Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10-rezervor ulei
5-trompa
alimentare
ulei
15-antrenor pompa
sub
presiune
16-suport
17-compresor.
pompa
1.3.-imaginea
sus
de
1.4.imaginea de jos
Tot n interiorul casetei de directie propriu-zise , n partea opusa levierului de
comanda , sunt montate supapele 3 si 4 ( v. fig. 1.3. ) , care au rolul de a
scurtcircuita patrunderea uleiului sub presiune , fie in fata pistonului ( virare la
stnga ) , fie n spatele pistonului ( virare la dreapta ) , atunci cand unghiurile de
virare ( bracare ) respective ating limita prescrisa. Ambele supape sunt actionate de
arborele sectorului dintat , prevazut n acest scop cu doi umeri de mpingere.
La carcasa casetei de directie propriu-zise este montata carcasa 16 , n care se
gaseste mecanismul supapelor pentru obtinerea servodirectiei , etansata prin
capacul interior 8 si garniturile de etansare 22 si 25. Acest mecanism se compune
din :
-
18 si 24-conducta refulare
b-virare la stnga
19-bara de torsiune
c-sfarsitul virarii
20-arbore de antrenare
21-surub conducator
2-piston
uleiului n spatiul din stnga
22-canal
pentru
trecerea
23-
5-piulita de directie
supapelor de limitare a
trecere
bara
torsiune
26-surub
pentru
de attea ori pna cand nivelul uleiului ramne constant , la indicatia superioara a
jojei , iar la rasucirea volanului nu vor mai aparea bule de aer n rezervorul de ulei.
Pentru ndepartarea aerului nchis n cilindrul casetei , se scoate capacul de
protectie a surubului de aerisire si se desface surubul de aerisire.
Dupa 1000 km rulati se verifica nivelul uleiului cu joja , cnd motorul nu
functioneaza. Pentru a nu permite aspiratia aerului se va completa pna ce se
depaseste nivelul superior cu 1-2 cm . Dupa aceea , cu motorul n mers , se observa
scaderea uleiului si imediat se recompleteaza. Dupa oprirea motorului , nivelul
uleiului poate sa creasca 1-2 cm deasupra marcajului superior al jojei.
Temperatura maxima a uleiului n directia hidraulica poate fi de 100 grade C. De
aceea trebuie masurata temperatura uleiului. Cnd se depaseste 100 grade C ,
inelele de etansare se ntaresc , devin neetanse si permit pierderi de ulei. Din aceste
motive este necesar a se izola partile suprancalzite ca :esapament ,conducte de apa
fierbinte etc.
n cazul n care pompa nu functioneaza , de exemplu la tractarea
autovehiculului , este necesara o putere marita la volan pentru ca ntregul ansamblu
trebuie miscat pana se efectueaza cursa totala a sertaraselor. Aceasta virare
provoaca jocuri mari la volan.
Att caseta de directie , ct si pompa trebuie sa fie revizuite n starea montata , la
un atelier de specialitate dupa 100 000 km. Cu aceasta ocazie se va face nlocuirea
uleiului si a filtrului de ulei , o examinare functionala a ntregului ansamblu si
reglajele necesare. Revizia a doua se face dupa 180 000 km parcursi de la
terminarea rodajului. Ambele revizii se fac fara demontarea instalatiei. Revizia a
III-a se face dupa 250 000 km parcursi de la terminarea rodajului , cand se
demonteaza caseta directie pentru a fi verificata. Este bine ca n locul casetei
demontate sa se monteze o alta , pentru a se elimina imobilizarea ndelungata a
automobilului.
Reparatiile la mecanismele de directie trebuie facute numai de ateliere
specializate.
n cazul unor defectiuni trebuie sa se verifice nivelul uleiului n rezervor , cu
motorul n functiune , deoarece foarte multe dintre deranjamente apar din cauza
uleiului spumat , cu continut mare de aer.
Cauze posibile
Volanul se
roteste greu
La rulajul
rectiliniu,
automobilul
'trage' intr-o
parte (nu
mentine
directia pe
teren plan
orizontal')
dreapta
2.2. Idem pentru ungh. de inclinare
longitudinala ale pivotilor fuzetelor
2.3. Convergenta rotilor dereglata
2.4. Presiunea neuniforma in pneuri
Uzura
4.1. Unghi de cadere incorect
prematura a
pneurilor din 4.2. Unghi de inclinare transversala a
pivotului fuzetei incorect
fata
4.3. Unghi de inclinare longitudinala a
pivotului fuzetei incorect
4.4. Convergenta rotilor incorecta
4.5. Presiunea in pneuri prea mica sau prea
mare
Rotile
5.1. Vezi pct. 2.4,3.3 si 4.3
autooscileaza
5.2. Jante deformate sau dezechilibrate
5.3. Jocuri in articulatiile directiei
5.4. Roti sau arbori planetari slabiti
Pneurile
fluiera
strident la
franari si in
viraje
Zgomot
perceptibil
mai ales in
viraje
Un tehnician aflat sub automobil, in canalul de vizitare situat intre cele doua
platouri, va localiza vizual zonele cu jocuri.
Efortul necesar rotirii volanului depinde de frecarile din articulatii, din
angrenajele casetei de directie si din lagare, precum si de deformari ale parghiilor
sau de o amplasare gresita a casetei de directie pe sasiu.
Pentru masurarea fortei de actionare a volanului, se plaseaza automobilul pe
o suprafata orizontala din beton sau asfalt uscat si se actioneaza frana de parcare.
Se prinde carligul unui dinamometru de extremitatea exterioara a unei spite a volanului (fig. 8.4) si se invarte volanul pana la capatul cursei.
Valoarea maxima admisibila a fortei de actionare a volanului difera in
functie de constructia sistemului, fiind cuprinsa, in general, intre 3 si 8 daN in
cazul unui mecanism in stare tehnica buna. Efortul masurat la capetele 737i83h
cursei volanului este de 1,5-2 ori mai mare decat cel masurat cu volanul in pozitia
de mers rectiliniu.
Modificare Simptom
. Uzarea anvelopelor la
exterior
. Pneurile fluiera strident la
franari moderate si la viraje
. Uzarea anvelopelor la
interior
. Oscilatiile rotilor in limita
jocului din rulmentii
butucului
Inegal
stangadreapta
Unghi de
inclinare
transversala
al pivotului
Unghi de
inclinare longitudinala al
pivotului
Convergenta
. La mers rectiliniu
automobilul 'trage'intr-o
parte
. La mers rectiliniu
automobilul 'trage' intr-o
parte
. La mers rectiliniu
automobilul 'trage' intr-o
parte
. Uzarea anvelopelor la
exterior
. Pneurile fluiera strident la
Necorelat
stangadreapta
Cum marimea unei diviziuni este constanta pentru o anumita trusa optica,
rezulta ca distanta ldepinde numai de diametrul jantei. Pentru a usura utilizarea
acestui tip de aparatura, constructorul indica tabelar cateva valori ale distantei l in
functie de dimensiunile rotilor automobilelor ce pot fi testate, repartizate in tot
atatea domenii. Se are in vedere ca la capetele oricarui domeniu eroarea de masura
sa nu depaseasca un nivel acceptabil (de exemplu 2%).
Observatie: Valorile prezentate in tabelul unei truse pot sa nu fie valabile in
cazul alteia, daca marimea unei diviziuni de pe tijele telescopice nu este egala in
cele doua cazuri!
In continuare, pentru determinarea convergentei rotilor de directie se
procedeaza dupa cum urmeaza. Se orienteaza un proiector spre reperul fix al tijei
dispuse in fata automobilului, realizandu-se prin deplasarea laterala a tijei
suprapunerea reperului cu spotul luminos.
Se orienteaza apoi acelasi proiector spre reperul fix al celeilalte tije
efectuandu-se aceeasi operatie.
Cu celalalt proiector se citesc pe rand indicatiile spotului luminos pe scala
liniara a riglei din fata si din spate. Diferenta valorilor astfel determinate constituie
tocmai convergenta.
Verificarea unghiurilor de bracare
Avand rotile directoare in pozitie de mers rectiliniu asezate pe platourile rotitoare, se roteste volanul spre stanga pana cand scala platoului din dreapta indica o
bracare cu 20.
Se citeste indicatia platoului din stanga.
