√Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
Ñîãëàñíî Çàêîíó î ôóíêöèîíèðîâàíèè ÿçûêîâ íà òåððèòîðèè
Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà äåëîïðîèçâîäñòâî, à ñëåäîâàòåëüíî è áóõãàë-
òåðñêèé ó÷åò, âåäåòñÿ íà ïðåäïðèÿòèÿõ, â ó÷ðåæäåíèÿõ è îðãàíèçàöèÿõ
íà ãîñóäàðñòâåííîì ÿçûêå. Èñõîäÿ èç ýòîãî òðåáîâàíèÿ â öåëÿõ îáëåã-
÷åíèÿ ñîñòàâëåíèÿ ãîäîâîãî îò÷åòà è îáúÿñíèòåëüíîé çàïèñêè ê íåìó
äàííûé ìàòåðèàë ïóáëèêóåòñÿ íà ãîñóäàðñòâåííîì ÿçûêå.
Alexandru Nederi\a,
doctor ]n economie, consultant-expert
al grupei de lucru pentru elaborarea S.N.C.
Natalia |iriulinicov,
doctor ]n economie, membru al grupei
de lucru pentru elaborarea S.N.C.
Recomand[ri practice
privind ]ntocmirea notei
explicative la raportul financiar anual
Nota explicativ[ constituie o parte integ-
rant[ a raportului financiar anual =i trebuie s[
fie prezentat[ ]mpreun[ cu acesta tuturor ca-
tegoriilor de utilizatori: organelor statistice =i
fiscale, ac\ionarilor, investitorilor, creditorilor,
conducerii ]ntreprinderii etc.
Modul de ]ntocmire =i prezentare a notei
explicative este expus ]n S.N.C. 5 “Prezen-
tarea rapoartelor financiare” (paragrafele
67-79). Conform prevederilor acestui standard
nota explicativ[ trebuie s[ cuprind[ ca mini-
mum trei compartimente principale:
 Publicitatea politicii de contabilitate.
Corespunderea rapoartelor financiare ce-
rin\elor S.N.C.
 Analiza situa\iei patrimoniale =i financiare
a ]ntreprinderii.
Forma, volumul =i structura fiec[rui com-
partiment al notei explicative s]nt determinate
de c[tre ]ntreprindere ]n func\ie de dimensiu-
nile =i particularit[\ile organiza\ional-tehno-
logice ale acesteia. Astfel, la ]ntreprinderile
mici nota explicativ[ poate fi ]ntocmit[ dup[
o forma redus[ (simplificat[), iar ]n societ[\ile
pe ac\iuni, fondurile pentru investi\ii, ]ntrep-
rinderile cu capital str[in acest document
trebuie s[ cuprind[ informa\ii diverse =i deta-
liate privind situa\ia patrimonial[ =i financiar[
a unit[\ii economice necesare la preg[tirea ra-
portului pentru adunarea general[ a ac\iona-
rilor, fondatorilor etc.
4/1999 Contabilitate =i audit
1
Valentina Paladi,
doctor ]n economie, membru al grupei
de lucru pentru elaborarea S.N.C.
Ludmila Gavriliuc,
doctor ]n economie, membru al grupei
de lucru pentru elaborarea S.N.C.
I. Publicitatea politicii
de contabilitate
Compartimentul de fa\[ al notei explicative
se ]ntocme=te conform prevederilor S.N.C. 1
“Politica de contabilitate” (paragrafele 18-22).
Forma de prezentare a politicii de contabilitate
este stabilit[ de c[tre ]ns[=i ]ntreprinderea. Uti-
lizatorilor de informa\ii le poate fi prezentat
fie ordinul privind politica de contabilitate, fie
extrasul din acesta. Politica de contabilitate
trebuie s[ con\in[ informa\ii referitoare la:
a) conven\iile fundamentale folosite la pre-
g[tirea raportului financiar anual;
b) variantele =i metodele concrete de evi-
den\[, acceptate =i utilizate de c[tre ]ntrep-
rindere la ]ntocmirea raportului financiar
anual;
c) modific[rile introduse ]n politica de
contabilitate ]n cursul anului de gestiune.
}n conformitate cu S.N.C. 1 “Politica de
contabilitate” (paragraful 6) rapoartele finan-
ciare ale ]ntreprinderii trebuie s[ fie ]ntocmite
]n baza urm[toarelor conven\ii fundamentale:
continuitatea activit[\ii, permanen\a meto-
delor, specializarea exerci\iilor. La ]ntoc-
miriea rapoartelor financiare ]n baza conven-
\iilor care difer[ de cele prev[zute de standar-
dul men\ionat, atare conven\ii, ]mpreun[ cu
cauzele aplic[rii =i evaluarea ñonsecin\elor
acestora ]n expresie valoric[, trebuie s[ fie
dezv[luite detaliat ]n nota explicativ[. De
exemplu, ]n cazul func\ion[rii normale a
 Raportul financiar anual
]ntreprinderii rapoartele financiare se ]ntoc-
mesc ]n baza conven\iei “continuitatea activi-
t[\ii”, iar c]nd conducerea are inten\ia sau este
nevoit[ s[ lichideze ]ntreprinderea, sau s[ di-
minueze substan\ial activitatea acesteia, con-
ven\ia sus-numit[ nu poate servi drept baz[
pentru preg[tirea rapoartelor financiare.
}n nota explicativ[ trebuie s[ fie dezv[luite
procedeele =i metodele de \inere a contabilit[\ii,
acceptate la elaborarea politicii de contabilitate,
care influen\eaz[ substan\ial asupra aprecierii
rezultatelor activit[\ii ]ntreprinderii =i lu[rii
deciziilor de c[tre utilizatorii rapoartelor fi-
nanciare. Se consider[ esen\iale acele metode
de \inere a contabilit[\ii, f[r[ cunoa=terea c[rora
este imposibil[ evaluarea veridic[ de c[tre
utilizatorii rapoartelor financiare a st[rii patri-
moniale =i financiare, fluxului de numerar =i
rezultatelor activit[\ii ]ntreprinderii.
Principalele procedee =i metode de \inere
a contabilit[\ii care urmeaz[ s[ fie dezv[luite
]n rapoartele financiare s]nt urm[toarele:
procedeele de evaluare a activelor nemateriale,
mijloacelor fixe =i metodele de calculare a
amortiz[rii, uzurii acestora; metodele de eva-
luare a investi\iilor pe termen lung =i pe termen
scurt ]n p[r\i legate =i nelegate; modul de
evaluare =i calculare a costului stocurilor de
m[rfuri =i materiale; modul de evaluare =i
contabilizare a crean\elor pe termen lung =i
pe termen scurt; metodele de evaluare =i
modul de contabilizare a corec\iilor la datoriile
dubioase; modul de contabilizare a cheltuie-
lilor pentru lucr[rile de cercet[ri =tiin\ifice,
experimentare =i proiectare; modul de creare
=i contabilizare a rezervelor incluse ]n capitalul
propriu; modul de contabilizare a creditelor
bancare =i ]mprumuturilor, de constatare =i
determinare a cheltuielilor aferente ]mpru-
1
}n exemplul de fa- muturilor, condi\iile de capitalizare a acestora;
\[ este prezentat[ o componen\a =i modul de formare =i contabi-
singur[ variant[ de lizare a rezervelor pentru cheltuieli =i pl[\i pre-
publicitate a politicii
liminate; componen\a =i modul de constatare
de contabilitate. }n
loc de informa\iile =i contabilizare a veniturilor =i cheltuielilor pe
prezentate ]n paran- feluri de activit[\i ale ]ntreprinderii; modul de
teze este necesar a contabilizare a arendei, instrumentelor finan-
indica informa\ia conc- ciare; nomenclatorul =i modul de contabilizare
ret[ sau a r[spunde
a impozitelor, inclusiv impozitele am]nate;
la ]ntreb[ri. }n cazul
publicit[\ii politicii de modul de contabilizare a cheltuielilor pentru
contabilitate proprii pensii =i plata indemniza\iilor personalului;
trebuie s[ fie enume- modul de reflectare ]n contabilitate a rezul-
rate metodele =i pro- tatelor varia\iilor cursurilor valutare; criteriile
cedeele concrete de
eviden\[ utilizate de
de stabilire a sectoarelor industriale =i geo-
c[tre ]ntreprindere la grafice =i metodele de repartizare a veniturilor
]ntocmirea raportului =i cheltuielilor ]ntre sectoare; modul de conta-
financiar anual. bilizare a subven\iilor guvernamentale.
4/1999 Contabilitate =i audit
2
Componen\a =i con\inutul informa\iei re-
feritoare la politica de contabilitate privind
unele probleme concrete ale contabilit[\ii, care
urmeaz[ s[ fie dezv[luite ]n nota explicativ[,
s]nt determinate de fiecare ]ntreprindere, \in]nd
cont de cerin\ele S.N.C. respective.
}n afar[ de variantele =i metodele de \inere
a contabilit[\ii enumerate, ]ntreprinderea
trebuie s[ indice separat ]n nota explicativ[
modific[rile introduse ]n politica de conta-
bilitate ]n anul de gestiune =i cauzele apari\iei
acestora, precum =i s[ aprecieze consecin\ele
modific[rilor ]n expresie valoric[. De exemplu,
dac[ ]n cursul anului de gestiune ]ntreprin-
derea a aplicat alt[ metod[ de calculare a uzurii
mijloacelor fixe, la dezv[luirea politicii de
contabilitate trebuie indicate cauzele modi-
fic[rii =i influen\a acesteia asupra m[rimii re-
zultatului financiar. Modul =i cazurile ]n care
pot fi introduse modific[ri ]n politica de con-
tabilitate s]nt reglementate de paragraful 12 al
S.N.C. 1 “Politica de contabilitate”.
Mai jos este prezentat un model de publi-
citate a politicii de contabilitate a ]ntreprinderii
]n nota explicativ[ la raportul financiar anual
(varianta prescurtat[).
Model
1. Publicitatea politicii
de contabilitate utilizat[ ]n anul 19981
1.1. Conven\iile fundamentale ale conta-
bilit[\ii
Raportul financiar anual este ]ntocmit ]n
baza conven\iilor fundamentale ale conta-
bilit[\ii, prev[zute ]n S.N.C. 1 “Politica de
contabilitate”: continuitatea activit[\ii, perma-
nen\a metodelor, specializarea exerci\iilor.
1.2. Variantele =i metodele principale
de eviden\[ utilizate la ]ntocmirea
raportului financiar anual
Active nemateriale
}n componen\a activelor nemateriale intr[
(brevetele, licen\ele, programele informatice,
fondul comercial). Activele nemateriale s]nt
reflectate ]n bilan\ul contabil (la valoarea de
intrare sau valoarea reevaluat[). Amortizarea
activelor nemateriale se calculeaz[ (prin me-
toda liniar[), \in]nd cont de duratele de utili-
zare a acestora:
(pentru brevete – 5 ani;
licen\e – 3 ani;
programe informatice – 2 ani;
fondul comercial – 10 ani).
√Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
Mijloace fixe
}n componen\a mijloacelor fixe s]nt incluse
obiecte cu valoarea unitar[ de peste 1 000 lei
=i durata de func\ionare util[ mai mare de un
an (cl[diri, construc\ii provizorii, inventar
gospod[resc, utilaj de produc\ie).
Mijloacele fixe s]nt reflectate ]n bilan\ (la
valoarea de intrare sau valoarea reevaluat[).
Uzura mijloacelor fixe se determin[, pornind
de la durata de serviciu util al acestora =i
valoarea uzurabil[, prin urm[toarele metode:
a) metoda cas[rii liniare
V pentru cl[dirile administra\iei ]ntrep-
rinderii (durata de serviciu util – 50 ani),
sec\iilor (30 ani);
V pentru construc\ii speciale (15 ani);
V pentru inventar gospod[resc (8 ani);
b) metoda soldului degresiv:
V pentru utilajul de produc\ie (5 ani).
Valoarea uzurabil[ a obiectelor de mijloace
fixe se determin[ ca diferen\a dintre valoarea
de intrare =i valoarea r[mas[ a acestora.
Valoarea r[mas[ a mijloacelor fixe se calcu-
leaz[ pentru fiecare obiect (grup[ de obiecte)
]n momentul d[rii ]n folosin\[ a acestora.
Stocuri de m[rfuri =i materiale
Stocurile de m[rfuri =i materiale cuprind:
(materiale destinate consumului ]n procesul
de produc\ie; produc\ie ]n curs de execu\ie;
produse finite; obiecte de mic[ valoare =i scurt[
durat[).
Stocurile de m[rfuri =i materiale, cu ex-
cep\ia obiectelor de mic[ valoare =i scurt[
durat[, s]nt reflectate ]n rapoartele financiare
(la valoarea cea mai mic[ dintre cost =i valoarea
realizabil[ net[). }n contabilitatea curent[ se
utilizeaz[ (metoda FIFO sau metoda costului
mediu ponderat).
Obiectele de mic[ valoare =i scurt[ durat[
s]nt reflectate ]n bilan\ la suma valorii de
achizi\ie a obiectelor aflate la depozit =i
valoarea r[mas[ a obiectelor aflate ]n exp-
loatare. Uzura se calculeaz[ numai pentru
obiectele de mic[ valoare =i scurt[ durat[ cu
valoarea unitar[ de peste 50 lei ]n propor\ie
de 100% din valoarea acestora, sc[z]ndu-se
valoarea r[mas[ probabil[. Obiectele, a c[ror
valoare individual[ nu dep[=e=te 50 lei, se trec
la consumuri sau cheltuieli pe m[sura livr[rii
acestora de la depozit ]n exploatare.
Investi\ii
}n componen\a investi\iilor s]nt incluse
aloc[rile de mijloace (]n ac\iuni =i obliga\iuni
ale altor ]ntreprinderi, certificate de trezorerie
4/1999 Contabilitate =i audit
3
de stat, precum =i conturi de depozit). In-
vesti\iile pe termen lung s]nt reflectate ]n bilan\
(la valoarea de intrare sau valoarea reevaluat[),
iar cele pe termen scurt – (la valoarea cea mai
mic[ dintre valoarea de intrare =i de pia\[).
Crean\e
Crean\ele cuprind datoriile altor ]ntrep-
rinderi =i persoane fizice aferente facturilor
comerciale, veniturilor calculate, avansurilor,
chiriei etc. Crean\ele se contabilizeaz[ =i se
reflect[ ]n bilan\ (la suma nominal[), inclusiv
TVA =i accizele.
Pentru recuperarea pierderilor probabile
aferente datoriilor dubioase ]ntreprinderea
creeaz[ pe seama cheltuielilor comerciale o
rezerv[ special[ (]n m[rime de 2% din volumul
total al v]nz[rilor nete).
Mijloace b[ne=ti
Soldurile mijloacelor b[ne=ti ]n cas[, la
conturile de decontare, valutar etc. ]n banc[
s]nt reflectate ]n bilan\ (la suma nominal[).
Pentru mijloacele b[ne=ti legate este rezervat
un r]nd distinct ]n anexa la bilan\ul contabil.
Cheltuieli anticipate
Cheltuielile anticipate se reflect[ ]n con-
tabilitate =i bilan\ ]n posturi distincte =i se trec
la cheltuieli pe m[sura survenirii perioadei la
care acestea se refer[. Ele cuprind:
a) (pl[\ile de abonare la literatura tehnic[
=i periodic[ pe un termen de (_____));
b) (chiria virat[ ]n avans);
c) (plata poli\ei de asigurare).
Capital propriu
Capitalul propriu cuprinde capitalul sta-
tutar =i suplimentar, rezervele, profitul (pier-
derea) nerepartizat al perioadelor de gestiune
curent[ =i precedent[ =i capitalul secundar.
Capitalul statutar este stabilit prin statutul
S.A. ]n m[rime de (____) lei =i nu se modific[
p]n[ la primirea unor noi fondatori =i intro-
ducerea schimb[rilor respective ]n statut.
Datorii
}n componen\a datoriilor s]nt incluse
creditele =i ]mprumuturile bancare primite,
datoriile aferente facturilor comerciale, buge-
tului, personalului =i altor creditori.
Datoriile s]nt prezentate ]n bilan\ (]n
sumele care trebuie s[ fie pl[tite sau ]n sumele
necesare pentru achitarea datoriilor).
Datoriile aferente creditelor =i ]mprumu-
turilor bancare primite s]nt reflectate ]n bilan\
Raportul financiar anual
(\in]nd cont de dob]nzile aferente pl[\ii la finele
perioadei de gestiune).
}n scopul includerii uniforme a cheltuielilor
ulterioare la cheltuielile sau consumurile anului
de gestiune au fost create rezerve:
a) (pentru plata concediilor muncitorilor
]n m[rime de __________% din salariul
calculat);
b) (pentru repara\ia mijloacelor fixe
_________).
Venituri anticipate
Veniturile ob\inute ]n perioada de gestiune,
dar aferente perioadelor viitoare, s]nt reflectate
separat ]n contabilitate =i rapoartele financiare
=i se includ ]n componen\a veniturilor curente
la survenirea perioadei de gestiune la care
acestea se refer[. Ele cuprind:
a) (chiria primit[ ]n avans);
b) (sumele prejudiciilor materiale care
urmeaz[ s[ fie recuperate de persoanele
vinovate ]n urm[toarele perioade de ges-
tiune).
Conversia valutelor str[ine
Soldurile mijloacelor aferente conturilor
valutare, titlurile de valoare, crean\ele =i
angajamentele ]n valut[ str[in[ s]nt reflectate
]n rapoartele financiare ]n valut[ na\ional[ (lei
moldovene=ti) ]n sumele determinate prin re-
calcularea valutelor str[ine fie la cursul B[ncii
Na\ionale a Moldovei, care este ]n vigoare ]n
ultima zi a perioadei de gestiune sau la data
realiz[rii opera\iunii economice, fie la cursul
mediu ponderat existent ]n perioada de ges-
tiune.
Venituri =i cheltuieli
Veniturile =i cheltuielile se constat[ =i se
reflect[ ]n rapoartele financiare conform me-
todei specializ[rii exerci\iilor ]n perioada de
gestiune ]n care s-au produs, indiferent de
momentul primirii sau pl[\ii efective a mij-
loacelor b[ne=ti.
Venitul din v]nzarea produc\iei se constat[
la livrarea acesteia =i transmiterea drepturilor
de proprietate cump[r[torului, iar venitul din
prestarea serviciilor pentru instalarea utilajului
- pe m[sura efectu[rii lor (dup[ ]ncheierea
definitiv[ =i primirea lucr[rilor de c[tre bene-
ficiar sau prin metoda procentului de execu\ie).
Veniturile, cheltuielile =i rezultatele finan-
ciare s]nt reflectate ]n raportul privind rezul-
tatele financiare separat pe feluri de activit[\i
- opera\ional[, de investi\ii =i financiar[ =i pe
evenimente excep\ionale.
4/1999 Contabilitate =i audit
4
Profitul net (dup[ impozitare) al anului de
gestiune se repartizeaz[ =i se utilizeaz[:
a) (pentru plata dividendelor);
b) (crearea rezervelor);
c) (conform deciziilor suplimentare ale
adun[rii generale a ac\ionarilor).
Impozitul pe venit
Impozitul pe venit se determin[ =i se
pl[te=te ]n conformitate cu legisla\ia ]n vigoare
a Republicii Moldova. }n cursul anului 1998
impozitul pe venit (s-a pl[tit trimestrial sub
form[ de avansuri ]n m[rime de 1/4 din
impozitul pe anul 1997). Suma efectiv[ a
cheltuielilor privind impozitul pe venit s-a
calculat la sf]r=itul anului ]n conformitate cu
prevederile S.N.C. 12 “Contabilitatea impozi-
tului pe venit”.
1.3. Modific[rile introduse ]n politica
de contabilitate
}n cursul anului de gestiune ]n politica de
contabilitate au fost introduse urm[toarele
modific[ri:
a) ]ncep]nd cu 1 martie la calcularea uzurii
utilajului de produc\ie s-a trecut de la me-
toda soldului degresiv la metoda propor-
\ional volumului produselor fabricate (ser-
viciilor prestate). Modificarea men\ionat[
a fost condi\ionat[ de diminuarea substan-
\ial[ a volumului de produc\ie. }n urma
modific[rii metodei de calculare a uzurii
suma acesteia s-a mic=orat cu (__) lei;
b) ]ncep]nd cu 1 iulie s-a trecut la consta-
tarea venitului din prest[ri de servicii prin
metoda procentului de execu\ie. Ca rezul-
tat, suma venitului s-a majorat cu (__) lei.
II. Corespunderea rapoartelor
financiare cerin\elor S.N.C.
}n acest compartiment al notei explicative
]ntreprinderea trebuie s[ confirme c[ ra-
poartele financiare ]ntocmite corespund cerin-
\elor S.N.C.
Dac[ rapoartele financiare nu corespund
prevederilor cel pu\in ale unui standard,
acestea se calific[ drept necorespunz[toare
S.N.C. }n aceste cazuri rapoartele financiare
nu reflect[ obiectiv situa\ia patrimonial[ =i
financiar[ a ]ntreprinderii.
}n cazul ]n care nu este dezv[luit[ cores-
punderea rapoartelor financiare cu prevederile
S.N.C., se reduc autenticitatea =i claritatea in-
forma\iei, exercit]nd astfel o influen\[ negati-
v[ asupra capacit[\ii utilizatorilor de a efectua
√Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
evalu[ri =i a lua decizii de gestiune.
}n cazul c]nd ]ntreprinderea nu respect[
una sau mai multe prevederi ale S.N.C., ]n
compartimentul de fa\[ trebuie s[ fie reflectate:
a) caracterul fiec[rei abateri;
b) cauza fiec[rei abateri;
c) aprecierea influen\ei fiec[rei abateri
asupra indicatorilor =i situa\iei financiare
a ]ntreprinderii, excluz]nd cazurile ]n care
este imposibil[ realizarea practic[ a acestui
lucru.
Claritatea =i autenticitatea rapoartelor
financiare lipsesc ]n cazul ]n care utilizatorul
este nevoit s[ corecteze un num[r considerabil
de posturi ale acestora ca rezultat al abaterilor
de la prevederile referitoare la evaluarea sau
publicitatea informa\iilor con\inute ]ntr-un
standard sau ]n mai multe standarde. Aceasta
se ]nt]mpl[ =i ]n cazul abaterii unitare, care
exercit[ o influen\[ notabil[ asupra indicato-
rilor din rapoartele financiare. }n aceste cazuri
rapoartele financiare se consider[ drept neco-
respunz[toare cerin\elor S.N.C.
Alegerea gre=it[ a metodei de ]ntocmire a
rapoartelor financiare =i necorespunderea
acesteia cu prevederile S.N.C. diminueaz[
gradul de importan\[, autenticitate =i compara-
bilitate a acestora. Ea nu poate fi corectat[
nici prin dezv[luirea politicii de contabilitate
utilizate, nici cu ajutorul anexelor sau al mate-
rialelor explicative.
}n acest compartiment al notei explicative
trebuie de asemenea s[ fie enumerate S.N.C.
intrate ]n vigoare ]n decursul anului =i utilizate
de c[tre ]ntreprindere, precum =i confirmat
faptul utiliz[rii S.N.C. p]n[ la punerea acestora
]n aplicare.
III. Analiza situa\iei patrimoniale
=i financiare a ]ntreprinderii
Analiza situa\iei patrimoniale =i financiare,
constituind o parte component[ a notei expli-
cative la raportul anual financiar, urm[re=te
scopul de a face informa\ia, con\inut[ ]n acesta,
clar[ =i ]n\eleas[ de toate categoriile de utili-
zatori. Pentru atingerea scopului propus ]n pro-
cesul efectu[rii calculelor =i formul[rii conclu-
ziilor analitice este necesar s[ ne conducem
de urm[toarele cerin\e generale.
Partea analitic[ a notei explicative trebuie
s[ aib[ o structur[ ra\ional[ care s[ cuprind[
toate aspectele principale ale activit[\ii eco-
nomico-financiare a ]ntreprinderii ]n perioada
raportat[. Mai jos este prezentat[ una din
variantele posibile privind gruparea etapelor
4/1999 Contabilitate =i audit
5
analitice la elaborarea notei explicative la
raportul financiar anual. }n caz de necesitate
structura recomandat[ poate fi modificat[,
dezvoltat[ =i detaliat[ sau, invers, prescurtat[
=i simplificat[. Totodat[ ]n structura analizei
nu trebuie s[ fie omise acele compartimente,
care denot[ momentele negative existente ]n
activitatea ]ntreprinderii. De exemplu, dac[ ]n
perioada raportat[ firma a suportat pierderi,
nota explicativ[ trebuie s[ con\in[ analiza pier-
derilor =i nerentabilit[\ii ]ntreprinderii.
}n procesul preg[tirii notei explicative pot
fi analiza\i =i calcula\i un =ir de indicatori
financiari. Mul\i dintre ei s]nt reciproc sub-
stituibili, adic[ au un con\inut economic
asem[n[tor =i reflect[ acelea=i aspecte ale
activit[\ii ]ntreprinderii. Uneori din lips[ de
experien\[ ]n domeniul analizei speciali=tii
includ ]n nota explicativ[ doi sau chiar mai
mul\i indicatori interschimbabili. Ca urmare,
partea analitic[ devine voluminoas[ =i compli-
cat[ pentru ]n\elegerea de c[tre utilizatorii
rapoartelor financiare. }n scopul de a le ajuta
speciali=tilor-practicieni prezentele indica\ii
con\in blocuri de indicatori financiari grupa\i
dup[ con\inutul economic. Ca regula general[,
la ]ntocmirea notei explicative este ra\ional s[
fie analizat un singur indicator dintr-o grup[
de indicatori reciproc substituibili.
Pentru interpretarea reu=it[ a indicatorilor
financiari nu este suficient[ calcularea lor
pentru perioada raportat[ sau la o dat[ conc-
ret[, de exemplu, la sf]r=itul perioadei. }n
scopul aprecierii situa\iei financiare este util
ca nota explicativ[ s[ con\in[ informa\ii nece-
sare pentru confruntarea indicatorilor cu una
sau mai multe baze de compara\ie: cu perioa-
dele precedente; cu nivelul programat ]n
planul de afaceri, mediu pe ramur[ sau pe
grupe de ]ntreprinderi cu acela=i profil; cu
nivelul stabilit ]n practica mondial[ sau solicitat
]n sistemul bancar al Republicii Moldova.
Prezen\a acestor date ]n nota explicativ[
va permite utilizatorilor s[ trag[ concluzii
definitive privind situa\ia financiar[ a firmei.
Totodat[ efectuarea compara\iilor, mai ales,
]n dinamic[ cere o aten\ie deosebit[. De
exemplu, dup[ intrarea ]n vigoare a S.N.C. au
devenit incomparabile datele despre costul
v]nz[rilor, profitul din v]nz[ri etc. Ca rezultat,
confruntarea acestor indicatori ]n anul 1998
cu perioadele precedente este practic inutil[.
}n cazul c]nd rapoartele financiare denot[
modificarea brusc[ a indicatorilor financiari,
]n nota explicativ[ trebuie s[ fie examina\i
factorii care au condi\ionat schimb[rile, mai
 Raportul financiar anual
ales, cele negative. Analiza financiar[ ]n modul
cel mai ra\ional presupune nu numai indicarea
cauzelor, ce au provocat devieri esen\iale, dar
=i determinarea m[rimii influen\ei factorilor
asupra indicatorului rezultativ =i a c[ilor de
ameliorare a “s[n[t[\ii economico-financiare”.
}ntocmirea notei explicative potrivit cerin-
6
\elor indicate mai sus va contribui la determi-
narea corect[ a rezultatelor activit[\ii ]ntreprin-
derii, care se afl[ ]n proces de prosperare sau
de faliment.
Analiza situa\iei patrimoniale =i financiare
se efectueaz[ ]n baza unui =ir de indicatori
generalizatori prezenta\i ]n tabelul 1.

