P. 1
Migratia Internationala a Fortei de Munca

Migratia Internationala a Fortei de Munca

|Views: 400|Likes:
Published by maramiru

More info:

Published by: maramiru on Jan 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/08/2013

pdf

text

original

Migratia internationala a fortei de munca trebuie este buna ori rea?

Ce este mai bine : o familie întregita dar caracterizata de certuri continue din cauza lipsei banilor sau o familie temporar despartita, dar care crede ca visele mai pot deveni realitate? Ca orice dilema, se nasc mai multe întrebari : Ce ma bucura mai tare satisfactia de a avea ceva mai multi bani în portofel si de a duce un trai mai bun sau satisfactia de a avea niste copii, respectiv parinti, în adevaratul sens al cuvântului, pentru care cuvântul parinte sau copil contine si notiunea de afectiune reciproca. Prefer sa ma bucur de privirile invidioase ale oamenilor când conduc o masinuta de fite sau sa ma bucur de un copil care stie cum este sa te poti baza pe sprijinul tatalui sau al mamei într-o situatie dificila, când toti “prietenii” îti ofera eschiva ? Fenomenul migratiei fortei de munca prezinta o serie de aspecte pozitive dar, implicit, si multe negative. Pusa în situatia de o hotarî daca sa opteze pentru o slujba platita “bine” în strainatate, dar fara familie lânga ea, si o slujba platita “prost” acasa, în mintea persoanei apare o serie de dileme. Daca pleaca în strainatate pentru o perioada destul de mare, îi poate oferi copilului si familiei un trai mai bun, cu ceva “rasfaturi”, cu o scoala mai buna, cu o vacanta decenta, va putea pune bazele unei mici afaceri “de familie” care sa le asigure un viitor bun. Dar oare copilul care nu a beneficiat de afectiunea, sfaturile, sprijinul ambilor parinti mai poate deveni un om “adevarat”, care sa înteleaga ce e bine si ce e rau, care sa poata întemeia o familie 24524r179y , sa pretuiasca o carte buna sau viitorul sau se va limita la niste prafuri, sau mai rau.

Daca alege slujba de acasa, îsi obliga copilul sa mearga la o scoala “infecta” din toate punctele de vedere, care îsi desfasoara activitatea în mod formal. Cu mijloacele financiare de care dispune acasa nu poate oferi copilului accesul la un curs bun, la o carte buna, un calcular cu conexiune la internet. si acesta este doar începutul. Sa presupunem ca, dupa multe sacrificii, parintele reuseste sa asigure copilului participarea la o scoala “cum trebuie”. Dar, cum va face fata copilul nike-urilor, adidas-urilor colegilor, telefoanelor tot mai “bengoase” care stiu sa faca lucruri pe care micutul posesor le va descoperi abia peste mai multi anisori? Lucrurile continua. Copilul devine acum adolescent. A crescut cu parintii lânga el, dar acum a venit vremea sa iasa cu colegii la un suc, la o prajitura, scuze, la un Big Mac si cartofi prajiti. Hmmm..., ar vrea sa mearga, dar un obstacol îl loveste frontal, buzunarul. Lucrurile se complica si mai rau. Vrea sa iasa cu o fata, numai ca intervin multe situatii jenante. Fata nu vrea sa fie „scoasa în oras” pe jos sau cu tramvaiul, vrea sa fie admirata dintr-o masinuta, daca decapotabila chiar nu se poate. si nu vrea sa mearga în parc, vrea sa bea un „cico” la mall, în cel mai fericit caz. Dar problemele nu se opresc. Se apropie ziua onomastica sau o alta sarbatoare, si tânarul trebuie sa „se prezinte” cu un cadou. O vorba dintre blocuri spune asa : „ nu dai, nu ai !”. Pai un buchetel de ghiocei, de 1 Martie, nu mai are demult niciun farmec, poate o sticluta de parfum de 30 ml sa îmbunatateasca situatia. si atunci, ce e mai bine pentru copilul sau? Sa creasca alaturi de parinti dar sa aiba parte numai de situatii dificile, sau sa nu aiba parinti câtiva ani, dar sa poata zâmbi „jmechereste” la stop? Oare niste bani pot cumpara bucuria sarbatoririi zilei onomastice împreuna cu parintii, fratii si surorile ori luarea mesei cu ei ?

doar din perspectiva interesului national. însa. În Uniunea Europeana. Aparent. ca reglementarile existente trebuie perfectionate în permanenta si adaptate la evolutia migratiei. cât si în cea importatoare. Libera circulatie a persoanelor – principiu fundamental al Uniunii Europene – nu ar fi posibila daca nu s-ar asigura drepturile de securitate sociala ale lucratorilor migranti si ale familiilor acestora. acest fenomen nu ar necesita masuri speciale privind securitatea sociala la nivel national. Realitatea a demonstrat. eventual. cu tot la fel de multe dileme. Perspectiva extinderii spre Est a Uniunii Europene a generat în vechile state membre o serie de temeri legate de migratia fortei de munca. mult mai eficienta si mai flexibila. Importanta fenomenului migrationist a înregistrat o continua crestere în perioada postbelica.Din nefericire. ca aceste temeri se sustin în foarte mica masura si. astfel încât aplicarea lor sa aiba o mai mare eficienta. angajatorilor si statelor membre. în folosul lucratorilor. migratia fortei de munca a stimulat politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii. La nivelul ansamblului Uniunii Europene. dar si la ameliorarea si modernizarea sistemelor de securitate sociala existente si crearea unui sistem comunitar care sa asigure protectia sociala a lucratorilor migranti. libera circulatie a persoanelor este un mijloc de a crea o piata a fortei de munca europeana. Fenomenul migrationist are implicatii socio-economico-demografice atât în tara exportatoare. . oamenii trebuie sa aleaga sa fie sclavi în alte tari în speranta dobândirii unui viitor mai bun. Se poate demonstra. însa.

însa a înregistrat schimbari si a capatat noi forme. De aceea. acceptarea lucratorilor sositi din noile state membre. Procesele migratorii se desfasoara simultan si sunt în crestere în multe tari ale lumii. prezinta. Din acest motiv. este foarte important ca statele candidate si cetatenii acestora sa cunoasca toate consecintele ce decurg din aceasta libertate. Cele mai multe . probabil. culturale si politice.De fapt. cel mai important drept al individului în cadrul legislatiei comunitare si un element esential atât pentru Piata Interna. care vor fi principalele furnizoare de forta de munca migranta în Uniunea Europeana în urmatorii ani. va reprezenta o preocupare deosebita pentru Uniunea Europeana. Libera circulatie a persoanelor. Unul din rezultatele pe termen lung ale acestei evolutii ar putea fi aparitia societatilor multiculturale. legate atât de aspectul economic. Migratia a existat de la începuturile omenirii. cât si pentru cetatenia europeana. dar si a sistemelor de securitate sociala si regimurilor de pensii. sociale si ocupationale. avantaje certe atât pentru vechile state membre ale Uniunii Europene – în principal tari de destinatie pentru lucratorii migranti – cât si pentru noile si viitoarele State Membre. si pentru noile si viitoarele state membre. efectele migratiei fortei de munca sunt foarte complexe. în special a lucratorilor. fenomenul migratiei are multiple efecte: economico-financiare. cât si demografic. tinzând spre noi concepte ale cetateniei sau statului national. Este. Fenomenul nu a încetat în timp. ca mijloc de sustinere a cresterii economice. deci.

dezvoltarii tehnologiei informatiei si comunicatiei. politicile privind recrutarea fortei de munca din strainatate favorizând solutia lucratorilor straini temporari.dintre tarile dezvoltate au devenit societati diversificate. Dupa 1989. astfel. iar pe de alta parte. sanatatii si educatiei. migratia a crescut în special în Germania si Marea Britanie. Spaniei. multietnice. sectoare care necesita forta de munca înalt calificata. manufacturiera. Pentru cetatenii statelor membre ale UE. În ultimii ani s-a înregistrat o crestere a migratiei permanente si a migratiei fortei de munca temporare ca urmare. la evolutia catre statele bunastarii generale din Europa de Vest. constructii si lucrari publice. a crescut cererea de mâna de lucru straina necalificata. determinând o crestere economica importanta în tarile europene. Greciei si Portugaliei). S-a dezvoltat industria grea. în special în agricultura. libera circulatie a lucratorilor a fost unul dintre primele drepturi recunoscute în cadrul comunitar. Totodata. iar cele care nu au ajuns înca la acest nivel. Competitia cu modelul politic socialist din Europa Centrala si de Est a stimulat dezvoltarea de politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii. a intensitatii fazei de expansiune de la sfârsitul anilor `90. Totodata. pe de o parte. Pentru cercetatorii din domeniul migratiei a devenit tot mai clar ca acest fenomen trebuie privit ca un element normal si structural al societatii omenesti de-a lungul istoriei. studentii straini au contribuit la acoperirea . dar si la ameliorarea si modernizarea sistemelor de securitate sociala si. sectorul constructiilor si activitatile publice. precum si serviciile casnice (cazul Italiei. s-au orientat decisiv în aceasta directie.

