UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

TITLUL LUCRRII:
FACULTATEA TRANSPORTURI
Catedra autovehicule rutiere
MODIFICAREA STARII TEHNICE DE ALIMENTARE LA
STUDENT:
DINU VIOREL-GEORGE
MAC
GRUPA:
8402A
DATA:
28.03.2011
Scopul lucrrii: Studierea mai multor subansambluri ale componentelor sistemului de alimentare de exemplu: pompa de
alimentare cu combustibil(cateva tipuri constructive) regulator de turatie , filtre de combustibil , injectoare. De asemenea s-a
discutat si despre posibilele cauze ce duc la defectarea mecanismului de alimentare si modalitati de prevenire a defectarii acestuia.

Funciunile sistemului:
- Sa asigure stocarea la bordul automobilului a unei cantitati de combustibil care sa asigure o autonomie de aproximativ 800 km
- Sa asigure introducerea in camera de ardere a unei doze de combustibil, in corelatie cu regimul de functionare al motorului
- Sa raspunda unor criterii de optimizare: energetic , ecologic si de confort
- Sa colaboreze cu alte sisteme ale automobilului ( ex: sistemul pentru controlul tractiunii)
- Sa asigure securitatea automobilului (blocarea pornirii pentru a preveni un incendiu) daca are loc un accident ce produce avarii in
zona motorului
-Sa asigure ca introducerea dozei de combustibil sa se faca in momentul optim si dupa o lege de debitare care sa conduca la o
evolutie coresunzatoare a proceselor de ardere
-Sa asigure o orientare optima a jetului de combustibil in camera de ardere in concordanta cu geometria acestuia si cu miscarea
organizata a aerului din interiorul acesteia

Schiele sistemelor investigate:

Fig.1 Schema instalatiei de alimentare a motorului cu aprindere prin comprimare

Unelte i dispozitive utilizate: Trusa cu chei fixe si inelare , cheie dinamometrica , set surubelnite , traductor de presiune
Verificri: Verificarea generala a sistemului si a fiecarui element in parte cu aparatura speciala.
Modificarea strii tehnice: Se vor prezenta modificari ale starii tehnice pentru fiecare subansamblu in parte , in cursul
referatului

Reglaje: Se vor prezenta modificari ale starii tehnice pentru fiecare subansamblu in parte , in cursul referatului
Observaii i concluzii:
Vehiculele echipate cu motoare Diesel ocupa un loc din ce n ce mai important n vnzarile de vehicule noi. Motivul
alegerii acestui tip de motorizare, de catre clienti, este consumul scazut de combustibil( randamentul motoarelor Diesel este
superior celui de la motoarele cu benzina), iar in cazul unei utilizari intense conduce la economii importante. De aceea , in cazul
autovehiculelor grele (camioane, autobuze, utilaje agricole), in prezent se folosesc doar motoare cu aprindere prin compresie,iar in
cazul automobilelor, aceasta motorizare castiga tot mai mult teren.
Echiparea autoturismelor cu MAC prezinta si cateva dezavantaje din punct de vedere al confortului ,cum ar fi:
zgomot si vibratii intense in habitaclu si la nivelul volanului;timp indelungat pentru ajungerea la temperatura de lucru a motorului
ceea ce conduce la un timp de incalzireal habitaclului mai mare;
De-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe tipuri constructive ale sistemelor de injectie , diferind ,in pricipal,prin
elementul de pompare la presiune inalta.Sistemele pot fi :
a) cu pompa cu elemente in linie , cu pompa-injector, sau common rail
b) injectie directa sau indirecta(in camera separata de preardere, in camera de vartej , etc)
Deoarece injecia combustibilului trebuie fcut cu mare precizie, att cantitativ, ct i n timp, i la presiuni foarte
ridicate, se impune ca jocurile dintre piesele n micare care se afl n circuitul de pompare s fie foarte mici (13 microni). Aceasta
conduce la necesitatea execuiei elementului de pompare, supapei de refulare i mai ales a pulverizatorului, cu o precizie dintre
cele mai nalte ntlnite n construcia de maini.

Elementele mecanismului de injectie :

1.