Tabelul 1

Indicatorii analitici utiliza\i la ]ntocmirea notei explicative la raportul financiar anual

Nr. crt. Denumirea indicatorului Modul de calcul Sursa de informa\ie

1 2 3 4

1. Gradul de utilizare V]nz[ri nete rd. 010 f.2

(nivelul de ]nsu=ire) a capacit[\ii Capacitatea medie anual[ de produc\ie balan\a capacit[\ii
de produc\ie de produc\ie a ]ntreprinderii

2. Cota impozitului pe venit Suma impozitului pe venit rd. 140 f.2

]n suma profitului p]n[ l calculat spre transferare ]n buget rd. 130 f.2
a impozitare Profitul p]n[ la impozitare

3. Raportul ]ntre profitul net Profit net Cota impozitului rd. 150 f.2
¡ 1 – indicatorul 2
=i profitul p]n[ la impozitare Profit p]n[ ¡1- pe venit ]n profitul rd. 130 f.2
la impozitare p]n[ la impozitare

4. Rata imobiliz[rilor Active pe termen lung rd. 180 f.1

Total active rd. 470 f.1

5. Rata activelor curente Active curente rd. 460 f.1

¡ 1 - Rata imobiliz[rilor ¡ 1 – indicatorul 4
(ponderea mijloacelor circulante Total active rd. 470 f.1
]n totalul activelor)

6. Corela\ia ]ntre activele Active curente rd. 460 f.1

curente =i imobiliz[ri Active pe termen lung rd. 180 f.1

7. Rata patrimoniului Mijloace fixe ¢ Stocuri de m[rfuri =i materiale contul 123 - contul 124 ¢ rd. 250 f.1
cu destina\ie de produc\ie Total active rd. 470 f.1

8. Coeficientul compozi\iei tehnice Mijloace fixe contul 123 - contul 124

a ]ntreprinderii Active curente rd. 460 f.1

9. Coeficientul de re]nnoire Intr[ri de mijloace fixe ]n perioada raportat[ rd.120 col.4 anexa 1.2. la f.1
a mijloacelor fixe Valoarea de inventar a mijloacelor fixe rd. 060 col.4 f.1
la sf]r=itul perioadei

10. Compozi\ia tehnologic[ Ma=ini, utilaje, instala\ii de transmisie rd.123 anexa 1.2. la f.1
a mijloacelor fixe (ponderea Total mijloace fixe rd. 060 f.1
mijloacelor fixe active ]n totalul
mijloacelor fixe)

11. Coeficientul de uzur[ acumulat[ Uzura acumulat[ contul 124

Valoarea de inventar a mijloacelor fixe rd. 060 f.1

12. Coeficientul de utilitate Valoarea de inventar - Uzura acumulat[ rd. 060 f.1 – contul 124
¡ ¡
Valoarea de inventar a mijloacelor fixe rd. 060 f.1.
¡ 1 - Coeficientul de uzur[ acumulat[ ¡ 1 – indicatorul 11

13. Norma medie de acumulare Uzura calculat[ ]n perioada raportat[ rulajul creditor al contului 124
a uzurii Valoarea de inventar a mijloacelor fixe rd.060 f.1
la sf]r=itul perioadei

4/1999 Contabilitate =i audit

 √Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ 7
1 2 3 4

14. Rata stocurilor de m[rfuri Stocuri de m[rfuri =i materiale rd. 250 f.1
=i materiale (ponderea stocurilor Total active curente rd. 460 f.1
de m[rfuri =i materiale ]n mijloace
circulante)

15. Rata crean\elor Crean\e rd. 350 f.1

Total active curente rd. 460 f.1

16. Active nete (patrimoniul net) Total active - Total datorii rd. 470 - rd. 770 - rd. 970 f.1

17. Active curente nete (mijloace Active curente – Datorii pe termen scurt ¡ rd. 460 – rd. 970 ¡ rd. 650 ¢
circulante proprii, fond de rul ¡ Capital propriu ¢ Datorii pe termen lung – ¢ rd. 770 – rd. 180 f.1
ment, capital circulant net) – Active pe termen lung

18. Coeficientul de autonomie Capital propriu rd. 650 f.1

(de autofinan\are, coeficientul de Total valuta bilan\ului rd. 980 f.1
concentrare a capitalului propriu)

19. Coeficientul de atragere Datorii pe termen lung =i scurt rd. 770 ¢ rd. 970 f.1
a surselor ]mprumutate Total valuta bilan\ului rd. 980 f.1
(coeficientul de concentrare
a capitalului ]mprumutat)

20. Coeficientul corela\iei ]ntre surse- Datorii pe termen lung =i scurt rd. 770 ¢ rd. 970 f.1
le ]mprumutate =i proprii (rata Capital propriu rd. 650 f.1
brut[ general[ de ]ndatorare)

21. Rata solvabilit[\ii generale Total valuta bilan\ului rd. 980 f.1
Datorii pe termen lung =i scurt rd. 770 f.1 ¢ rd. 970 f.1

22. Rata general[ de acoperire Total valuta bilan\ului rd. 980 f.1
a capitalului propriu Capital propriu rd. 650 f.1

23. Nivelul de achitare Capital statutar - Capital nev[rsat rd. 480 - rd. 500 f.1
a capitalului statutar Capital statutar rd. 480 f.1

24. Gradul de retragere (r[scump[- Capital retras rd. 510 f.1

rare) a capitalului statutar Capital statutar rd. 480 f.1

25. Corela\ia ]ntre activele nete Active nete indicatorul 16

=i capitalul statutar Capital statutar rd. 480 f.1

26. Capacitatea de manevrare Active curente nete indicatorul 17

a capitalului propriu Capital propriu rd. 650 f.1

27. Rata (coeficientul) de atragere Datorii pe termen lung rd. 770 f.1
pe termen lung a mijloacelor Total datorii rd. 770 ¢ rd. 970 f.1
]mprumutate

28. Rata de ]ndatorare pe termen Datorii pe termen lung rd. 770 f.1
lung fa\[ de capitalul statutar Capital statutar rd. 480 f.1

29. Rata de ]ndatorare pe termen Datorii pe termen lung rd. 770 f.1
lung fa\[ de capitalul propriu Capital propriu rd. 650 f.1
(coeficientul riscului financiar)

30. Rata de ]ndatorare pe termen Datorii pe termen lung rd. 770 f.1
lung fa\[ de capitalul permanent Capital permanent rd. 650 f.1 ¢ rd. 770 f.1

31. Gradul de acoperire Capital statutar rd. 480 f.1

a ]mprumuturilor pe termen lung Datorii pe termen lung rd. 770 f.1
cu capitalul statutar

4/1999 Contabilitate =i audit

 Raportul financiar anual
1 2
32. Gradul de acoperire
a ]mprumuturilor pe termen lung
cu capitalul propriu
33. Coeficientul de autofinan\are
a capitalului permanent
34. Rata solvabilit[\ii patrimoniale
35. Rata cheltuielilor de ]mprumut
36. Capacitatea de acoperire
a dob]nzii
37. Coeficientul lichidit[\ii absolute
(urgente, imediate, rapide, de gradul I)
38. Coeficientul lichidit[\ii interme-
diare (de gradul II)
39. Coeficientul total de achitare
(coeficientul de acoperire,
coeficientul lichidit[\ii curente,
de gradul III)
40. Coeficientul suficien\ei
mijloacelor b[ne=ti
Procurarea activelor pe termen lung ¢ Sporirea sto-
curilor de m[rfuri =i materiale ¢ Plata dividendelor
41. Coeficientul reinvestirii
mijloacelor b[ne=ti
42. Coeficientul num[rului de rota\ii
al activelor (activit[\ii de afaceri
sau utiliz[rii activelor)
43. Durata de rota\ie a crean\elor
(perioada de ]ncasare a crean\elor,
360 :
viteza de rota\ie a crean\elor)
44. Durata de rota\ie (viteza de rota-
\ie) a stocurilor de m[rfuri
=i materiale
45. Coeficientul exploat[rii mijloa-
celor fixe (num[rul de rota\ii
al mijloacelor fixe, randamentul
mijloacelor fixe)
46. Rata profitului brut (rentabilit[\ii
comerciale, rentabilit[\ii v]nz[rilor)
4/1999 Contabilitate =i audit
8
3 4
Capital propriu rd. 650 f.1
Datorii pe termen lung rd. 770 f.1
Capital propriu rd. 650 f.1
Capital permanent rd. 650 f.1 ¢ rd. 770 f.1
Capital statutar rd. 480 f.1
Capital permanent rd. 650 f.1 ¢ rd. 770 f.1
Dob]nzi de pl[tit ]n anul raportat rulajul debitor al contului 7145
Valoarea medie a datoriilor (rd. 770 col. 5 ¢ rd. 970 col. 5 ¢
pe termen lung =i scurt ¢ rd. 770 col. 4 ¢ rd. 970 col. 4) : 2
Profitul p]n[ la plata dob]nzii rd. 130 f.2 ¢ rulajul debitor
=i impozitului pe venit al contului 7145
Dob]nzi de pl[tit rulajul debitor al contului 7145
Mijloace b[ne=ti rd. 440 f.1
Datorii pe termen scurt rd. 970 f.1
Mijloace b[ne=ti ¢ Investi\ii rd. 440 ¢ rd. 390 ¢ rd. 350 f.1
pe termen scurt ¢ Crean\e pe termen scurt rd. 970 f.1
Datorii pe termen scurt
Active curente rd. 460 f.1
Datorii pe termen scurt rd. 970 f.1
Suma mijloacelor b[ne=ti ob\inut[ rd. 080 f.4
]n urma activit[\ii opera\ionale rd. 100 f.4 ¢ (rd.250 col.4 –
]n perioada raportat[ – rd. 250 col. 5) f.1 ¢ rd. 170 f.4
Suma mijloacelor b[ne=ti ob\inut[ (rd. 080 – rd. 170) f.4
]n urma activit[\ii opera\ionale – (rd. 470 – rd. 970) col.4 f.1
– Dividende pl[tite
Total active – Datorii pe termen scurt
V]nz[ri nete rd. 010 f.2
Valoarea medie a activelor (rd. 470 col. 5 ¢ rd. 470 col. 4) : 2
Rulajul debitor al crean\elor pe termen rulajul debitor al contului 221
360 :
scurt aferente facturilor comerciale (rd. 260 col.5 f.1 ¢
Soldul mediu al crean\elor pe termen ¢ rd. 260 col.4 f.1) : 2
scurt aferente facturilor comerciale
Costul v]nz[rilor rd.020 f.2
360 : 360 :
Valoarea medie a stocurilor (rd.250 col.5 f.1 ¢
de m[rfuri =i materiale ¢ rd.250 col.4 f.1) : 2
V]nz[ri nete rd. 010 f.2
Valoarea medie de inventar (rd. 060 col.5 f.1 ¢ rd. 060 col.4 f.1) : 2
a mijloacelor fixe
Profit brut rd. 030 f.2
x 100 x 100
V]nz[ri nete rd. 010 f.2
 √Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ 9
1 2 3 4

47. Rata profitului opera\ional Rezultatul din activitatea opera\ional[ rd. 080 f.2
x 100 x 100
V]nz[ri nete rd. 010 f.2

48. Rata profitului net Profit net rd. 150 f.2

x 100 x 100
V]nz[ri nete rd. 010 f.2

49. Rata rentabilit[\ii economice Profitul p]n[ la impozitare rd. 130 f.2
x 100 x 100
(rentabilit[\ii activelor) Valoarea medie a activelor (rd. 470 col.5 f.1 ¢
¢ rd. 470 col. 4 f.1) : 2

50. Rata rentabilit[\ii capitalului
avansat sau ocupat (rentabilit[\ii
fondurilor de produc\ie)
Profit p]n[ la impozitare rd. 130 f.2
x 100 x 100
Valoarea medie a mijloacelor fixe ¢ (rd. 060 col.5 f.1 ¢ rd. 060
¢ Valoarea medie a activelor curente col. 4 f.1) : 2 ¢ (rd. 460 col.5 f.1 ¢
¢ rd. 460 col. 4 f.1) : 2

51. Rata rentabilit[\ii financiare Profitul net rd. 150 f.2

x 100 x 100
(rentabilit[\ii capitalului propiu) Valoarea medie a capitalului propriu (rd. 650 col.5 f.1 ¢ rd. 650
col.4 f.1) : 2

52. Profitul net la o ac\iune Profitul net mic=orat cu m[rimea rd. 150 f.2 – date analitice
dividendelor pe ac\iuni preferen\iale la contul 537
Num[rul de ac\iuni ordinare ]n circula\ie date din registrul ac\ionarilor

53. Raportul pre\/profit Valoarea de pia\[ a ac\iunii datele bursei de valori

Profitul net la o ac\iune =i Comisiei de Stat
pentru Pia\a H]rtiilor de Valoare
indicatorul 52

54. Rentabilitatea ac\iunii Dividende la o ac\iune date analitice la contul 537 :

Valoarea de pia\[ a ac\iunii : num[rul de ac\iuni ]n circula\ie
conform registrului ac\ionarilor
datele bursei de valori =i Comisiei
de Stat pentru Pia\a H]rtiilor
de Valoare

55. Coeficientul corela\iei ]ntre divi- Dividende la o ac\iune date analitice la contul 537 :
dende =i profitul net la o ac\iune Profitul net la o ac\iune : num[rul de ac\iuni ]n circula\ie
conform registrului ac\ionarilor
indicatorul 52

56. Coeficientul de re\inere Profitul net la o ac\iune – Dividende la o ac\iune 1 – indicatorul 55

¡
Profitul net la o ac\iune
¡ 1 – Coeficientul corela\iei ]ntre dividende
=i profitul la o ac\iune

Analiza volumului v]nz[rilor }n continuare se examineaz[ evolu\ia fiec[rui

Scopul oric[rei ]ntreprinderi ]l constituie
majorarea volumului v]nz[rilor ]n vederea
ob\inerii unui profit c]t mai mare. De aceea la
]ntocmirea notei explicative este ra\ional s[
se porneasc[ de la analiza volumului v]nz[rilor,
de care depind rezultatul financiar, nivelul
rentabilit[\ii =i al\i indicatori ai activit[\ii
]ntreprinderii.
}n primul r]nd, ]n nota explicativ[ trebuie
s[ se indice profilul ]ntreprinderii, adic[
specializarea acesteia ]n fabricarea unor tipuri
de produse, comercializarea anumitor m[rfuri,
prestarea serviciilor sau executarea lucr[rilor.
element component al veniturilor, precum =i
contribu\ia acestora la volumul v]nz[rilor.
Analiza structural[ a v]nz[rilor poate fi detaliat[
p]n[ la nivelul felurilor sau grupelor de pro-
duse (m[rfuri, servicii).
}n cazul c]nd ]ntreprinderea ]=i desf[=oar[
activitatea pe mai multe pie\e (de exemplu,
]n Republica Moldova, \[rile C.S.I., alte \[ri
str[ine) ]n nota explicativ[ se arat[ dinamica
v]nz[rilor ]n profilul zonelor (segmentelor).
Volumul v]nz[rilor poate fi analizat =i din
punct de vedere factorial prin stabilirea cau-
zelor, ce au condi\ionat dinamica lui. De