Ţarile din Europa Centrala si de Est nu mai sunt doar tari de emigratie. Totodata. Ţari precum Marea Britanie. Tendinta de “feminizare” se remarca în toate componentele fluxurilor migratorii. în special specialisti IT. politicile statelor membre privind migratia si angajarea strainilor au sporit masurile represive împotriva traficantilor. Aceasta tendinta se observa în special în Franta. Cererea de lucratori înalt . pentru a face fata competitiei globale pentru astfel de lucratori. În anii `90 a crescut si ponderea femeilor în rândul migrantilor. Suedia. angajatorilor sau imigrantilor aflati într-o situatie de ilegalitate. nu doar în cazul reunificarilor familiale. devenind atractive pentru imigrantii din Orientul extrem.necesarului de forta de munca în tarile gazda (Marea Britanie. Germania si Franta au adoptat masuri pentru facilitarea intrarii persoanelor înalt calificate. s-au intensificat discutiile cu privire la efectele migratiei internationale a lucratorilor înalt calificati. precum Belarus sau Ucraina. Franta si Spania). Marea Britanie si Italia. Republica Slovaca. Grecia. migratia ilegala a capatat noi dimensiuni si a devenit mai periculoasa. migratia specialistilor si studentilor din Europa Centrala si de Est catre Europa de Vest s-a remarcat dupa caderea Zidului Berlinului si caderea regimurilor socialiste. În Europa. Din a doua jumatate a anilor `90. Ungaria si Polonia) migreaza spre tarile Europei de Vest. Germania. aceleasi tari devin destinatie pentru migrantii din tarile Europei de Est. În timp ce populatia din Europa Centrala (Republica Ceha. din 1989. ci si de imigratie si tranzit. Ca urmare a dezvoltarii retelelor de trafic international si cresterii rolului lor în circulatia internationala a fortei de munca.

Franta si tarile din sudul Europei strainii sunt preponderenti în domeniul constructiilor. în medie. inclusiv migratia persoanelor înalt calificate. Belgia. Este de asteptat ca unele state membre sa prefere migratia specialistilor si sa elaboreze reglementari si proceduri care sa o faciliteze. capitalul si investitiile directe vor merge spre tarile sarace.calificati poate fi satisfacuta în foarte mare masura de tarile în curs de dezvoltare. Uniunea Europeana va trebui sa identifice. mai mult de un sfert din forta de munca straina este ocupata în sectorul minier si industrial. va reprezenta o problematica importanta în viitorul apropiat. Statisticile OCDE privind migratia arata ca. În Austria. si solutiile pentru a limita efectele negative produse de “exodul creierelor” asupra dezvoltarii statelor de origine. Lucratorii imigranti sunt. o crestere a fluxului invers de specialisti. mai tineri decât restul fortei de munca si sunt distribuiti într-o gama larga de activitati în cadrul economiei: agricultura. de exemplu. însa. în ultimii ani. Totodata. De regula. beneficiile directe ale “migratiei creierelor” fiind înca foarte apreciate. în acelasi timp. Legatura dintre schimbarile demografice si politicile privind migratia. industrie usoara. aceasta supra-reprezentare apare în sectorul secundar. dinspre tarile bogate înspre cele mai putin dezvoltate. În Germania si Italia. numarul lucratorilor straini a crescut în majoritatea statelor europene dezvoltate. ca urmare a reducerii cererii de personal înalt calificat datorita cresterii eficientei economice în tarile dezvoltate. Strainii au o pondere mult mai mare în anumite sectoare decât în totalul fortei de munca. . inclusiv informatice. chiar daca semnificatia sa este mai scazuta. sectorul hotelier si catering. activitati casnice sau diverse servicii. Importul de specialisti înca are loc. constructii si inginerie civila. turism. Se poate previziona. atragând specialisti din tarile bogate.

strainii sunt afectati diferit de somaj. drepturile si obligatiile acestor persoane si sa asigure accesul la informatii al persoanelor vizate. pentru o mai buna gestionare a fenomenului migratiei. sex. membru de familie sau lucrator). Aceleasi influente au structura demografica a populatiei straine si momentul când migrantii au ajuns în tara gazda. categorie de migranti (refugiati. strainii sunt mult mai vulnerabili fata de somaj decât nationalii. dar si naturii activitatilor desfasurate de straini. Politicile externe si programele actuale ale Comunitatii Europene în sprijinul drepturilor omului. nationalitate. nivel diferit al dependentei . Gradul de ocupare al migrantilor este determinat si de profilele acestora. Aceste diferente se datoreaza tendintelor economice. sunt instrumente cu rol esential în vederea reducerii presiunii migratiei. precum si mecanismele de control functionale. Cunoasterea limbii tarii gazda contribuie semnificativ la integrarea pe piata muncii si în societate. consolidarii democratiei. în functie de nationalitatea lor.În general. experienta profesionala si durata sederii. Statele membre trebuie sa stabileasca exact conditiile în care cetatenii altor state pot intra si locui pe teritoriile lor. în fenomenul migratiei. Uniunea Europeana considera în prezent ca este de dorit o abordare integrata si cuprinzatoare. reducerii saraciei. crearii de locuri de munca si îmbunatatirii situatiei economice generale din tarile implicate în circulatia fortei de munca. somajul variaza în functie de vârsta. Statele membre ale Uniunii Europene se confrunta cu situatii foarte diferite în ceea ce priveste migratia: istoric al migratiei diferit. De asemenea. aptitudini.

nu în ultimul rând. apar noi factori de crestere economica: transferul veniturilor migrantilor si calificarile îmbunatatite ale lucratorilor care se întorc. în functie de aptitudini si calificare.economice fata de imigratie si. de cele mai multe ori obtinând un salariu mai mare decât în tara de origine. ceea ce duce la încetinirea cresterii salariilor si la cresterea de capital. o preocupare diferita fata de tendintele manifestate de migratie în ultima perioada. în tara de destinatie. Pentru lucratorii migranti. principalul avantaj îl constituie posibilitatea de a-si gasi un loc de munca. Mai mult. În acelasi timp. Pe de o parte. lucratorii imigranti sunt de multe ori dispusi la compromisuri în ceea ce priveste tipul de activitate pe care urmeaza sa o desfasoare în strainatate raportat la studiile. Întreruperea activitatii specializate are un impact negativ asupra continuitatii profesionale. libera circulatie a persoanelor potenteaza dobândirea unui mod de gândire european. în Uniunea Europeana. calificarile si aptitudinile dobândite în statul de origine. Efectele negative ale migratiei pentru statele de origine sunt determinate de pierderea fortei de munca înalt calificate. Pe de alta parte. migrarea fortei de munca reducând dezechilibrele de pe piata muncii. Circulatia fortei de munca favorizeaza diseminarea cunostintelor tehnice si a metodelor moderne de lucru între statele afectate de fenomenul migratiei. dar si de consecintele migratiei ilegale. Acceptarea unei oferte de angajare din strainatate face incerta evolutia profesionala pe termen mediu si lung. . respectiv nevoia de a-i integra în societate si pe piata muncii pe cei repatriati. rezerva de resurse umane creste. precum si asupra abilitatilor necesare pentru practicarea profesiei respective la întoarcerea în tara. în tara de origine rata somajului scade si salariile cresc. De asemenea.

genereaza multiple consecinte negative pentru lucratorii migranti în ceea ce priveste drepturile lor de securitate sociala. Exista. conditii de munca. numarul migrantilor prin repatrierea fortata. Acest fapt nu face decât sa încurajeze o serie de practice ilegale si. este fortat sau alege sa migreze în cautarea unui loc de munca.Din aceasta perspectiva. scaderea veniturilor si a ocuparii în anumite sectoare. informal o tolereaza din diverse ratiuni – nevoia de mâna de lucru necalificata sau ieftina. . si state care. Se contureaza din ce în ce mai clar discrepanta între dreptul suveran al statelor care doresc sa-si protejeze piata muncii interna si drepturile fundamentale ale individului care. totodata. posibilitatea de a reduce rapid. Migratia internationala si problemele pe care le genereaza ocupa un loc din ce în ce mai important pe agendele de lucru ale organizatiilor internationale si ale guvernelor din întreaga lume. etc. în anumite perioade. a cresterii economice. reprezentare. acesta nemaiputând beneficia de rezultatul investitiilor în formarea resurselor umane. din diverse motive. emigrarea personalului calificat si înalt calificat constituie o pierdere si pentru statul de origine. desi oficial combat migratia ilegala. plecarea specialistilor poate avea ca efect reducerea dezvoltarii tehnologice. Pentru tarile de origine. însa.

