Capitolul 4

SPAŢIUL PUNCTUAL EUCLIDIAN AL

VECTORILOR LIBERI

Introducerea noţiunii de vector liber în spaţiul geometric E3 a fost

posibilă ţinând seama de noţiunile fundamentale ale geometriei euclidiene
cum ar fi punctul, dreapta, planul, distanţa, precum şi de axiomele la care
sunt supuse aceste noţiuni.
În ultimul paragraf al capitolului precedent au fost puse în evidenţă
câteva proprietăţi, fără a apela la noţiunea de distanţă. Gama acestor
proprietăţi se îmbogătăţeşte mult dacă pe spaţiul vectorial al vectorilor liberi
se defineşte un produs scalar. Se defineşte astfel noţiunea de spaţiu punctual
euclidian al vectorilor liberi õ3. Produsul scalar defineşte la rândul său
noţiunile de normă euclidiană a unui vector, unghiul a doi vectori şi
respectiv noţiunea de distanţă euclidiană. În cele ce urmează, vom aborda
calea construcţiei acestuia aşa cum a decurs în matematică şi vom evidenţia
apoi echivalenţa noţiunilor introduse cu cele definite în cazul general. Vom
folosi unele noţiuni definite în cadrul structurii de spaţiu afin geometric al
vectorilor liberi şi vom pune în evidenţă diferenţele specifice ce apar în
cazul structurii euclidiene.

§1. Proiecţii ortogonale

Fie E3 spaţiul de puncte al geometriei euclidiene ,definit cu ajutorul

unui sistem axiomatic, în care considerăm introdusă noţiunea de vector.
Lungimea unui vector AB Î V3 a fost definită de numărul real
d(AB), adică distanţa dintre punctele A şi B, pe care o vom nota în
continuare cu | AB |, modulul vectorului AB sau lungimea geometrică a
vectorului AB .
Un vector e cu proprietatea | e | = 1 se numeşte versor sau vector
unitate. Orice vector u Î V3 coliniar cu e , poate fi scris sub forma
u = |u | × e .

69
 Am definit în paragraful precedent proiecţia pe o dreaptă paralelă cu
un plan şi respectiv proiecţia pe un plan paralelă cu o dreaptă.
Dacă dreapta d Ì E3 este perpendiculară pe planul a Ì E3 atunci
proiecţia paralelă cu planul a a vectorului v Î V3 pe dreapta d va fi numită
proiecţia ortogonală a vectorului v pe dreapta d şi va fi notată cu pr d v ,
iar proiecţia paralelă cu dreapta d a vectorului v pe planul a va fi numită
proiecţia ortogonală a vectorului v pe planul a şi va fi notată cu pr  v .
Se demonstrează uşor că proiecţia unui vector pe două drepte
paralele ne procură acelaşi vector, ceea ce înseamnă că proiecţia unui vector
pe o dreaptă depinde numai de direcţia acesteia. De aceea dacă u este un
vector nenul care defineşte direcţia dreptei d, atunci putem vorbi de
proiecţia lui v pe u , pe care o vom nota cu pr u v .
Dacă e este versorul lui u , adică u = | u | e , atunci
pentru " v Î V3 , pr u v este un vector coliniar cu e , pr u v = | pr u v | × e .
Numărul real | pr u v | se numeşte mărimea algebrică a proiecţiei
ortogonale pr u v pe care o vom nota simplu pru v , şi care reprezintă
coordonata vectorului v pe direcţia determinată de u .

1.1 Teoremă. Pentru u Î V3 \ { 0 } " v , w Î V3 , şi " l Î R

avem:

pr u (v  w )  pr u v  pr u w
(1.1)
pr u (v )   pr u v

Demonstraţie. Fie o dreaptă având aceeaşi direcţie cu u şi vectorii

v  AB , w  BC , având suma v  w  AB  BC  AC (fig. 1).
Notând cu A' B ' şi respectiv B ' C ' proiecţiile vectorilor u şi w
pe dreapta d rezultă

pr u (v  w )  pr u AC  A' C '  A' B'  B' C '  pr u v  pr u w

Analog (fig. 2)

pr u (v )  pr u AC  A' C '   A' B '   pr u v

70
 B
w
v
C l C
A v B
u A
(d) (d)
A B¢ C A B¢ C
¢ ¢ ¢ ¢
fig. 1 fig.2
Proprietăţile din teorema 1 ale proiecţiei ortogonale, induc aceleaşi
proprietăţi pentru mărimea algebrică a acestei proiecţii, adică
pru (v  w )  pru v  pru w
(1.2)
pru (v )   pru v

Dacă considerăm două semidrepte |OA şi |OB în spaţiul punctual E3,

atunci numim unghi al vectorilor liberi nenuli, v  OA şi w  OB , notat cu
   (v ; w ) , unghiul j Î [O, p] format de semidreptele |OA şi |OB.