4/1999 Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual
exemplu, ]n nota explicativ[ poate fi examinat[
modificarea v]nz[rilor ]n func\ie de schimbarea
volumului produc\iei fabricate, stocurilor
produselor finite =i pre\urilor de v]nzare.
}n scopul eviden\ierii rezervelor existente
la ]ntreprindere pentru sporirea v]nz[rilor f[r[
investi\ii suplimentare se efectueaz[ analiza
volumului v]nz[rilor ]n raport cu capacitatea
de produc\ie. }n acest context se determin[
gradul de utilizare (nivelul de ]nsu=ire) a
capacit[\ii de produc\ie (indicatorul 1).
Num[r[torul =i numitorul coeficientului
nominalizat pot fi exprima\i ]n unit[\i fizice
(]n cazul produselor, m[rfurilor, serviciilor
omogene) =i valorice. Gradul de utilizare a
capacit[\ii de produc\ie influen\eaz[ asupra
repartiz[rii consumurilor indirecte de pro-
duc\ie =i se ia ]n considera\ie la analiza “pra-
gului” (“punctului critic”) de rentabilitate a
]ntreprinderii.
Analiza profitului
Este indiscutabil faptul c[ aprecierea rezul-
tatelor financiare ob\inute ]n perioada raportat[
ocup[ un loc central ]n nota explicativ[.
Informa\ia privind m[rimea profitului sau
pierderilor prezint[ un deosebit interes pentru
to\i utilizatorii rapoartelor financiare – prop-
Profitul din activitatea opera\ional[ ¡ Profit brut ¢ Alte venituri opera\ionale –
– Cheltuieli comerciale – Cheltuieli generale =i administrative – Alte cheltuieli opera\ionale.
Este evident c[ fiecare parte component[
din formula nominalizat[ influen\eaz[ asupra
rezultatului financiar al ]ntreprinderii. De
exemplu, dac[ cheltuielile generale =i admi-
nistrative s-au mic=orat fa\[ de nivelul prog-
ramat ]n planul de afaceri, profitul din activi-
tatea opera\ional[ a crescut cu aceea=i sum[.
}n continuare ]n nota explicativ[ urmeaz[
s[ fie efectuat[ analiza profitului p]n[ la
impozitare. M[rimea acestui indicator poate
fi comparat[ cu suma profitului de bilan\ din
anii preceden\i. Examinarea profitului dup[
feluri de activit[\i (opera\ional[, de investi\ii,
financiar[) permite a formula concluzia, din
care surse principale de venituri ]=i acoper[
cheltuielile ]ntreprinderea, care este evolu\ia
lor ]n ultimii ani =i c]t de stabile s]nt acestea.
Analiza profitului ]n cadrul notei expli-
cative trebuie s[ fie finalizat[ cu examinarea
repartiz[rii lui. Prima direc\ie ]n vederea
utiliz[rii profitului reprezint[ transferarea ]n
buget a impozitului pe venit. }n acest context
este binevenit[ indicarea sumei venitului
impozabil =i explicarea succint[ a cauzelor
4/1999 Contabilitate =i audit
10
rietari, creditori, furnizori, concuren\i, organe
fiscale etc. }n acest context este important ca
]n nota explicativ[ s[ se descrie cauzele
(factorii), care au determinat modificarea
rezultatelor financiare ]n compara\ie cu pe-
rioada precedent[ sau nivelul programat ]n
planul de afaceri.
Analiza profitului ]ncepe cu aprecierea
m[rimii profitului brut care reprezint[ ele-
mentul principal al rezultatului financiar din
activitatea opera\ional[. Este de men\ionat faptul
c[ acest indicator apare pentru prima dat[ ]n
raportul financiar al anului 1998 =i din aceste
considerente el nu poate fi comparat cu nivelul
ob\inut ]n anii preceden\i. Modificarea profitului
brut ]n compara\ie cu nivelul programat poate
fi explicat[ prin cre=terea (sc[derea) volumului
real al v]nz[rilor; schimbarea structurii v]nz[-
rilor; cre=terea (sc[derea) costului v]nz[rilor;
majorarea (mic=orarea) pre\urilor la produse,
m[rfuri, servicii comercializate.
}n urm[toarea etap[ se analizeaz[ m[rimea
profitului din activitatea opera\ional[. Ca
=i profitul brut, acest indicator poate fi analizat
]n raportul pentru anul 1998 numai ]n com-
para\ie cu nivelul programat. Din punct de
vedere factorial profitul din activitatea opera-
\ional[ poate fi determinat prin formula:
principale, care au provocat devierea lui de la
rezultatul financiar contabil.
}n continuare pentru determinarea nive-
lului de retragere ]n bugetul de stat a profitului
ob\inut de ]ntreprindere se calculeaz[ cota
impozitului pe venit ]n suma profitului p]n[
la impozitare (indicatorul 2).
Nivelul acestui raport depinde de cota
impozitului pe venit =i existen\a diferen\elor
permanente =i temporare, care condi\ioneaz[
modificarea venitului impozabil ]n compara\ie
cu cel contabil.
}n locul indicatorului sus-numit nota expli-
cativ[ poate con\ine raportul ]ntre profitul net
=i profitul p]n[ la impozitare (indicatorul 3).
Ambii indicatori se utilizeaz[ foarte des
pentru determinarea presiunii sistemului fiscal
asupra rezultatelor financiare ale ]ntreprinderii.
Dac[ la momentul prezent[rii raportului
anual exist[ decizia proprietarilor ]ntreprinderii
privind repartizarea profitului net al anului
raportat, nota explicativ[ poate s[ con\in[
analiza direc\iilor principale de utilizare a pro-
fitului (plata dividendelor, crearea rezervelor,
√Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
acoperirea pierderilor anilor preceden\i, majo-
rarea capitalului statutar, alte scopuri). Con-
fruntarea acestor date cu perioada precedent[
=i cu planul de afaceri permite utilizatorilor
rapoartelor financiare s[ aprecieze politica
promovat[ de c[tre proprietarii firmei ]n
vederea utiliz[rii profitului ob\inut.
Analiza general[ a evolu\iei
=i structurii activelor ]ntreprinderii
Analiza activelor prevede examinarea
m[rimii, componen\ei =i corela\iei ]ntre diferite
elemente patrimoniale, aflate la dispozi\ia
firmei. }n vederea aprecierii situa\iei patri-
moniale, ]n primul r]nd, se urm[re=te evolu\ia
mijloacelor economice ]n dinamic[. Aceast[
analiz[ poate fi efectuat[ at]t prin compararea
m[rimii absolute a activelor, c]t =i cu ajutorul
indicatorilor relativi (ritmul sau sporul cre=-
terii). De asemenea este ra\ional[ compararea
evolu\iei activelor cu dinamica v]nz[rilor nete.
Situa\ia ]n care cre=terea veniturilor din v]nz[ri
dep[=e=te cre=terea activelor se apreciaz[ ca
pozitiv[.
}n continuare se efectueaz[ analiza mo-
dific[rilor structurale ale patrimoniului prin
calcularea ratelor de structur[ ale activelor.
Ace=ti indicatori cuprind urm[toarele rapoarte
reciproc substituibile: rata imobilizarilor, rata
activelor curente, corela\ia ]ntre activele cu-
rente =i imobiliz[ri. Rata imobiliz[rilor (indi-
catorul 4) reflect[ cota activelor imobilizate ]n
suma total[ a patrimoniului ]ntreprinderii. La
aprecierea acestuia este necesar s[ \inem cont
de nivelul de ]nsu=ire a capacit[\ii de pro-
duc\ie. }n particular, cre=terea ]n dinamic[ a
ratei imobiliz[rilor ]n condi\iile unui grad
sc[zut de utilizare a capacit[\ilor de produc\ie
existente reflect[ o compozi\ie fragil[ a uti-
liz[rii patrimoniului ]ntreprinderii. Ponderea
ridicat[ (mai mare de dou[ treimi din activ) a
imobiliz[rilor poate crea dificult[\i privind
achitarea datoriilor (obliga\iilor) curente.
Rata activelor curente (indicatorul 5) se
afl[ ]n dependen\[ opus[ cu rata imobiliz[rilor.
Modific[rile structurale ale partimoniului
]n favoarea activelor curente se explic[, de
obicei, prin dep[=irea ritmului cre=terii acti-
velor curente asupra ritmului cre=terii activelor
pe termen lung.
}n loc de rata imobiliz[rilor sau rata acti-
velor curente nota explicativ[ poate s[ con\in[
corela\ia (raportul) ]ntre activele curente =i
imobilizate (indicatorul 6).
Indicatorul nominalizat caracterizeaz[
corela\iile interne existente ]ntre elementele
4/1999 Contabilitate =i audit
11
patrimoniului reflectate ]n activul bilan\ului.
Nivelul ridicat al acestui coeficient determin[
tendin\a spre accelerarea rota\iei patrimoniului
]ntreprinderii =i contribuie la eliberarea mijloa-
celor b[ne=ti.
Pentru caracterizarea poten\ialului produc-
tiv al ]ntreprinderii ]n cadrul notei explicative
se examineaz[ rata patrimoniului cu desti-
na\ie de produc\ie (indicatorul 7).
Aceast[ rat[ reflect[ ponderea patrimo-
niului ]ntreprinderii care poate fi direct utilizat[
pentru fabricarea produc\iei, prestarea servi-
ciilor, executarea lucr[rilor. Cre=terea acestui
indicator ]n dinamic[ se apreciaz[ ca pozitiv[,
fiindc[ contribuie la sporirea volumului acti-
vit[\ii de produc\ie. Situa\ia patrimonial[ a
]ntreprinderii industriale cu rata redus[ a
poten\ialului productiv (mai mic[ de 0,5) se
consider[ periculoas[ cu consecin\e negative
]n ce prive=te posibilit[\ile de a dezvolta
activitatea productiv[.
Analiza general[ a structurii activelor poate
fi ]ncheiat[ cu determinarea coeficientului
compozi\iei tehnice a ]ntreprinderii (indi-
catorul 8).
}n condi\iile crizei economice =i infla\iei
acest raport are o tendin\[ negativ[ de des-
cre=tere, condi\ionat[ de un =ir de cauze:
majorarea pre\urilor pentru m[rfuri =i materiale
stocate, plasarea mijloacelor libere pentru
m[rirea fizic[ a stocurilor de m[rfuri =i ma-
teriale ]n calitate de protec\ie contra deva-
loriz[rii banilor, majorarea stocurilor produc\iei
finite din cauza reducerii cererii, sc[derea
gradului de re]nnoire a mijloacelor fixe din
cauza scumpirii lor =i lipsei surselor de finan-
\are. Tendin\a de sc[dere a capacit[\ii tehnice
]ncetine=te artificial prin reevaluarea mijloa-
celor fixe, dar aceasta nu favorizeaz[ gradul
real al indicatorului ]n cauz[.
Analiza activelor pe termen lung
}n cadrul analizei activelor pe termen lung
se examineaz[, ]n primul r]nd, evolu\ia lor ]n
dinamic[ =i modific[rile structurale. }n conti-
nuare nota explicativ[ poate fi completat[ cu
studierea mai aprofundat[ a principalelor
elemente din componen\a imobiliz[rilor.
Ponderea cea mai ridicat[ ]n totalul acti-
velor imobilizate o au mijloacele fixe. Pentru
aprecierea mi=c[rii acestui element patrimonial
se determin[ coeficientul de re]nnoire (indi-
catorul 9), care reflect[ cota mijloacelor fixe
noi intrate prin investi\ii ]n valoarea total[ a
mijloacelor fixe existente la sf]r=itul perioadei
raportate.
Raportul financiar anual
La interpretarea acestui coeficient ]n nota
explicativ[ pot fi prezentate informa\ii privind
opera\iile de procurare a mijloacelor fixe, de
repara\ii capitale, modernizare, reconstruc\ii
=i retehnologizare.
Un grad ]nsemnat de re]nnoire a mij-
loacelor fixe, ]ndeosebi atunci c]nd acest
fenomen are loc la ma=inile de lucru =i utilaje,
care particip[ la fabricarea produselor, duce
la ]mbun[t[\irea compozi\iei tehnologice a
mijloacelor fixe (indicatorul 10). Este evident
c[ cre=terea acestui coeficient, numit de ase-
menea “ponderea mijloacelor fixe active ]n
totalul mijloacelor fixe”, influen\eaz[ pozitiv
asupra randamentului mijloacelor fixe.
La aprecierea st[rii func\ionale a mijloa-
celor fixe disponibile se apeleaz[ la indicatorii
sintetici care s]nt reciproc substituibili: coefi-
cientul de uzur[ acumulat[ =i coeficientul
de utilitate.
Primul coeficient (indicatorul 11) carac-
terizeaz[ nivelul de eliberare a mijloacelor
]ntreprinderii imobilizate ]n mijloacele fixe.
Nivelul ridicat al coeficientului de uzur[
acumulat[ mare ]nseamn[ un proces de re]n-
noire lent, ce se reflect[ negativ ]n gradul de
eficien\[ a utiliz[rii mijloacelor fixe. Viceversa
indicatorului examinat reprezint[ coeficientul
de utilitate (indicatorul 12). Cu c]t coeficientul
de utilitate este comparativ mai aproape de 1,
cu at]t acesta reflect[ o stare func\ional[ mai
bun[ a mijloacelor fixe.
Pentru determinarea vitezei de eliberare a
resurselor investite ]n mijloacele fixe se calcu-
leaz[ norma medie de acumulare a uzurii
(indicatorul 13).
Confruntarea indicatorului ]n cauz[ cu
coeficientul de re]nnoire a mijloacelor fixe
permite a trage concluzii privind utilizarea
dup[ destina\ie a uzurii acumulate ]n perioada
raportat[. Dac[ primul coeficient ]l dep[=e=te
pe cel de-al doilea, aceasta ]nseamn[ c[
]ntreprinderea a folosit o parte din mijloacele
proprii destinate re]nnoirii poten\ialului tehnic
]n alte scopuri. O atare analiz[ prezint[ un
interes deosebit pentru creditorii firmei ]n cazul
solicit[rii unui credit pe termen lung.
}n continuare ]n nota explicativ[ pot fi
caracterizate succint modific[rile intervenite
]n componen\a activelor nemateriale, inves-
ti\iilor financiare =i altor active pe termen lung.
Active nete (patrimoniu net) ¡ Total active (valuta bilan\ului) – Total datorii pe termen lung =i scurt.
4/1999 Contabilitate =i audit
12
Analiza
activelor curente
Analiza activelor curente cuprinde apre-
cierea dinamicii lor ]n compara\ie cu evolu\ia
cifrei de afaceri. Totodat[ se examineaz[
modific[rile ]n structur[ din punctul de vedere
al principalelor elemente componente ale
mijloacelor circulante. }n acest context se
determin[ rata stocurilor de m[rfuri =i mate-
riale (indicatorul 14).
}ntruc]t bunurile reflectate ]n num[r[torul
coeficientului reprezint[ partea mai pu\in
mobil[ a mijloacelor circulante, nivelul ridicat
al raportului ]n cauz[ =i cre=terea lui ]n dina-
mic[ pot s[ creeze probleme ]n finan\area
activit[\ii curente. }n cazul c]nd datele din
bilan\ul contabil denot[ sporirea cotei sto-
curilor de m[rfuri =i materiale ]n suma total[
a mijloacelor circulante, nota explicativ[ poate
s[ con\in[ o analiz[ mai aprofundat[ a sto-
curilor =i anume: urm[rirea pe total =i pe
categorii a stocurilor efective ]n compara\ie
cu cele optime sau medii; descrierea cauzelor
care au provocat apari\ia stocurilor efective
peste cele optime; examinarea evolu\iei sto-
curilor cu indicarea cotei stocurilor cu mi=care
lent[ =i f[r[ mi=care.
}n continuare pentru aprecierea modi-
fic[rilor structurale ]n componen\a activelor cu-
rente se determin[ rata crean\elor (indicato-
rul 15).
Cre=terea acestui indicator ]n dinamic[ se
consider[ periculoas[, mai ales, ]n condi\iile
men\inerii la acela=i nivel sau reducerii v]n-
z[rilor nete. }n aceast[ situa\ie ]n cadrul notei
explicative se efectueaz[ analiza mai detaliat[
a crean\elor, care prevede urm[rirea crean\elor
]n func\ie de expirarea termenului de achitare
cu stabilirea cotei crean\elor neachitate la timp;
examinarea crean\elor dup[ natura lor cu
indicarea cotei celor nenormale (toate decon-
t[rile cu termenul expirat, debitorii pentru
lipsuri de valori, furturi =i delapid[ri, clien\ii
din reclama\ii, debitorii litigio=i etc.).
Analiza activelor nete
(patrimoniului net)
Caracterizarea situa\iei patrimoniale ale
]ntreprinderii nu este complet[ f[r[ analiza
activelor nete, care se determin[ ]n baza
formulei:
√Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
Indicatorul prezentat reflect[ m[rimea
patrimoniului care este format numai pe
seama surselor proprii =i nu este ]mpov[rat
cu datorii. }n practica mondial[ uneori pentru
determinarea patrimoniului net din compo-
nen\a activelor se exclud ]n prealabil bunurile
]nvechite, crean\ele dubioase, activele nema-
teriale, fondul comercial (goodwill-ul) =i alte
elemente patrimoniale care nu pot fi comer-
cializate ]ntotdeauna ]n caz de necesitate.
Aceast[ modalitate permite a determina mai
exact m[rimea patrimoniului net al ]ntrep-
rinderii.
Prezen\a informa\iei privind patrimoniul
net ]n nota explicativ[ este foarte important[,
deoarece indicatorul nominalizat se folose=te
la efectuarea multor opera\iuni economice, de
exemplu:
z la evaluarea patrimoniului ]ntreprin-
derii ]n scopul ac\ion[rii =i privatiz[-
rii,v]nz[rii, gaj[rii acestuia, asigur[rii acti-
vit[\ii economice, fond[rii ]ntreprinderii
mixte etc.;
z la stabilirea pre\ului de r[scump[rare a
Capital circulant net ¡ Active curente – Datorii pe termen scurt.
Pe de alt[ parte, capitalul circulant
net reprezint[ o parte a capitalului per-
manent folosit[ pentru finan\area active-
Capital circulant net ¡ Capital permanent (Capital propriu ¢ Datorii pe termen lung) –
– Active pe termen lung.
Este evident c[ rezultatele ob\inute prin
ambele modalit[\i de calcul al mijloacelor circu-
lante proprii trebuie s[ coincid[ complet. Orice
deviere este cauzat[ numai de gre=elile comise.
La ]ntocmirea notei explicative m[rimea
efectiv[ a capitalului circulant net se confrunt[
cu nivelul programat (normat, necesar, optim)
al acestui indicator determinat ]n cadrul ela-
bor[rii planului de afaceri. Prin compararea
celor dou[ categorii ale capitalului circulant
net pot s[ rezulte diferite situa\ii. O variant[
optim[ se consider[ cazul c]nd valoarea efec-
tiv[ a capitalului circulant net coincide cu
valoarea programat[. Aceast[ situa\ie ideal[
se observ[ destul de rar ]n practica economic[.
Mai frecvente s]nt urm[toarele abateri:
z excedentul de mijloace circulante proprii
]n cazul c]nd suma lor dep[=e=te m[rimea
necesar[;
z deficitul de mijloace circulante proprii ]n
cazul c]nd suma lor este mai mic[ dec]t
m[rimea necesar[.
4/1999 Contabilitate =i audit
13
ac\iunilor (cotelor-p[r\i) de la ac\ionari
(participan\i);
z la stabilirea atractivit[\ii ac\iunilor (cotelor-
p[r\i) de c[tre ac\ionarii (participan\ii)
poten\iali.
Evolu\ia ]n dinamic[ a activelor nete reflec-
tate ]n bilan\ul contabil contribuie la aprecierea
situa\iei financiare sub aspectul sporirii =i
p[str[rii integrit[\ii patrimoniului.
Analiza activelor curente nete
(mijloacelor circulante proprii)
O parte component[ a activelor nete ale
]ntreprinderii reprezint[ activele curente nete.
Acest indicator este necesar pentru aprecierea
situa\iei financiare a firmei. }n \ara noastr[
acesta este cunoscut sub denumirea de mijloa-
ce circulante proprii. }n practica mondial[ se
utilizeaz[ mai des no\iunea de fond de rulment
sau capital circulant net.
Capitalul circulant net reprezint[, pe de o
parte, dep[=irea datoriilor pe termen scurt de
activele curente =i poate fi determinat ]n felul
urm[tor:
lor curente =i din acest punct de vedere
modul de calcul poate fi prezentat prin
formula:
Asupra situa\iei financiare a firmei influen-
\eaz[ negativ at]t deficitul, c]t =i excedentul
de active curente nete. Deficitul poate s[
condi\ioneze sta\ion[ri ]n procesul de produc-
\ie =i incapacitatea de plat[ a datoriilor. Exce-
dentul de capital circulant net duce la ]nghe-
\area mijloacelor circulante, sc[derea eficien\ei
utiliz[rii lor =i mic=orarea profitului posibil.
}n acest context nota explicativ[ trebuie
s[ con\in[ explicarea factorilor care au influen-
\at asupra m[rimii mijloacelor circulante prop-
rii. Analiza factorial[ este deosebit de necesar[
atunci c]nd mic=orarea activelor curente nete
cauzeaz[ formarea deficitului lor ]n compara\ie
cu m[rimea optim[. De exemplu, reducerea
capitalului circulant net peste nivelul cerut
poate fi explicat[ prin procurarea activelor pe
termen lung f[r[ acumularea prealabil[ a mij-
loacelor necesare; retragerea (r[scump[rarea)
ac\iunilor sau cotelor-p[r\i de la ac\ionari (par-
ticipan\i); plata dividendelor ]n avans ]n con-
di\iile lipsei de profit; rambursarea creditelor
Raportul financiar anual
contractate peste nivelul de siguran\[; acumu-
larea rezultatelor financiare negative (pierde-
rilor) etc.
Analiza general[ a structurii
surselor de finan\are a activelor
Analiza structurii surselor de formare a
patrimoniului ]ntreprinderii se efectueaz[ ]n
scopul aprecierii stabilit[\ii financiare a ]ntrep-
rinderii sau, cu alte cuvinte, a gradului de
dependen\[ a firmei de sursele atrase =i ]mpru-
mutate.
Analiza structurii surselor de finan\are a
activit[\ii ]ntreprinderii se efectueaz[ ]n baza
unui =ir de indicatori, care ]n literatura special[
se mai numesc coeficien\i ai structurii ca-
Activele ]ntreprinderii ¡ Surse de finan\are a activelor ¡ Capital propriu ¢
¢ Datorii pe termen lung =i scurt.
Unul dintre cei mai importan\i coeficien\i
ai structurii surselor de finan\are reprezint[
coeficientul de autonomie (indicatorul 18).
Coeficientul ]n cauz[ reflect[ ponderea
patrimoniului format pe seama mijloacelor
proprii ]n suma total[ a activelor ]ntreprinderii.
Acest indicator se interpreteaz[ prin apre-
cierea modific[rilor lui ]n dinamic[ =i prin
compararea cu nivelul teoretic recomandat. De
exemplu, ]n sistemul bancar al Moldovei
pentru determinarea solvabilit[\ii clien\ilor se
utilizeaz[ actualmente nivelul recomandat al
coeficientului de autonomie ]n m[rime de 0,5.
}n acest caz jum[tate din patrimoniul ]ntrep-
rinderii, care este format din surse proprii,
serve=te drept garan\ie pentru achitarea tuturor
datoriilor fa\[ de creditori.
}n cadrul analizei structurii surselor de
finan\are a activelor ]n loc de coeficientul de
autonomie pot fi utiliza\i urm[torii coeficien\i:
coeficientul de atragere a surselor ]mprumu-
tate, coeficientul corela\iei ]ntre sursele ]mpru-
mutate =i proprii, rata solvabilit[\ii generale =i
gradul sau rata de acoperire a capitalului
propriu.
Coeficientul de atragere a surselor ]mp-
rumutate (indicatorul 19) caracterizeaz[ struc-
tura surselor de finan\are a activelor din punctul
de vedere al cotei surselor ]mprumutate.
Acest coeficient dimensioneaz[ nivelul de
]ndatorare (solvabilitate) a ]ntreprinderii =i ]n
mod normal oscileaz[ ]n limitele 0-0,5.
Coeficientul corela\iei ]ntre sursele ]mpru-
mutate =i proprii (indicatorul 20) reflect[ suma
4/1999 Contabilitate =i audit
14
pitalului, independen\ei financiare, de aco-
perire, de solvabilitate, de ]ndatorare sau
coeficien\i ai capacit[\ii de plat[. Pentru a
deosebi ace=ti coeficien\i de indicatorii lichi-
dit[\ii trebuie s[ \inem cont de urm[torul
moment. Lichiditatea bilan\ului contabil ca-
racterizeaz[ capacitatea ]ntreprinderii de a
achita datoriile curente. Capacitatea de plat[
(solvabilitatea) reflect[ posibilitatea ]ntrep-
rinderii de a achita toate datoriile: at]t cele
curente, c]t =i cele pe termen lung.
Din punctul de vedere al tehnicii de calcul
to\i coeficien\ii utiliza\i la analiza general[ a
structurii surselor de finan\are se determin[
ca raportul ]ntre diferite p[r\i componente ale
formulei:
mijloacelor atrase revenit[ la 1 leu capital
propriu.
Raportul nominalizat se mai nume=te rata
brut[ general[ de ]ndatorare. Cu c]t m[rimea
acestui coeficient este mai mare, cu at]t mai
riscant[ este situa\ia financiar[ a ]ntrep-
rinderii. Punctul critic la aprecierea coeficien-
tului de corela\ie este 1. Totodat[ firmele de
prest[ri servicii =i companiile financiare pot
s[ activeze =i cu nivelul supraunitar al aces-
tui coeficient.
Pornind de la faptul c[ valuta bilan\ului
arat[, pe de o parte, suma total[ a surselor de
finan\are, iar, pe de alt[ parte, coincide cu
suma total[ a activelor, rata solvabilit[\ii
generale (indicatorul 21) exprim[ gradul de
acoperire a surselor ]mprumutate cu activele
totale de care dispune ]ntreprinderea.
}nlocuind ]n raportul sus-nominalizat mij-
loacele ]mprumutate cu valoarea capitalului
propriu, ob\inem rata general[ de acoperire
a capitalului propriu (indicatorul 22).
Fiind calculat ]n procente, acest raport
arat[ c[ la primele 100% activele ]ntreprinderii
se finan\eaz[ pe seama surselor proprii, iar
la celelalte – prin atragerea mijloacelor ]mpru-
mutate. Sporirea acestui coeficient peste 200%
reflect[ situa\ia dificil[ a ]ntreprinderii privind
independen\a financiar[. Gradul de acoperire
a capitalului propriu se utilizeaz[ des ]n
cadrul analizei factoriale a rentabilit[\ii ]ntrep-
rinderii.
Este de men\ionat c[ utilizarea simultan[
a coeficien\ilor nominaliza\i la analiza structurii
√Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
surselor de finan\are nu se consider[ ra\ional[.
Este evident c[, ]ntocmind nota explicativ[ la
rapoartele financiare, va fi suficient s[ se
determine =i s[ se interpreteze unul dintre cei
cinci coeficien\i examina\i.
Analiza capitalului propriu
Pentru majoritatea agen\ilor economici ca-
pitalul propriu constituie o surs[ de finan\are
de prim[ importan\[. Nu este ]nt]mpl[tor faptul
c[ m[rimea, structura =i modific[rile capitalului
propriu prezint[ un interes deosebit pentru
toate grupele de utilizatori ai rapoartelor
financiare.
}n contextul ]ntocmirii notei explicative la
rapoartele financiare, ]n primul r]nd, este
rezonabil de analizat dinamica =i structura
capitalului propriu. La aceast[ etap[ se studiaz[
]n compara\ie cu perioada precedent[ m[rimea
=i cota urm[toarelor p[r\i componente ale
acestuia: capitalul statutar, suplimentar, de
rezerv[, secundar, profitul nerepartizat.
}n continuare, \in]nd cont de cerin\ele
legisla\iei privind m[rimea minim[ a capitalului
statutar, ]n procesul ]ntocmirii notei explicative
se determin[ suficien\a capitalului statutar. }n
afar[ de aceasta, se explic[ cauzele, ce au
condi\ionat modificarea capitalului statutar ]n
anul raportat: majorarea sau mic=orarea valorii
nominale a ac\iunilor plasate (valorii cotelor
de participa\ie), plasarea ac\iunilor din emi-
siuni suplimentare (cre=terea num[rului par-
ticipan\ilor), r[scump[rarea ac\iunilor de la
ac\ionari (retragerea cotelor participan\ilor) cu
anularea ulterioar[ a acestora etc.
M[rimea capitalului statutar indicat ]n
documentele de constituire =i ]n rapoartele
financiare ale ]ntreprinderii nu coincide ]ntot-
deauna cu suma mijloacelor depuse ]n realitate
de c[tre participan\i (ac\ionari) pe seama
achit[rii capitalului statutar. De aceea ]n nota
explicativ[ se analizeaz[ nivelul sau gradul
