ce tin de domeniul hardware, software, accesorii si
periferice, care completeaz gama companiei.
Strategia ntreprinderii n domeniul firmelor private, de stat i de creaie: Compania
vinde, de asemenea, hardware i produse software pentru clienii firmelor private, de stat si de
creatie, n fiecare dintre segmentele sale geografice. Clientii acestor piese utilizeaz produsele
Apple, datorit performantei de calcul de mare putere, capacittilor de expansiune,
capacittilor retelistice si intergrare perfect cu produsele complementare.
Strategia n domeniul mediului conjurtor: Apple a fost criticat de cteva organizatii
ecologice, pentru c nu nceteaz folosirea substantelor toxice n oferta nou de produse. Ca
rspuns Apple a declarat c aceste rezultate nu sunt cu totul obiective si c n urma
cercetrilor interne efectuate s-a dovedit ca Apple este cu mult naintea liderilor mondiali din
domeniul IT ca Dell, Gateway, Hewlett Packard.

Obiectivele firmei

Inovatii mai presus de orice .


Extinderea reelei sale de distribuie pentru a ajunge mai eficient la clientii vizati si de
ai asigura cu o calitate a vnzrilor si a serviciilor post vnzare de cea mai nalt

calitate.
Tendinta spre asigurarea nivelului ecologic nalt al produselor.
mbunttirea continu n calitatea produselor.
Sustinerea comunittii de dezvoltare de produse de ctre terte prti, aplicatiilor

software si hardware
Cresterea vanzarilor in segmentul de educatie si cel corporativ.
Investirea in noi produse ca de exemplu : iPhone, iPad si tehnologii wireless.

Puncte tari

Puncte slabe
21

Usor de utilizat
Lider in materie de inovatie si produse
diferentiate
Un management bine definit
Brand renumit si bine definit, conform

Oportunitati

Probleme cu distributia
Preturi ridicate
Prea multe linii de productie

Amenintari

Crearea de noi piete software si


vanzare de hardware pe aceste piete
Piata online
Program de beneficii pentru angajati
Dezvoltarea industriei

Pierderea cotei de piata


Concurenta globala
Cresterea costurilor cu aporvizionarea

Amenintarile mediului concurential:


1. Amenintarile noilor veniti pe piata: Medie spre mare - pe piata PC orice firma
care descopera o noua tehnologie care poate fi eficienta in ceea ce priveste
raportul pret-performanta
2. Amenintarea produselor substituibile: Mare - noile forme ale dispozitivelor de
informare precum Digital TV , HDTV , telefoane cu ecran special pentru
utilizarea internetului , castiga din ce in ce mai multa popularitate
3. Puterea de negociere a furnzorilor: Mare - deoarece Apple lucreaza doar cu
cativa furnizori , reprezinta un risc deosebit de mare pentru aceasta.

22

IV.3 : Analiza primilor trei concurenti ai S.C. Apple Inc. S.A.

Identificarea concurentilor

1.S.C. Samsung Group S.A


Samsung Group este o companie din Coreea de Sud, nfiinat n 1938, avnd ca
obiect principal de activitate producia de produse electronice i IT. Compania este
numrul 1 mondial n producia de memorii, monitoare TFT i telefoane CDMA.
Samsung are aproximativ 188.000 de angajaii n 185 de birouri din 65 de ri, fiind
alctuit din opt divizii principale de afaceri.
Brand-ul Samsung s-a mbuntit semnificativ n ultimii ani. Considerat de ctre rivalii
si ca fiind un competitor de temut, Samsung Electronics i-a extins foarte mult produc ia,
pentru a deveni cel mai mare productor mondial de cipuri DRAM, flash memory, optical
storage drivers.
n prezent, el este unul dintre cei mai importani productori mondiali de display-uri
cu cristale lichide i de telefoane mobile din noua generaie.
Samsung Electronics, ce a atins recorduri la nivel de profit i venit n 2004 i 2005, a
depit Sony, devenind unul dintre cele mai populare branduri de electronice din lume. La
sfritul lui 2005, Samsung avea o reea ce valora 77.6 miliarde de dolari.

2.S.C. Microsoft Corporation S.A


3.S.C. Sony Corporation S.A

Obiectivele concurentilor

1.S.C. Samsung Group S.A


Aa cum indic acest nou motto, viziunea companiei Samsung Electronics pentru noul
deceniu este Inspire the World, Create the Future (Inspir lumea, creeaz viitorul).
Aceast nou viziune reflect angajamentul companiei Samsung Electronics de a
inspira comunitile prin aplicarea celor trei puncte forte cheie ale Samsung: Tehnologie
nou, Produse inovatoare i Soluii creative i de a promova noi valori pentru reelele
23

de baz ale Samsung industrie, parteneri i angajai. Prin aceste eforturi, Samsung sper s
contribuie la crearea unei lumi mai bune i a unei experiene mai bogate pentru toi.

Analiza S.W.O.T

1.S.C. Samsung Group S.A.

Puncte tari

Puncte slabe

experienta in domeniu
design revolutionar
primul care foloseste procesoare dual
core
foloseste sistemul de operare android
-folosirea displayurilor de tip Amoled
Plus
servicii hardware
distributie foarte bun
inovarea

preturi destul de ridicate


durata slaba de viata a bateriei
comercializarea unor mrci mai putin
solicitate;
servicii software

Oportunitati

Amenintari

extinderea pe pietele din Africa de Sud


si America de Sud
rapiditatea cu care se dezvolta
tehnologia
atragerea de consumatori ai
concurentilor

competitia pentru cota


determina scaderea pretul
concurenta

Strategiile concurentilor

1.S.C. Samsung Group S.A.

24

de

piata