Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 temperate
1 tropicala
In cadrul acestor 5 zone climaterice din punct de vedere bio-climatologic deosebim 3 tipuri de climat:
1 excitant sau specific (alpin, de stepa)
2 indiferent sau nespecific (de ses, de coline)
3 intermediar (subalpin, marin) cu elemente excitante si neexcitante
Vremea totalitatea factorilor fizici atmosferici in momentul dat. Ea se caracterizeaza printr-o mare
instabilitate, schimbindu-se uneori de citeva ori pe zi.
Aclimatizare procesul de adaptare functionala si organica a oranismului la trecerea dintr-un climat in altul
sau la expunerea in procesul muncii la factori fizici diferiti de cei initiali. Este un proces social-biologic de
adapatare activa a arganismului la conditii climatice noi.
Realizarea aclimatizarii depinde de:
conditiile de munca
conditiile de trai
alimentatie
rezistenta organismului
Procesul de aclimatizare se realizeaza prin 3 faze:
1 faza initiala (de orientare la factor nou):
se suprasolicita centrul de termoreglare
se modifica metabolismul bazal
in SNC predomina procese de inhbitie
scade capacitatea de munca
se deregleaza somnul
se pot acutiza bolile cronice existente
2
Microclimatul complexul de factori fizici care influenteaza schimbul de caldura dintre organism si mediu.
Este determinat de temperatura aerului, umiditatea, viteza de miscare si radiatiile calorice ale lui de pe
suprafetele inconjuratoare. Microclimatul este microambianta mediului dat.
Microclimatul incaperilor influenteaza in mod direct termoliza si indirect termogeneza. Organismul uman
pierde caldura prin 4 mecanisme:
conductibilitatea 5%
convectia 15-20%. Cu cit temperatura aerului este mai mica iar umiditatea si viteza de miscare mai
mare, termoliza prin convectie este mai mare.
radiatie sau termodeperditie 40-50%, catre obiectele si suprafetele din jur. Termoradiatia este
direct dependenta de temperatura obiectelor si suprafetelor inconjuratoare. Ea poate fi:
negativa in cazul cind suprafetele obiectelor din jur au o temperatura mai joasa decit temp
corpului
pozitiva - invers
evaporarea 25-30%, de pe suprafata pielii si a mucoaselor, are loc in mod insensibil. Astfel in
mediu se evaporeaza in 24 ore cca 500 ml de apa. La evaporarea 1 ml de apa organismul cedeaza 0,6
kcal. La temperaturi mai mari de 27 grade apare sudoratia vizibila. Cu cit umiditaea aerului este mai
microclimat rece
radiatie negativa
temp aerului scazuta
umiditatea si viteza de miscare a aerului crescute
Din partea organismului:
vasoconstrictie
frison muscular
hipotermie
metode psihologice:
de interogare despre senzatia subiectiva
se determina temperatura efectiva senzatia termica a organismului pusa la diferite conditii de
microclimat. Pentru adult sanatos adecvat imbracat cu activitate usoara zona de confort termic
pentru temperatura efectiva este 17-21 grade conventionale, iar la valoarea temp efective 19
avem linia de confort. Aici majoritatea au senzatii de confort termic.
Compozitia chimica
Impactul asupra org
Poluarea
Sursele de pol
Act aerului
Comp. chimica
Aer atmosferic(%)
Aer expirat(%)
O2
20-21
15-16
CO2
0,03-0,04
3-4
N2
78-79
78-79
Gaze inerte
0,94
0,94
Oxigenul. Impactul.
Scaderi ale conc O2 atmosferic au loc la scaderea presiunii atmosferice, ceea ce duce la hipoxie cu
consecinte la nivelul diferitor organe. La scaderea conc O2 pina la 18% in organism nu se produc tulburari.
La o scadere pina a 15%, ceea ce avem pina la altitudinea de 3 km, manifestarile sunt usoare, compensatorii,
ca tahicardie, hipertensiune, creste nr de hematii la periferia corpului. La altitudini de 3-6 km scade pina la
10% si aici capaciatea de compensare devine ineficienta. Apar tulurai ca dispnee, excitatie, urmata de
depresie, apare dezechilibru acido-bazic. La aceste inaltimi apare asa-numitul raul de munte sau boala de
altitudine, manfestata prn oboseala, tahipnee si dispnee, cefalee, vertij, somnolenta, cianoza, hemoptizii. La
inaltimi de 6-8 km conc O2 scade pina la 10-8%. Apare o hipoxie pronuntata. Aceasta inaltime este numita
zona critica. Aici se afecteaza centrul respirator, faze succesive de orpire si functioarea centrului, braicardie
si scade tens art. In final se produce colaps respirator si cardiovascular. La conc mai mici de 8%, la altitudini
de 8 km si mai sus viata lipseste.
Bioxidul de carbon. Impactul.
Impactul negativ apare la cresterea presunii partiale a CO2, care creste pe seama cresterii concentratiei. La
cresterea pina la 1-2% se observa o polipnee. Aici CO2 este exctant al centrului respirator. Aceasta actiune
este utlizata in practica medicala si anume in anesteziologie. La cresterea conc CO2 pina la 2-3% se observa
cresterea amplitudinii si ritmului respirator, apare dispnee. La conc de 4% dispnea devine accentuata. Apare
senzatia de constrictie toracica. La conc de 5% apar si manifestari digestive gretur, vomismente. La 6-7%
la simptomele enumerate se mai adauga vertije, cefalee. La cresterea pina la 10% apare o stare depresiva,
pierderea cunostintei. Se produce stopul respirator cardiac. La 15% are loc pierderea cunostintei, exitus. La
20% sfirsitul letal se instaleaza in citeva minute.