de achitare a capitalului statutar (indicatorul
23).
Determinarea indicatorului ]n cauz[ este
deosebit de important[ pentru ]ntreprinderile
noi, care func\ioneaz[ mai pu\in de un an.
}n cazul nivelului subunitar al raportului
nominalizat ]n nota explicativ[ trebuie s[ se
indice fondatorii cu cele mai mari datorii
privind achitarea cotelor de participa\ie (ac\iu-
nilor).
Asupra m[rimii reale a capitalului statutar,
]n afar[ de nivelul de achitare, influen\ea-
z[ de asemenea gradul de retragere (indica-
torul 24).
4/1999 Contabilitate =i audit
15
Nivelul ridicat al coeficientului nominalizat
poate cauza dificult[\i ]n privin\a finan\[rii
activit[\ii ]ntreprinderii.
Nota explicativ[ la rapoartele financiare
ale societ[\ilor pe ac\iuni trebuie s[ con\in[
compararea m[rimii capitalului statitar cu
valoarea activelor nete (patrimoniului net). }n
acest scop se determin[ corela\ia ]ntre acti-
vele nete =i capitalul statutar (indicatorul 25).
Necesitatea acestei compar[ri reiese din
urm[toarea condi\ie a legisla\iei privind socie-
t[\ile pe ac\iuni: valoarea activelor nete nu
poate fi mai mic[ dec]t m[rimea capitalului
social (statutar). Dac[ restric\ia nominalizat[
nu se respect[ (coeficientul ]n cauz[ este
subunitar), societatea nu are dreptul s[ pl[-
teasc[ dividende, s[ m[reasc[ capitalul statutar.
Adunarea anual[ a ac\ionarilor este obligat[
s[ ia decizia cu privire la reducerea capitalului
statutar sau la depunerea aporturilor supli-
mentare de c[tre ac\ionari la majorarea acti-
velor nete sau la lichidarea societ[\ii. }n caz
contrar, lichidarea societ[\ii poate fi efectuat[
potrivit hot[r]rii instan\ei judec[tore=ti la
adresarea oric[rui ac\ionar sau a Comisiei de
Stat pentru Pia\a H]rtiilor de Valoare.
}n cadrul analizei surselor proprii de finan-
\are este util s[ fie determinat[ capacitatea de
manevrare a capitalului propriu (indicatorul 26).
Acest coeficient reflect[ cota mijloacelor
proprii, care nu s]nt imobilizate ]n activele pe
termen lung =i se afl[ ]n circuitul economic
sub forma care permite manevrarea mai mult
sau mai pu\in liber[ cu mijloacele proprii. Cu
alte cuvinte, capacitatea de manevrare arat[
partea capitalului propriu ce se utilizeaz[
pentru finan\area activit[\ii curente, adic[
partea depus[ ]n activele curente. Ca rezultat,
dup[ nivelul coeficientului ]n cauz[ se deter-
min[ gradul de mobilitate sau flexibilitate a
utiliz[rii mijloacelor proprii. Este de men\ionat
faptul c[ nu exist[ careva normative teoretic
]ntemeiate privind capacitatea de manevrare
a capitalului propriu. Acest coeficient se
apreciaz[, pornind de la experien\a ]ntreprin-
derii sau a altor ]ntreprinderi cu acela=i profil.
Analiza datoriilor
}n procesul desf[=ur[rii activit[\ii ]ntrep-
rinderii pentru asigurarea continuit[\ii econo-
mico-financiare se ob\in mijloace de la b[nci,
de la alte persoane juridice sau fizice, ceea ce
impune =i analiza surselor ]mprumutate.
La ]ntocmirea notei explicative este ra\ional
de efectuat, ]n primul r]nd, analiza structural[
a mijloacelor ]mprumutate. }n acest scop
Raportul financiar anual
sursele ]mprumutate se grupeaz[ dup[ ter-
menul de atragere (lung =i scurt). La aceast[
etap[ de analiz[ ]n dinamic[ poate fi examinat[
rata de atragere pe termen lung a mijloa-
celor ]mprumutate (indicatorul 27).
Acest raport permite a se stabili cota
]mprumuturilor pe termen lung ]n suma total[
a datoriilor ]ntreprinderii. Cre=terea ]n dinamic[
a acestui coeficient contribuie la majorarea
capitalului permanent. }n mod similar poate
fi determinat[ =i cota ]mprumuturilor pe
termen scurt ]n suma total[ a datoriilor.
O mare ]nsemn[tate pentru stabilitatea
financiar[ a ]ntreprinderii o are structura
surselor ]mprumutate dup[ provenien\[ (cre-
dite bancare, alte ]mprumuturi, datorii fa\[ de
furnizori, privind retribuirea muncii, decont[ri
cu bugetul etc.) Din punctul de vedere al
riscului de a nimeri sub influen\a extern[ sau
riscului de faliment cele mai periculoase s]nt
datoriile fa\[ de b[ncile comerciale =i buget.
De aceea ]n nota explicativ[ se examineaz[
cu o aten\ie deosebit[, de exemplu, ponderea
creditelor bancare ]n suma total[ a datoriilor
]ntreprinderii. Pentru utilizatorii rapoartelor
financiare ar fi util[ informa\ia privind contrac-
tele de creditare noi ]ncheiate cu b[ncile
comerciale ]n perioada raportat[, mai ales, ]n
cazul c]nd cota creditelor cre=te ]n dinamic[.
Nota explicativ[ trebuie s[ con\in[ analiza
coeficien\ilor nivelului de ]ndatorare. Ace=ti
indicatori se calculeaz[ cu ajutorul datelor
privind mijloacele str[ine, pe de o parte, =i
capitalul propriu al ]ntreprinderii, pe de alt[
parte. }n func\ie de p[r\ile componente ale
formulei de calcul poate fi determinat gradul
sau rata de ]ndatorare pe termen lung fa\[
de capitalul statutar, propriu sau permanent
(indicatorii 28, 29 =i 30).
Cu c]t aceste rate s]nt mai mari, cu at]t
mai ]nalt se consider[ riscul poten\ial de a
nimeri sub o influen\[ extern[, care nu poate
fi controlat[ de c[tre conducerea firmei sau
proprietarii ei. Spre deosebire de coeficien\ii
structurii generale a surselor de finan\are
nivelul necesar (solicitat sau optim) al ratelor
de ]ndatorare nu poate fi stabilit ]n mod cert
=i concret. De aceea aprecierea ratelor de
]ndatorare se efectueaz[ prin compara\ii ]n
dinamic[. }n practica mondial[ se consider[
convenabil nivelul ratelor de ]ndatorare de
circa 30%. La dep[=irea acestui nivel de sigu-
ran\[ atragerea suplimentar[ a mijloacelor
]mprumutate trebuie s[ fie oprit[. Finan\area
suplimentar[ a activit[\ii ]ntreprinderii poate
fi efectuat[ pe seama surselor proprii (emisia
4/1999 Contabilitate =i audit
16
ac\iunilor, aporturi suplimentare ale fondato-
rilor etc.).
}n contextul preg[tirii notei explicative
ratele de ]ndatorare pot fi ]nlocuite prin co-
eficien\ii de acoperire a ]mprumuturilor cu
capitalul ]ntreprinderii. Dup[ con\inutul eco-
nomic =i modul de calculare ace=ti indicatori
reprezint[ viceversa rapoartelor de ]ndatorare
(indicatorii 31, 32).
Indicatorii nominaliza\i caracterizeaz[ capa-
citatea firmei de a contracta ]n caz de necesitate
noi ]mprumuturi, asigur]nd totodat[ un anumit
nivel de garan\ii pentru creditori cu privire la po-
sibilitatea recuper[rii sumelor ]mprumutate. Pentru
acelea=i scopuri servesc coeficientul de auto-
finan\are a capitalului permanent =i rata sol-
vabilit[\ii patrimoniale (indicatorii 33 =i 34). Ca
=i al\i coeficien\i financiari aceste rapoarte au ]n-
semn[tate analitic[ prin compara\ie ]n dinamic[
=i suscit[ un interes deosebit din partea creditorilor.
Atragerea ]mprumuturilor presupune efec-
tuarea cheltuielilor legate de deservirea surse-
lor externe. }n leg[tur[ cu aceasta ]n nota ex-
plicativ[ poate fi efectuat[ aprecierea costului
mijloacelor ]mprumutate cu ajutorul ratei medii
a cheltuielilor de ]mprumut (indicatorul 35).
Aceast[ rat[ arat[, c]t de costisitoare este
pentru ]ntreprindere atragerea surselor ]mpru-
mutate. Dup[ cum se observ[ din formula
prezentat[ ]n tabelul 1, rata cheltuielilor de
]mprumut se determin[ pentru o anumit[
perioad[ de timp (an, trimestru). De aceea
datoriile pe termen lung =i scurt se iau ]n calcul
nu la o dat[ concret[ (sf]r=itul perioadei), dar
la valoarea medie.
Pentru aprecierea capacit[\ii firmei de a
suporta cheltuielile privind ]mprumuturile se
utilizeaz[ un indicator cu semnifica\ie practic[
numit capacitatea de acoperire a dob]nzii
(indicatorul 36).
Raportul ]n cauz[ caracterizeaz[ nivelul
de protec\ie a creditorilor de posibilitatea
neachit[rii dob]nzii pentru creditele acordate.
Din punct de vedere practic acesta reflect[ de
c]te ori ]ntreprinderea a c]=tigat pe parcursul
perioadei mijloace necesare pentru achitarea
dob]nzii. Este evident c[ ]n mod normal
capacitatea de acoperire a dob]nzii trebuie s[
fie supraunitar[.
Nivelul critic de apreciere a acestui indi-
cator este 1. O m[rime subunitar[ a capacit[\ii
de acoperire a creditelor este foarte periculoas[
=i exprim[ o situa\ie financiar[ dificil[, de-
terminat[ de contractarea unui volum de
credite, care dep[=e=te posibilit[\ile de plat[
a dob]nzilor aferente.
√Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
Analiza lichidit[\ii bilan\ului contabil
Lichiditatea bilan\ului contabil reprezint[
capacitatea ]ntreprinderii de a-=i achita datoriile
pe termen scurt, iar lichiditatea activelor -
capacitatea de a se transforma ]n mijloace
b[ne=ti f[r[ pierderea valorii lor. Insuficien\a
lichidit[\ii bilan\ului contabil genereaz[ inca-
pacitatea ]ntreprinderii de a pl[ti datoriile sale
Lichiditatea bilan\ului contabil ¡
Datorii pe termen scurt
}n func\ie de componen\a num[r[torului
formulei ob\inem coeficien\ii ce reflect[ un
grad diferit de lichiditate. De exemplu, coe-
ficientul lichidit[\ii absolute (indicatorul 37)
caracterizeaz[, ce cot[ din datoriile pe termen
scurt ]ntreprinderea este capabil[ s[ achite la
momentul dat nemijlocit cu mijloace b[ne=ti.
Se consider[ c[ m[rimea acestui coeficient
trebuie s[ fie mai mare de 0,2. De obicei, ]n
calculul acestui coeficient s]nt cointeresa\i
furnizorii, pentru a determina capacitatea de
plat[ a cump[r[torilor.
Dac[ pentru achitarea datoriilor pe termen
scurt se utilizeaz[ nu numai mijloace b[ne=ti,
dar =i h]rtii de valoare, crean\e pe termen scurt,
se ob\ine alt indicator al lichidit[\ii, =i anume:
coeficientul lichidit[\ii intermediare (indica-
torul 38).
Coeficientul nominalizat semnific[, ce cot[
din datoriile pe termen scurt ]ntreprinderea este
capabil[ s[ achite, utiliz]nd pentru aceasta nu
numai mijloace b[ne=ti, ci =i h]rtii de valoare,
crean\e pe termen scurt. Se consider[ c[ m[-
rimea acestui coeficient trebuie s[ fie mai mare
de 0,7. Nivelul acestui coeficient depinde de
mai mul\i factori, ]n special, de durata de rota\ie
a documentelor la banc[, de ]ntocmirea opor-
tun[ a documentelor bancare, de termenul acor-
d[rii creditului unor cump[r[tori, de capacita-
tea de plat[ a lor etc. }n calculul acestui coefi-
cient s]nt cointeresa\i creditorii ]ntreprinderii.
Indicatorul cel mai generalizator al lichi-
dit[\ii bilan\ului contabil este coeficientul total
de achitare (indicatorul 39).
Acest raport arat[, dac[ ]ntreprinderea
dispune de active curente suficiente pentru
achitarea datoriilor pe termen scurt ]n perioada
raportat[. M[rimea acestui coeficient trebuie
s[ fie ]ntre 1-2. Limita de jos este condi\ionat[
de faptul c[ activele curente trebuie s[ fie cel
pu\in suficiente pentru achitarea datoriilor pe
termen scurt, ]n caz contrar, ]ntreprinderea va
fi insolvabil[. Un factor pozitiv ]l constituie
4/1999 Contabilitate =i audit
17
pe termen scurt, ceea ce poate duce la v]nzarea
investi\iilor pe termen lung, activelor =i, ]n cele
din urm[, la faliment.
}n acest context este util ca nota explicativ[
s[ ofere utilizatorilor rapoartelor financiare
informa\ia privind analiza lichidit[\ii bilan\ului
contabil.
Formula de baz[ a lichidit[\ii este:
Mijloace de plat[
.
cre=terea m[rimii coeficientului nominalizat ]n
dinamic[, dar p]n[ la un oarecare nivel. Se
consider[ c[, dac[ valoarea acestui coeficient
este mult mai mare dec]t 2, activele ]ntrep-
rinderii au o structur[ nera\ional[: o parte din
mijloacele ei s]nt “]nghe\ate” ]n stocuri de
m[rfuri =i materiale; ]n componen\a produc\iei
]n curs de execu\ie s]nt incluse comenzi
anulate ale cump[r[torilor insolvabili; din
cauza dificult[\ilor cu desfacerea cre=te stocul
produselor finite la depozit etc.
}n calculul =i aprecierea coeficientului total
de achitare s]nt cointeresa\i ac\ionarii, inves-
titorii =i creditorii poten\iali, ]n cazul c]nd se
ia decizia privind acordarea creditului pe
termen lung.
Analiza fluxului mijloacelor b[ne=ti
}n nota explicativ[, analiz]nd fluxul mij-
loacelor b[ne=ti, este necesar a constata sursele
principale ale mijloacelor b[ne=ti =i direc\iile
de repartizare ale acestora.
}n practica mondial[ nivelul suficient ]n
mijloace b[ne=ti, primite de ]ntreprindere ]n
urma activit[\ii economice pentru acoperirea
cheltuielilor privind procurarea mijloacelor
fixe, investi\iilor nete ]n stocuri de produc\ie
=i a pl[\ii dividendelor ]n numerar se determin[
cu ajutorul coeficientului suficien\ei mijloa-
celor b[ne=ti (indicatorul 40).
M[rimea acestui coeficient egal[ cu 1 sem-
nific[ c[ ]ntreprinderea a acoperit necesit[\ile
sale ]n mijloace b[ne=ti f[r[ finan\are din exte-
rior. Nivelul acestui coeficient subunitar caracte-
rizeaz[ c[ sursele interne ale mijloacelor b[ne=ti
s]nt insuficiente pentru sus\inerea nivelului
achit[rii dividendelor =i sporirii produc\iei.
Pentru m[surarea cotei de reinvestire a
mijloacelor b[ne=ti ]n active se utilizeaz[ coe-
ficientul reinvestirii mijloacelor b[ne=ti
(indicatorul 41).
}n practica mondial[ nivelul reinvestirii ]n
m[rime de 8-10% se consider[ satisf[c[tor.
Raportul financiar anual
Analiza eficien\ei utiliz[rii activelor
La ]ntocmirea notei explicative este im-
portant a raporta indicatorii volumului acti-
vit[\ii de produc\ie la m[rimea activelor,
deoarece cre=terea volumului activit[\ii de
produc\ie conduce la m[rirea valutei bilan\ului
=i invers, cre=terea activelor puse la dispozi\ia
]ntreprinderii cauzeaz[ dezvoltarea activit[\ii
de produc\ie. Compararea ritmului de modi-
ficare a acestor indicatori permite a decide,
dac[ s-a agravat sau s-a ]mbun[t[\it utilizarea
activelor ]ntreprinderii.
Indicatorul cel mai generalizator al eficien-
\ei utiliz[rii activelor este coeficientul num[-
rului de rota\ii al activelor (indicatorul 42).
Raportul nominalizat caracterizeaz[ c]t[
produc\ie vinde ]ntreprinderea, \in]nd cont de
activele disponibile. Cu alte cuvinte, acesta
semnific[, ]n ce m[sur[ achizi\ionarea activelor
contribuie la cre=terea volumului v]nz[rilor pe
pia\[. Acest raport serve=te drept instrument
de control privind consumarea mijloacelor
]ntreprinderii pentru achizi\ionarea activelor
din punctul de vedere al atingerii scopului
principal – l[rgirea pie\ei de desfacere a
produc\iei =i ob\inerea profitului.
}n baza indicatorului ]n cauz[ poate fi u=or
determinat[ durata (viteza) de rota\ie a acti-
velor, ]mp[r\ind durata perioadei raportate
(360 zile) la num[rul de rota\ii.
Num[rul de rota\ii al activelor depinde de
influen\a altor indicatori cum s]nt: perioada
de ]ncasare a crean\elor sau durata de rota\ie
a acestora, durata de rota\ie a stocurilor de
m[rfuri =i materiale =i coeficientul exploat[rii
mijloacelor fixe.
Perioada de ]ncasare a crean\elor (indi-
catorul 43) reflect[ eficien\a politicii ]ntrep-
rinderii ]n domeniul credit[rii cump[r[torilor
din punctul de vedere al ]ncas[rii crean\elor,
caracterizeaz[ cu c]t termenul real de achitare
a crean\elor difer[ de directivele stabilite ]n
privin\a acestui termen. Coeficientul nomi-
nalizat caracterizeaz[ =i probabilitatea anul[rii
crean\elor ]n cazul neachit[rii lor, adic[ nivelul
riscului comercial, condi\ionat de v]nzarea
produselor (m[rfurilor) pe credit. Cu c]t ter-
menul de ]ncasare a crean\elor este mai mic,
cu at]t mai favorabile s]nt consecin\ele pentru
situa\ia financiar[ a ]ntreprinderii.
Durata de rota\ie a stocurilor de m[rfuri
=i materiale (indicatorul 44) caracterizeaz[ efi-
cien\a activit[\ii ]ntreprinderii ]n a=a direc\ii
cum s]nt aprovizionarea, producerea =i desfa-
cerea. Cu c]t nivelul acestui coeficient este mai
mic, cu at]t ]ntreprinderea ]=i organizeaz[ mai
4/1999 Contabilitate =i audit
18
eficient rela\iile sale cu furnizorii, determin[
graficul achizi\iilor =i efectueaz[ controlul st[rii
stocurilor. Nivelul ]nalt al acestui raport de-
monstreaz[ existen\a la ]ntreprindere a sto-
curilor “slab” realizate, probabil, supuse anu-
l[rii, ce ar duce la cre=terea riscului de a su-
porta pierderi. }n nota explicativ[ trebuie de
dezv[luit cauzele modific[rii m[rimii acestui
coeficient.
Coeficientul exploat[rii mijloacelor fixe
(indicatorul 45) caracterizeaz[ eficien\a uti-
liz[rii mijloacelor fixe din punctul de vedere
al capacit[\ii ]ntreprinderii de a asigura v]n-
zarea produselor, \in]nd cont de mijloacele fixe
disponibile. Acest indicator semnific[ de
asemenea, ]n ce m[sur[ investi\iile depuse ]n
mijloacele de produc\ie aduc ]ntreprinderii
venit. Un factor pozitiv ]l constituie sporirea
acestui coeficient ]n dinamic[. Totodat[ cre=-
terea lui poate fi ]nso\it[ =i de utilizarea uti-
lajului ]nvechit, valoarea de bilan\ a c[ruia s-a
mic=orat ]n urma uzurii.
Analiza rentabilit[\ii
}n economia de pia\[ profitul constituie
ra\iunea de a fi a unei ]ntreprinderi. Ren-
tabilitatea reflect[ capacitatea ]ntreprinderii de
a produce profit, oglindind ]ntr-o form[ sin-
tetic[ eficien\a ]ntregii activit[\i economice a
]ntreprinderii.
}n general, rentabilitatea, ca indicator de
eficien\[, se determin[ ca raportul ]ntre efectele
economice =i financiare ob\inute =i eforturile
depuse pentru ob\inerea lor. Indicatorul no-
minalizat poate c[p[ta forme diferite, ]n func\ie
de profitul brut sau net la num[r[tor sau de
baza de raportare care exprim[ efortul sau
cheltuiala (activul economic, capitalurile, cos-
tul v]nz[rilor, valoarea produc\iei v]ndute la
pre\ de v]nzare etc.).
}n nota explicativ[ e necesar a prezenta
principalii indicatori prin care se poate analiza
rata rentabilit[\ii.
Rata profitului brut (indicatorul 46) carac-
terizeaz[ nivelul profitului brut ob\inut la un
leu v]nz[ri nete. M[rimea lui trebuie s[ r[m]n[
stabil[ sau s[ creasc[ ]n dinamic[. Mic=orarea
nivelului acestui raport semnific[ cre=terea
costului v]nz[rilor. Rata profitului brut depinde
de influen\a urm[torilor factori: structura pro-
duc\iei v]ndute, costurile produselor v]ndute
=i pre\uri de v]nzare. Volumul produc\iei nu
are o influen\a direct[ pentru c[, ac\ion]nd
asupra numitorului =i num[r[torului ]n aceea=i
propor\ie, influen\a asupra ratei profitului
brut devine nul[. Volumul produc\iei, ]ns[,
√Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
influen\eaz[ indirect prin costuri, ]ntruc]t ]n
condi\iile ]n care volumul produc\iei cre=te,
costurile se reduc pe unitate de produs pe
seama cheltuielilor fixe.
Rata profitului opera\ional (indicatorul
47) arat[ capacitatea ]ntreprinderii de a ob\ine
profit din activitatea de baz[ la un leu v]nz[ri.
Rata profitului net (indicatorul 48) carac-
terizeaz[ capacitatea ]ntreprinderii de a pro-
duce profit net din v]nz[ri =i reflect[ profitul
net ob\inut ]n medie pe ]ntreprindere la un
leu v]nz[ri nete. Cre=terea nivelului acestui
coeficient m[rturise=te despre gestionarea
eficient[ a procesului de produc\ie. Acest
coeficient depinde de m[rimea cotei impo-
zitului pe venit =i de capacitatea ]ntreprinderii
de a folosi ]nlesnirile fiscale. }n condi\iile c]nd
cota impozitelor este stabil[, rata profitului net
depinde de eficien\a utiliz[rii surselor ]mpru-
mutate. Rata profitului net se analizeaz[ ]n
dinamic[ =i cu c]t nivelul acestei rate este mai
mare, cu at]t mai “boga\i” s]nt ac\ionarii.
Rata rentabilit[\ii economice (indicatorul
49) caracterizeaz[ eficien\a mijloacelor utilizate
]n procesul de produc\ie, indiferent de faptul,
dac[ acestea s]nt formate pe seama surselor
proprii sau ]mprumutate de finan\are. M[rimea
acestui coeficient poate fi =i negativ[ atunci
c]nd ]ntreprinderea suport[ pierderi.
Rata rentabilit[\ii economice poate fi majo-
rat[ fie prin cre=terea num[rului de rota\ii al
activelor, fie prin cre=terea ratei profitului net,
fie prin ambele c[i. Analiza ratei rentabilit[\ii
economice se efectueaz[ ]n dinamic[ =i aceasta
trebuie s[ fie superioar[ ratei de infla\ie, pentru
ca ]ntreprinderea s[ se men\in[ pe pia\[. Dac[
]ntreprinderea are o rat[ a rentabilit[\ii econo-
mice mai mare dec]t rata dob]nzii la capitalurile
]mprumutate, ac\ionarii pot beneficia de efectul
de levier (de p]rghie financiar[) al ]ndator[rii
]ntreprinderii. Rata rentabilit[\ii economice
trebuie s[ permit[ ]ntreprinderii re]nnoirea =i
cre=terea activelor sale ]ntr-o perioad[ c]t mai
scurt[.
Rata rentabilit[\ii capitalului avansat sau
ocupat (indicatorul 50) este un caz particular
al ratei rentabilit[\ii economice, deci reflect[
performan\a economic[ a utiliz[rii fondurilor
de produc\uie, indiferent de modul de finan-
\are =i sistemul fiscal.
Rata rentabilit[\ii financiare (indicatorul
51) m[soar[ randamentul capitalului propriu,
deci al plasamentului financiar, pe care ac\io-
narii l-au depus prin cump[rarea ac\iunilor
]ntreprinderii. Rentabilitatea financiar[ remu-
nereaz[ proprietarii ]ntreprinderii prin acor-
4/1999 Contabilitate =i audit
19
darea de dividende acestora =i prin cre=terea
rezervelor, care, de fapt, reprezint[ o cre=tere
a averii proprietarilor.
Rentabilitatea financiar[ depinde de rata
rentabilit[\ii economice =i de structura finan-
\[rii ]ntreprinderii. De=i pare surprinz[tor, dar
cre=terea rentabilit[\ii financiare poate fi
ob\inut[ prin cre=terea ]ndator[rii. Ca =i al\i
indicatori, rentabilitatea capitalului propriu se
analizeaz[ ]n dinamic[ =i ]n corela\ie cu al\i
indicatori. Nivelul ]nalt al acestui indicator
poate fi rezultatul capitaliz[rii insuficiente
(m[rimii mici a capitalului propriu depus ]n
]ntreprindere de ac\ionari) =i nu a eficien\ei
]nalte a activit[\ii ]ntreprinderii.
Analiza valorii ac\iunilor
=i dividendelor
Indicatorii valorii ac\iunilor =i dividendelor
prezint[ interes pentru ac\ionari =i au la baz[
informa\iile din raportul privind rezultatele
financiare =i din alte surse suplimentare ce
cuprind valoarea de pia\[ a ac\iunilor, num[rul
de ac\iuni emise etc.
}n nota explicativ[ e necesar de analizat
urm[torii indicatori ai ac\iunilor =i dividende-
lor: profitul net la o ac\iune, valoarea ac\iunii,
rentabilitatea ac\iunii, coeficientul de acoperire
a dividendelor.
Profitul net la o ac\iune (indicatorul 52)
semnific[, c]t profit net revine la o ac\iune =i
prezint[ un interes deosebit pentru utilizatorii
rapoartelor financiare, ]n particular, pentru
proprietari, deoarece profitul ]ntreprinderii
constituie principala surs[ de achitare a divi-
dendelor =i serve=te drept baz[ pentru sporirea
]n viitor a valorii de pia\[ a ac\iunilor. Deci,
m[rimea acestui indicator influen\eaz[ valoa-
rea de pia\[ a ac\iunilor. Este de men\ionat c[
nivelul profitului la o ac\iune poate fi artificial
modificat prin procurarea ac\iunilor proprii sau
atunci c]nd sporirea volumului activit[\ii ]ntrep-
rinderii nu este ]nso\it[ de emisia suplimentar[
a ac\iunilor ]n circula\ie.
Drept criteriu al cererii la ac\iunile ]ntrep-
rinderii date serve=te raportul “pre\/profit”
(indicatorul 53).
Indicatorul nominalizat semnific[ faptul,
c]t s]nt de acord s[ pl[teasc[ investitorii la
momentul dat pentru un leu profit la o ac\iune.
De exemplu, dac[ m[rimea acestui coeficient
constituie 5,3, aceasta ]nseamn[ c[ ac\iunile
ordinare ale ]ntreprinderii analizate s]nt v]ndute
la un pre\ ce dep[=e=te de 5,3 ori profitul la o
ac\iune. Coeficientul ]n cauz[ este folosit de
ac\ionari =i investitori ]n calitate de c[l[uz[
 Raportul financiar anual
(directiv[) general[ la aprecierea valorii ac\iu-
nilor unei sau altei ]ntreprinderi =i de aceea
foarte des figureaz[ ]n informa\iile financiare
furnizate de bursele de valori.
Raportul “pre\/profit” se analizeaz[ ]n
dinamic[ =i ]n compara\ie cu indicatorii pe
grupe de ]ntreprinderi cu acela=i profil sau cu
nivelul mediu de pia\[.
Urm[torul indicator din aceast[ grup[ este
rentabilitatea ac\iunii (indicatorul 54).
La ]ntreprinderile cu un nivel ]nalt al aces-
tui indicator se va ]nregistra ]n viitor o spori-
re mai joas[ a profitului, deoarece o mare
parte din profitul net este utilizat[ la divi-
dende =i nu este reinvestit[ ]n procesul de
produc\ie.
Coeficientul corela\iei ]ntre dividende =i
profitul net la o ac\iune (indicatorul 55) sem-
nific[ cota profitului net pl[tit[ ac\ionarilor sub
form[ de dividende. M[rimea coeficientului de
acoperire a dividendelor oscileaz[ ]ntre 0-1.
}n baza coeficientului nominalizat se poate
calcula coeficientul de re\inere (indicatorul
20
56), care prezint[ diferen\a ]ntre 1 =i coefi-
cientul nominalizat. Nivelul ]nalt al coeficien-
tului de re\inere (0,8-0,9) semnific[ c[ condu-
cerea ]ntreprinderii a reinvestit o mare parte
din profitul net ]n procesul de produc\ie, inten-
\ion]nd ]n a=a mod s[ primeasc[ mijloace b[-
ne=ti pentru ac\ionarii s[i ]n viitor. De aceea,
]ntreprinderile cu un poten\ial ]nalt de dez-
voltare, de obicei, pl[tesc dividende joase (adi-
c[ are loc reinvestirea profitului net).
Indicatorii nominaliza\i, ca =i sistemul eta-
pelor analitice din prezentele Recomand[ri,
nu pot fi considerate ca o unic[ variant[
posibil[. }ntocmind nota explicativ[ la rapoar-
tele financiare, speciali=tii-practicieni pot s[
modifice dup[ dorin\[ =i posibilitate acest
sistem sau s[ elaboreze o alt[ variant[, mai
adecvat[ situa\iei existente la ]ntreprindere.
}n continuare, ]n baza unui exemplu conc-
ret, se expune con\inutul compartimentului
analitic al notei explicative, care este destinat
s[ acorde un ajutor real speciali=tilor-practi-
cieni ]n domeniul dat.

