UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIETI

FACULTATEA INGINERIE MECANIC I ELECTRIC

SPECIALIZAREA AUTOMATIC I INFORMATIC APLICAT

PROIECT LA PRACTIC

BILAN MATERIAL
Conductor proiect:
Cristina Popa

Student:
Gorneanu Liviu Mihai

Bilan material
1

Exemplu.1
Un exemplu relativ simplu, discutat mult in literatur este cel al unui vas alimentat cu lichid si din care se
evacueaz (o parte din) acel lichid. Vasul este prezentat schematic in figura alturat.

Se admite c debitele de alimentare si de evacuare, Fi(t), Fo(t), sunt exprimate in unitti de volum in unitatea
de timp. Intr-un interval de timp scurt Dt, alimentarea cu lichid a vasului si cantitatea de lichid evacuat este
dat de termenii din partea dreapt a relatiei care urmeaz.

Cei doi termeni, prin coeficientii ,

tin seama de o formul de medie bine cunoscut din analiza
matematic si diferenta lor egaleaz variatia volumului de lichid din vas, care este reprezentat de partea stang
a egalittii. Ecuatia respectiv este o relatie de continuitate pentru intervalul finit de timp
avut in vedere.
Trecerea la limit prin diminuarea intervalului de timp Dt conduce la ecuatia diferential

care este modelul dinamicii sistemului in discutie. Dac vasul are pe intreaga lui vertical aria sectiunii
transversale constant (altfel spus, dac este cilindric) atunci variabila de stare V poate fi inlocuit de variabila
de stare h, cota lichidului in vas, care descrie de asemenea complet starea sistemului la un
moment dat.
Desigur, vasul poate avea alimentri multiple, in numr de ni, iar evacuarea lichidului se poate face pe mai
multe ci, in numr de no. Atunci ecuatia model al dinamicii vasului este

Este de retinut sensul fizic al acestei ecuatii numit de continuitate: suma alimentrilor minus suma
evacurilor egaleaz acumularea de lichid in vas. Ecuatiile de continuitate mai sunt numite uneori si ecuatii de
bilant material. De observat c ecuatiile de mai sus modeleaz vasul pentru un interval de valori ale volumului
V sau ale inltimii h finit: nu se mai poate evacua lichid dintr-un vas gol, nu se mai poate alimenta lichid intr-un
vas care este deja plin. Starea unui sistem de acest gen poate fi modificat fie prin debitul (debitele) de
alimentare, fie prin debitul (debitele) de evacuare, fie prin modificarea unor debite din ambele categorii.
Debitele acestea sunt, asadar, variabile de intrare ale sistemului dinamic. Acestea pot fi manipulate prin
mijloace de vehicular (pompe, de pild) combinate eventual cu elemente de comand a debitelor
(robinete). Iesirea sistemului poate fi inltimea coloanei de lichid din vas.
Mijloacele de vehiculare, in fond surse de presiune, pot lipsi uneori, de pild pe evacuarea lichidului. Se
poate utiliza in loc scurgerea natural a lichidelor sub actiunea fortei gravitationale, ea inssi surs de presiune,
presiunea hidrostatic. In acest caz modelul de mai sus se completez cu modelul scurgerii libere a lichidului, pe
o cale sau alta de evacuare situat la distanta h de suprafata lichidului din vas. Presiunea hidrostatic medie in
orificiul de scurgere este produsul densittii lichidului, cu acceleratia gravitatiei si cu inltimea coloanei
de lichid. Forta care actioneaz asupra unui element de jet cu aria sectiunii Ao,
exact cat sectiunea orificiului de evacuare, si de o lungime mic Dl este proportional cu acea arie.
4

Exemplu 2. Bilanul masic al lichidului dintr-un rezervor

Delimitarea sistemului este sugerat prin schema bloc din figura unde debitul de intrare Q1 i debitul de ieire
Q2 sunt variabilele de intrare n sistem iar nlimea h a lichidului este variabila de ieire. Reprezentarea
sistemic estedat n figur.

Reprezentarea sistemic a rezervorului de lichid

Ipoteze simplificatoare:
- Densitatea a fluidului este constant;
- Lichidul este incompresibil
- Rezervorul este poziionat vertical;
- Seciunea transversal a rezervorului este circular, constant;
Parametrii din sistem:
-Debitul volumic de intrare Q1 [m3/s] i debitul volumic de ieire Q2 [m3/s] ;
- h [m] nivelul lichidului n rezervor ;
- m [kg] masa de lichid ;
- A [m2] aria transversal ;
- V [m3] volumul de lichid.

Delimitarea sistemului
Ecuaia de bilan aplicat pentru masa unui sistem poart de numirea de echilibrul masic i are forma :

unde m[kg] este masa, Qmi [kg/s] este debitul masic iar t [s] este parametrul timp. Particularizat pentru
echilibrul masic de lichid din rezervor ecuaia anterioar are forma :

Ecuaia diferenial n m este modelul matematic al sistemului iar este parametrul modelului. Exist o
condiie suplimentar pentru ecuaia anterioar m 0 . Prin rezolvarea analitic sau numeric a ecuaiei se
obine modul de variaie a masei de lichid n timp.
ntre parametrii geometrici ai rezervorului i masa de lichid din rezervor exist relaia simpl:
Ecuaia diferenial n m se poate transforma, pe baza relaiei anterioare, lund forma:

cu condiia suplimentar h 0 . Aceast ecuaia diferenial este o alt form de exprimare a modelului
matematic pentru sistemul analizat. Admind c variabila Q2 depinde de nivelul lichidului din rezervor nu
mai este o variabil independent, se poate scrie:
astfel c bilanul masic poate fi exprimat i prin ecuaia diferenial:

Ecuaia diferenial se constituie ntr-un nou model matematic al rezervorului de lichid.

Bibliografie:

Gheorghe M.Panaitescu, (2007), Modelarea i simularea dinamicii sistemelor - Universitatea Petrol-Gaze

Ploiesti Catedra Automatic si calculatoare - note de curs