Pompa de alimentare cu piston(pompa de joasa presiune)

Rol: Cresterea presiunii de alimentare a pompei de inalta presiune pentru a evita aparitia fenomenului de cavitatie.Acest fenomen
ar distruge rapid pompa de inalta presiune.
Modificarea starii tehnice:
- uzura excentricului de actionare
- compromiterea etanseitatii supapelor(uzarea supapelpr si/sau a scaunului
- modificarea elasticitatii sau ruperea arcului
-functionarea cu frecare sau griparea pistonului,uzura garniturii de etansare.
-uzura garniturii de etansare
Verificari:
- verificarea presiunii de refulare
- verificarea depresiunii in admisie a pompei
- verificarea debitului refulat
- verificarea gradului de etansare a pompei
Reglaje si intretinere:
Nu se efectueaza reglaje, Se inlocuiesc componentele defecte
2.

Pompa de injectie cu elemente in linie

Rol: s ridice presiunea combustibilului la o valoare determinat pentru a putea fi pulverizat n camera de ardere;s nceap
injectarea combustibilului la un anumit moment i s o termine ntr-un timp bine stabilit.
Mofificarea starii tehnice:
La elementul de pompare:
Uzura profilului camei
Uzura lagarelor arborelui cu came
Uzarea rolei
Uzarea tachetului si a ghidajului din corpul pompei
Griparea tachetului
Modificarea elasticitatii arcului
Uzarea suprafetei de ghidare a cremalierei
Uzarea bucsei si a umerilor pistonului
Uzarea pistonului si a cilindrului
La supapa de refulare
Uzarea gulerului si a suprafetei de ghidare
Uzarea suprafetei conice de etansare si a scaunului
Griparea supapei
Modificarea elasticitatii arcului
Verificari:
Avansul la injectie(pe stand)
Verificarea dozelor de refulare(pe stand)
Pozitia de montare a pompei injector pe motor
Jocul axial al arborelui cu came
Presiunea de refulare
Reglaje si intretinere:
reglarea dozei de combustibil refulat de fiecare element in parte la un anumit regim de functionare al pompei.Acest reglaj
se efectueaza pe un stand special pentru pompe de injectie , pentru o anumita sarcina si turatie:se roteste pistonasul(cu
ajutorul bucsei) in sensul dorit (maririi sau micsorarii debitului) dupa care se reface masuratoarea .
reglarea uniformitatii avansului la injectie

se realizeaza cu ajutorul unei lampi stroboscopice

se determina momentul de incepere a refularii la fiecare element in parte, apoi se regleaza

Reglarea presiunii de deschidere a supapei de inalta presiune

Se modifica grosimea saibei de sub arcul supapei (se inlocuieste bucsa)

Inlocuirea uleiului la un anumit interval de timp(km) pentru ca acesta se amesteca cu motorina si isi modifica proprietatile
Funcionarea pompei de injecie este condiionat de antrenarea sau rotirea arborelui cu came de ctre arborele cotit.
Pinionul de pe captul arborelui cotit transmite miscarea la roata dinat de antrenare a arborelui cu came prin pinionul
intermediar. Prin rotirea arorelui cu came acesta acioneaz mpingtorii i prin ei pistonaele, pe care le deplaseaza n cilindrii de
jos n sus, nvingnd astfel rezistena resortului.
La coborrea de pe cam resorturile aduc pistonaele n poziia iniial. De aici rezult c pistonaele sub aciunea camelor
execut o micare rectilinie alternativ. Dar pistonaele mai sunt acionate pe de alt parte i de tija cremalier care primeste
miscarea de la regulator imprimnd-le o micare de rotaie
Parametrii fundamentali pentru gestionarea dozajului de carburant sunt turatia si sarcina motorului. n anumite cazuri, se consera
si alti parametri.Gestionarea electronica permite integrarea mai multor parametri si deci obtinerea unui debit injectat mai precis:
Viteza vehiculului: permite calculul raportului angajat(optimizarea performantelor).
Temperatura motorinei: Permite calculul masei volumice de motorina (emisiile de fum).
Debitul de aer : Permite calculul masei de aer admis n motor (dozaj).
Presiune atmosferica: Permite corectia altimetrica.
Temperatura apei : Permite calculul debitului la pornire (suprasarcina)
Stare decodor : Interdictie debit si antidemaraj activ.