BILAN|UL CONTABIL
¡”’√¿À“≈—– »… ¡¿À¿Õ–
la 31 decembrie 1998
íà

La finele perioadei La finele anului

Nr. Codul de gestiune de gestiune
ñ.s. ACTIV rd. curente precedent
¹ ÀÊÒÈÂ Êîä Íà êîíåö òåêó- Íà êîíåö ïðå-
ð.ï ñòð. ùåãî îò÷åòíîãî äûäóùåãî îò÷åò-
ïåðèîäà íîãî ãîäà
1 2 3 4 5

1. ACTIVE PE TERMEN LUNG

ÄÎËÃÎÑÐÎ×ÍÛÅ ÀÊÒÈÂÛ

1.1 Active nemateriale

Íåìàòåðèàëüíûå àêòèâû
Active nemateriale (111, 112)
Íåìàòåðèàëüíûå àêòèâû 010 2 890 2 606
Amortizarea activelor nemateriale (113)
Àìîðòèçàöèÿ íåìàòåðèàëüíûõ àêòèâîâ 020 (710) ( 1 386)
Valoarea de bilan\ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020)
Áàëàíñîâàÿ ñòîèìîñòü íåìàòåðèàëüíûõ àêòèâîâ 030 2 180 1 220

1.2 Active materiale pe termen lung

Äîëãîñðî÷íûå ìàòåðèàëüíûå àêòèâû
Active materiale ]n curs de execu\ie (121)
Íåçàâåðøåííûå ìàòåðèàëüíûå àêòèâû 040 611 960 573 265
Terenuri (122)
Çåìåëüíûå ó÷àñòêè 050
Mijloace fixe (123)
Îñíîâíûå ñðåäñòâà 060 15 973 275 15 319 450

4/1999 Contabilitate =i audit

 √Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ 21
1 2 3 4 5

Resurse naturale (125)

Ïðèðîäíûå ðåñóðñû 070
Uzura =i epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126)
Èçíîñ è èñòîùåíèå äîëãîñðî÷íûõ ìàòåðèàëüíûõ àêòèâîâ 080 (7 438 970) (7 260 310)
Valoarea de bilan\ a activelor materiale pe termen lung
(rd.040 ¢ rd.050 ¢ rd.060 ¢ rd.070 – rd.080)
Áàëàíñîâàÿ ñòîèìîñòü äîëãîñðî÷íûõ ìàòåðèàëüíûõ àêòèâîâ 090 9 146 265 8 632 375

1.3 Active financiare pe termen lung

Äîëãîñðî÷íûå ôèíàíñîâûå àêòèâû
Investi\ii pe termen lung ]n p[r\i nelegate (131)
Äîëãîñðî÷íûå èíâåñòèöèè â íåñâÿçàííûå ñòîðîíû 100 245 685 217 685
Investi\ii pe termen lung ]n p[r\i legate (132)
Äîëãîñðî÷íûå èíâåñòèöèè â ñâÿçàííûå ñòîðîíû 110
Modificarea valorii investi\iilor pe termen lung (133)
Èçìåíåíèå ñòîèìîñòè äîëãîñðî÷íûõ èíâåñòèöèé 120
Crean\e pe termen lung (134)
Äîëãîñðî÷íàÿ äåáèòîðñêàÿ çàäîëæåííîñòü 130
Active am]nate privind impozitul pe venit (135)
Îòñðî÷åííûå àêòèâû ïî ïîäîõîäíîìó íàëîãó 140 2 985
Avansuri acordate (136)
Àâàíñû âûäàííûå 150
TOTAL s.1.3 (rd.100 ¢ rd.110 ± rd.120 ¢ rd.130 ¢ rd.140 ¢ rd.150)
ÈÒÎÃÎ ïî ï.1.3 160 248 670 217 685