Fiecare stat poate astfel colecta date despre migraţie în modul său specific şi în diferite scopuri şi îl poate defini după cum consideră de cuviinţă. În pofida reglementărilor legale de trecere a frontierei. dar şi pe aceea de a concura pentru obţinerea unor locuri de muncă cu cetăţenii săraci ai ţării-gazdă6. care au venit în Maroc în perioada 2004-2006 şi care au reuşit apoi să pătrundă în Spania prin două enclave din zonă. neasimilabili. Creşterea numărului de imigranţi. în continuare. controlul traficului de frontieră şi. cu atât mai mult. Deci. a restricţiilor şi a măsurilor de pază şi securitate luate împotriva încălcărilor de acest gen. în timp ce în Europa Occidentală cea mai mare parte a acestora provin din Africa de Nord. există o standardizare redusă a statisticilor referitoare la migraţie. După ce autorităţile spaniole au închis acest culoar. prin politica lor externă. Turcia şi. Ţara de origine nu este obligată să permită părăsirea teritoriului său de către persoanele aflate în această situaţie şi. În viziunea specialiştilor. principale entităţi politice care au capacitatea să determine sau să schimbe. al numărului total de imigranţi staţionaţi pe teritoriul lor ar fi mai greu de realizat. Sub impactul migraţiei (legală/ilegală) autonomia statelor-naţiune a fost redefinită. Înseşi noţiunile de „cetăţenie” şi de „identitate naţională” au dobândit o nouă conotaţie1. migraţia creează modele complexe de câştigători sau perdanţi. statele-naţiuni din Europa nu au dispărut. care au ca destinaţie ţările dezvoltate. Potrivit datelor disponibile. În acest context. Este dificil de măsurat gradul de migraţie internaţională în lipsa unor date statistice pertinente. care încercau să ajungă în zona enclavelor este rezultatul măsurilor luate pe linia limitării accesului diverselor ambarcaţiuni ilegale de imigranţi proveniţi din nordul Africii. se presupune că este angajat într-un proces de migraţie (emigraţie din ţara de origine şi imigraţie în ţara de destinaţie). În acest context. de structura sa administrativă şi chiar de situaţia sa social-politică şi economică. din Mexic. se constată existenţa unui flux masiv ilegal de imigranţi către spaţiul comunitar. În Statele Unite. nici un stat nu este obligat să-i primească. Ca urmare. criteriul de interpretare a acestor date statistice în materie de migraţie este variabil5. trebuie specificat că au existat şi o serie de măsuri luate de către guvernele statelor naţionale care „au intrat într-un conflict cu legile. o dată aflaţi pe teritoriul spaniol. imigranţii oferă de multe ori posibilitatea efectuării unei munci ieftine de care să beneficieze economia în întregul său. . Actorii migraţiei Despre cel care se îndreaptă către o nouă ţară în căutarea unor oportunităţi mai bune din punct de vedere economic. evoluţia relaţiilor internaţionale2. accentul fiind pus pe multiculturalism. Incapacitatea statelor de a-şi controla frontierele şi preferinţa unor angajatori de a utiliza munca ieftină a imigranţilor ilegali (datorită costurilor ridicate ale securităţii sociale) denotă limitele autorităţilor de a obţine sprijinul şi cooperarea tuturor angajatorilor sociali4. mai ales. deoarece însăşi definiţia imigrantului internaţional variază de la ţară la ţară. putem spune că toate măsurile colective de reglementare a problematicii specifice migraţiei şi a refugiaţilor adoptate până până în prezent au un caracter limitat. deoarece. de pildă. Ţările industrializate încearcă în acest cadru să limiteze imigraţia ce are ca sursă globală Sudul. o asemenea migraţie este apreciată drept voluntară. rămănând. în special. în număr sporit. Este şi motivul pentru care electoratul suedez a respins propunerea de a fi membru a Uniunii Europene. Exodul acestora nu a mai putut fi controlat. din Europa de Est7. Unii dintre şefii de state europene şi-au exprimat temerea că. poate fi dat ca exemplu situaţia celor câtorva zeci de mii de imigranţi şi refugiaţi din nordul Africii. imigranţii nord-africani au găsit o nouă cale de acces prin zona Insulelor Canare. contrar profeţiilor unor analişti.Consideraţii preliminare privind migraţia Multe din statele continentului european au dobândit un caracter multietnic. ei nu mai puteau fi trimişi înapoi. în cazul în care autorităţile nu reuşeau să le stabilească naţionalitatea. În sprijinul acestei decizii. Cât priveşte fluxurile mari de imigranţi. asemenea imigranţi sosesc din diverse zone ale lumii şi. convenţiile şi obligaţiile internaţionale preexistente”3. statisticile proprii unei ţări în materie de migraţie depind de politica sa pe această linie. Însă. în cadrul acestui proces complex al integrării. America Centrală şi Zona Caraibelor. cultură sau religie. cuprinzând comunităţi importante de imigranţi non-europeni şi. găsirea unui mediu profesional superior ori a unor căi de acces mai larg la familie. Ca în orice joc. implicit.

destul de repede. În literatura de specialitate se arată că problemele de mediu şi dezastrele umanitare. % 50% 52% 50% 48% 48% 47% 43% 48% 48% 50% În acest cadru. legăturile strânse dintre migraţie şi securitate. La prima vedere. Situaţii tensionate există şi în Orientul Apropiat. Asia de Sud-Est. generează ură şi violenţă xenofobă şi rasială13. facilitează acţiunile criminalităţii organizate transfrontaliere şi a terorismului. Immigration TIM (thousands) 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 391 454 479 479 513 508 586 563 591 577 Brit. procesul de emigrare în Marea Britanie a cunoscut o evoluţie interesantă în perioada 1998-2007. Un exemplu ni-l oferă destrămarea fostei Iugoslavii. împreună cu „transfugii” din ţările Asiei şi Africii au devenit. care se răsfrâng indirect şi asupra actorilor care le declanşează. O parte din rromii proveniţi din Bosnia şi Kosovo s-au instalat în Germania (cca ¼ din cei 200. trasarea unor noi frontiere sau obţinerea unor poziţii-cheie în noua configuraţie mondială12. multe din aceste crize politico-militare. urmate imediat de intervenţia din Afghanistan şi Irak. % 50% 48% 50% 52% 52% 53% 57% 52% 52% 50% Non-Brit. Şi asta pentru că în rândul celor care au beneficiat de statutul de refugiat s-au numărat şi membrii unor grupări ai crimei organizate17. . generează vulnerabilităţi. Migraţia unui număr foarte mare de oameni din zonele afectate de război în alte zone non-conflictuale are urmări multiple. este utilă precizarea distincţiei dintre dreptul internaţional şi cutuma între imigranţii şi refugiaţi.Deşi este un caz atipic pentru UE. care a dat naştere mai multor fluxuri de refugiaţi către ţările vecine14. aflată de secole sub semnul sărăciei şi al discriminării sociale. Asia Centrală. Normele internaţionale obligă statele să accepte refugiaţii care sosesc la frontierele lor. Printre aceştia se numără şi rromii. Plecând de la această punere în context. % (thousands) 74% 75% 79% 77% 81% 80% 85% 83% 86% 87% 251 291 321 306 358 361 342 359 400 340 Emigration Brit. n-au nici o legătură cu criza economică mondială sau cu cea energetică. apărute în urma conflictelor militare. Un alt flux de imigranţi care au primit statutul de refugiaţi a fost cel reprezentat de bosniaci şi albanezi. aşa cum se poate observa în tabelul de mai jos8. Migraţia şi politicile de securitate Cele mai grave crize politico-militare de la începutul secolului gravitează în jurul atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite10.000 înregistraţi de autorităţi)15. La originea acestora se află lupta pentru putere şi reîmpărţirea sferelor de influenţă între marii actori politici. % 26% 25% 21% 23% 19% 20% 15% 17% 14% 13% TIM Non-Brit. Refugiaţii de război sau cei care şi-au părăsit căminele în urma dezastrelor naturale sunt adăpostiţi în tabere temporar amenajate. dorim să evidenţiem. Enumerăm doar câteva: destabilizează economia ţărilor de destinaţie. o minoritate etnică. redistribuirea resurselor. în cele ce urmează. de urmările dezastrelor naturale sau de persecuţia politică (fuga de discriminarea cronică poate sau nu constitui motiv de acordare a statutului de refugiat). Aceştia. o povară pentru bugetul comunitar şi un factor de instabilitate16. „care se ţin lanţ” şi se „intercondiţionează”. până ce aceştia se pot întoarce la casele lor. Refugiaţilor politici li se poate acorda azil pe teritoriul statului ales9. ultimii find consideraţi persoane care caută să scape de ororile războiului. deşi şederea lor ar putea dura foarte mult timp. Africa etc11.