3. Regulatorul de turatie
Rol: Controleaza debitul de combustibil pentru a preveni supraturarea motorului , lucru ce ar determina distrugerea sa imediata.
Mofificarea starii tehnice:
Modificarea caracteristicii arcului
Uzura articulatiilor parghiilor
Griparea sau deformarea parghiilor
Verificari:
Se verifica uzurile din articulatii
Se verifica turatia la mers incet in gol
Reglaje si intretinere:
-reglarea regimului de mers incet in gol
4. Injectorul
Rol: Rolul injectorului este de a pulveriza fin motorina la o presiune bine determinata si un jet adaptat la tipul de motor. Injectorul
este elementul major al sistemului Diesel. Calitatea injectiei si a arderii sunt direct legate de caracteristicle si reglajele sale.
Mofificarea starii tehnice:
uzarea suprafetei cilindrice a acului si a ghidului sau
uzarea suprafetei conice de etansare a acului
functionarea cu frecare excesiva sau chiar griparea acului in ghid
uzarea orificiului pulverizator
uzarea scaunului de asezare din pulverizator
depuneri de calamina pe varful pulverizatorului
Verificari:
Se verifica valoarea presiunii de deschidere a injectorului
Se verifica etanseitatea injectorului in ansamblu
Se verifica etanseitatea pulverizatorului
Se verifica modul in care acul culiseaza in injector
Verificarea calitatii jetului (formarea lui geometrica si finetea pulverizarii)
Reglaje si intretinere:
Reglarea presiunii de deschidere a injectorului ( cu saiba de reglare sau cu mecanism surub-piulita)
Curatarea de calamina a orificiilor si a varfului pulverizatorului
(cu ultrasunete)
Curatarea de cocs a interiorului pulverizatorului
(cu ultrasunete)
Precautii :
- Nu se atinge (cu minile goale) acul injector, n caz contrar existnd riscul de coroziune a acestuia.
-Dupa fiecare demontare a injectorului, este necesara nlocuirea garniturii de etansare ntre port-injector si chiulasa precum si a
saibei antiflacara (atentie la sensul de montaj).

a)

Injector bun
Fig. 2 Injector

Identificarea diferitelor tipuri de injectoare.

b) injector defect

Acest cod permite cunoasterea caracteristicilor de injector (tip de injector, unghiul jetului.....). Este important de respectat
preconizarile si de controlat conformitatea injectoarelor n caz de disfunctionalitati ale motorului (fum, lipsa de putere, zgomote.....).

Fig.3 Injector cu stift sau cu strangulare.

Injectoarele cu stift conic sau cu strangulare sunt utilizate pentru motoarele cu injectie indirecta. Injectorul cu strangulare prezinta
particularitatea de a permite o injectie cu debit variabil (pre-jet, apoi jet principal).

Fig4. Fazele injectiei in cazul injectiei indirecte

Injectoarele cu gauri.
Injectorul cu gauri este utilizat la motoarele cu injectie directa. Sectiunea mica a gaurilor permit o pulverizare buna, dar necesita o
presiune de injectie ridicata. Numarul si dispunerea gaurilor sunt variabile n functie de aplicatie.
Scopul injectorului cu dublu etaj este de a permite cresterea duratei de injectie injectnd o parte de motorina n timp ce primul etaj
se deschide (aprox. 200 bari), si restul atunci cnd presiunea a atins 450 bari.
Arderea este mai putin brutala si se constata o diminuare a nivelului de zgomot.
Nivelul de presiune a primului etaj este controlabil cu o pompa de taraj, dar nu este posibila controlarea celui de-al doilea etaj
dupa vnzare.
Rolul esenial la injecia diesel direct revine presiunii cu care este pulverizat carburantul n cilindru. Motorina dispune de un
interval foarte redus de timp pentru a se amesteca la nivelul cilindrului cu aerul cu un grad foarte ridicat de comprimare. Cu ct mai
ridicat este presiunea de injecie, cu att mai fin este pulverizarea motorinei n camera de ardere a motorului. n acest mod este
asigurat o amestecare optim a carburantului i a particulelor de aer. Cu ct mai intens este acest proces, cu att mai eficient va
fi realizat procesul de ardere. n mod suplimentar se valorific n condiii optime coninutul energetic al carburantului, cu o reducere
concomitent a emisiilor de carburant.