1.4 Alte active pe termen lung (141, 142)

Ïðî÷èå äîëãîñðî÷íûå àêòèâû 170
TOTAL capitolul 1 (rd.030 ¢ rd.090 ¢ rd.160 ¢ rd.170)
ÈÒÎÃÎ ïî ðàçäåëó 1 180 9 397 115 8 851 280

2. ACTIVE CURENTE
ÒÅÊÓÙÈÅ ÀÊÒÈÂÛ

2.1 Stocuri de m[rfuri =i materiale

Òîâàðíî-ìàòåðèàëüíûå çàïàñû
Materiale (211)
Ìàòåðèàëû 190 1 318 260 1 213 380
Animale la cre=tere =i ]ngr[=at (212)
Æèâîòíûå íà âûðàùèâàíèè è îòêîðìå 200
Obiecte de mic[ valoare =i scurt[ durat[ (213-214)
Ìàëîöåííûå è áûñòðîèçíàøèâàþùèåñÿ ïðåäìåòû 210 30 375 32 440
Produc\ia ]n curs de execu\ie (215)
Íåçàâåðøåííîå ïðîèçâîäñòâî 220 5 260 570 4 998 555
Produse (216)
Ïðîäóêöèÿ 230 672 395 897 170
M[rfuri (217)
Òîâàðû 240 139 790 261 845
TOTAL s. 2.1 (rd.190 ¢ rd.200 ¢ rd.210 ¢ rd.220 ¢ rd.230 ¢ rd.240)
ÈÒÎÃÎ ïo ï. 2.1 250 7 421 390 7 403 390

2.2 Crean\e pe termen scurt

Êðàòêîñðî÷íàÿ äåáèòîðñêàÿ çàäîëæåííîñòü
Crean\e comerciale (221)
Çàäîëæåííîñòü ïî òîðãîâûì ñ÷åòàì 260 675 535 47 135
Corec\ii la datorii dubioase (222)
Ïîïðàâêà íà ñîìíèòåëüíûå äîëãè 270 (63 110) (4 405)

4/1999 Contabilitate =i audit

 Raportul financiar anual 22
1 2 3 4 5

Crean\e ale p[r\ilor legate (223)

Çàäîëæåííîñòü ñâÿçàííûõ ñòîðîí 280

Avansuri acordate (224)

Àâàíñû âûäàííûå 290 205 300 358 455

Crean\e privind decont[rile cu bugetul (225)

Çàäîëæåííîñòü ïî ðàñ÷åòàì ñ áþäæåòîì 300 893 590 82 930

Taxa pe valoarea ad[ugat[ de recuperat (226)

Íàëîã íà äîáàâëåííóþ ñòîèìîñòü ê âîçìåùåíèþ 310 120 360

Crean\e ale personalului (227)

Çàäîëæåííîñòü ïåðñîíàëà 320 13 250 11 390

Crean\e privind veniturile calculate (228)

Çàäîëæåííîñòü ïî íà÷èñëåííûì äîõîäàì 330

Alte crean\e pe termen scurt (229)

Ïðî÷àÿ êðàòêîñðî÷íàÿ äåáèòîðñêàÿ çàäîëæåííîñòü 340 308 095 197 865

TOTAL s. 2.2 (rd.260 – rd.270 ¢ rd.280 ¢ rd.290 ¢ rd.300 ¢

¢ rd.310 ¢ rd.320 ¢ rd.330 ¢ rd.340)
ÈÒÎÃÎ ïî ï. 2.2 350 1 230 660 813 730

2.3 Investi\ii pe termen scurt

Êðàòêîñðî÷íûå èíâåñòèöèè
Investi\ii pe termen scurt ]n p[r\i nelegate (231)
Êðàòêîñðî÷íûå èíâåñòèöèè â íåñâÿçàííûå ñòîðîíû 360

Investi\ii pe termen scurt ]n p[r\i legate (232)

Êðàòêîñðî÷íûå èíâåñòèöèè â ñâÿçàííûå ñòîðîíû 370

Diminuarea valorii investi\iilor pe termen scurt (233)

Óìåíüøåíèå ñòîèìîñòè êðàòêîñðî÷íûõ èíâåñòèöèé 380 () ()

TOTAL s. 2.3 (rd.360 ¢ rd.370 – rd.380)

ÈÒÎÃÎ ïî ï. 2.3 390

2.4 Mijloace b[ne=ti

Äåíåæíûå ñðåäñòâà
Casa (241)
Êàññà 400 331 1 198

Cont de decontare (242)

Ðàñ÷åòíûé ñ÷åò 410 7 232 20 551

Cont valutar (243)

Âàëþòíûé ñ÷åò 420 22 22

Alte mijloace b[ne=ti (244, 245, 246)

Ïðî÷èå äåíåæíûå ñðåäñòâà 430 847

TOTAL s. 2.4 (rd.400 ¢ rd.410 ¢ rd.420 ¢ rd.430)

ÈÒÎÃÎ ïî ï.2.4 440 8 432 21 771

2.5 Alte active pe termen scurt (251, 252)

Ïðî÷èå êðàòêîñðî÷íûå àêòèâû 450 2 288 19 459

TOTAL capitolul 2 (rd.250 ¢ rd.350 ¢ rd.390 ¢ rd.440 ¢ rd.450)

ÈÒÎÃÎ ïî ðàçäåëó 2 460 8 662 770 8 258 350

TOTAL GENERAL-ACTIV (rd.180 ¢ rd.460)

ÂÑÅÃÎ - ÀÊÒÈÂ 470 18 059 885 17 109 630

4/1999 Contabilitate =i audit

 √Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ 23
La finele perioadei La finele anului
Nr. Codul de gestiune de gestiune
ñ.s. PASIV rd. curente precedent
¹ ÏÀÑÑÈÂ Êîä Íà êîíåö òåêó- Íà êîíåö ïðå-
ð.ï ñòð. ùåãî îò÷åòíîãî äûäóùåãî îò÷åò-
ïåðèîäà íîãî ãîäà
1 2 3 4 5

3 CAPITAL PROPRIU
ÑÎÁÑÒÂÅÍÍÛÉ ÊÀÏÈÒÀË

3.1 Capital statutar =i suplimentar

Óñòàâíûé è äîáàâî÷íûé êàïèòàë
Capital statutar (311)
Óñòàâíûé êàïèòàë 480 2 109 410 2 109 410
Capital suplimentar (312)
Äîáàâî÷íûé êàïèòàë 490
Capital nev[rsat (313)
Íåîïëà÷åííûé êàïèòàë 500 () ()
Capital retras (314)
Èçúÿòûé êàïèòàë 510 () ()
TOTAL s. 3.1 (rd.480 ¢ rd.490 – rd.500 – rd.510)
ÈÒÎÃÎ ïî ï. 3.1 520 2 109 410 2 109 410

3.2 Rezerve
Ðåçåðâû
Rezerve stabilite de legisla\ie (321)
Ðåçåðâû, óñòàíîâëåííûå çàêîíîäàòåëüñòâîì 530 2 428 830 2 404 915
Rezerve prev[zute de statut (322)
Ðåçåðâû, ïðåäóñìîòðåííûå óñòàâîì 540 1 042 910 1 046 515
Alte rezerve (323)
Ïðî÷èå ðåçåðâû 550 4 708 390 4 706 560
TOTAL s. 3.2 (rd.530 ¢ rd.540 ¢ rd.550)
ÈÒÎÃÎ ïî ï. 3.2 560 8 180 130 8 157 990

3.3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperit[)

Íåðàñïðåäåëåííàÿ ïðèáûëü (íåïîêðûòûé óáûòîê)
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331)
Ïîïðàâêè ðåçóëüòàòîâ ïðåäûäóùèõ ïåðèîäîâ 570
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit[) al anilor preceden\i (332)
Íåðàñïðåäåëåííàÿ ïðèáûëü (íåïîêðûòûé óáûòîê) ïðîøëûõ ëåò 580 652 420 652 420
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333)
×èñòàÿ ïðèáûëü (óáûòîê) îò÷åòíîãî ïåðèîäà 590 740 595
Dividende pl[tite ]n avans (334)
Äèâèäåíäû, âûïëà÷åííûå àâàíñîì 600 (94 240) ()
TOTAL s. 3.3 (± rd.570 ± rd.580 ± rd.590 – rd.600)
ÈÒÎÃÎ ïî ï. 3.3 610 1 298 775 652 420

3.4 Capital secundar

Íåîñíîâíîé êàïèòàë
Diferen\e din reevaluarea activelor pe termen lung (341)
Ðàçíèöû îò ïåðåîöåíêè äîëãîñðî÷íûõ àêòèâîâ 620
Subven\ii (342)
Ñóáñèäèè 630
TOTAL s. 3.4 (± rd.620 ¢ rd.630)
ÈÒÎÃÎ ïî ï. 3.4 640 - -

TOTAL capitolul 3 (rd.520 ¢ rd.560 ± rd.610 ± rd.640)

ÈÒÎÃÎ ïî ðàçäåëó 3 650 11 585 315 10 919 820

4/1999 Contabilitate =i audit

 Raportul financiar anual 24
1 2 3 4 5

4. DATORII PE TERMEN LUNG

ÄÎËÃÎÑÐÎ×ÍÛÅ ÎÁßÇÀÒÅËÜÑÒÂÀ

4.1 Datorii financiare pe termen lung

Äîëãîñðî÷íûå ôèíàíñîâûå îáÿçàòåëüñòâà
Credite bancare pe termen lung (411, 412)
Äîëãîñðî÷íûå êðåäèòû áàíêîâ 660 1 133 820 1 120 310
}mprumuturi pe termen lung (413)
Äîëãîñðî÷íûå çàéìû 670
Alte datorii financiare pe termen lung (414)
Ïðî÷èå äîëãîñðî÷íûå ôèíàíñîâûå îáÿçàòåëüñòâà 680
TOTAL s. 4.1 (rd.660 ¢ rd.670 ¢ rd.680)
ÈÒÎÃÎ ïî ï. 4.1 690 1 133 820 1 120 310

4.2 Datorii pe termen lung calculate

Äîëãîñðî÷íûå íà÷èñëåííûå îáÿçàòåëüñòâà
Datorii de arend[ pe termen lung (421)
Äîëãîñðî÷íûå àðåíäíûå îáÿçàòåëüñòâà 700
Venituri anticipate pe termen lung (422)
Äîëãîñðî÷íûå äîõîäû áóäóùèõ ïåðèîäîâ 710 1 823 975 1 848 360
Finan\[ri =i ]ncas[ri cu destina\ie special[ (423)
Öåëåâûå ôèíàíñèðîâàíèÿ è ïîñòóïëåíèÿ 720 26 155 26 155
Avansuri primite (424)
Àâàíñû ïîëó÷åííûå 730
Datorii am]nate privind impozitul pe venit (425)
Îòñðî÷åííûå îáÿçàòåëüñòâà ïî ïîäîõîäíîìó íàëîãó 740 11 470
Alte datorii pe termen lung calculate (426)
Ïðî÷èå äîëãîñðî÷íûå íà÷èñëåííûå îáÿçàòåëüñòâà 750
TOTAL s. 4.2 (rd.700 ¢ rd.710 ¢ rd.720 ¢ rd.730 ¢ rd.740 ¢ rd.750)
ÈÒÎÃÎ ïî ï. 4.2 760 1 861 600 1 874 515
TOTAL capitolul 4 (rd.690 ¢ rd.760)
ÈÒÎÃÎ ïî ðàçäåëó 4 770 2 995 420 2 994 825

5. DATORII PE TERMEN SCURT

ÊÐÀÒÊÎÑÐÎ×ÍÛÅ ÎÁßÇÀÒÅËÜÑÒÂÀ

5.1. Datorii financiare pe termen scurt

Êðàòêîñðî÷íûå ôèíàíñîâûå îáÿçàòåëüñòâà
Credite bancare pe termen scurt (511, 512)
Êðàòêîñðî÷íûå êðåäèòû áàíêîâ 780 1 453 530 1 448 125
}mprumuturi pe termen scurt (513)
Êðàòêîñðî÷íûå çàéìû 790
Cota curent[ a datoriilor pe termen lung (514)
Òåêóùàÿ äîëÿ äîëãîñðî÷íûõ îáÿçàòåëüñòâ 800
Alte datorii financiare pe termen scurt (515, 516)
Ïðî÷èå êðàòêîñðî÷íûå ôèíàíñîâûå îáÿçàòåëüñòâà 810
TOTAL s. 5.1 (rd.780 ¢ rd.790 ¢ rd.800 ¢ rd.810)
ÈÒÎÃÎ ïî ï. 5.1 820 1 453 530 1 448 125

5.2 Datorii comerciale pe termen scurt

Êðàòêîñðî÷íûå òîðãîâûå îáÿçàòåëüñòâà
Datorii privind facturile comerciale (521)
Îáÿçàòåëüñòâà ïî òîðãîâûì ñ÷åòàì 830 530 190 361 065
Datorii fa\[ de p[r\ile legate (522)
Îáÿçàòåëüñòâà ñâÿçàííûì ñòîðîíàì 840

4/1999 Contabilitate =i audit

 √Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ 25
1 2 3 4 5

Avansuri primite (523)

Àâàíñû ïîëó÷åííûå 850 49 360 440 680
TOTAL s. 5.2 (rd.830 ¢ rd.840 ¢ rd.850)
ÈÒÎÃÎ ïî ï. 5.2 860 579 550 801 745

5.3 Datorii pe termen scurt calculate

Êðàòêîñðî÷íûå íà÷èñëåííûå îáÿçàòåëüñòâà
Datorii privind retribuirea muncii (531)
Îáÿçàòåëüñòâà ïî îïëàòå òðóäà 870 121 795 135 785
Datorii fa\[ de personal privind alte opera\ii (532)
Îáÿçàòåëüñòâà ïåðñîíàëó ïî ïðî÷èì îïåðàöèÿì 880 90 450 90 000
Datorii privind asigur[rile (533)
Îáÿçàòåëüñòâà ïî ñòðàõîâàíèþ 890 79 340 79 450
Datorii privind decont[rile cu bugetul (534)
Îáÿçàòåëüñòâà ïî ðàñ÷åòàì ñ áþäæåòîì 900 974 160 474 215
Taxa pe valoarea ad[ugat[ calculat[ =i accize (535)
Íà÷èñëåííûé íàëîã íà äîáàâëåííóþ ñòîèìîñòü è àêöèçû 910
Datorii privind pl[\ile extrabugetare (536)
Îáÿçàòåëüñòâà ïî âíåáþäæåòíûì ïëàòåæàì 920 230 230
Datorii fa\[ de fondatori =i al\i participan\i (537)
Îáÿçàòåëüñòâà ó÷ðåäèòåëÿì è äðóãèì ó÷àñòíèêàì 930 56 015 58 460
Rezerve pentru cheltuieli =i pl[\i preliminate (538)
Ðåçåðâû ïðåäñòîÿùèõ ðàñõîäîâ è ïëàòåæåé 940 42 210 37 715
Alte datorii pe termen scurt (539)
Ïðî÷èå êðàòêîñðî÷íûå îáÿçàòåëüñòâà 950 78 870 69 260
TOTAL s. 5.3 (rd.870 ¢ rd.880 ¢ rd.890 ¢ rd.900 ¢
¢ rd.910 ¢ rd.920 ¢ rd.930 ¢ rd.940 ¢ rd.950)
ÈÒÎÃÎ ïî ï. 5.3 960 1 443 070 945 115
TOTAL capitolul 5 (rd.820 ¢ rd.860 ¢ rd.960)
ÈÒÎÃÎ ïî ðàçäåëó 5 970 3 476 150 3 194 985

TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650 ¢ rd.770 ¢ rd.970)

ÂÑÅÃÎ – ÏÀÑÑÈÂ 980 18 059 885 17 109 630

Conduc[torul unit[\ii
Ðóêîâîäèòåëü ïðåäïðèÿòèÿ

Ñontabil-=ef
Ãëàâíûé áóõãàëòåð

Raportul privind rezultatele financiare

ŒÚ˜ÂÚ Ó ÙË̇ÌÒÓ‚˚ı ðÂÁÛθڇڇı
de la 1 ianuarie p]n[ la 31 decembrie1999
ñ ïî

Cod Perioada Perioada corespunz[toare

Indicatori rd. de gestiiune a anului precedent
Ïîêàçàòåëè Êîä. Îò÷åòíûé Cîîòâåòñòâóþùèé ïåðèîä
còð. ïåðèîä ïðåäûäóùåãî ãîäà
1 2 3 4

V]nz[ri nete (611)

×èñòûå ïðîäàæè 010 7 172 100
Costul v]nz[rilor (711)
Ñåáåñòîèìîñòü ïðîäàæ 020 5 452 300

4/1999 Contabilitate =i audit

 Raportul financiar anual 26
1 2 3 4

Profitul brut (pierdere global[) (rd.010 – rd.020)

Âàëîâàÿ ïðèáûëü (óáûòîê) 030 1 719 800
Alte venituri opera\ionale (612)
Äðóãèå îïåðàöèîííûå äîõîäû 040 541 440
Cheltuieli comerciale (712)
Êîììåð÷åñêèå ðàñõîäû 050 379 450
Cheltuieli generale =i administrative (713)
Îáùèå è àäìèíèñòðàòèâíûå ðàñõîäû 060 732 050
Alte cheltuieli opera\ionale (714)
Äðóãèå îïåðàöèîííûå ðàñõîäû 070 134 020
Rezultatul din activitatea opera\ional[: profit (pierdere)
(rd.030 ¢ rd.040 – rd.050 – rd.060 – rd.070)
Ðåçóëüòàò îò îïåðàöèîííîé äåÿòåëüíîñòè: ïðèáûëü (óáûòîê) 080 1 015 720
Rezultatul din activitatea de investi\ii: profit (pierdere) (621-721)
Ðåçóëüòàò îò èíâåñòèöèîííîé äåÿòåëüíîñòè: ïðèáûëü (óáûòîê) 090 3 910
Rezultatul din activitatea financiar[: profit (pierdere) (622-722)
Ðåçóëüòàò îò ôèíàíñîâîé äåÿòåëüíîñòè: ïðèáûëü (óáûòîê) 100 (18 825)
Rezultatul din activitatea economico-financiar[: profit (pierdere)
(± rd.080 ± rd.090 ± rd.100)
Ðåçóëüòàò îò ôèíàíñîâî-õîçÿéñòâåííîé äåÿòåëüíîñòè:
ïðèáûëü (óáûòîê) 110 1 000 805
Rezultatul excep\ional: profit (pierdere) (623-723)
×ðåçâû÷àéíûé ðåçóëüòàò: ïðèáûëü (óáûòîê) 120 -
Profitul (pierderea) perioadei de gestiune p]n[ la impozitare
(± rd.110 ± rd.120)
Ïðèáûëü (óáûòîê) îò÷åòíîãî ïåðèîäà äî íàëîãîîáëîæåíèÿ 130 1 000 805
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit (731)
Ðàñõîäû (ýêîíîìèÿ) ïî ïîäîõîäíîìó íàëîãó 140 260 210
Profit net (pierdere net[) (± rd.130 ± rd.140)
×èñòàÿ ïðèáûëü (óáûòîê) 150 740 595

Conduc[torul unit[\ii
Ðóêîâîäèòåëü ïðåäïðèÿòèÿ

Ñontabil-sef
Ãëàâíûé áóõãàëòåð

RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR B{NE+TI

ŒÚ˜ÂÚ Ó ‰‚ËÊÂÌËË ‰ÂÌÂÊÌ˚ı Òð‰ÒÚ‚
de la 1 ianuarie p]n[ la 31 decembrie1999
ñ ïî

Codul Perioada de
Fluxul mijloacelor b[ne=ti pe tipuri de activit[\i r]ndului gestiune
Äâèæåíèå äåíåæíûõ ñðåäñòâ ïî âèäàì äåÿòåëüíîñòè Êîä Îò÷åòíûé
ñòðîêè ïåðèîä
1 2 3

Activitatea opera\ional[
Îïåðàöèîííàÿ äåÿòåëüíîñòü
}ncas[ri b[ne=ti din v]nz[ri
Ïîñòóïëåíèå äåíåæíûõ ñðåäñòâ îò ïðîäàæ 010 7 973 710
Pl[\i b[ne=ti furnizorilor =i antreprenorilor
Äåíåæíûå âûïëàòû ïîñòàâùèêàì è ïîäðÿä÷èêàì 020 6 006 175