iar pe de alta. adepţii aplicării legii islamice (Shari’a) din Franţa. La aceasta se adaugă şi absenţa sentimentului de apartenenţă la societăţile europene creştin majoritare. împotriva „reinterpretărilor metaforice. în locul unei Europe extinse. persuasiunea utilizată de lideri constituie un pericol. care împărtăşeşte viziunea religiei promovată de radicalii islamici. pe care îi consideră responsabili pentru insuccesele personale22. Estimările demografice ale populaţiei musulmane care trăieşte în Europa Occidentală avansează cifra de 20 milioane29. pe fondul unui spor crescut al natalităţii în rândul imigranţilor musulmani şi a marginalizării lor pe piaţa muncii. Prozelitismul realizat în rândul refugiaţilor de către grupările anarhiste sau teroriste poate genera probleme serioase de securitate ţărilor-gazdă20. Dacă Turcia va intra în Uniunea Europeană. a fost şi este speculat de cei care ameninţă sistemul de valori democratic19 . Şi pentru că tot am amintit de terorism. o mare forţă de persuasiune asupra comunităţii. partidul meu a votat împotriva ratificarii tratatului care a autorizat aderarea Romaniei şi a Bulgariei”33. În Parlamentul olandez. parlamentarul olandez Geert Wilders. Rezultatul a fost contrar aşteptărilor. sociale. poate să devină pe de o parte. Prezenţa unui un flux de imigranţi. fondatorul Partidului pentru libertate. fapt ce le permite să creeze cu uşurinţă stări emoţionale reale sau artificiale.În chip firesc. 10% din populaţia Europei va fi musulmană. Aceeaşi tendinţă s-a înregistrat şi în Franţa”23. cu sarcini limitate. simbolice. Recrutându-şi adepţii în cea mai mare parte din clasa de mijloc. această situaţie este speculată politic. biologice sau nucleare să fie unul real21. Libera circulaţie face ca riscul utilizării de către terorişti a armelor chimice. Mai departe. subiecţii având vârste sub 35 de ani. La această stare de fapt contribuie şi oportunităţile relativ limitate de integrare socială şi economică oferite acestora de către ţările de destinaţie. tradiţiilor şi obiceiurilor culturale şi lingvistice ale acesteia. Geert Wilders argumenteză că „Ar trebui să avem o Europă restrânsă. neezitând să profite de lipsurile de natură materială sau spirituală ale diferitelor categorii sociale. principala caracteristică a mediului de securitate rămâne multiplicarea ameninţărilor asimetrice18. Un procent de 41% din cei chestionaţi au răspuns că „se simt numai musulmani şi nu britanici şi musulmani (o treime din cei peste 35 de ani au declarat că simt acelaşi lucru). care au încercat permanent să-i asimileze pe imigranţii islamici. deoarece ea se naşte şi acţionează în cadrul influenţei sociale. o potenţială ameninţare la adresa securităţii ţării-gazdă. Din păcate. de extremă dreapta. în condiţiile ascensiunii la putere a unor partide de extremă dreaptă precum şi a sporirii inegalităţilor de pe piaţa muncii32. chiar dacă ar avea o influenţă mai . Marea Britanie şi Germania au solicitat în numele multiculturalismului unele drepturi speciale pentru musulmani. actele de violenţă comise de terorişti îndreptate împotriva civililor devin „justificabile” în ochii membrilor comunităţilor islamice25. Sentimentul de umilinţă pe care-l trăiesc îi determină pe mulţi musulmani să-şi pună speranţele şi nădejdea în „miracolul credinţei”. din zone urbane cu un trecut rural destul de recent. În ambele cazuri. întrebat dacă Ucraina ar trebui inclusă în Uniunea Europeană a raspuns sec: „Nu. atrage atenţia că Europa are toate şansele să devină. nu putem să nu subliniem latura religioasă ori psihologică a acestuia. influenţa e una din funcţiile importante ale comunicării27. defavorizate sau nu. Or. o provocare la adresa valorilor. în genere. „o fabrică de transformat indivizi frustraţi în fundamentalişti sau chiar terorişti”24. Recent. eu cred că nici o altă ţară nu ar trebui să se mai alăture Uniunii Europene. Liderii acestor grupări sunt buni psihologi. fundamentaliştii se prezintă în faţa acestora în calitate de apărători ai interpretarii tradiţionale a „scripturilor”. De unde şi îngrijorarea guvernelor occidentale faţă de ascensiunea islamului în Europa preponderent creştină. Concret. Prin intermediul unor mesaje simple ei ştiu să-i manipuleze pe cei care posedă o instrucţie precară. deşi nu le lipseşte doza de populism şi de demagogie. Se crede că din rândul clasei de mijloc „se vor ridica membri ai elitei politice şi economice. Eu susţin chiar excluderea Romaniei şi a Bulgariei din Uniunea Europeană. Multiplicarea mişcărilor islamice şi popularitatea de care se bucură acestea în Europa Occidentală au la bază resentimentele musulmanilor faţă de occidentali. în cadrul societăţilor occidentale. Acest lucru este relevat şi de un sondaj de opinie efectuat în Marea Britanie în rândul musulmanilor în anul 2002. funcţionale ce au drept scop transformarea religiei spre a putea fi mai bine asimilată spiritului modern”26. ea va fi cea mai populată întrecând Germania30. Analiştii politici şi militari evidenţiază faptul că respectul cetăţenilor faţă de drepturile şi libertăţile omului. Se vehiculează cifre alarmante: în anul 2020. principiul protecţiei în faţa legii şi sistemul public de şcolarizare28. Tom Hundley. un bun observator al fenomenului islamic. Mesajele sunt de această dată pline de conţinut. Lucrurile se complică atunci când vin în contact cu intelectualii. La adăpostul religiei. Au. care vor avea un cuvânt de spus în decizia strategică de mâine”31. care subminează caracterul laic al statului. Toate acţiunile şi gesturile asimilaţioniste nu au contribuit decât la „amplificarea procesului de radicalizare islamică”.

semnalăm preocuparea autorităţilor române de a găsi un cadru mai sigur şi legal oportunităţilor de emigrare. aderarea Turciei ar spori cheltuielile bugetului comunitar şi ar însemna creşterea deloc neglijabilă a migraţiei . cu o serie de programe.să-i ofere acestuia o imagine credibilă. el va genera mişcări şi procese sociale de reechilibrare”40. Datorită creşterii şomajului unele state au adoptat o politică de limitare a imigraţiei. Omenirea nu poate trăi mult timp sfâşiată de acest dezechilibru demografic. pe baza unor măsuri tranzitorii”42. Eu cred că aceste două ţări nu sunt pregatite deloc. încât ea nu va putea fi contracarată prin măsuri strict administrative. Discursurile care vehiculează idei de genul „închiderea graniţelor” ori „întărirea controlului” sunt lipsite de substanţă. Facem precizarea că reglementările în cauză sunt în consens cu specificul local al fiecărei ţări în parte. Evidenţiem în acest sens. În urma referendumului din 8 febrruarie 2009. sau pot fi echivalate cu zone rarefiate din punct de vedere demografic şi ele vor atrage cu puterea unei legi fizice populaţia din alte zone. Vom da doar un singur exemplu: Elveţia.. Însă. Turcia este o ţară islamică”. Văzută din perspectiva dezechilibrului demografic. securitatea socială a lucrătorilor români. Pentru a preîntâmpina aceste reacţii din partea şi a altor state membre ale Uniunii Europene la adresa României. Însă mai înseamnă şi altceva: epuizarea mai rapidă a resurselor ţărilor de destinaţie. Populismul unor guverne europene nu face decât să contribuie la agravarea sentimentului de insecuritate atât în rândul imigranţilor cât şi în cel al nativilor ţărilor receptoare36. fără restricţii pe piaţa muncii a emigrantului român. controlul mai strict al frontierelor înrăutăţeşte insecuritatea imigranţilor.. „emigraţia inversă” va fi greu de controlat39. migraţia reprezintă singura soluţie. elveţienii au aprobat un acord care le facilitează românilor şi bulgarilor accesul pe piaţa muncii.deşi iniţial o încurajau. Acestora li se oferă permise de muncă. Şi. Pentru unii politicieni câştigurile politice pe termen scurt sunt mult mai importante decât menţinerea coeziunii sociale37. recunoaşterea şi echivalarea diplomelor etc. în ultima perioadă. care au ca preocupare impactul migraţiei asupra societăţii româneşti. reuşind. rata crescută a şomajului a determinat autorităţile elveţiene să examineze posibilitatea introducerii unor restricţii temporare pe piaţa muncii pentru cetǎţenii comunitari43. Într-un fel sau altul. În următoarele decenii. în limitele unor „costuri rezonabile”38. „La frontierele statelor sau ale zonelor dezvoltate se va crea o presiune atât de mare. Un exemplu este Italia. autorităţile promovează o politică activă de integrare. reglementarea relaţiilor de muncă cu angajatorul străin. activitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru elaborarea unor materiale utile de pregătire. Deci. Un alt aspect este cel al beneficiilor pe care migraţia le are atât asupra statelor în curs de dezvoltare . Pe de altă parte. reglementări şi normative interne ale unor organisme de specialitate. Nici nu mai este cazul să amintim despre competiţia care se va declanşa între comunităţile locale şi noii veniţi. Cu privire la aderarea Turciei. Facem precizarea că partidul acestuia a obţinut 16% la alegerile parlamentare din Olanda. Efectele migraţiei în Uniunea Europeană Migraţia poate fi considerată „un indicator fidel al stării de sănătate al organismului social şi rezultatul unor fenomene cumulate. Nu sunt pregatite şi sunt extrem de corupte”34. respingând de facto ideea: „A fi un vecin bun nu este acelaşi lucru cu a fi membru al familiei. iar securitatea nativilor lasă de dorit pe măsură ce guvernele statelor eşuează în misiunea lor de „implementare” a politicilor care vizează un control mai riguros al frontierelor. dintre care cel mai important este sărăcirea continuă a populaţiei”41. „limitate ca număr până în 2016. În contextul integrării europene a României şi a posibilităţilor oferite de pieţele de muncă din statele membre ale Uniunii Europene. în plus.(ţara respectivă) conţin date deosebit de pertinente cu privire la accesul şi angajarea pe piaţa muncii.„ultimul lucru de care am avea nevoie”35. Legislaţia românească armonizată cu cea europeană de profil a fost completată. pentru că nu rezolvă problema. un segment important al electoratului olandez îi împărtăşesc ideile cu privire la construcţia europeană şi migraţie. Materialele editate cu acest prilej şi intitulate Ce trebuie să ştiu pentru a lucra legal în . cel puţin la nivel de intenţie.mare. prevenire şi instruire a celor care urmează să emigreze. parlamentarul s-a pronunţat ferm. Zonele dezvoltate sunt. astfel încât cetăţeanul român să poată găsi un cadru favorabil evoluţiei sale în ţara de destinaţie. În chip firesc.

Prin înfiinţarea unor firme. ci şi creşterea consumului. dacă le vine să creadă că peste 50 de ani „milioane de români vor fi negri sau galbeni. fără dorinţa de a jefui sau de a omorî. destul de ridicate. Aproximativ 40% din populaţia Europei va fi alcatuită în anul 2050 din imigranţi şi „descendenţii lor din prima generaţie”56. În contextul actual. în pofida unei rate a somajului. Autorul citat de noi îşi argumentează ideile făcând apel la studiile de prognoză care indică manifestarea acestor tendinţe negative şi în deceniile urmatoare53. Plecarea acestora dintr-o ţară mai puţin dezvoltată către una mai dezvoltată. Un clasament al remitenţelor întocmit de Banca Mondială plasează România pe locul zece în lume. europenii din spaţiul Uniunii „nu vor să mai efectueze munci necalificate sau slab calificate şi. „nu va mai avea cine să mai ocupe locurile de muncă vacante. ea reduce sărăcia. reglează dezechilibrele existente pe piaţa muncii ducând la creşterea salariilor şi stimulează înmulţirea investiţiilor în capitalul uman44. De aceea. deoarece un procent considerabil al muncitorilor străini este constituit din specialişti cu înaltă calificare. Şi tot el este cel care le oferă răspunsul: „În istorie totul se repetă”. Economisirea veniturilor emigranţilor în sistem bancar are la rândul ei un efect pozitiv asupra dezvoltării economice47. cele mai potrivite persoane. Prezenţa imigranţilor este. reprezintă o pierdere vitală de resursă. În primul caz. rezultând creşterea PIB şi. scade veniturile şi lasă descoperite anumite sectoare)60. Studiile care au ca temă evaluarea impactului economic al imigranţilor nu-i tratează pe aceştia ca pe o masă omogenă. îmbunătăţirea nivelului de trai”45. musulmani sau hinduşi şi oraşele noastre vor avea sute de moschei”. din punct de vedere al „calificărilor şi aptitudinilor”50. migraţia reprezintă o provocare şi pentru ţările dezvoltate care concurează în atragerea de imigranţi cu înaltă calificare pentru a-şi acoperi nevoile economice49. fie nu-şi găsesc locul pe piaţa muncii. Un alt avantaj pentru economia ţărilor de destinaţie îl constituie punerea în practică a cunoştinţelor emigranţilor dobândite în ţara de origine. prost plătite”52. în opinia lui Andrei Banc. De asemenea. În atari condiţii. şi pe locul doi în UE48. „Invaziile barbare” stau la porţile Europei. fie sunt constrânşi de situaţia politică din ţările de origine şi preferă să emigreze. „Surplusul de forţă muncă nu determină doar creşterea şi întinerirea ofertei pe piaţa muncii. Andrei Banc îşi intreabă retoric cititori. deci a ofertei generale. Valuta trimisă de imigranţi familiilor rămase în ţară contribuie la ridicarea standardelor acestora de viaţă. este greu de evaluat contribuţia muncitorilor străini la dezvoltarea economiilor ţărilor de destinaţie.cât şi a celor de destinaţie. Pentru angajatori. nu va mai avea cine să plătească impozitele necesare asigurării pensiilor europenilor activi de astăzi”54. Uniunea Europeana va trebui să „importe” anual în perioada 2015 şi 2040 cca 6. prezenţa acestora reprezintă o mare oportunitate întrucât le oferă posibilitatea să aleagă pentru posturile scoase pe piaţa muncii. Studiile de prognoză evidenţiază necesitatea importării de către ţările dezvoltate din Uniunea Europeana a unui număr de 700. Această migraţie modernă va schimba identitatea populatiei57. Exodul personalului calificat sau „migrarea creierelor” – factor de risc pentru ţările de origine Acest fenomen presupune existenţa unor specialişti de înaltă calificare într-o anumită ţară. şi mai grav. În cel de-al doilea caz. ori. Nevoia de a importa pe lângă specialişti de înaltă calificare şi milioane de muncitori „de slabă sau medie calificare” este acută şi se datorează scăderii populaţiei şi îmbătrânirii acesteia. Dar asta nu e totul. care sunt fie prost plătiţi. în finalul studiului său. benefică din alte motive. . somajul. ea are de ales: îşi va închide graniţele sau „va accepta imigrarea a zeci de milioane de oameni din Asia şi nordul Africii”58. fără arme ca acum două mii de ani. ca o consecinţã. cu urmări dramatice asupra evoluţiei ţării în viitor (încetineşte creşterea economică şi dezvoltărea tehnologică. fără nici o compensaţie. Europa va avea în 2050 mai puţini locuitori decât astăzi. Aceştia reprezintă o alternativă viabilă menită să acopere deficitul de personal de înaltă calificare în unele domenii economice.000 de cercetatori în următoarele trei decenii61. creează automat şi locuri de muncă atât pentru conaţionali cât şi pentru cetăţenii ţării de destinaţie51. acesta arată că. însă. O statistică ONU arată că pentru păstrarea raportului de 3 persoane active la un pensionar şi ocuparea locurilor de muncă vacante. Într-un studiu întitulat Migraţia creierelor şi a braţelor.1 milioane de oameni55. Pe plan european se simte nevoia importării de forţă de muncă de înaltă calificare. ci doar cu dorinţa de a trai mai bine”59. în consecinţă. fluxul de valută al imigranţilor scade presiunea „asupra deficitului contului curent şi balanţei de plăţi externe al acestora”46.

