Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bilet nr. 1
1. Tendinta: dezvoltarea unui management al firmei de tip sistemic (cauze, definire,
forme de manifestare, avantaje si limite)
2. Modelul lui John Child: continut, caracteristici si importanta.
3. tabel nr. 7
Bilet nr. 2
1. Comparatii pluriculturale: managementul sudic in antiteza cu managementul
nordic.
2. Studiile de tip policentric: continut si importanta pentru dezvoltarea
managementului comparat.
3. Analizati din punct de vedere economic si managerial clasamentul primelor firme
producatoare de combustibili si lubrifianti din lume.
Bilet nr. 3
1. Tipologia scolilor de management comparat: categorii, continut, reprezentanti,
avantaje si limite.
2. Particularitati ale influentei factorilor de mediu asupra dezvoltarii
managementului in Japonia, SUA si Marea Britanie.
3. Comentati ideile principale privind managementul american si nipon care se
desprind din urmatorul extras din Mesaj din Est:
Noi am depasit modelul lui Tylor; activitatea economica in prezent este atat de
complexa si dificila, supravietuirea firmelor atat de incadrata (hazardata) intr-un
mediu a carui imprevizibilitate, concurenta si lupta cu pericolele se amplifica,
existenta lor in continuare depinzand de mobilizarea zilnica a fiecarui gram e
inteligenta.
Bilet nr. 4
1.Euromanagerii si eurointreprinzatorii.
2.Probleme majore in conceperea si realizarea investigatiilor manageriale
comparative.
3. Analizati comparativ pentru SUA si Japonia caile de crestere a productivitatii
muncii . Explicati cum contribuie caile 7,8, si 9 la amplificarea productivitatii muncii.
Tabel nr. 7 carte.
Bilet nr. 5
1. Multidimensionalitatea rolurilor managerilor nord-americani.
2. Probleme ale productivitatii muncii intr-o viziune comparatista internationala
(principalii factori: diferente intre principalele tari dezvoltate si modul cum
contribuie la amplificarea sa).
3. Comentati organigrama alaturata (A8 pag 402) din punct de vedere managerial si
prin prisma analizarii locului ocupat de Suedia in tipologia (abordarea) culturala
elaborata de Geert Hofstede.
Bilet nr. 6
1.Managementul marilor firme europene.
2. Dinamica valorilor si obiectivelor organizatiilor din SUA si relatiile managementsindicate in cadrul lor.
Bilet nr. 13
1. Studiile de tip etnocentric: continut si importanta pentru dezvoltarea
managementului comparat.
2. Tendinta: profesionalizarea crescanda a managementului pe plan international
(cauze, definire, forme de manifestare, avantaje si limite).
3. Comentati ideile principale privind managementul american si japonez care se
desprind din urmatorul extras din Mesaj din Est:
Noi vom castiga, iar vestul industrial va pierde, noi nu putem face nimic sa va
ajutam, deoarece cauzele esecului se afla in dumneavoastra insiva.
(.) Cadrele de conducere gandesc, in timp ce muncitorii sunt salahorii,
dumneavoastra fiind convinsi profund ca aceasta este abordarea corecta de a
desfasura activitatea economica.
Pentru dumneavoastra esenta managementului consta in a scoate ideile din
capetele dumneavoastra de sefi punandu-le in mainile muncitorilor ca sa le
execute.
Bilet nr. 14
1. Transferul international de know-how in domeniul managementului comparat:
necesitate, factori implicati si continut.
2. Caracteristici contextuale ale managementului din SUA si rolul lor in
intelegerea continutului managementului.
3. Comentati ideile principale privind managementul american si japonez care se
desprind din urmatorul pasaj din Mesaj din Est:
Numai prin valorificarea puterii combinate a tuturor creierelor salariatilor sai,
o firma poate face fata turbulentei si constrangerilor mediului local. Aceasta este
cauza pentru care marile noastre companii asigura salariatilor de trei ori mai
multa pregatire decat dumneavoastra, asa se explica de ce noi solicitam in mod
constant sugestiile fiecaruia si de ce pretindem un numar crescand de licentiati
cat mai inteligenti si bine educati, generalisti, deoarece acesti oameni sunt
sangele industriei nipone.
Bilet nr. 15
1. Remodelarea sistemului organizatoric al firmelor europene.
2. Studiile sinergetice: continut si importanta pentru dezvoltarea managementului
comparat.
3. Analizati comparativ intr-o optica managerial-culturala, organigrama alaturata
(A2, pag 396) si organigrama unei firme romanesti.
Bilet nr. 16
1. Efecte pe plan managerial ale viziunii holistice si respectiv analitice.
2. Schita a unui model de management european-continut si importanta.
3. Identificati modelul de management comparat prezentat mai jos, corectati,
completati reprezentarea sa grafica.
Bilet nr. 17
1. Integrarea si angajarea pe viata a salariatilor in firmele nipone.
2. Tendinta: imprimarea unui intens caracter previzional managementului (cauze,
definire, forme de manifestare, avantaje si limite).
3. Analizati comparativ relevand principalele asemanari si deosebiri- scoala
dezvoltarii economice si scoala sistemelor dischise.
Bilet nr 18
1. Definirea managementului comparat, obiectivele, continutul si dimensiunile sale.
2. Comparatii manageriale biculturale: managementul participativ in firmele
germane si din SUA.
3. Analizati si comentati studiul de caz nr. 36 din volumul Management aplicativ.
Bilet nr 19
1. Managementul japonez: pregatirea personalului prin rotatia pe posturi si relatia
sindicat-management.
2. Tendinta: intensificarea caracterului motivational al managemetului firmei
(cauze, definire, modalitati, avantaje si limite).
3. Analizati si comentati studiul de caz nr. 29 din volumul Management
aplicativ.
Bilet nr 20
1. Tendinta: intensificarea caracterului inovational al managementului
intreprinderii: definire, cauze, modalitati de manifestare, avantaje si limite.
2. Caracterizati comparativ managementul nipon si din SUA utilizand abordarea
quadrodimensionala a lui G. Hofstede.
3. Comentati ideile principale privind managementul american si japonez care se
desprind din urmatorul pasaj din Mesaj din Est:
Pentru noi esenta managementului este in mod precis tocmai aceasta arta de a mobiliza
si asambla resursele intelectuale ale tutuor angajatilor in interesul firmei
() Noi stim ca inteligenta unui manunchi de tehnocrati, cat de inteligenti si
sclipitori ar fi, nu mai este suficienta pentru a le aborda ca resurse reale de
succes.
Bilet nr 21
1. Principalele tipuri de structuri organizatorice folosite in intreprinderile din SUA si
caracteristicile decizionale si informationale ale acestora.
2. Dezvoltarea abilitatilor manageriale si paradoxurile leadershipului in Europa.
3. Analizati comparativ- relevand principalele asemanari si deosebiri- scoala
behaviorista si scoala environmentalista.
Bilet nr 22
1. Studiile comparative: continut si importanta lor pentru dezvoltarea
managementului comparat.
2. Firmele emergente din SUA.
3. Identificati modelul de management comparat prezentat mai jos, corectati,
completati si comentati reprezentarea sa grafica.
Bilet nr 23
1. Caracteristicile si semnificatie veniturilor directorilor de companii din SUA.
2. Evaluari, cerinte si recomandari metodologice privind studiile de management
comparat.
3. Indicati care din elementele prezentate mai jos reprezinta tendinte ( mutatii ale
managementului firmei pe plan mondial):
- management amatorist
- management anticipativ
- management descriptiv
- management motivational.
STUDII DE CAZ
28. Preluari din managementul japonez in SUA
Firma americano-japoneza Sony din San Diego reprezinta un exemplu de aplicat a
managementului nipon in SUA. In 1981, uzina din San Diego a produs mai mult de
700.000 de televizoare color, ceea ce reprezinta 1/3 din productia totala a lui Sony.
Realizarea unei productivitati a muncii similara cu cea dintr-o intreprindere din Japonia
se datoreaza si atmosferei create in cadrul firmei. Astfel, in intreprindere nu exista
managerii si muncitorii se apleleaza pe numele mic, iau masa impreuna, iar o data pe un
cadru din conducerea superioara se adreseaza lucratorilor pentru a le expune obiectivele
in domeniul vanzarilor si productiei sau pentru a-I incuraja sa-si expuna dorintele.
Intreprinderea organizeaza de patru ori pe an cate o receptie pentru angajati. Atitudinea
lucratorilor americani din cadrul firmei poate fi caracterizata de opinia exprimata de
Price, 54 de ani, care lucreaza la linia de montaj a lucra pentru Sony, este ca si cum ai
lucra pentru familia ta. De altfel, directorul uzinei, Shiro Yamada, 58 de ani, afirma ca
intre muncitorii americani di colegii lor japonezi exista foarte putine diferente. El sustine
ca americanii sunt la fel de constienti de importanta calitatii ca si japonezii, trebuie
numai da fie motivati. Shiro Yamada acorda o deosebita atentie nevoilor muncitorilor. O
data pe an muncitorii al caror procent de absenteism este nul, sunt invitati intr-un
restaurant din centrul orasului. Atentie deosebita se acorda si conditiilor de munca si de
viata a lucratorilor. Astfel, daca exista o sesizare despre dimensiunea prea mica a
frigiderului necesar mesei, acesta se va inlocui cu rapiditate. Vicepresedintele Masayoshi
Morin pe care toti il striga Mike, a urmat cursuri de spaniola pentru a putea conversa cu
unii lucratori de origine spaniola.Peste tot in intreprindere sunt instalate telefoane care sa
permita comunicarea si inregistrarea anonima a sugestiilor si revendicarilor lucratorilor.
In speranta ca lucratorii vor face proba loialitatii lor, intreprinderea se straduieste sa
creeze legaturi stranse cu acestia. Promovarile vin din interior; majoritatea
supraveghetorilor liniei de montaj sunt absolventi ai scolilor secundare care au promovat
datorita muncii lor si loialitatii lor fata de intreprindere. Cu toate ca in perioada 19731975 vanzarile la televizoare au scazut productia a fost considerabil incetinita, nimeni nu
a fost dat afara. Lucratorilor li s-a cerut sa desfasoare alte munci de intretinere pentru a
ramane in continuare in intreprindere. Cand unul dintre primii lucratori ai uzinei si-a
cerut demisia la mai putin de un an de la angajare, conducatorii japonezi au fost surprinsi
de acest fenomen, Richard Crossman, specialistul in relatiile umane ale uzinei, explica
ei au venit sa ma vada si m-au
intrebat unde s-au inselat. A trebuit sa le explic ca in sudul Californiei esto o practica
curenta aceea de a parasi slujba Grija pentru salariatii sai a dat rezultate excelente pentru
firma. Numeroasele tentative care vizau implantarea unui sindicat au fost respinse intr-o
proportie de 3/1. Jean Timmerman, de 22 de ani, membru al unei uniuni sindicale afirma:
Salariul pe care-l primeam la sindicat era mult prea mare si avantajele sociale erau
probabil mai bune, dar pana la urma, prefer sa lucrez aici. Totusi, Sony nu a fortat
muncitorii americani sa lucreze in stil japonez. Folosirea unor salopete galbene pe cae
firma le pune la dispozitia muncitorilor de pe linia de montaj a fost un esec, intrucat
acestia preferau sa poarte bluejeans. De asemenea, intreprinderea a incercat sa prevada o
perioada pentru exercitiile fizice cu lucratorii din San Diego, asa cum exista in Japonia,
nu s-a revenit asupra acestei decizii ca urmare a opozitiei acestora. Cel mai tanar
supraveghetor din uzina, Mark Dempsey, 23 de ani, admite ca exista o prapastie culturala
intre japonezi si americani, afirmand: ei nu inteleg ca unii dintre noi se gandesc numai la
week-end, in timp ce majoritatea dintre ei nu se gandesc decat cum sa reia lucrul. Exista
si opinii ale muncitorilor americani potrivit carora sistemul de management japonez
.ndat pe consens provoaca intarziere, el demonstrand incapacitatea de a decide. Totusi,
majoritatea mucitorilor americani apreciaza acest sistem de management, iar unii dintre ei
nu-l mai considera strain. Semnificativa in acest scop este afirmatia supraveghetorului
Robert Williams:Cu mult timp in urma, americanii tineau cont si ei de persoana ca si
japonezii, numai ca in timp s-a pierdut aceasta sensibilitate.
Subiecte de dezbatere:
1. Cum apreciati sistemul de management japonez?
2. Ce tip de probleme considerati ca vor avea de solutionat managerii japonezi in
SUA?
3. Cum considerati ca trebuie facut transferul de cunostinte in domeniul
managementului?
8
9