Se spune ca liderul militar al geto-dacilor petrecea ore bune de consiliere religioasa

si nu numai cu Marele Preot. Odata, i-ar fi spus lui Zamolxe: Sunt vremuri grele
pentru popor si ne asteapta perioade si mai vitrege, razboaie si alte nevoi. Ma
gandesc cu amaraciune la faptul ca se nasc din ce in ce mai putini baieti si acestia
sunt cam piperniciti. Or, pentru a face fata navalirilor barbare, avem nevoie de
barbati inalti si puternici. Ce sa facem?
Zamolxe s-a rugat si Dumnezeu i-a spus sa faca acest ritual: Pentru savarsirea
ritualului este nevoie de o masa, un fier, o paine impletita, trei banuti. Cel care
oficiaza slujba se spala pe maini, ia copilul de subtiori si il asaza cu piciorusele pe
bucata de fier, dupa care il ridica pana sus, la grinda, apropiindu-l cu crestetul
capului, spunand; fie ca acest prunc sa fie sanatos si sa creasca mare si puternic ca
fierul. Aceasta se face de trei ori, dupa care il da pe copil parintilor. Acest ritual sa
se faca in prima zi din an, la orele diminetii si sa se repete in primii trei ani de viata
ai copilului.
Acest obicei este din mosi-stramosi, la inceput s-a facut numai la baieti, dar dupa un
anumit timp s-a extins si la fete. Interesant este ca se pastreaza pana in zilele
noastre. Din pacate, sunt unele locuri unde aceasta traditie s-a pierdut. De fapt,
istoricul Herodot avea sa descrie poporul dacilor ca fiind cei mai viteji si mai drepti
dintre traci.
De la Zamolxe se pastreaza si se practica si astazi mai multe ritualuri. De altfel, intrunul din dialogurile lui Socrate, acesta povesteste cum a invatat de la un preot al lui
Zamolxe faptul ca mai intai trebuie purificat sufletul si apoi vindecat trupul. Aceasta
idee geto-daca se va regasi in practica isihasmului de mai tarziu.
De exemplu, ritualul de stimulare a curajului ostasilor era sfintirea cu apa din
Dunare, obicei care se oficiaza si in zilele noastre, la Boboteaza.