efecte asupra sistemelor de asigurari sociale etc. Carmen Tudorache este de părere că educaţia secundară şi cea superioarã. acolo unde este cazul. care au dorit ţină sub control migraţia ilegală au fost nevoite să se angajeze în forme de cooperare internaţională pentru a stopa fenomenul. În condiţiile crizei actuale. Unul din efectele cele mai vizibile si in acelasi timp cu impact mare asupra fluxurilor de migratie este . Intr-o prima faza Romania va fi in acelasi timp tara sursa si destinatie. ca urmare a pozitiei de stat membru UE. Intr-o prima faza vom face o analiza a actorilor implicati si va fi realizat un „argument” in favoarea investitiei de resurse in politici de imigratie. Oficialii acestei ţări au început deja să îşi manifeste „îngrijorarea faţă de aceste tendinţe. Romania a inceput (incet si nesigur) sa dezvolte unele politici in acest domeniu. Exemplele unor tari ca Spania (care a negociat din timp acorduri bilaterale de migratie si a dezvoltat politici interne flexibile de acomodare a imigrantilor) si Italia (care nu a facut aceste lucruri) arata ca abordarea rationala si coerenta a fenomenului permite diminuarea efectelor sociale si economice negative (trafic de persoane. reducerea sau stoparea migraţiei nu ar face decât să adânceasă deficitul economic al ţărilor care se confruntă cu dezechilibre pe piaţa Impactul migratiei asupra pietei fortei de munca si politici de imigratie In ultimii ani Romania a fost in primul rand tara sursa sau tara de tranzit in fluxurile de migratie. Concluzii Democraţiile europene. Proiectul isi propune sa organizeze un grup interdisciplinar care sa schiteze o strategie de politici si sa sprijini organismele guvernamentale care actioneaza in domeniu. se întorc în ţările lor de origine. violenta. în special. Aceasta evolutie s-a petrecut in tari precum Spania. Deşi migraţia. „migraţia creierelor” are efecte pozitive asupra economiei ţărilor de destinaţie. Recent. In acelasi timp. cu efecte benefice asupra ţărilor de origine66. fiindcă până acum inovarea ştiinţifică şi cea tehnologică au constituit motorul economiei şi competitivităţii americane. fara a afecta efectele pozitive. Portugalia sau Italia. chiar şi pentru specialiştii. dar evolutiile sunt in acest moment puternic incetinite de schimbarile politice permanente. Cu cât capitalul şi investiţiile directe vor merge spre ţările sărace. Însă acest proces cu greu va fi stopat. ea devine constant un subiect predilect al campaniilor electorale şi al celor de presă. la o „migraţie inversă”. dacă sunt însoţite de o eficienţă economică ridicată fac ca slujbele bune să fie mai puţine. Polonia.). Soluţia avută la îndemână de aceştia este emigrarea în ţările mai sărace. Scăderea cheltuielilor arondate educaţiei are „un impact negativ asupra procesului de inovaţie şi de adoptare de noi tehnologii”63. cu atât aceste persoane vor emigra din ţările bogate”64. cresterea incidentei atitudinilor radicale. mai ales din China. se constată că mii de cercetatori. Taiwan şi India.). mai apar şi efectele negative. pentru ca apoi numarul imigrantilor sa il depaseasca pe cel al emigrantilor. Asistăm deci. Negiljarea propriilor sisteme educaţionale este unul din ele62. „pentru a căuta slujbe care corespund calificărilor şi aspiraţiilor lor. Statutul de tara membra a Uniunii Europene corelat cu cresterea nivelului veniturilor si a salariilor in Romania foarte probabil va conduce in anii urmatori la o schimbare a acestei situatii. deoarece măsurile luate de guvernele naţionale nu au avut succesul scontat.Pe lângă efectele financiare benefice pentru ţările de destinaţie. conflicte etnice. O ţară afectată de acest fenomen este şi SUA. economie subterana. Ungaria etc. va fi format grupul de lucru si vom realiza o serie de studii care vor fundamenta rezultatele grupului. În ultimii ani. si este in curs in tarile care s-au integrat in UE in 2004 (Slovacia. Aceste activitati vor incepe in luna mai si vor continua pe toata durata anului. Cooperarea internaţională lasă uneori de dorit atunci când este nevoie să se asigure refugiaţilor condiţiile decente de trai. a supremaţiei ei mondiale”65.

Posibile solutii de acoperire al acestui deficit ar fi calificarea sau recalificarea fortei de munca sau importul de forta de munca din tari precum Republica Moldova. Odata cu cresterea plecarilor s-au extins si retelele personale. In ceea ce priveste Spania. pentru a crea proprietatea asupra rezultatelor si a facilita acceptarea lor . munca menajera pentru femei (88%) si agricultura (72% barbati si 28% femei). Atat migratia masiva pentru munca. ponderea lor sa urce la 60%. iar ponderea celor care au muncit clandestin era in crestere. Cum au ajuns la lucru in strainatate: In perioada 1990-1995 s-a plecat fara sustinere sau ajutor din partea cuiva. astfel ca in perioada 1996-2001 beneficiau de ajutor pentru plecare 40% dintre migranti. cat si procesul de imbatranire a populatiei afecteaza in prezent oferta de forta de munca. Ucraina sau alte tari din afara UE. romanii au lucrat preponderant ilegal. . Italia. Dupa elaborarea ghidurilor pentru autoritati se va intensifica componenta de advocacy.evolutia pietei fortei de munca. Spania si SUA.Implicarea reprezentantilor autoritatilor in elaborarea documentelor. 3. Acestea se vor grupa in ghiduri de bune practici pentru autoritatile locale si recomandari privind codificarea legislativa a unei strategii coerente la nivel national. la Bucuresti si la nivel local. Munca ilegala este practicata mai ales de catre menajere (78%) si agricultori (56%). . in colaborare cu alte programe ale Fundatiei. Activitatile din acest an vor cuprinde o parte de cercetare cantitativa prin sondaj telefonic pe un esantion de companii din domeniile cele mai afectate de migratie: constructii. Constructiile. turism.Seminar international. Drumurile romanilor pentru cautarea de lucru in lume (in special in Europa): . pentru a declansa dezbaterea privind efectele negative ale migratiei si prevenirea lor . industria textila).etapa a doua – ‘96 . ai organizatiilor societatii civile si ai mass-media. necesar pentru ca migratia externa este un fenomen transnational. cu reprezentanti ai autoritatilor. dar cu un decalaj intre legal si ilegal mai mic decat in cazul celor plecati in Italia si Turcia. Grecia. iar romanii si-au concentrat plecarile spre Spania si Italia. Studiile Ministerului pentru Munca si Solidaritate Sociala indica deficite semnificative de forta de munca in anumite domenii (constructii. Turcia. Ungaria si Germania. Practica ilegala a acestor ocupatii este deosebit de ridicata in cazul activitatilor menajere si agricole. si legal in Germania. Advocacy si promovare Toate componentele programate pentru anul 2007 se vor finaliza cu recomandari de masuri de politici publice adresate autoritatilor centrale si locale. existau cinci destinatii cu o pondere de peste 7% din totalul plecarilor: Israel.Serie de mese rotunde. la 53% dupa 2001. Activitatea de promovare si diseminare este practic continua incepand din momentul finalizarii primelor produse ale programului. sincronizata cu reglementarile europene.a treia etapa a inceput in 2002. la cele cinci tari din prima etapa se adauga Canada. In acest sens vom incerca sa atragem implicarea asociatiilor patronatelor din cele trei domenii. Plasarea discutiei in context european deschide drumul catre continuarea proiectului in anii urmatori. de la 34% in perioada 1990-1995. turism si industrie textila. sunt principalele ocupatii ale romanilor in strainatate. Romanii au lucrat clandestin mai ales in Turcia si Italia. Activitatile de promovare a acestor instrumente vor include: . Activitatile de culegere de date sunt programate pentru toamna acestui an. pentru barbati (98% au muncit cel putin o data in acest domeniu). ca dupa 2001. Numai 22% dintre cei care au plecat la lucru in acea perioada au fost ajutati de cineva.prima etapa 90-95. . Israel. Canada si SUA.2002.

