Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
WWW - Referate.ro-Paralela Intre Scrisoarea I Si Luceafarul Fb16b
WWW - Referate.ro-Paralela Intre Scrisoarea I Si Luceafarul Fb16b
ro
A treia parte a poeziei este impartia in 3 mari parti: haosul, geneza si moartea
universului.
HAOSUL (versurile 41-50), este sugerat prin antiteze si paradoxuri (fiintanefiinta; nu se ascundea nimic,desi totul era ascuns; patruns-nepatruns). Haosul, in
viziunea lui Eminescu, este invizibil, lipsit de viata si vointa, dominat de o nemiscare
absoluta, cum rezulta din ciatul si in sine impacata, stapanea eterna pace.
GENEZA (vesurile 51-74), este sugerata prin miscarea unui punct, care duce la
aparitia galaxiilor, dupa cum rezulta din colonii de lumi pierdute, sistemelor solare,
soarelui, pmntului si lumii. Imaginile vizuale isi fac simtita prezenta si in aceasta
strofa intuneric, ca o mare fara raza. Ideile preluate de Eminescu din filosofia lui
Schopenhauer, cum ca viata e vis al mortii eterne, apare foarte des in operele acestuia.
STINGEREA UNIVERSULUI (versurile 75-86). In acest segment e prezentata
omenirea, in aceasta imensitate cosmica, prezentand faptele marunte ale omului. Pentru
aceasta, Eminescu foloseste antiteza intre omul de geniu si oamenii egoisti si mediocrii.
In partea a IV-a (versurile 87-144) sunt prezentate, intr-un limbaj aforistic, ideile
preluate din filosofia indiana (Rig-Veda) sau din filozofia lui Schopenhauer, referitoare la
efemeritate. Tema de la care porneste Eminescu este cea a destinului social al geniului,
figurat prin "btrnul dascl". Dac lumea este cum este (unul e n toti, tot astfel precum
una e n toate - motivul filozofic al identittii omenirii cu individul si al acestuia cu
omenirea) si de asupra tuturora se ridic cine poate, geniul st n umbr si se pierde
nestiut n tain ca si spuma nevzut. Nimnui nu-i pas ce vrea el si ce gndeste. Este
prezentata relatia omului de geniu cu posteritatea. Intr-o lume imitata, meschina, opera
geniului nu este apreciata. Autorul folosind ironia pentru a evidentia indiferenta
cerceatorului pedant, care cauta sa se evidentieze, citand din omul de geniu De asupra
tuturora se ridica cine poate. Poetul imagineaza o ceremonie de inmormantare falsa, in
care oratorul nu cauta sa evidentieze valoarea omului de geniu, ci sa se afirme el insusi,
dupa cum rezulta din citatul iar deasupra tuturora... lustruindu-se pe el. Eminescu, mai
precizeaza ca posteritatea, nu este interesata de opera geniului, ci de aspectele biografice
si de greselile acestuia sa-i gaseasca prea multe rautati si mici scandaluri.
Ultimul tablou (versurile 145-156) , reprezinta intoarcerea la cadrul initial, unde
luna si geniul stapanesc universul intelectual. De aici, putem preciza ca Scrisoarea I de
M.Eminescu este o poezie in rama (se termina cu inceputul).
In concluzie, Scrisoarea I reda conditia geniului nefericit, intr-o tesatura de teme
si motive romantice.
Versificatia celor doua opere este aproape in antiteza. Strofele sunt foarte multe la
Luceafarul (98), organizate in catrene, pe cand, in Scrisoarea I sunt 8 strofe. Masura, in
cadrul Luceafarului este de 7-8 silabe, iar masura in cadrul Scrisorii I este de 16 silabe.
Luceafarul are rima incrucisata, iar Scrisoarea I are rima imperecheata.
Avand in vedere cele aratate mai sus, putem preciza faptul ca, cele doua opere
sunt in antiteza, insa ambele studiaza la un moemnt dat conditia omului de geniu.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate