CICLUL DE VIAT LA DROJDII.

SACCHAROMYCES CEREVISIAE

CUPRINS:
Ce sunt drojdiile?
Saccharomyces cerevisiae
Ciclul de viata la Saccharomyces cerevisiae
Bibliografie

CE SUNT DROJDIILE?
Drojdiile reprezinta un grup de microorganisme eucariote,
a caror denumire defineste grupul din punct de vedere
morfologic, structural si genetic. Studiile recente de
filogenie moleculara au demonstrat insa ca drojdiile nu
reprezinta un grup separat, fiind formele unicelulare ale
unor fungi filamentosi.

SACCHAROMYCES CEREVISIAE

Drojdiile din genul Saccharomyces prezint celule de form variat- rotund,

ovale, alungite, cilindrice- care uneori formeaz pseudomicelii i se nmulesc pe
cale vegetativ prin nmugurire multilateral i sexuat prin spori. n condiii
naturale, celula diploid se transform n urma diviziunii meiotice ntr-o asc cu
patru ascospori - 2 i 2s.

Lindegren i Lindengren au demonstrat existena unei perechi de alele a i , care

controleaz mperecherea. Pe mediu nutritiv complet sau n condiii optime de
hran n natur, ntre spori sau celule vegetative se realizeaz conjugarea,
rezultnd zigotul diploid. Locusul tipului de mperechere la Saccharomyces
cerevisiae, de exemplu, denumit MAT, este localizat n cromozomul III i exist
sub forma a dou alele MATa i MAT, care controleaz diferenierea sexuat,
producerea de feromoni, aglutinarea, mperecherea i sporularea.

Toate tulpinile de drojdii aparin la dou tipuri: heterotalic i homotalic. n practic

homotalismul i heterotalismul la drojdii se determin prin testarea capacitii de
sporulare i mperechere. Heterotalismul presupune obligatoriu ncruciarea ntre
celule de tip opus de mperechere a i care deriv din culturi unisporale. Zigoii
diploizi rezultai segreg ntotdeauna n raport de 2a:2. Homotalismul a fost observat
la Saccharomyces cerevisiae vkr ellipsoideus i ulterior la F. Chevalieri.

Studiul genetic al diverselor tulpini a evideniat c o singur pereche de alele

denumit Ho/ho este responsabil pentru

diferenierea

homotalism/heterotalism.

Studiul segregrii la tetraploizi a artat c homotalismul este dominant. Diferena de

comportare a celor dou tipuri de tulpini se datorete prezenei genei Ho n tulpinile
homotalice, n tulpinile heterotalice fiind prezent alela ho.

CICLUL DE VIATA LA SACCHAROMYCES CEREVISIAE

Ciclul de viata la S. cerevisiae reprezinta, pe de o parte, un proces de proliferare

celulara prin care o celula de un anumit tip de imperechere : a sau prin diviziune
mitotica da nastere la doua celule in esenta identice, iar pe de alta parte, procesul
prin care se modifica gradul de ploidie, existand atat forme diploide cat si haploide
stabile. Haploizii se imperecheaza pentru a forma diploizi ce se pot divide meiotic
in cursul procesului de sporulare, formand haploizi de tip de imperechere a si .

Aceste procese de imperechere si meioza sunt procese biologice fundamentale care

apar si la organismele pluricelulare. Totusi, ciclul de viata la S. cerevisiae prezinta
un aspect particular in sensul ca, celulele haploide, pe langa proliferare,
imperechere si meioza, pot suferi rearanjamente cromozomiale ce stau la baza
interconversiei tipului celular de imperechere.

Tulpinile de S. cerevisiae apartin la doua tipuri de fertilizare: tulpini homotalice

care prezinta un proces de autofertilizare formand diploizi pornind de la o cultura
monosporala si tulpini heterotalice care prezinta fertilizare incrucisata si formeaza
diploizi prin imperecherea celulelor a si de tip opus de imperechere.

In cazul tulpinilor heterotalice pornind de la o celula diploida heterozigota (a/)

pentru locusul tipului de imperechere (MAT = mating type) in urma procesului de
meioza si sporulare (pe medii specifice de sporulare sarace in nutrienti) se
formeaza o asca cu 4 ascospori (2a/2). Fiecare celula haploida a sau cultivata
separat pe medii vegetative (YPG) formeaza in urma diviziunii mitotice prin
inmugurire clone haploide stabile a si . Daca aceste celule sunt cultivate impreuna
pe mediu vegetativ, in urma recunoasterii celulare pe baza feromonilor a si ,
fuzioneaza realizandu-se un proces de citogamie si kariogamie, rezultand celule
diploide ce pot forma de asemenea, prin diviziune mitotica, clone diploide stabile.

La tulpinile homotalice, pornind de la un singur ascospor haploid a sau , in urma

diviziunii mitotice rezulta datorita interconversiei tipului de imperechere, o cultura
mixta a si , care genereaza, in final, numai diploizi stabili.

Ciclul de viata la Saccharomyces cerevisiae

BIBLIOGRAFIE
1.

Cavalieri D., Barberio C., Casalone E., Pinzauti F., Sebastiani E., Mortimer R.,
Poisinelli M.

(1988) Genetic

and

moleuclar

diversity

in Saccharomyces

cerevisiaenatural population. Food Technol. Biotechnol. 36:4550.

2. Mortimer R.K., Romano P., Suzzi G., Polsinelli M. (1994) Genome Renewal: A
new phenomenon revealed from a genetic study of 43 strains of Saccharomyces
cerevisiae derived from natural fermentation of grape musts. Yeast10:15431552.
3. Winge O. (1935) On haplophase and diplophase in some Saccharomycetes. C.R.
Trav. Lab. Carlsberg Ser. Physiol. 21:77111.