Angajatorul va primi si el o amenda de 5000 de lire / angajat si este posibil sa fie la randul lui judecat. ca acolo se traieste mai bine si ca angajatorii sunt mai de incredere decat in alte tari. muncitorii necalificati din Romania si Bulgaria vor putea accesa schemele sezoniere de angajare pe locurile vacante din sectorul agro-alimentar" . in timp ce pentru anul 2007 va exista o faza tranzitionala. cateva criterii de angajare: un anumit nivel de educatie. 50% dintre plecarile la lucru in afara au fost in Italia si 25% in Spania. dintre care nu toti sunt lucratori. Din 2008. la randul sau. atat timp cat angajatorii demonstreaza ca au nevoie de acest lucru. unde vor fi acceptati si muncitori din tari care nu sunt inca in UE. Moldova. Potrivit lui Christophe Prince. urmate de prieteni din localitate (16%) si de cunostinte (5%) In acest moment. Muntenia si Oltenia sunt regiunile in care emigrarea temporara pentru munca prevaleaza asupra plecarilor temporare de tip turism-viza. dar trebuie sa dovedeasca ca indeplinesc toate conditiile. pentru romanii si bulgarii care lucreaza in agricultura si agroalimentatie vor exista 20 000 de permise de munca. . . Marea Britanie: Cercetarile OIM din toamna lui 2006 arata ca romanii au o imagine distorsionata asupra conditiilor de pe piata muncii din Regatul Unit.In prezent. daca nu vor fi contribuit deja.oim. in Marea Britanie sunt 12 000 de romani. .ro) Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti. ca nu a gasit un muncitor britanic in domeniul respectiv. Dobrogea si Bucuresti. a prezentat cateva dintre conditiile impuse dupa 1 ianuarie 2007: "Persoanele cu pregatire deosebita care se califica pentru programul destinat lucratorilor migranti cu inalta calificare vor fi admisi la fel ca in prezent. mai frecvente in Banat. Iar pentru cei inalt calificati urmeaza sa se ia decizii. Italia si Spania sunt principalele destinatii ale romanilor care muncesc in strainatate: in ultimii cinci ani. Probleme relevante: . . Nu se cunoaste deocamdata numarul celor care au fost trimisi acasa. reprezentant al Ministerului Britanic de Interne. la plata taxelor aferente . (Informatii exacte pe aceasta tema pot fi gasite pe site-ul OIM: www. daca un muncitor roman sau bulgar este gasit muncind ilegal in Marea Britanie va fi amendat cu 1000 de lire sau pedepsit legal. De asemenea. muncitorii cu studii superioare pot merge la munca in Marea Britanie.Migrantul potential din Romania crede ca romanii pot castiga mai bine in Marea Britanie decat in alte tari.a anuntat diplomatul.Majoritatea migrantilor potentiali nu stiu ca nu pot beneficia de asitenta sociala sau de servicii medicale in Marea Britanie. Studentii vor putea continua sa lucreze cu numar redus. care trebuie sa indeplineasca. In plus. Permisele de munca pentru romani sunt gratuite. din 1 ianuarie 2007. fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de trei ori mai intens decat in 2002. Robin Barnett. rudele din localitatea de destinatie sunt cel mai des folosite la plecare (pentru 23% dintre migranti). Numarul celor care vor veni la munca in Marea Britanie va depinde de piata muncii. iar lucratorii calificati vor putea lucra acolo unde exista un deficit intern de forta de munca. la randul lui.Costul vietii destul de ridicat din Marea Britanie este necunoscut. experienta si castiguri din activitati anterioare. Angajatorul va trebui sa demonstreze. prezenta romanilor pe piata muncii din Marea Britanie a avut un impact pozitiv. In 2005 au fost eliberate 3900 de premise de munca si pentru 2006 s-au estimat aceleasi valori. iar perioada de valabilitate va depinde de tipul muncii. angajatorul va face rost de permisul de munca pentru angajatul lui inalt calificat. in Marea Britanie. si nici nu platesc taxele aferente la stat. In acest sens. Transilvania. Din 2001. pana la 20 de ore pe saptamana. ignorat sau trecut cu vederea de majoritatea romanilor potential interesati de plecarea in Marea Britanie cu scopul gasirii unui loc de munca. In acest caz. in timp ce in domeniul agricol si alimentar s-a demonstrat deja ca nu exista muncitori britanici. migrantii trebuie sa fie constienti de faptul ca firmele care anagajeaza ilegal de obicei nu respecta regulile de angajare. In caz contrar.Nu toti migrantii potentiali din Romania stiu ca pentru a lucra in Marea Britanie este nevoie de permis de munca si de asigurare medicala. drepturile omului sau alte drepturi ale muncii. De asemenea.Si mai multi cetateni romani care ar dori sa plece la munca in Marea Britanie nu stiu ca pentru a lucra in aceasta tara trebuie sa se inregistreze la autoritatile britanice.

in Italia sunt. Posibilitati de plecare in Spania 1. Acest traseu a aparut in 2002. altele folosesc permise expirate sau au solicitat permise de munca si asteapta solutionarea situatiei lor legale.Spania Povestile celor care emigreaza seamana intre ele. sa poti face cu totul altceva este departe de ceea ce se intampla. 61% spun ca pentru ei munca este foarte importanta. Acest traseu a aparut dupa ce migrantul avea deja un membru al familiei in Spania cu o situatie legalizata. De obicei este utilizat pentru a doua migratie sau in cazul persoanelor care au conexiuni foarte bune cu retele de emigranti si relatii in Spania. ca subcontractant. exista depozite pentru munca in constructii si depozite pentru munca in agricultura. si valoarea disciplinei. Potentialul migrant poate pleca in Spania pe baza unui contract de munca pe care il semneaza in Romania si iese legal din tara. urmati de Albania si Maroc. Rudele deja aflate acolo isi pot sprijini noii veniti doar in situatiile pe care le presupune traseul ales. ca limpiese. migrantul locuieste in apartament cu mai multi romani. 2. retelele de migratii au devenit mai putin eficiente prin supradimensionarea si supra saturarea lor. au inceput sa inteleaga valoarea timpului liber. Plecarile se fac catre rude. 3. plata cu ora (plata mai buna in ordinea enumerata) In ultima perioada insa. Acesti oameni dupa ce se intorc sunt altii: au alta etica a muncii. Italia Majoritatea romanilor plecati la munca in Italia. Asta inseamna ca migrantul semneaza un contract de munca. . Iesirea pentru reintregirea familiei. externa. Situatia actuala a migrantilor arata ca doar 300 de mii de persoane au acte oficiale (permessi di soggiorno anuali sau permanenti). Contract de munca mediat de una dintre institutiile statului roman. Romania are un acord bilateral cu Spania. El se va orienta catre slujbe si zone prestabilite din Spania.“vigilante”= bodyguard). 4. asteptarea ca. se afla acolo ilegal. are o iesire din tara legala si se duce catre sectorul formal. In schimb. prieteni si cunostinte. si altii care nu au depus actele si nici nu au intentia sa faca acest lucru. Cei mai multi romani din Italia au un loc de munca relativ stabil si incearca sa treaca din secotrul agricol si al constructiilor spre cel al serviciilor. Dupa inscrierea pe un traseu. in domeniul casnic: interna. In ceea ce-i priveste pe barbati. Dintre cei care au lucrat in strainatate. dar nu si cu Italia. Traseul ‘limpieselor’ si ‘peonilor’ este un traseu dezvoltat pe baza de retele de migranti. nu si drept de munca. cand s-a semnat acordul cu Spania. insa in primele 3 luni are drept de sedere. in prezent. surse neoficiale anunta 1 milion de romani in Italia. Statistici: Ultimele cifre indica ca 10% din gospodariile romanesti au pe cineva in strainatate care trimite bani (in 2006. tendinta este slujba de supraveghetor (security . din punctul de vedere al oficialitatilor. 2 milioane si jumatate de romani. Femeile inevitabil ajung sa lucreze. Este valabil doar din 2006. odata ajuns in Spania. romanii plecati la munca in afara au adus in tara 3 miliarde de euro). femeile se angajeaza tot mai mult ca vanzatoare si chelnerite in baruri. Dupa 2003. iar interesul lor pentru politica este mult mai activ (pentru40% din cazuri). de multe ori oamenii trecand prin aceleasi ‘statii’. de la peon (salahor – muncitor necalificat in constructii). ideea de afacere prin migratie este mult mai clara. La inceput. Cineva poate sa plece pur si simplu (acesta este traseul cel mai des utilizat) utilizand dreptul de libera circulatie in UE. Potrivit Ministerului Italian de Interne. in timp ce parerea romanilor din Italia despre ei este ca sunt cu milioanele. in prima faza. In acest moment. Consecinte – valori: noul val care vrea sa plece este centrat pe afaceri.

cumpararea unui teren si petrecera unui concediu in strainatate. cresterea veniturilor lucrand suplimentar.Studii – planuri specifice tinerilor care vor sa isi continue studiile. . care favorizeaza critica sociala asupra starii localitatii in care traiesc. in perceptia a 46% dintre respondentii la sondaj. cele mai importante sunt investitiile in locuinta. deschiderea unei afaceri. sa se mute la oras intr-un apartament mai mic. Persoanele care au lucrat in afara sunt mai critice in ceea ce priveste situatia din Romania. iar 16% si-au cumparat autoturisme. .Fiecare dintre cei trei actori ai migratiei ar putea avea de castigat.Raportul arata ca pentru a garanta ca migratia este avantajoasa. Aproape 90% dintre cei care au lucrat in strainatate considera ca pentru a reusi in viata este important si foarte important sa stii sa risti. . pe ansamblu. in timp ce doar 73% din cei care ies din tara pentru turism si 72% care au doar intentia sa plece din tara cred acelasi lucru. Cei care merg in strainatate cumpara in proportie mai mare bunuri de folosinta indelungata pentru confort si mai putin bunuri ce pot fi folosite in activitati productive. mutarea intr-o casa mai buna. urmate de cumparare de bunuri electrocasnice. In randul celor care au lucrat sau au calatorit in strainatate ponderea de antreprenori este mai mare: 16% si. respectiv. tarile si-ar putea coordona mai indeaproape politicile. 37% si-au extins / modernizat locuinta. . pe cont propriu. . Ei vin cu aspiratii superioare. 23%.Germania si Franta sunt singurele natiuni vest-europene aflate in topul primelor zece tari primitoare de migranti. construirea unei case. o parte semnificativa a romanilor a investit in bunuri de lunga durata: 50% dintre romani si-au cumparat electrocasnice. dintr-un esantion total de 69%. De asemenea. cautarea unui alt loc de munca si schimbarea felului de viata. Migratia pentru munca si antreprenoriatul sunt strategii de viata strans legate intre ele.Acumulare – achizitii de bunuri. comparativ cu 70% care impartasesc aceasta opinie la nivelul celorlalte categorii de populatie. circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani de zile este realizat cu ajutorul veniturilor din migratia internationala. Pe de alta parte. uman si relational in strainatate si isi satisface necesitatile de baza. In mediul rural banii sunt investiti in principal in activitati de tip agricol. migratia in si din economiile in tranzitie din Europa si Asia Centrala a fost mare si probabil va continua sa creasca . dar si critica asupra starii sociale actuale din Romania. masini si alte bunuri de lunga durata.Conform raportului „Migratia si transferurile de bani: Europa de Est si fosta Uniune Sovietica”. 89% din migrantii pentru munca cred ca in Romania de azi succesul este legat de asumarea riscurilor.La nivel national. numarul antreprenorilor este redus la nivelul populatiei. dar in acelasi timp sunt mai optimisti in ceea ce priveste viitorul. Investitii realizate cu venituri din migratia internationala: Datele la nivel national arata ca. Pe masura ce migrantul acumuleaza capital material. Fata de optimismul lor dinamic. Departarea de familie se resimte mai ales in sfera nevoilor de afectivitate pentru 35% dintre intervievati. Atat migrantul cat cele doua tari: de provenienta si de destinatie. pe cand in mediul urban banii sunt investiti si in alte tipuri de afaceri. Doar 10% din populatia adulta sunt intreprinzatori pe cont propriu sau au pe cineva in gospodarie cu o afacere proprie. Planuri de viitor ale migrantilor: .Schimbare – prin imbunatatirea conditiilor de trai. la pol opus se situeaza pesimismul cronic – e rau si va fi si mai rau – al celor lipsiti de experienta migratiei. Principalele consecinte negative ale migratiei temporare pentru munca se rasfrang mai ales asupra familiei. el tinde sa investeasca acest capital in activitati productive. in ultimii cinci ani. astfel incat oferta de forta de munca migratoare sa poata face fata cererii . In ceea ce priveste tipul cheltuielilor.