4/1999 Contabilitate =i audit

 √Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ 27
1 2 3

Pl[\i b[ne=ti salaria\ilor =i contribu\ii pentru asigur[rile sociale

Äåíåæíûå âûïëàòû ïåðñîíàëó è îò÷èñëåíèÿ íà ñîöèàëüíîå ñòðàõîâàíèå 030 981 843
Plata dob]nzilor
Âûïëàòà ïðîöåíòîâ 040 36 597
Plata impozitului pe venit
Âûïëàòà ïîäîõîäíîãî íàëîãà 050 180 400
Alte ]ncas[ri ale mijloacelor b[ne=ti
Ïðî÷èå ïîñòóïëåíèÿ äåíåæíûõ ñðåäñòâ 060 82 428
Alte pl[\i ale mijloacelor b[ne=ti
Ïðî÷åå âûáûòèe äåíåæíûõ ñðåäñòâ 070 262 845
Fluxul net al mijloacelor b[ne=ti din activitatea opera\ional[
(rd.010 – rd.020 – rd.030 – rd.040 – rd.050 ¢ rd.060 – rd.070)
×èñòîå ïîñòóïëåíèå (âûáûòèå) äåíåæíûõ ñðåäñòâ îò îïåðàöèîííîé äåÿòåëüíîñòè 080 588 278
Activitatea de investi\ii
Èíâåñòèöèîííàÿ äåÿòåëüíîñòü
}ncas[ri b[ne=ti din ie=irea activelor pe termen lung
Äåíåæíûå ïîñòóïëåíèÿ îò âûáûòèÿ äîëãîñðî÷íûõ àêòèâîâ 090 -
Pl[\i b[ne=ti pentru procurarea activelor pe termen lung
Äåíåæíûå âûïëàòû íà ïðèîáðåòåíèå äîëãîñðî÷íûõ àêòèâîâ 100 612 505
Dob]nzi ]ncasate
Ïðîöåíòû ïîëó÷åííûå 110 740
Dividende ]ncasate
Äèâèäåíäû ïîëó÷åííûå 120 6 800
Alte ]ncas[ri (pl[\i) ale mijloacelor b[ne=ti
Ïðî÷èå ïîñòóïëåíèÿ (âûáûòèå) äåíåæíûõ ñðåäñòâ 130 40 500
Fluxul net al mijloacelor b[ne=ti din activitatea de investi\ii
(rd.090 – rd.100 ¢ rd.110 ¢ rd.120 ± rd.130)
×èñòîå ïîñòóïëåíèå (âûáûòèå) äåíåæíûõ ñðåäñòâ îò èíâåñòèöèîííîé äåÿòåëüíîñòè 140 (546 465)

Activitatea financiar[
Ôèíàíñîâàÿ äåÿòåëüíîñòü
}ncas[ri b[ne=ti sub form[ de credite =i ]mprumuturi
Äåíåæíûå ïîñòóïëåíèÿ â âèäå êðåäèòîâ è çàéìîâ 150 181 600
Pl[\i b[ne=ti privind creditele =i ]mprumuturile
Äåíåæíûå âûïëàòû ïî êðåäèòàì è çàéìàì 160 130 000
Pllata dividendelor
Âûïëàòû äèâèäåíäîâ 170 94 240
}ncas[ri b[ne=ti din emisiunåà de ac\iuni proprii
Äåíåæíûå ïîñòóïëåíèÿ îò ýìèññèè ñîáñòâåííûõ àêöèé 180 -
Pl[\i b[ne=ti la r[scump[rarea ac\iunilor proprii
Äåíåæíûå âûïëàòû ïðè âûêóïå ñîáñòâåííûõ àêöèé 190 -
Alte ]ncas[ri (pl[\i) ale mijloacelor b[ne=ti
Ïðî÷èå ïîñòóïëåíèÿ (âûáûòèå) äåíåæíûõ ñðåäñòâ 200 5 200
Fluxul net al mijloacelor b[ne=ti din activitatea financiar[
(rd.150 – rd.160 – rd.170 ¢ rd.180 – rd.190 ± rd.200)
×èñòîå ïîñòóïëåíèå (âûáûòèå) äåíåæíûõ ñðåäñòâ îò ôèíàíñîâîé äåÿòåëüíîñòè 210 (37 440)
Fluxul net din activitatea economico-financiar[ p]n[ la articolele excep\ionale
(± rd.080 ± rd.140 ± 210)
×èñòîå ïîñòóïëåíèå (âûáûòèå) äåíåæíûõ ñðåäñòâ äî ÷ðåçâû÷àéíûõ ñòàòåé 220 (13 627)
}ncas[ri (pl[\i) excep\ionale ale mijloacelor b[ne=ti
×ðåçâû÷àéíîå ïîñòóïëåíèå (âûáûòèå) äåíåæíûõ ñðåäñòâ 230 -
Fluxul net total (± rd.220 ± rd.230)
×èñòîå ïîñòóïëåíèå (âûáûòèå) äåíåæíûõ ñðåäñòâ 240 (13 339)

4/1999 Contabilitate =i audit

 Raportul financiar anual 28
1 2 3

Diferen\e de curs favorabile (nefavorabile)

Ïîëîæèòåëüíûå (îòðèöàòåëüíûå) êóðñîâûå ðàçíèöû 250 288
Soldul mijloacelor b[ne=ti la ]nceputul anului
Îñòàòîê äåíåæíûõ ñðåäñòâ íà íà÷àëî ãîäà 260 21 771
Soldul mijloacelor b[ne=ti la sf]r=itul perioadei de gestiune (± rd.240 ± rd.250 ¢ rd.260)
Îñòàòîê äåíåæíûõ ñðåäñòâ â êîíöå îò÷åòíîãî ïåðèîäà 270 8 432

Conduc[torul unit[\ii
Ðóêîâîäèòåëü ïðåäïðèÿòèÿ

Contabil-=ef
Ãëàâíûé áóõãàëòåð

Compartimentul
analitic al notei explicative
Analiza veniturilor din v]nz[ri
}ntreprinderea analizat[ “Efect” a ]nregist-
rat la finele anului un volum de v]nz[ri nete ]n
Model
valoare de 7 172 100 lei. Aceast[ ]ntreprindere
este specializat[ ]n fabricarea =i comercializarea
produselor vinicole (activitate de baz[), comer-
cializarea m[rfurilor =i prestarea serviciilor de
transport (alte activit[\i). Structura =i rata de cre=-
tere a veniturilor s]nt prezentate ]n tabelul 1.

Tabelul 1
Structura veniturilor din v]nz[ri
(lei)
Anul curent % ]ndepli- Rata cre=terii Ponderea, %
nirii pla- ]n compara\ie cu
plan efectiv nului anul precedent plan efectiv

Venituri din v]nz[ri 7 494 360 7 172 100 95,7 3,7 100,0 100,0
din care:
- venituri din v]nzarea produselor 5 763 200 5 019 750 87,1 2,7 76,9 70,0
inclusiv din export 3 169 760 2 359 280 74,4 -4,5 42,3 32,9
- venituri din v]nzarea m[rfurilor 1 506 370 2 008 200 133,3 1,5 20,1 28,0
- venituri din prestarea serviciilor 224 790 144 150 64,1 0,8 3,0 2,0

Din tabel rezult[ c[ ]n ansamblu veniturile duc\ie la ]ntreprinderea analizat[ constituie

din v]nz[ri s]nt dep[=ite ]n compara\ie cu anul
precedent cu 3,7%. }ns[, ]n compara\ie cu
datele prev[zute ]n planul de afaceri, nu s]nt
]ndeplinite cu 4,3%, adic[ cu 322 260 lei.
Veniturile din v]nzarea produselor ocup[
ponderea cea mai important[ ]n volumul
v]nz[rilor nete, dar acestea s]nt sub nivelul
prev[zut cu 743 450 lei, respectiv 12,9%.
Aceast[ diminuare este cauzat[ de cre=terea
peste plan a stocurilor produselor finite nerea-
lizate din cauza sc[derii cererii solvabile a
cump[r[torilor poten\iali, apari\ia pe pia\[ a
produselor noi etc. }n acela=i timp majorarea
volumului produc\iei fabricate =i a pre\urilor
de v]nzare a influen\at favorabil modificarea
volumului venitului din v]nz[ri.
Gradul de folosire a capacit[\ii de pro-
numai 71,3%, adic[ ]ntreprinderea “Efect” are
rezerve considerabile de sporire a volumului
produc\iei fabricate.
E de men\ionat c[ mai mult de jum[tate
din produc\ia fabricat[ este destinat[ expor-
tului ]n \[rile C.S.I., de aceea ]n planul de
afaceri venitul din v]nz[ri ob\inut din export
constituie 55%. }ns[, ]n leg[tur[ cu criza
financiar[ din \[rile C.S.I., volumul exportului
s-a mic=orat cu 810 480 lei =i a alc[tuit 47%
din volumul veniturilor din v]nz[ri.
Analiza profitului
}n perioada raportat[ ]ntreprinderea a
ob\inut un profit brut ]n sum[ de 1719,8 mii
lei, ceea ce cu 260,8 mii lei nu atinge nivelul
prev[zut ]n planul de afaceri.

4/1999 Contabilitate =i audit

 √Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
Asupra profitului brut au influen\at negativ
urm[torii factori:
z ne]ndeplinirea prevederilor planului de
afaceri privind volumul v]nz[rilor cu 4,3% a
condi\ionat reducerea profitului real, ]n com-
para\ie cu cel programat, cu 85,2 mii lei;
z la cererea consumatorilor ]n perioada
raportat[ au avut loc schimb[ri ]n structura
v]nz[rilor (s-a m[rit ponderea produselor
=i m[rfurilor cu rata rentabilit[\ii mai mic[)
ce a dus la sc[derea profitului cu 155,1
mii lei;
z ]n condi\iile cre=terii costului v]nz[rilor
(din cauza scumpirii resurselor consumate)
29
profitul ]ntreprinderii s-a mic=orat cu 79,8
mii lei.
Influen\a negativ[ a factorilor nominaliza\i
a fost par\ial diminuat[ din cauza major[rii
pre\urilor pentru produsele v]ndute =i serviciile
acordate. Datorit[ acestui factor profitul brut
a crescut cu 59,3 mii lei.
Conform rezultatelor ob\inute ]n 1998
m[rimea profitului din activitatea opera\ional[
a constituit 1015,7 mii lei, ceea ce reprezint[
o reducere cu 521,9 mii lei fa\[ de nivelul
programat ]n planul de afaceri. Cauzele care
au provocat aceast[ sc[dere s]nt prezentate
]n tabelul 2.

Tabelul 2
Analiza profitului din activitatea opera\ional[
(mii lei)
Nr. Prev[zut Ob\inut real Influen\a
Indicatori Abaterea, ±
crt. ]n planul de afaceri ]n 1998 asupra profitului

1. Profit brut 1980,6 1719,8 -260,8 -260,8

2. Alte venituri opera\ionale 507,0 541,4 ¢34,4 ¢34,4
3. Cheltuieli comerciale 270,9 379,4 ¢108,5 -108,5
4. Cheltuieli generale =i administrative 597,8 732,1 ¢134,3 -134,3
5. Alte cheltuieli opera\ionale 81,3 134,0 ¢52,7 -52,7
6. Profit din activitatea opera\ional[ 1537,6 1015,7 -521,9 x

Datele din tabel atest[ c[ asupra profitului
din activitatea opera\ional[ cea mai mare in-
fluen\[ a exercitat sc[derea profitului brut. De
asemenea a influen\at negativ =i dep[=irea
nivelului programat pentru cheltuielile comer-
ciale, generale =i administrative, alte cheltuieli
opera\ionale. Majorarea acestor cheltuieli a avut
loc, ]n fond, din cauza cre=terii tarifelor de
transport =i pl[\ii pentru resursele energetice.
Ca concluzie general[ poate fi men\ionat
faptul c[ infla\ia pre\urilor pentru materiale =i
alte resurse consumate dep[=e=te cre=terea
pre\urilor pentru produc\ia, m[rfurile =i servi-
ciile ]ntreprinderii, ceea ce duce la sc[derea
profitului.
}n perioada raportat[ ]ntreprinderea a
ob\inut rezultate financiare =i din alte feluri
de activit[\i. M[rimea acestor rezultate =i
contribu\ia lor la formarea profitului p]n[ la
impozitare s]nt prezentate ]n tabelul 3.

Tabelul 3
Structura profitului p]n[ la impozitare
Nr. Prev[zut ]n planul de afaceri Ob\inut real ]n 1998
crt. Ålementele componente ale profitului
suma, mii lei ponderea,% suma, mii lei ponderea,%
1. Profitul din activitatea opera\ional[ 1537,6 99,9 1015,7 101,5
2. Rezultatul din activitatea de investi\ii -2,7 -0,2 3,9 0,4
3. Rentabilitatea activit[\ii financiare 5,0 0,3 -18,8 -1,9
4. Profitul p]n[ la impozitare 1539,9 100,0 1000,8 100,0

Din datele prezentate ]n tabel rezult[ c[
profitul p]n[ la impozitare efectiv ob\inut ]n
sum[ de 1000,8 mii lei a fost format pe seama
rezultatelor financiare din activitatea ope-
ra\ional[. Vom remarca c[ ]ntreprinderea a
programat rezultate negative legate de scoa-
terea din func\iune a mijloacelor fixe complet
uzate. Totodat[ datorit[ comercializ[rii utila-
jului neutilizat la un pre\ favorabil ]ntreprin-
derea a acoperit aceste pierderi =i a ob\inut

4/1999 Contabilitate =i audit

 Raportul financiar anual
un profit din activitatea de investi\ii ]n sum[
de 3,9 mii lei.
Rezultatele negative din activitatea finan-
ciar[ se explic[ prin faptul c[ ]n anul 1998 a
fost trecut[ la cheltuieli suma avansului pe
termen lung acordat anterior organiza\iei de
construc\ii =i nereclamat ]n termenele stabilite.
Totodat[ ]n perioada raportat[ din cauza
contragentului n-a fost executat contractul
privind arenda finan\at[ a activelor pe termen
lung.
Din suma total[ a profitului ob\inut de
]ntreprindere ]n 1998 26% sau 19,7 mii lei au
fost calcula\i spre transferare ]n buget. Suma
profitului impozabil (813,2 mii lei) deviaz[ de
la rezultatul financiar contabil (1000,8 mii lei)
din cauza unui =ir de diferen\e permanente =i
temporare: trecerea de la metoda de cas[ la
metoda de calcul, devierea metodelor de
calculare a uzurii mijloacelor fixe ]n eviden\a
financiar[ =i fiscal[ etc.
La momentul ]ntocmirii rapoartelor finan-
30
ciare pentru anul 1998 nu a fost luat[ decizia
adun[rii generale a ac\ionarilor ]ntreprinderii
privind repartizarea profitului. Convocarea
adun[rii a fost prev[zut[ pentru luna aprilie
1999.
Analiza general[
a structurii activelor
Datele din bilan\ul contabil indic[ c[ totalul
patrimoniului a crescut ]n perioada raportat[
cu 5,55%, ceea ce reprezint[ un spor absolut
de 950,3 mii lei. Evolu\ia activelor dep[=e=te
ritmul de cre=tere a v]nz[rilor nete (103,7%),
ceea ce denot[ un grad mai sc[zut al eficien\ei
utiliz[rii patrimoniului ]ntreprinderii.
Sporirea activelor ]n anul 1998 s-a datorat
cre=terii cu 6,17% a activelor pe termen lung
]n condi\iile cre=terii cu 4,9% a activelor
curente. Aceste ritmuri diferite au contribuit
la modificarea structurii patrimoniului ]ntrep-
rinderii. Schimb[rile survenite ]n structura
activelor s]nt prezentate ]n tabelul 4.

Tabelul 4
Componen\a =i structura patrimoniului ]ntreprinderii

Nr. Existente la 31.12.97 Existente la 31.12.98

crt. Ñategorii de active
suma, mii lei ponderea,% suma, mii lei ponderea,%

1. Active pe termen lung, inclusiv: 8851,3 51,7 9397,1 52,0

1.1. Active nemateriale la valoarea de bilan\ 1,2 0,0 2,2 0,0
1.2. Active materiale pe termen lung, 8632,4 50,5 9146,2 50,6
din care:
1.2.1. Active materiale ]n curs de execu\ie 573,3 3,4 611,9 3,4
1.2.2. Mijloace fixe la valoarea de bilan\ 8059,1 47,1 8534,3 47,2
1.3. Active financiare pe termen lung 217,7 1,2 248,7 1,4
2. Active curente, inclusiv: 8258,3 48,3 8662,8 48,0
2.1. Stocuri de m[rfuri =i materiale 7403,4 43,3 7421,7 41,1
2.2. Crean\e pe termen scurt 813,7 4,8 1230,7 6,82
2.3. Mijloace b[ne=ti 21,8 0,1 8,4 0,05
2.4. Alte active pe termen scurt 19,4 0,1 2,3 0,0
Total activ 17109,6 100,0 18059,9 100,0

Din datele prezentate ]n tabel se constat[
cre=terea nivelului de imobilizare a activelor
de la 51,5% la 52%. Aceast[ tendin\[ se consi-
der[ negativ[ ]n condi\iile unui grad sc[zut
de utilizare a capacit[\ilor de produc\ie exis-
tente (71,3%). Situa\ia se explic[ prin pro-
curarea utilajului necesar pentru ]nsu=irea unui
fel nou de produs =i prin re\ineri la v]nzarea
utilajelor neutilizate.
Structura activelor ]ntreprinderii se carac-
terizeaz[ prin rata ridicat[ a patrimoniului cu
destina\ie de produc\ie. Astfel, ponderea
mijloacelor fixe =i stocurilor de m[rfuri
=i materiale constituie circa 90% ]n suma total[
a activelor. }n afar[ de aceasta, s-a ivit
o tendin\[ pozitiv[ de cre=tere a compozi-
\iei tehnice. Raportul ]ntre mijloacele fixe =i
activele circulante a crescut de la 0,98 la 0,99
ca urmare a cre=terii parcului de utilaj dis-
ponibil.

4/1999 Contabilitate =i audit

 √Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
Analiza activelor pe termen lung
O examinare mai detaliat[ a imobiliz[rilor
ofer[ posibilitatea de a formula concluzia c[
ponderea cea mai mare (circa 90 la sut[) ]n
componen\a lor revine mijloacelor fixe. Tot-
odat[ se observ[ cre=terea m[rimii absolute =i
relative a acestei grupe patrimoniale ]n suma
total[ a activelor, ce se explic[ prin ritmul
destul de ]nalt al re]nnoirii mijloacelor fixe. }n
cadrul mijloacelor fixe existente la sf]r=itul
perioadei 9% reprezint[ obiecte noi.
Accelerarea procesului de re]nnoire ac\io-
neaz[ pozitiv din punct de vedere al integrit[\ii
=i calit[\ii poten\ialului tehnic disponibil. Astfel,
]n anul 1998 a sc[zut coeficientul de uzur[ a
mijloacelor fixe de la 47,4% la ]nceputul anului
la 46,6% la sf]r=itul anului. }n cursul perioadei
raportate au fost ]ntreprinse m[suri ]n vederea
v]nz[rii mijloacelor fixe neutilizate =i conti-
nu[rii procesului de construc\ie a sec\iei de
produc\ie noi, ce va contribui ]n viitor la
dezvoltarea poten\ialului tehnic.
Compararea coeficientului indicat de re]n-
noire a mijloacelor fixe cu rata medie de
acumulare a uzurii (6,7%) denot[ c[ ]ntrep-
rinderea a utilizat integral sursele proprii,
destinate re]nnoirii poten\ialului tehnic.
Investirea resurselor financiare ]n const-
ruc\ii a condi\ionat men\inerea cotei activelor
materiale ]n curs de execu\ie ]n suma total[ a
patrimoniului la nivelul de 3,4 la sut[. }n pe-
rioada raportat[ ]ntreprinderea a ob\inut divi-
dende sub form[ de ac\iuni de la emiten\i, ]n
capitalul statutar al c[rora aceasta de\ine cota.
Ca rezultat, ]n componen\a patrimoniului a
crescut ponderea activelor financiare pe ter-
men lung.
Analiza activelor curente
Datele din tabelul 4 reflect[ o cre=tere a
activelor curente cu 4,9% ca volum valoric =i
o reducere cu 0,3% ca pondere.
Un aspect pozitiv ce caracterizeaz[ mo-
dific[rile ]n structura activelor curente ]l
Tabelul 5
Calculul patrimoniului net
Nr. crt. Indicatori
1. Total active
2. Datorii pe termen lung
3. Datorii pe termen scurt
4. Active nete (patrimoniul net)
4/1999 Contabilitate =i audit
31
constituie faptul c[ ]n condi\iile cre=terii
v]nz[rilor nete cu 3,7% suma mijloacelor
plasate ]n stocurile de m[rfuri =i materiale a
crescut numai cu 0,2%. Ca rezultat, datele
bilan\ului contabil denot[ o sc[dere a ratei
stocurilor ]n suma activelor de la 43,3% la
41,1%, iar ]n suma activelor curente - de la
89,6% la 85,7%, ceea ce contribuie la accele-
rarea rota\iei activelor.
Totodat[ se remarc[ o cre=tere consi-
derabil[ a ratei crean\elor. Ponderea decon-
t[rilor cu debitorii ]n suma activelor curente a
crescut pe parcursul anului 1998 de la 9,8% la
14,2%. Aceasta ]nseamn[ c[ ]n condi\iile
nerespect[rii disciplinei de plat[ din partea
clien\ilor efortul depus de ]ntreprindere pri-
vind colectarea datoriilor nu poate fi considerat
ca suficient.
Analiza mai detaliat[ a crean\elor existente
la data raportat[ denot[ urm[toarele momente:
]n func\ie de expirarea termenului de achitare
23% din decont[rile cu debitorii reprezint[
datoriile ]nt]rziate la ]ncasare. }n afar[ de
decont[rile cu termenul expirat ]n componen\a
crean\elor figureaz[ =i alte datorii nenormale
(221 mil. lei) cota c[rora atinge 18%. Cre=terea
ponderii decont[rilor nejustificate reflect[ o
deteriorare a soldului crean\elor =i condi-
\ioneaz[ ]ncetinirea vitezei de rota\ie a mij-
loacelor circulante.
}n perioada raportat[ s-a mic=orat m[rimea
absolut[ =i relativ[ a celor mai mobile active
circulante. Deci, se constat[ o sc[dere a cotei
mijloacelor b[ne=ti ]n suma activelor curente
de la 0,26% la 0,1%. }n raport cu suma total[ a
patrimoniului ]ntreprinderii cota mijloacelor
b[ne=ti devine aproape egal[ cu 0, ceea ce
influen\eaz[ negativ lichiditatea bilan\ului
contabil.
Analiza activelor nete
Evolu\ia patrimoniului, format pe seama
surselor proprii de finan\are, este prezentat[
]n tabelul 5.
(mii lei)
La 31.12.97 La 31.12.98 Modificarea, ±
17109,6 18059,9 ¢950,3
2994,8 2995,4 ¢0,6
3195,0 3476,2 ¢281,2
10919,8 11588,3 ¢668,5
 Raportul financiar anual 32
Din datele prezentate ]n tabel se constat[ o Analiza activelor
cre=tere a activelor nete ]n perioada raportat[ curente nete
cu 668,5 mii lei, ceea ce reprezint[ un spor relativ Analiza situa\iei patrimoniale ]n mod con-
de 6,1% ]n compara\ie cu ]nceputul anului. In- secvent se completeaz[ cu aprecierea asigur[rii
dicatorul prezentat reflect[ capacitatea ]ntrep- ]ntreprinderii cu mijloace circulante proprii,
rinderii “Efect” de a face fa\[ obliga\iilor asumate. efectuat[ ]n tabelul 6.

