P. 1
Ingineria Sistemelor Mecanice II 2

Ingineria Sistemelor Mecanice II 2

|Views: 750|Likes:
Published by Johny Best

More info:

Published by: Johny Best on Sep 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2012

pdf

text

original

4.3.

Construcţia reductoarelor planetare cu bolţuri
Reductoarele planetare cu bolţuri sunt reductoare planetare cu o singură roată centrală datorată interior. În construcţiile existente aceasta este realizată ca roată cu bolţuri iar roata satelit cu dantură cicloidală exterioară, mişcarea de rotaţie a satelitului se preia de către arborele condus prin intermediul cuplajului transversal cu bolţuri (fig. 16.c.d.).

fig.16 Utilizarea în exclusivitate a cuplajului cu bolţuri drepte se datorează faptului că acestea pot prelua concomitent mişcarea de la doi sateliţii montaţi diametral(fig. 17,18). Montarea diametrala a doi sateliti nu modifica cinematica reductorilor planetari in schimb face posibila echilibrarea fortelor de inertie(Fi) precum si marirea capacitatilor portante(Fb) in fig. 18 este prezentat un reductor intr-o treapta in care pe arborele conducator bucsa 4 prevazuta cu 2 excentrice diametrale pe care prin intermediul rolelor 5 sunt montate sateliti 2 si 2` ce angreneaza cu boltul 1, fixate in carcasa ( roata centrala fixa). Rotatia absoluta a satelitilor este preluata de arborele condus 6 prin boltul 7 ale cuplajelor transversale. Pentru ca frecarile in cuplele superioare dintre sateliti 2, 2` si boltul 1 precum si sateliti boltului 7 sa fie minime pe bolturi sunt montate bucse (8,9). In figura 19 este aratat un motoreductor in care se constata deosebita compatibilitate. Unele reductoare verticale au ungere prin pompa pe mare antrenata de cama C. Calitatile de baza ale reductorului planetar cu bolturi sunt: a) gabarite si greutati mici b) gama larga a puterilor transmise (0,07....45 kW.

0..75 la reductorul in trei trepte..18 .17 fig.95. η= 0. putand ajunge pana la i=430000 la reductor in doua trepte. d) gama larga a momentelor e) randament ridicat ( η = 0..98 la reductorul intr-o treapta..85 la reductorul intr-o treapta...85...0. g) deosebit de compacte fig..c) gama larga a rapoartelor de transmitere i=9. η= 0. f) functionare linistita.92 la reductorul in doua trepte .

piele. masini pentru fibre sintetice ). la utilaje tehnologice. cauciuc si cimentului.masini de transportat si ridicat. excavatoare. hartie. in telecomenzi. lanturi. calculul rulmentilor satelitilor si etapele de proiectare sunt prezentate in metodologia de proiectare. rolele si sateliti au duritati mari ( ≥58 HRC ) in general distrugerea danturi satelitiilor nu apare calculul transmisiei planetare cu bolturi se reduce la calculul cuplajului si al rulmentilor satelitului. agregate de alezat.fig.4. macarale. transportul cu banda. (fig. la masini unelte. pentru comandarea reostatelor. Calculul cuplajului cu bolt. 21) Calculul cuplajului cu bolt . textila. industria uleiului. la agregatiile. industria chimica (agitatoare. solicitarile principale ale bolturilor sunt incovoierea si strivirea. elevatoare. Calculul de rezistenta Deoarece bolturile . industria zaharului. laminoare.19 Datorita calitatilor prezentate reductorul planetar cu bolturi au capatat aplicare la:. tutun. 4. masini de vopsit. .

prin frezare pe o masina cu comanda numerica dupa program .fig.prin frezare cu o masina de frezat prin copiere dupa sablon . Aspecte tehnice privind prelucrarea profilului cicloidal Pentru prelucrarea cicloidala al satelitului sunt indicate metodele: .prin frecare cu o freza melc cu profil corespunzator .folosind un cutit cu profil circular excentric adecvcat .prin mortezare pe o masina de mortezat rotii dintate .5.21 4.

brat port satelit.1 . satelit. a. Evident raportul de transmitere nu depinde de marimea rolei ci numai de lungimea circumferintelor de rulare ale elementelor 2 si 3-5 (fig. In acest caz rola 6 are rolul de a obliga elementul flexibil 3-5 sa ruleze pe roata centrala 2 (la transmisile planetare. satelitul si tubul cuplajului 5 se pot realiza corp comun (fig. 4. 5 cuplajul folosit la transmisia planetara initiale este admis sub forma unui tub. Transmisile armonice ocupa un loc important in tehnica explorari de puteri pana la 10 kW 1 Principiu de functionare se poate considera ca transmisiile armonice cu deformare simplu deriva din transmisiile planetare cu o roata centrala fig. cuplaj prin care 4 preia nemodificat rotatia absoluta a satelitului 3 deoarece transmisia armonica este o transmisie cu un element sensibil.M expune transmisiile armonice la expozitia tehnica de la New York iar la scurt timp realizeaza o gama tipizata de reductoare de uz general.Transmisii armonice C. roata centrala.) elementele 3-5. 5. Cinematic nu se schimba nimic daca satelitul 3 se aseaza pe boltul 1 prin intermediul rolei 6 (element pasiv). 3.d. fig. fig. 1. Musser in 1960 firma U. 1 unde sa notat la transmisiile planetare: 1. Marind in continuare diametrul rolei 6 pana cand satelitul 3 devine un inel flexibil.1 . arbore condus.). acest rol revine excentricului brat 1). 1.S. W. rapoarte de transmisie mari si functionare silentioasa. 2. c. Avand constructie compacta.

3 Transmisia planetara este foarte utila in studiul cinematic.) a) transmisiile planetare b) transmisii armonica fig. fig. c) reprezentare simbolica Un element flexibil E un element rigid R si un deformator( generator de unde „generator”) D. In care elementul nerotitor est trecut ca indice superior.b. a din fig.3. 2. astfel raportul de transmisie al unei transmisi armonice este acelasi cu raportul de transmitere al mecanismului planetar din care a derivat.La rotirea elementului 1. iar indici inferiori se refera la elementul conducator celalalt la elementul condus. Willis .). transmisia planetara se realizeaza cu roata mobila si transmisia armonica sunt corespunzatoare cu elementul rigid mobil sau imobil cu element rotitor (fig. a) sau nerotitor (fig.2 Unele transmisi armonice deriva din transmisiile planetare cu 2 rotii centrale si satelit dublu (fig. elementul flexibil 3-5 capata deformatia sub forma de unde( de aici atributul armonic). Din cele prezentate se observa ca transmisia armonica are urmatoarele elemente: (fig. 2. 2. 1. La transmisiunile cu element flexibil simplu corespunzatoare.

5. i13 = i1h − ih3 in care R1 .a.4 Unele transmisii armonice se realizeaza cu deformatoare planetare.d. sau obtinut transmisiile armonice cu un singur contact (cu deformator simplu). 5. trei contacte respectiv cu deformator dublu (fig.4 ( nedeformat. R4 sunt razele de ' rulare ale elementelor 1.b. R2 .b.w2 w1 = w2 − w1 2 w3 = w4 2 i14 = w1 1 w1 = w1 − w1 = 0 w3 w1 = w3 − w1 3 w1 w4 w1 2 w1 3 = w2 − w1 R3 = ⇒ − w1 • R2 = w3 • R3 − w1 • R3 ⇒ w3 − w1 R2 i1 = 23 w1 ( R3 − R2 ) = w3 • R3 In formulele raportului de transmitere sa notat cu R razele de rulare ale elementelor corespunzatoare.la transmisiile din fig. 4.) 3' 3 i14 = i1h • ih1 - 3' 4 la transmisiile din fig.a) cu un singur satelit in fig. 5. 1. fig. .2. R3 .) si cu deformator triplu (fig. Pentru exemplul din (fig. 4.) se vor determina rapoartele de transmisie: . Pornind de la transmisia planetara (din fig.( transmisia planetara analoaga este redata in fig. suprafata exterioara) R3 = R3 − g unde g= grosimea elementului flexibil. Daca la transmisia planetara se considera doi sateliti dispusi diametral sau 3 sateliti la 120 grade se obtine transmisile armonice cu doua.a.3.). 5.c. 1.

In fig..).b.Suprafetele de lucru ale elementului flexibil si rigid de transmisie armonice sunt netede (variatoare armonice) dintate.2. caz in care diferenta numarului de dinti de elemente dintate ale transmisiuni armonice egal cu bratele deformatorului (1.. Inainte de montarea deformatorului elementele dintate ale transmisiuni armonice sunt rotii circulare concentrice (fig.a.. fig.5 Geometria si cinematica Raportul de transmisie relati intre numarul de dintii Ca si la transmisiile planetare cu roti dintate la transmisiile armonice dintate se impune corelarea numarului de dinti de elementele dintate din condica de montaj. sunt aratate elementele de baza a transmisiuni armonice dintate dezvoltate din schimbul din fig.3).7. k=numarul bratelor deformatorului distribuite echiunghiular.Intereseaza corelarea dintre numarul de dinti al elementului rigid 1 si z 2 al elementulul flexibil 2 pentru ca in urma introducerii deformatorului in elementul flexibil sa fie posibilia montarea acestui element in angrenajul cu roata centrala 1 (fig. N=1. 2. Dintre transmisiile mentionate anterior utilitate extinsa au capatat transmisiile armonice dintate. . Se recomanda N=1.k. transmisii(armonice) si elicoidale..2. . 6.a. 7.) Din egalitatea arcelor se obtine in urma calcului z1 − z2 = k ⋅ N .

. c cu 2 discuri. e cu cama). se deosebesc zonele B. 8.7 Tipuri de deformatoare Tipuri de deformatoare mecanice folosite la transmisile armonice sunt schematizate in fig.D.deformator triplu (cu 3 role). C.de angrenare.c. La varianta 1 din fig. b-e deformator dublu (b cu 2 role.9. A. Libertatea schimbari formei elementului flexibil influentiaza si conditia angrenarii ca in fig.C. 9.a.fig.b.de iesire din angrenare. f.6 fig. zona de angrenare este in urma zonei de apasare iar la varianta din fig.B de intrare in agrenare. 9. zona de angrenare coincide cu zona de apasare a deformatorului.: a-Deformator simplu. 9. In varianta I fig. d cu 4 role.

fig.9 fig.8 fig.10 .

c) inel divizat al unui transmisii fara joc d) inel realizat corpul comun cu carcasa. si 5( element flexibil simplu). . In fig.10.fig. Constructia elementului rigid In ceea ce priveste constructia elementului rigid al transmisiilor armonice este similar rotii centrale cu dantura interioara a reductorului cu angrenaje planetare cu dinti drepti.11 Constructia si executia transmisiilor armonice dintate Constructia elementului flexibil obisnuit Elementul flexibil are forma cilindrica ca in fig. 2. ca in fig.11. 12. Pentru transmisia cu schimb 3 (element flexibil dublu). pentru transmisiile cu schimb dupa fig. se dau principalele constructii de elemente rigide : a) inel fixat cu stifturi dispuse axial b) inel fixat cu suruburi.

Inafara deformatorilor mecanice la transmisiile armonice se folosesc deformatoare electromagnetice si hidraulice.13 .12 Constructia deformatorului In fig. 13 este prezentat realizat constructia a unui deformator dublu cu 4 role.fig. fig.Rolele construite dintr-un inel 1 si un rulment 2 dispus boltul 3 de pe bratul 4.

8-carcasa.14 Transmisii precesionale In deceniul 8 al secolului trecut in urma cercetari intreprinse si-a facut aparitia o noua clasificare de transmisii mecanice cu angrenaj multiplu.diferentiala.).1. autofranare.port satelit H . Aceste necesitatii pot fii satisfacute in modul cel mai rational de transmisii precesionale cu angrenaj multiplu care au capacitate de a functiona in regim de reductor de multiplicator. Schema cinematica a transmisilor precesionale (fig.2-flansa. Teoria fundamentala a angrenajelor precesionale multiplu a fost elaborata de academicianul Ion Boston din Republica Moldova. Angrenajele obtinute tehnbologiile moderne de executie si metode de control de calitate sunt protejate prin brevete de inventie fiind patentate in Republica Moldova si Federatia Rusa.9-suport cu talpa.element flexibil dintat.6element rigid dintat. fig. Problemele ce tin de valorificarea unei transmisiuni noi cum este si transmisiunea planetara precesionala au fost solutionate in mod complex „angrenaj cu linie transmisie control”.roata satelit g .7-arbore de iesire. 5.) include 4 elemente: . Conform cerintelor de exploatare necesarul de reductoare se stabileste dupa criteriu si se exprima printr-o curba logaritmica normala cu densitate maxima in zona rapoartelor de transmitere cu 40 (fig.a. Totodata 75% din reductoare au rapoarte de transmitere intre 10 si 80. este reprezentat un reductor armonic de uz general unde notatile au semnificatiile: 1-arbore de intrare.Constructia reductoarelor armonice In fig.14.3-4 deformator tip cama fixat elastic pe 2.transmisii planetare precesionale.2.