Acest clasament pozitioneaza Stalele Unite ale Americii pe primul loc. ratele de creştere sunt aşteptate a fi mai scăzute în cazul rămânerii în ţara natală. tara bogata in resurse.Conform cercetarii „Migratia si transferurile de bani: Europa de Est si fosta Uniune Sovietica”. astfel că femeile imigrante devin din ce în ce mai numeroase în ultimii ani. 62% din migranţi erau femei din grupa de vârstă 26-40 ani. Kazahtan si Polonia. aceasta primind 42% din migrantii provenind din Europa Centrala si de Est. În anul 2004. Ucraina si Polonia servesc ca puncte de tranzit pentru migranti in drumul lor spre Europa Occidentala”. Majoritatea celor care emigrează sunt tineri. migratia in si din economiile in tranzitie din Europa si Asia Centrala a fost mare si probabil va continua sa creasca pe masura ce rata natalitatii S-a scris mult despre faptul ca migratia spre Europa Occidentala a crescut semnificativ pe parcursul ultimilor 15 ani. Conform studiilor recente se poate constata faptul că mobilitatea internaţională este mai mare în rândul persoanelor care au vârsta corespunzătoare pentru locul de muncă. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât emigrarea devine permanentă. urmata de Rusia. Insa Raportul Bancii Mondiale scoate la faptul ca. Pe ultimele trei locuri din topul tarilor destinatie pentru emigranti se afla Australia. reducându-se astfel potenţialul de nou-născuţi în România. precum si numarul in crestere de migranti din fosta Uniune Sovietica. ceea ce înseamnă 58% din populaţia de imigranţi. Structura emigrării pe sexe dezvăluie unele schimbări. iar procentul este în continuă creştere. Franta. cu precadere din Caucaz si Asia Centrala. iar muncitorii mai saraci din Asia Centrala migreaza catre Kazahstan. Ucraina. ţările de emigrare se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire a propriei populaţii. Germania. economice. Germania si Franta sunt singurele natiuni vesteuropene aflate in topul primelor zece tari primitoare de migranti. Efectele nefaste asupra ratei natalităţii şi a fertilităţii încep să fie din ce în ce mai 0 5 10 15 20 25 30 1990 1991 1992 . la nivel global. iar procentul acestora este în continuă creştere. În consecinţă. Factorul uman este cea mai importantă sursă de creştere economică. India si Arabia Saudita. putând astfel susţine că emigrarea afectează grupele de vârstă cu rate mari de fertilitate. arata raportul. „Rusia atrage migranti din celelalte state ale fostei Uniuni Sovietice.

ceea ce poate conduce la pierderi de bunăstare în interiorul familiei şi dezechilibre în relaţia de cuplu.1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 anul plecări Câteva efecte socioeconomice ale migraţiei forţei de muncă asupra ţărilor de emigraţie 59 prezente. Toate acestea pot conduce cu uşurinţă la destrămarea familiei (divorţuri). prin urmare. Plecarea unuia dintre membri determină reorganizarea rolurilor în cadrul familiei. alte rude sau prietenii preiau tutela copiilor. migranţii îşi abandonează copiii. Deci. O altă categorie socială care ar putea fi afectată negativ sunt persoanele în vârstă. ne confruntăm cu suferinţa familiei pentru pierderea unuia sau a mai multor membri chiar şi cu titlu temporar. bunicii. acestea făcând parte atât din sfera efectelor pozitive cât şi a celor negative. copiii sunt afectaţi într-o foarte mare măsură (în unele cazuri aceste situaţii devin traumatizante) de către părinţii lor. deoarece persoanele cărora îi lasă în grijă nu pot îndeplini cu succes rolul de părinte. În acest caz. Uneori. cu cât perioada este mai mare cu atât mai puternice sunt efectele asupra familiei. De fapt. Pe de altă parte. Banii trimişi de către emigranţi familiilor lor contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora având implicaţii pozitive asupra relaţiilor de familie. membrii familiilor preiau rolurile/funcţiile respectivului migrant. Implicaţiile fenomenului migraţionist la nivelul familiei sunt multiple. care rămân (în cel mai fericit caz) cu doar unul dintre părinţii lor. care în cele din urmă ajung în grija statului. mai ales . Există o mulţime de cazuri când ambii părinţi migrează în scopul găsirii unui loc de muncă şi. dovadă fiind faptul că un număr tot mai mare de copii sunt născuţi în afara ţării. Unul dintre cele mai importante efecte negative ale migraţiei forţei de muncă pare să fie în raport cu copiii migranţilor.

iar rezervorul de forţă de muncă va fi reprezentat de ţările din estul Europei. Au fost identificate consecinţe economice importante privind aspectele financiare şi a calităţii vieţii românilor. nu simt nicio modificare referitoare la relaţiile de familie. Concluzii Evoluţia migraţiei externe româneşti este prea puţin cunoscută. Problema cea mai severă este abandonarea temporară a minorilor de către părinţii care migrează în căutarea unui loc de muncă mai bun şi faptul că autorităţile sunt determinate să formuleze politici de monitorizare a situaţiei.în cadrul comunităţilor cu un nivel ridicat de migraţie. majoritatea persoanelor din gospodăriile cu membri care au fost plecaţi în străinătate. Unele ţări occidentale încep să se confrunte cu o uşoară reducere naturală a populaţiei. iar imigrarea suplineşte această scădere naturală. astfel că numărul populaţiei nu suferă modificări dramatice. ţările occidentale vor încuraja imigraţia. să înveţe o nouă limbă şi să înveţe să trăiască într-un mediu social diferit. care ar . cu un impact social deosebit asupra vieţii de familie a migranţilor. Potrivit studiului menţionat anterior. inclusiv România. Ne confruntăm. de asemenea. aceştia trebuie să treacă printr-o perioadă de acomodare. cu atât mai mult cu cât categoria care a emigrat din motive economice în ultimii ani este reprezentată de populaţia tânără (în vârstă de 30 de ani). Aceste mişcări migraţioniste generează importante consecinţele economice. Pentru a evita fenomenul de scădere naturală a populaţiei în următorii ani. Ţările occidentale au acum nevoie de forţă de muncă străină din considerente economice. lucru care de cele mai multe ori presupune un anumit grad de stres. deoarece volumul sumelor transferate a fost de aproximativ şapte miliarde de euro în 2007. În prezentul articol am analizat consecinţele demografice. în perioada 1990-2006. În situaţiile în care copiii pleacă din ţară împreună cu părinţii lor.

de evoluţia economică. fapt care deschide noi posibilităţi pentru analize viitoare. Vom pune punct prezentului articol susţinând cu credinţă că fenomenul migraţiei este influenţat. În conformitate cu scenariile existente. în România primele semne de recuperare sunt extrem de incerte. după o destabilizare severă cauzată de criza economică. de măsura în care această creştere va ridica în mod semnificativ nivelul de trai şi bineînţeles de politicile de imigrare ale ţărilor occidentale. Migraţia externă a României va fi influenţată în perioada următoare de cât de ridicată şi sustenabilă va fi rata de creştere economică. .presupune cheltuieli suplimentare. în primul rând.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->