Tabelul 6
Aprecierea asigur[rii ]ntreprinderii cu active curente nete
(mii lei)
Nr. crt. Indicatori La 31.12.97 La 31.12.98 Modificarea, ±

1. Active curente 8258,3 8662,8 ¢404,5

2. Datorii pe termen scurt 3195,0 3476,2 ¢281,2
3. Active curente nete 5063,3 5186,6 ¢123,3
4. Normativul activelor curente nete prev[zut ]n planul de afaceri 4800,0 5200,0 ¢400,0
5. Excedent (¢), deficit (-) de active curente nete ¢263,3 -13,4 276,7

Din datele prezentate ]n tabel se observ[
c[ la ]ntreprinderea “Efect” s-a ]nregistrat un
excedent de active curente nete la ]nceputul
perioadei raportate =i un deficit la finele anului,
ceea ce poate crea dificult[\i la realizarea
procesului normal de activitate. Deficitul
de active circulante nete este condi\ionat de
plasarea mijloacelor circulante proprii pentru
construc\ii peste nivelul prev[zut ]n planul
de afaceri.
Analiza general[ a structurii
surselor de finan\are a activelor
}n cursul anului 1998 au avut loc modific[ri
]n structura surselor de finan\are a patrimoniului
]ntreprinderii, care s]nt generalizate ]n tabelul 7.

Tabelul 7
Componen\a =i structura surselor de finan\are a activelor ]ntreprinderii ìEfectî
La 31.12.97 La 31.12.98
Nr. crt. Categorii de surse de finan\are
suma, mii lei ponderea,% suma, mii lei ponderea,%

1. Capital propriu 10919,8 63,8 11588,3 64,2

2. Datorii pe termen lung 2994,8 17,5 2995,4 16,6
3. Capital permanent (1¢2) 13914,6 81,3 14583,7 80,8
4. Datorii pe termen scurt 3195,0 18,7 3476,2 19,2
5. Total pasiv (3¢4) 17109,6 100,0 18059,9 100,0

Din datele prezentate ]n tabel se constat[
un grad de autofinan\are (de autonomie) foarte
]nalt, care asigur[ interesele financiare ale
proprietarilor =i creditorilor. Ponderea mijloa-
celor proprii ]n suma total[ a surselor de
finan\are at]t la ]nceputul (63,8%), c]t =i la sf]r-
=itul perioadei raportate (64,2%) corespunde
nivelului de siguran\[ (50%).
}n dinamic[ se observ[ o sc[dere ne]n-
semnat[ a mijloacelor ]mprumutate ]n favoarea
surselor proprii.
Analiza capitalului propriu
Datele din bilan\ul contabil denot[ faptul
c[ m[rimea capitalului propriu al ]ntreprinderii
“Efect” a sporit ]n anul 1998 cu 6,1% fa\[ de
]nceputul perioadei. Cota cea mai mare ]n
componen\a surselor proprii de finan\are ]i
revine capitalului statutar, suma c[ruia la
]ntreprinderea “Efect” corespunde cerin\elor
legisla\iei stabilite pentru societ[\ile pe ac\iuni
de tip deschis referitor la m[rimea minim[
admisibil[ a capitalului statutar – 20 mii lei.
Este de men\ionat faptul c[ nivelul de
achitare a capitalului statutar (100%) =i gradul
de retragere a lui (0%) demonstreaz[ situa\ia
cea mai favorabil[ din punctul de vedere al
stabilit[\ii financiare.
Calculele efectuate ]n nota explicativ[ =i
datele din bilan\ul contabil atest[ c[ valoarea

4/1999 Contabilitate =i audit

 √Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ
activelor nete la ]nceputul =i sf]r=itul perioadei
raportate (respectiv 10919,8 =i 11588,3 mii lei)
dep[=e=te m[rimea capitalului statutar (2109,4
mii lei), ceea ce corespunde cerin\elor le-
gisla\iei ]n vigoare privind societ[\ile pe ac-
\iuni.
}n structura capitalului statutar al ]ntrep-
rinderii “Efect” predomin[ ac\iunile ordinare
(simple), cota ac\iunilor preferen\iale fiind
ne]nsemnat[ – 8%. }n perioada raportat[ ca =i
]n anii preceden\i ]ntreprinderea “Efect” n-a
recurs la atragerea surselor ]mprumutate prin
emiterea obliga\iunilor.
Analiza surselor ]mprumutate
}n cursul anului 1998 au survenit anumite
schimb[ri ]n componen\a surselor ]mpru-
mutate de ]ntreprinderea “Efect”. De exemplu,
conform datelor din tabelul 7 se observ[ c[ a
sc[zut rata de atragere pe termen lung a
mijloacelor ]mprumutate. A=adar, cota dato-
riilor pe termen lung ]n suma total[ a datoriilor
a sc[zut de la 48,4% la 46,3% ]n favoarea
Analiza lichidit[\ii
Tabelul 8
Calculul coeficien\ilor lichidit[\ii
La finele perioadei de gestiune
curente (31.12.98)
Coeficientul lichidit[\ii absolute 8 432
—————— ¡ 0,002
3 476 150
Coeficientul lichidit[\ii intermediare 8 432 ¢ 1 230 660
——————————— ¡ 0,36
3 476 150
Coeficientul lichidit[\ii totale 866 270
—————— ¡ 2,49
3 476 150
Nivelul coeficientului lichidit[\ii absolute
arat[ c[ la ]nceputul perioadei ]ntreprinderea
“Efect”, dispun]nd de resurse b[ne=ti, a fost
capabil[ s[-=i achite numai 0,7% din datoriile
pe termen scurt, iar la finele anului nivelul
acestui coeficient s-a mic=orat ajung]nd la 0,2%.
Aceste valori s]nt mult mai mici dec]t nivelul
optim al coeficientului analizat (0,2) =i indic[
incapacitatea ]ntreprinderii de a-=i achita
datoriile, dispun]nd numai de resurse b[ne=ti.
Dac[ sc[derea m[rimii coeficientului de
lichiditate absolut[ ]n perioada raportat[ se
explic[ printr-o cre=tere mai rapid[ a datoriilor
fa\[ de mijloacele b[ne=ti, sporirea coefi-
cientului intermediar de achitare de 1,38 ori
(0,36 : 0,26) a fost condi\ionat[ de cre=terea
mijloacelor ]n decont[rile cu debitorii. Valoarea
4/1999 Contabilitate =i audit
33
]mprumuturilor pe termen scurt. Tendin\a
nominalizat[ a contribuit la sc[derea ponderii
capitalului permanent.
Datele din bilan\ul contabil atest[ c[ ]n
perioada raportat[ ponderea creditelor bancare
]n suma mijloacelor ]mprumutate a sc[zut cu
1,5%, totodat[ aceasta r[m]n]nd totu=i destul
de mare (40 la sut[).
Rata de ]ndatorare pe termen lung fa\[ de
capitalul permanent arat[ c[ gradul acestui
coeficient la ]nceputul perioadei (21,5%) =i la
sf]r=itul anului (20,5%) n-a dep[=it nivelul de
siguran\[ (30%). Aceasta ]nseamn[ c[ la ]ntrep-
rindere nu exist[ riscul de a nimeri sub in-
fluen\[ extern[, necontrolat[ de conducerea
firmei =i proprietarii ei.
}n cursul anului 1998 ]ntreprinderea “Efect”
n-a admis cazuri de nerambursare a creditelor
sau neachitare a dob]nzii pentru surse ]mpru-
mutate. Cu alte cuvinte, volumul creditelor
contractate ]n perioada raportat[ nu dep[=e=te
posibilit[\ile ]ntreprinderii de a-=i achita obli-
ga\iile de plat[ fa\[ de creditori.
La finele perioadei de gestiune M[rimea
precedente (31.12.97) optim[
21 771
—————— ¡ 0,007 > 0,2
3 194 985
21 771 ¢ 813 730
—————————— ¡ 0,26 > 0,7
3 194 985
8 258 350
—————— ¡ 2,58 >2
3 194 985
acestui indicator arat[ c[, mobiliz]nd mijloacele
b[ne=ti =i crean\ele, ]ntreprinderea este capabil[
s[ achite respectiv 26% =i 36% din datoriile
sale pe termen scurt. }ns[, indiferent de cre=te-
rea esen\ial[ a acestui indicator, valoarea lui
este mult mai mic[ dec]t nivelul optim (0,7).
}n asemenea condi\ii ]ntreprinderea nu poate
conta s[ primeasc[ un credit comercial pe
termen scurt, deoarece acordarea creditelor
presupune un mare risc financiar pentru cre-
ditori.
Valorile coeficientului total de achitare arat[
c[ ]ntreprinderea at]t la ]nceputul, c]t =i la
sf]r=itul perioadei raportate este capabil[ s[-=i
achite datoriile sale numai mobiliz]nd toate
activele curente, inclusiv cele materiale. }n acest
caz solvabilitatea ]ntreprinderii este asigurat[.
 Raportul financiar anual
Lu]nd ]n considera\ie c[ nivelul real al
acestui coeficient este cu mult mai ]nalt dec]t
cel cerut (2,0), de=i a avut loc sc[derea m[rimii
coeficientului de achitare total[ de la 2,58 p]n[
la 2,49, investitorii poten\iali nu vor risca s[-=i
investeasc[ mijloacele financiare libere pentru
a procura ac\iunile ]ntreprinderii, deoarece
dep[=irea m[rimii coeficientului analizat sem-
nific[ existen\a la ]ntreprinderea analizat[ a
structurii nera\ionale a activelor ]ntreprinderii
=i apare riscul de a transforma investi\iile
financiare plasate ]n mijloace “]nghe\ate”.
Analiza fluxurilor b[ne=ti
}n anul de gestiune pl[\ile nete de mijloace
b[ne=ti din activitatea economico-financiar[ au
constituit 13 627 lei. Totodat[ ]ncas[rile de
mijloace b[ne=ti rezultate din activitatea opera-
\ional[ au dep[=it pl[\ile =i ]ncas[rile nete =i
au constituit 588 278 lei, fiind un rezultat
pozitiv pentru ]ntreprindere. }ncas[rile nete
ale mijloacelor b[ne=ti din activitatea opera-
\ional[ au permis rambursarea creditelor =i
]mprumuturilor primite anterior (130 000 lei)
=i procurarea utilajului nou.
Fluxul mijloacelor b[ne=ti din activitatea
34
de investi\ii m[rturise=te despre faptul c[
administra\ia ]ntreprinderii analizate promo-
veaz[ o politic[ de ]nnoire a mijloacelor fixe:
pentru procurarea activelor pe termen lung
s-a pl[tit peste 610 000 lei. M[rimea coefi-
cientului suficien\ei fluxurilor b[ne=ti consti-
tuie 0,81. Aceasta arat[ c[ ]n decursul perioadei
raportate nu erau suficiente mijloacele b[ne=ti
primite de ]ntreprinderea analizat[ din acti-
vitatea opera\ional[ pentru procurarea utila-
jului, cre=terea stocurilor =i plata dividendelor.
Deficitul de mijloace b[ne=ti a fost acoperit
cu credite noi.
}n anul 1998 m[rimea coeficientului de
reinvestire a mijloacelor b[ne=ti este egal[ cu
2,97%. Lu]nd ]n considerare faptul c[ valoarea
coeficientului ]n m[rime de 8-10% se consider[
satisf[c[toare, ]ntreprinderea analizat[ trebuie
s[ caute rezerve de sporire a afluxurilor de
mijloace b[ne=ti din activitatea de baz[.
Analiza rota\iei activelor
Indicatorii utiliz[rii activelor reprezint[
o caracteristic[ important[ a eficien\ei utiliz[-
rii poten\ialului financiar al ]ntreprinderii (ta-
belul 9).

Tabelul 9
Calculul coeficien\ilor utiliz[rii eficiente a activelor

Nr. crt. Indicatori Anul curent 1998 Anul precedent 1997

1. Volumul v]nz[rilor, mii lei 7172, 1 6913, 8

2. Valoarea medie a activelor, mii lei 17584, 7 17727, 7
3. Num[rul de rota\ii al activelor (rd. 1 : rd. 2) 0,408 0,390
4. Valoarea medie a mijloacelor fixe, mii lei 8889, 3 8588, 6
5. Coeficientul exploat[rii mijloacelor fixe (num[rul de rota\ii al mijloacelor fixe)
(rd.1 : rd.4) 0,807 0,805
6. Valoarea medie a activelor curente, mii lei 8460,6 8124,3
7. Num[rul de rota\ii al activelor curente (rd.1 : rd.6) 0,848 0,851
8. Costul v]nz[rilor, mii lei 5452,3 5382,9
9. Valoarea medie a stocurilor de m[rfuri =i materiale, mii lei 412,4 6173,1
10. Num[rul de rota\ii al stocurilor de m[rfuri =i materiale (rd.8 : rd.9) 0,735 0,872
11. Valoarea medie a crean\elor, mii lei 1022,2 934,3
12. Num[rul de rota\ii al crean\elor (rd.1 : rd. 11) 7,016 7,4
13. Durata de rota\ie a crean\elor, zile (360 : rd.12) 51,31 48,65

Modificarea num[rului de rota\ii al acti-
velor semnific[ c[ la ]ntreprindere a avut loc
accelerarea duratei de rota\ie a lor: num[rul
de rota\ii a crescut de la 0,390 ]n anul pre-
cedent p]n[ la 0,408 ]n anul raportat.
De=i se ]nregistreaz[ o sporire a num[rului
de rota\ii, valorile lor s]nt foarte mici. Din ta-
belul 9 rezult[ c[ factorul de baz[ care a con-
di\ionat nivelul sc[zut al eficien\ei utiliz[rii ac-
tivelor este ]ncetinirea duratei de rota\ie a acti-
velor curente,care a fost cauzat[ at]t de redu-
cerea num[rului de rota\ii al stocurilor, c]t =i
de cre=terea perioadei de ]ncasare a crean\elor.
Num[rul de rota\ii al crean\elor este mai mic
dec]t nivelul atins ]n anul precedent. Aceasta
demonstreaz[ c[ politica ]ntreprinderii nu este

4/1999 Contabilitate =i audit

 √Ó‰Ó‚ÓÈ ÙË̇ÌÒÓ‚˚È ÓÚ˜ÂÚ 35
suficient strict[ fa\[ de debitori =i c[ este ne- Analiza
cesar a utiliza pe viitor politica v]nz[rilor cu rentabilit[\ii
acordarea unor reduceri cump[r[torilor =i be- Indicatorii de baz[ care caracterizeaz[
neficiarilor, cu condi\ia achit[rii la termenul eficien\a activit[\ii ]ntreprinderii ]n perioada
stabilit ]n contract. raportat[ s]nt prezenta\i ]n tabelul 10.

Tabelul 10
Calculul coeficien\ilor rentabilit[\ii

Nr. crt. Indicatori Anul curent 1998 Anul precedent 1997

1. V]nz[ri nete, mii lei 7172,1 6913,8

2. Profitul brut, mii lei 1719,8 1530,9
3. Rezultatul din activitatea opera\ional[, mii lei 1015,7 957,6
4. Profitul perioadei de gestiune p]n[ la impozitare, mii lei 1000,8 959,1
5. Profitul net, mii lei 740,6 7567,0
6. Valoarea medie a activelor, mii lei 17584,8 17727,7
7. Valoarea medie a capitalului propriu, mii lei 11254,1 10907,7
8. Num[rul mediu al ac\iunilor (5 lei - valoarea nominal[) 421 882 421 882
9. Rata profitului brut, % (rd.2 : rd.1) x 100 23,98 22,14
10. Rata profitului opera\ional,% (rd.3 : rd.1) x 100 14,16 13,85
11. Rata rentabilit[\ii economice a activelor,% (rd.4 : rd.6) x 100 5,69 5,41

12. Rata rentabilit[\ii activelor (rd.5 : rd.6) x 100 4,21 4,27

13. Rata rentabilit[\ii financiare (rd.5 : rd.7) 6,58 6,94
14. Profitul net la o ac\iune (rd.5 : rd.7), lei 1,75 1,79

}n perioada de baz[ s-au pronun\at clar
dou[ tendin\e: pe de o parte, s-au majorat
rata profitului brut, rata profitului opera\ional
=i rata rentabilit[\ii economice, pe de alt[
parte, s-a produs o reducere a rentabilit[\ii
financiare, ceea ce m[rturise=te despre majo-
rarea profitabilit[\ii produc\iei fabricate, ]m-
bun[t[\irea utiliz[rii activelor =i cre=terea pre-
siunii fiscale.
Astfel, ]n anul de gestiune din fiecare leu
de v]nz[ri s-au ob\inut 23,98 bani profit brut
fa\[ de 22,14 bani – ]n anul precedent, ceea
ce vorbe=te despre reducerea relativ[ a costului
v]nz[rilor. Dac[ vom examina profitul din
activitatea opera\ional[, acesta de asemenea
a crescut la fiecare leu de v]nz[ri de la 13,85
la 14,16 bani, ceea ce m[rturise=te despre
cre=terea profitabilit[\ii produc\iei fabricate.
Datorit[ major[rii profitabilit[\ii produc\iei,
precum =i acceler[rii circula\iei activelor, a
crescut rentabilitatea economic[ de la 5,41%
la 5,69%, adic[ fiecare leu depus ]n active a
adus ]ntreprinderii ]n anul de gestiune 5,69
bani profit p]n[ la impozitare. De=i rentabi-
litatea economic[ s-a majorat, trebuie de men-
\ionat c[ nivelul acesteia nu este mare =i ]ntrep-
rinderea trebuie s[ g[seasc[ rezervele de
majorare a profitabilit[\ii produc\iei =i de acce-
lerare a circula\iei activelor.
Treze=te ]ngrijorare mic=orarea m[rimii
profitului net care, la r]ndul s[u, a condus la
sc[derea rentabilit[\ii financiare. Astfel, dac[
]n anul precedent fiecare leu de mijloace
proprii a c]=tigat 6,94 bani de profit net, ]n
anul de gestiune – 6,58 bani.
Lu]nd ]n considerare dependen\a existent[
a nivelului rentabilit[\ii financiare de m[rimea
“presiunii fiscale”, rentabilit[\ii economice =i
raportului tuturor mijloacelor fa\[ de cele
proprii se poate constata c[ ]n anul de gestiune
eficien\a mijloacelor proprii s-a redus, ]n
primul r]nd, din cauza intensific[rii presiunii
fiscale, cota profitului net ]n profitul p]n[ la
impozitare mic=or]ndu-se cu 4,9% (de la 78,9
la 74), iar, ]n al doilea r]nd, pe seama dimi-
nu[rii indicatorului “p]rghiei financiare”, adic[
a corela\iei ]ntre mijloacele ]mprumutate =i cele
proprii. 

4/1999 Contabilitate =i audit