Se repeta operatiile, bracandu-se rotile spre dreapta pana cand platoul din
stanga indica 20, citindu-se indicatiile platoului din dreapta.Se compara valorile
citite la platourile din interioarele celor doua viraje; diferenta nu trebuie sa fie mai
mare de 1. Valorile unghiului din interiorul virajului rezulta din conditia de virare
corecta si depind de ampatamentul si ecartamentul automobilului .
Valorile unghiului de bracare a; al rotii din interiorul virajului, pentru 20
bracare a rotii din exterior
Ampata Ecartament
-ment
1100
1150
1200
1250
1300
1600
1700
2515 '
2000
24=30' 2445' 25
2200
24
2400
2330' 23045- 24
2600
2800
23
3000
3200
23
2245' 23
3500
4000
2415' 2415'
2245' 2245' 23
2415' 2445' 25
23
2415'
23
'
'
Tipul
autoturismului
I U. U. inclinare tra U.
cadere ns,pivot
inclinare
carosai
longit.
pivot
Converg a Cond,
ent
de
(reglabil
vprifl/.Q ,
a)
Audi 80
j(n)
-45'30
'
* ci iul jrt
(c)I,ll,l
mn 10' > gol +
plinuri
10'
Citroen ZX
(n)
210'
30
(n)
(d) 1 V
230'3 + 1 <.
0'
0'
20'10'
BMW seria 3
!
40 1355'30
'30'
Dacia 1310
I (n)l3 fn)
0'+ 30'
(r)
I
Dacia Nova
(n)
230'
Fiat Brava si
Bravo
1(B)
(n)242' 04 1,1
30'
mm
010'
Fiat
Tipo si Tempra
830
3 (d)2,51. --:5mm
(d) 11 scmnnc2r
mm
c3t
gol +
plinuri
(n)
01
250'2 mm 0
0'
+10 *
gol +
plinuri
Ford Fiesta
40'1
-;-:--
l+36'
(d) 21
mm
Ford Maverick
(r) 35' (n) 806'30'
(Nissan Terano II) 30'
(r)
(c) 41
140'3 mm
0'
40'10'
Mercedes 200
(r) - 25' -
gol +
plinuri
gol +
plinuri
+ 10'
0 7
30'
10'
(n) 3
(d)lt80, gol +
6mm 15' plinuri
5'
Land Rover
Defender
(n)
Nissan Primera
(n) 0 (n)430'45'
45'
(n)
(c) 11 gol +
145'4 mm 6' plinuri
5'
6'
Peugeot 106 XN
- 14'
30'
Peugeot
309
j
Peugeot 605
Diesel I
- 18'
30'
338'30'
Renault
25
1
m 301
15'
Rover seria
600 I
(n) 0
1
'r)
l
Seat Ibiza si
,Cordoba
r)(
30'20'
n)
010'
130'3
1250'40'
() 31 -;--r~
rrim
3+ 03 mm goi +
030' plinuri
gol +
plinuri
gol +
0'
plinuri
.30'45' 930'30'
755'4 P
^
5' C
+ 1 mm
Volvo 440 si
460 r
n)n)1318'30' r n)406' ci II
24'30'
30' r
mm
<
gol +
plinuri
VW Golf
si Vento t
r)-;
30'20'
gol +
plinuri
gol +
plinuri
n)
010'
145'3
0'
Cauze posibile
Efort ridicat la
actionarea volanului
f
. pierderi de lichid;
. nivel scazut al lichidului in rezervor;
. pompa realizeaza debit si presiune de refulare
scazute;
. inelul de plastic al supapei taiat sau rasucit;
. garnitura de plastic a pistonului uzata sau
deteriorata;
. slabirea pistonului cremalierei;
. obturarea canalelor de curgere din ansamblul
cutiei de viteze;
. ansamblul cremalierei incovoiat sau
deteriorat;
. pierderi interne de lichid in ansamblul
supapei;
. slabirea curelei de antrenare a pompei;
. pierderi de lichid la furtunuri si/sau la radiator;
. turatie de ralanti prea scazuta;
. fulie slabita sau deformata;
. obturari ale furtunurilor sau radiatorului;
. contaminarea lichidului de actionare;
. blocarea supapei sertar;
. lustruirea curelei de antrenare.
Scurgeri de lichid la
pompa
Zgomot
- in sistem: tiuit
sau
. aer in sistem;
fluierat cand
volanul
este rotit de la o
extremitate la
alta;
excesiv;
zanganit
Verificarea presiunii
Pentru proba de verificare a presiunii se utilizeaza un manometru si un
robinet montate in serie in circuitul de inalta presiune, intre pompa si servomotorul
hidraulic (fig. 8.23). La montarea acestor piese se va avea in vedere utilizarea unor
furtunuri cu sectiune de curgere cel putin la fel de mare ca aceea a conductei dintre
pompa si servomotor; pentru a nu afecta valoarea presiunii masurate.
Operatiunile de verificare se fac respectand succesiunea prezentata in
continuare. Se deschide complet robinetul, se adauga lichid de actionare in
rezervorul pompei si se elimina aerul * din instalatie. Pentru aceasta se roteste
volanul in ambele sensuri de mai multe ori, fara a se ajunge la capetele cursei; se
opreste motorul si se completeaza cu lichid, daca este necesar; se porneste din nou
motorul si se repeta operatiunile de mai sus, pana cand nu mai apar bule de aer in
rezervor, iar lichidul se afla in dreptul reperului 'HOT' ('CALD') de pe joja.
Pentru a se evita deteriorarea anvelopelor dupa cel mult cinci actionari ale
volanului se va deplasa putin automobilul pentru a se schimba suprafata de contact
a anvelopei cu solul.
Verificarea pompei
Cu motorul functionand la ralanti si robinetul deschis complet, se masoara
presiunea din conducta de refulare a pompei, care trebuie sa fie de minimum 5,5
bar. Daca presiunea depaseste 13,5 bar, se va verifica o eventuala obturare a
conductelor si se vor controla supapele servomotorului.
Presiunea maxima de refulare a pompei se masoara cu robinetul inchis.
Robinetul nu se va tine inchis mai mult de cinci secunde pentru a nu se
deteriora pompa. Se efectueaza trei masuratori, retinandu-se valoarea cea mai
mare.
Daca aceasta valoare se incadreaza in limitele precizate de constructor si
daca cele trei masuratori difera intre ele cu mai putin de 3,5 bar, inseamna ca
pompa se afla in stare tehnica buna.
Daca presiunile masurate sunt ridicate, dar cele trei valori difera intre ele cu
mai mult de 3,5 bar, inseamna ca supapa de refulare a pompei se blocheaza.
Daca presiunile sunt aproximativ egale, dar se situeaza sub valorile limita, se
va inlocui supapa de refulare. Daca si dupa aceasta operatie presiunile raman
scazute, se va inlocui pompa.
Verificarea servomotorului si a supapei de control
8. Se repeta primele 5 etape pana cand aerul este eliminat din sistem, iar
lichidul ajunge la reperul 'HOT' ('CALD') de pe joja.
9. Se aduce volanul in pozitia de mers rectiliniu si se lasa motorul in
functionare
doua-trei minute.
10. Se opreste motorul si se pune la loc capacul rezervorului cu lichid de
actionare.
Pentru testele de presiune, manometrul si robinetul se monteaza in sistem,
potrivit schemei din figura 8.24. Verificarile presiunii se completeaza, fata de cele
prezentate anterior, cu urmatoarele operatiuni:
1. Cu motorul oprit, se actioneaza de mai multe ori pedala de frana pentru a
se reduce presiunea din sistem.
2. Se decupleaza de la servomecanismul de franare furtunurile de legatura cu
pompa si cu servomecanismul de directie.
3. Se cupleaza
servomecanismul de
direct
cele
doua
furtunuri,
ocolindu-se
astfel
franare.
4. Se completeaza lichidul de actionare si se elimina aerul.
5. Se masoara presiunea furnizata de pompa la functionarea cu volanul fixat
in pozitie de mers rectiliniu si cu robinetul deschis.
Daca la aceasta verificare se obtine un rezultat normal, se procedeaza la
rotirea completa a volanului in ambele sensuri si se inregistreaza valorile maxime
ale presiunii.
Daca acestea egaleaza presiunea maxima de refulare a pompei, rezulta ca
servomecanismul de directie este in buna stare de functionare, iar eventuala
defectiune se situeaza la servomecanismul de franare. Daca nu se obtin valori
aproximativ egale cu presiunea maxima de refulare a pompei, inseamna ca
servomecanismul de directie prezinta o defectiune.