La o viteza unghiulara constructia a arborelui motor H miscarea sfero-spatiala a b satelitului g este descrisa de un sistem de ecuatii.2.1 Roata satelit g si cea centrala b se afla in angrenare interioara iar generatorul lor se interesecteaza intr-un punct numit centru de precesiune. In caz de necesitate acest neajuns poate fii eliminat utilizandu-se in calitate de mecanism de legatura articulatie cardanica dubla. ϕ.0 a rotii centrale b.unghiu de precizie(de rotire a axei 0'0 ) a rotii satelit g in raport cu axa 0. θ =constanta.batiul fig. Manivela inclinata H rotindu-se transmite rotii satelit o miscare spatial sferica in raport cu articulatie sferica instalata in centrul de precesie.b) raportul de transmitere este variabil. elaborat in forma unui cuplaj cu dintii(fig.) sunt in angrenare in pozitia de sus. La o rotatie a arborelui motor (port satelit H) roata centrala b se va roti cu un unghi oarecare ∆Ψ .0' a rotii satelit fata de axa 0 a rotii centrale. Port satelit H este sub forma unei manivele inclinate a carei axa formeaza cu axa rotii centrale un unghi oarecare θ..roata centrala b . cuplajul cu bile.unghiul rotirii proprii a satelitului in jurul axei 0' . atingand valorii extreme de patru ori la fiecare turatie a arborelui motor H. etc.unghiul de rotatie ( de inclinare a axei 0' . ϕ = ϕ(t ). exprimate prin unghiul lui Euler Ψ = wht .Roata satelit g si cea centrala b in (fig. .a.0' τ . Pentru transmisia de mecanism de legatura. Trebuie mentionat ca ecuatia rotiri libere a rotii satelit ϕ =ϕ(t ) este determinata de tipul legaturii cinematice dintre roata satelit si batiu.2. Ψ .

Coloana cu role b este imobila ca angrenajul din ambele parti dintii rotilor dintate satelit g .2 Angrenaje utilizate in transmisii precesionale .2.f.Instalate pe manivele inclinate diferit.b. legatura rotii satelit cu batiu este realizat printr-o diafragma cofrata W.2.d si e sunt scheme de transmisiuni precesionale in care roata centrala b este legata cu batiu iar roata satelit g cu arborele condus V.c.h este reprezentat o schema de transmisiune precesionala formata din angrenajul cu role.2. 2. In fig. g1 . In fig.g.). In fig.f. fig.Transmisiile precesionale cu roata satelit imobila sunt prezentate in (fig.

..m.. O varianta a generatorului de precesiune electromagnetica in fig.Acestea realizeaza rapoarte de transmitere intre 8. Prin constructia lor acesti port sateliti sunt noduri dezechilibrate in componenta transmisiilor precesionale.2.n este utilizat un angrenaj multiplu cu dintii profilului special si role conice montate pe axe.k..200.3.2. 3o in raport cu axa arborelui motor (fig.3.3.. .b..l.angrenajul bilateral cu una si aceasi coroana cu role permite elaborarea diferitelor scheme de transmisii planetare cu efect cinematic deosebit(fig. 3o ).3. In fig. iar in fig.Port satelitul din fig.f.f..a).h.In schemele din fig.2..3600.j. .h.c.d.b..e este proiectat sub forma unei bucse pe a carei suprafate interioare „in locasuri” sunt amplasate un numar de bile( nmin ≥ 3 ) care in contact cu un canal sinusoidal avand o anumita perioada a sinusoidei executata pe suprafata sferica a satelitului..g poate fii utilizat angrenajul multiplu convex. Generatoare de precesiune Cele mai raspandite generatoare de precesiune sunt port sateliti executati sub forma unor manivele cu axa inclinata sub un unghi θ =1o 30 '.e.).j.Angrenajul cu role conice ofera unele avantaje: . Pentru transmisiunile precesionale de putere mica a fost elaborat un angrenaj in care rolul rolelor il joaca dinti conici cu profil semicircular.c si d sunt prezentate doua generatoare elaborate in forma unei came frontale cu partea frontala inclinata( θ =1o 30 '. Pentru transmisiunile de mare putere se propune constructia port satelitului prezentat in fig. este data schema generatorului vibrational de precesiune.). Prin intermediul careia actioneaza asupra satelitului transformandu-se miscarea de rotatie in miscarea de precesiune. In transmisile din fig.d.i.l.g..a.tehnologia de executie a rotii conice cu dintii interiori este relativ usoara.3.3. concav sau angrenajul cu contact flanc arcuit acest angrenaj permite largirea interventilor rapoartelor de transmitere pana la U=100.

masele.fig. Implica analiza problemei selectarii tipului transmisiunii precesionale precum si analiza lor comparativa. . Transmisiunile precesionale cu angrenaj multiplu special au gabarite radiale si mase minime. In reductor de mare putere rolele conice ale satelitului se monteaza pe axe prin intermediul rulmentilor( cu ace de alt tip).3 Alegerea transmisiunilor precesionale Diversitatea schemelor mecanismelor precesionale care poseda posibilitati largi privind raportul de transmitere.Pentru transmisii de putere se recomanda a fi utilizat angrenajul multiplu cu role in care satelitul are 2 coroane cu role conice formand angrenajul interior iar rotile centrale au dinti cu angrenajul exterior.gabaritele. functionare normala. Un domeniu foarte important de utilizare a transmisiilor precesionale in functie de proprietatilor lor specifice este elaborarea mecanismelor etanse care functioneaza in vid sau medii agresive ce asigura etansarea absoluta. fiabilitate ridicata.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->