Vicierea aerului rezulat al unor procese fiziologice, se produce in incaperi inchise
Pe linga importanta fiziologica CO2 are si importanta igenica. Si anume conc CO2 este indicator de viciere a
aerului. Vicierea aerului este un fenomen complex rezultat din suprapopularea sau aglomerarea incaperilor.
La baza vicierii sta procesul respirator, care produce in aer modificari chimice, si anume scade concentratia
O2, creste conc CO2, se modifica proprietatle fizice ale aerului, si anume creste temp, umiditatea. Cu aerul
expirat in mediu se elimina produse de metabolism, microorganisme. Dintre toate aceste modificari, efecte
nocive au proprietatile fizice ale aerului.
aerul
Determinarea vicierii aerului poate fi efectuata prin determinarea separata a temperaturii, umiditatii, vitezei
de miscare a aerului si numai cu o singura proba (de CO2). S-a constatat ca la o conc 0,07-0,1% proprietatile
fizice sunt modificate, ncit aerul e considerat viciat. Deci CO2 este indicator de viciere a aerului.
Azotul. Impactul.
Are o reactivitate cimica redusa. Nu ia parte activa in actul respiraiei. La presiune normala nu are aactiune
nociva asupra organismului Poate influenta sanatatea numai la cresterea presiunii aerului inspirat. Inhalare
de azot sub presiune poate fi numai in conditii particulare de munca, in chesoni, la scafandre, la sportivi
innotatori, sub apa. La coborire sub apa presiunea creste pentru fiecare 11 m o atmosfera. Azotul insiprat
prin presiune trece membrana alveolara capilara, se dizolva in plasma, apoi in tesuturile boggate in lipide
(tes adipos, sist. nervos). La inspiratia azotului sub presiune se provoaca 2 sindroame:
de compresiune apare la coborire brusca sub apa si este legat de saturarea brusca in azot a trs
nervos. Evolueaza in 2 faze:
de excitatie se manifesta prin euforie, hiperreflectivitate, neliniste, agitatie, tulburari senzoriale.
betia adincurilor
de inhibitie adimanie, bradicardie, hiporeflectivitate, pina la somn si deces. Acest sindrom se
instaleaza cu atit mai repede, cu cit se coboara mai adinc omul.
de decompresiune apare la revenirea rapida la suprafata. In aceste conditii azotul din tesuturi nu
este eliminat din organism in ritmul respiratiei. Deci o parte se acumuleaza in singe si da nastere
emboliei gazoase, cu diverse localizari. Cele mai grave sunt ale creierului si cordului, consecinta
carora poate fi infarctul miocardic, pulmonar, paralizii, parastizii, artralgii, mialgii. Se mai numeste
boala de cheson.
Pentru prevenirea acestor fenomene este necesar ca persoanele ce vor fi expuse la presiuni crescute sa
cunoasca simptomele acestor sindroame, mai ales a celor premonitorii pierderii cunostintei. Atit coborirea,
cit si ridicarea la suprafata se vor face lent, in trepte cu pauze. Persoanele vor fi selectate medical. Se
recomanda si cresterea capacitatii de adapttare a organismului la presiuni crescute metodic permanent.
Poluarea aerului si actiunea lui violenta asupra sanatatii.
Prin poluarea aerului se intelege prezena in atmosfera a unor substante, care , n functie de concentratiesi
timp de actiune, produc modificari ale sanatatii, genereaza sau altereaza mediul. Aceste subsante pot fi
dferite de cele care se gasesc in compozitia normla aaerului sau pot fi compusi care fac parte din aceasta,
cum ar fi: CO2, ozon, rodon in concentratii care depasesc cele admisibile. Sursele de poluare aa aerului
atmosferic se impart in
naturale
Eroziunea solului, in rezulatul caruia in aer se afla particule de praf in suspensie. Anual in
rezultul ei in aer sunt eliminate 30 mln tone de praf.
Eruptiile vulcanice, in rezultatul carora se elimina CO2, CO, amoniac, oxizi de sulf, praf.
Incendiile spontane ale padurlor, in rezultaul carora eaerul este poluat cu CO2, funungina,
hidrocarburi
Plantele in perioada de inflorire
Solul poluat - in rezultatul descompuneri materiei organce dn sol in aer sunt eliminati amoniacul,
metanul, hidrogenul sulfurat.
artificiale
procesele de combustie in atmosfera se degaja oxizi de sulf, azot, carbon, aldehide,
hidrocarburi, pulberi
transportul (terestru in primul rind) CO2, oxizi de azot, hidrocarburi, plumb
procesele industriale
In dependenta de.. se clasifica in:
1 iritanti oxizii de sulf, de azot, clorul si compusi lui, amoniacul, pulberii in suspensie
2 asfixanti CO, hdrogenul sulfurat, acdul cianhidric, cianurile, nitritii
3
4
Masurile pe protectie:
1 tehnologice pe prim plan!
1 reducerea sau excluderea evacuarii subst nocive in atmosfera.
2 Trecerea la procese tehnologice inchise, continue.
3 Recuperarea si utilizarea reziduurilor industriale.
4 Inlocuirea subst toice cu cele inofensive.
5 Epurarea materiei prime de compusi nocivi.
6 Inlocuirea proceselor de prelucrare, care genereaza pulberi.
7 Perfecionarea proceselor de ardere
8 Ermetizarea proceselor tehnologice.
1 de planificare
1 planificarea corecta a centrelor populate
2 stailire zonelor de protectie sanitara