Fig.5 Fazele injectiei in cazul injectiei directe

Pentru a beneficia de o optimizare suplimentar a proceselor de ardere, se utilizeaz mai multe procese de injecie pe parcursul
unei etape de lucru realiznd astfel aa-numita injecie multipl. n funcie de execuia motorului, de turaie i de sarcina

motorului, propulsoarele diesel moderne dispun de o injecie pilot, dublu pilot, principal i ulterioar. Injecia pilot n spe injecia
prealabil reprezint soluia ideal pentru un proces delicat de ardere, iar presiunile foarte ridicate din camera de combustie nu
apar brusc, ci se dezvolt progresiv. n aceste condiii se constat o reducere semnificativ a zgomotelor produse de procesul de
ardere, cu minimizarea emisiilor de oxid de azot. Scopul procesului de injecie ulterioar este reprezentat de o optimizare
suplimentar a arderii, cu o nou reducere a volumului de emisii.

5.

Filtrul de motorina.

Precizia mare de realizare a elementelor componente ale sistemelor Diesel impune

alimentarea cu motorina a motorului printr-un filtru care poate opri particule foarte fine
(10-20 microni)

Motorina este aspirata din rezervor printr-o pompa interna pompei de

injectie.

Circuitul functioneaza sub depresiune. Un defect de etanseitate

genereaza o priza de aer si deci o dezamorsare a circuitului.

Fig.6 Filtrul de motorina cu incalzitor pentru motorina

Principalele functii ale filtrului sunt:

Filtreaza impuritatile de ordinul micronului,

Decanteaza apa,

Scoaterea aerului din motorina,

ncalzirea motorinei.
Elemente componente filtru :
1 Amonte de filtru venind de la rezervor.
2 Aval de filtru mergnd catre pompa.
3 surub de purjare apa.
4 surub de purjare a circuitului amonte.
5 Conexiune ncalzitor motorina.

Exista mai multe tipuri de filtre:

Fara ncalzire,

Cu ncalzire electrica,

Cu regulator.
Rolul ncalzirii carburantului.
Pentru temperaturi negative, variabilele conforme calitatii carburantului si aditivii, parafina continuta n motorina se cristalizeaza si
colmateaza filtrul.
ncalzirea are un rol preventiv, de ncalzire a motorinei care circula n tot circuitul si de a mpiedica parafina sa cristalizeze n
conductele care trec pe sub vehicul.
6.

Filtrul de particule

Filtrul de particule capteaza si arde particulele de funingine produse de motor. Oricum, in cazul injectiei directe de motorina la inalta
presiune, emisiile de particule erau considerabil reduse. Cu filtrul de particule acest nivel scade si mai mult, motorul satisfacand de
departe standardele europene in materie de poluare.Fitrul de particule retine si arde particulele la intervale regulate. Aceste
particule ard in mod natural la 550 C, dar temperatura gazelor de evacuare este de numai 150 Casadar este nevoie de
urmatoarele actiuni pentru a modifica acesti parametri:
o post-injectie de combustibil in faza de expansiune, care genereaza o post-combustie in cilindru si ridica temperatura
gazelor de la 200-250 C pana la 350-400 C.
o post-combustie aditionala generata de catalizator, plasat inainte de filtru, care trateaza particulele de carbon nearse din
faza de post-injectie. Temperatura poate creste cu inca 100 C, pana la 450 sau 500 C
cu ajutorul unui combustibil aditivat pentru a scade temperatura naturala de combustie a particulelor pana la 450 C

Fig.7 Filtru de particule

Caracteristici generale ale fiecarui tip de injectie :

Tabel 1. Caracteristici generale ale tipurilor de injectie

Injectia directa.

Consum mai mic de combustibil.

Consum mai mare de combustibil.

Zgomot la regimuri partiale.

Mai putin zgomot.

Presiune de injectie ridicata.

Usor de depoluat.

Injectia indirecta.

Greu de depoluat (NOx).

Necesitatea prencalzirii aerului

Necesitatea supraalimentarii (cresterea

randamentului).

Bibliografie:
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)

Platforma de laborator Mentenanta

Negurescu-Curs Procese si caracteristici ale motoarelor cu ardere interna-MAC 2009-2010
N. Vasiliu-Curs AHP 2009-2010
http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Injectia-diesel-Sistemul-de-in14198.php
http://www.volkswagen.ro/despre_volkswagen/inovatii/motoare/sisteme_de_injec_ie/sisteme_de_injec_ie/
http://www.eveman.ro/tehnologie/mediu_inconjurator/filtru_de_particule_fap/
http://www.aliat.mercedes-benz.ro/content/romania/retailer5/sc_aliat_s_r_l_/ro/home/vans/home/products/models/sprinter_906/panel_van/overview/economy.0003.html