Vectorii u şi w nenuli sunt ortogonali dacă unghiul lor este .
2
Unghiul vectorilor u şi w nu depinde de alegerea reprezentanţilor OA şi
respectiv OB . Convenim că vectorul nul 0 este ortogonal pe orice vector.
Noţiunea de unghi permite explicitarea mărimii algebrice a proiecţiei
unui vector în funcţie de lungimea vectorului şi unghiul dintre vector şi
direcţia dreptei pe care se face proiecţia (fig. 3).

v
u
j d
0 A
¢
fig. 3

| pr u v || v | cos  (1.3)

Cu aceste elemente putem introduce noţiunea de produs scalar pe

spaţiul vectorial al vectorilor liberi.

71
 §2. Produsul scalar

Fie V3 spaţiul vectorial real al vectorilor liberi

2.1 Teoremă. Funcţia ¢¢×¢¢ :V3 ´ V3 ® R, definită prin

 v  cos u , v 
 u
u v  
0
, u , v  V3 \ { 0 }
pentru a  0sau / si b  0 (2.1)
defineşte un produs scalar pe spaţiul vectorial al vectorilor
liberi.

Demonstraţie. Să verificăm cele patru condiţii ce definesc un produs scalar.

1. (u  u )  v  u  v  u  v ,
1 2 1 2 u , u , v  V 3
1 2

Din definiţia produsului scalar şi proprietatea (1.3) avem u  v = =|

u | × | pr u v | = | v | × | pr v u | , " u , v Î V3 \ { 0 } deci (u  u )  v 1 2

= =| v | × v| pr (u  u ) |
1 2 = | v | (| pr v u1 |  | pr v u2 |) =
| v | | pr v u1 |  | v | | pr v u 2 |) = = u1 · v + u1 · v .

2. (a u )· v = a( u · v ), " u , v Î V3, " a Î R.

(a u )· v = | v | | pr v ( u ) |=a | v | | pr v u |=a ( u · v ), " u , v ÎV3, "aÎ
R.

3. u · v = v · u , " u , v Î V3 . Comutativitatea rezultă din

comutativitatea produsului în mulţimea numerelor reale.

4. u · u ³ 0, u · u = 0 Û u = 0 , " u Î V3.
< u , u > = | u |2 ³ 0, | u |2 = 0 Û u = 0 .

Pentru cazul în care cel puţin un factor al produsului scalar este

vectorul nul proprietăţile rezultă imediat.
2.2 Consecinţă. Spaţiul vectorial al vectorilor liberi V3 înzestrat cu
produsul scalar (2.1) este un spaţiu vectorial euclidian
real.

2.3 Consecinţă. Spaţiul afin A3 = ( E3, V3, j ) având ca spaţiu vectorial

asociat spaţiul euclidian V3 , devine un spaţiu punctual
euclidian pe care-l vom nota cu õ3.

Observaţii.
1° În paragraful precedent au fost evidenţiate bijecţiile naturale
dintre spaţiile E3, V3 şi R3. Astfel, având fixat un reper cartezian R
72
(O; e1 , e2 , e3 ) în spaţiul afin A3, funcţia de coordonate f: V3 ® R3, definită
prin f ( u ) = ( x1, x2, x3) Î R3, " u Î V3 , realizează o bijecţie între cele
două spaţii vectoriale. Această bijecţie reprezintă un izomorfism de spaţii
vectoriale care permite transportul structurii euclidiene canonice definită pe
R3 pe spaţiul vectorial al vectorilor liberi V3.
Se verifică uşor că aplicaţia :

< ,> :V3 ´ V3 ® R, ( u , v ) ® < u , v > =: <f( u ), f( v )>R (2.2)

este un produs scalar pe V3, unde < , >R este produsul scalar definit pe R3.
Cu ajutorul acestui produs scalar se defineşte în mod natural norma ||
u || =  u , v  =  f(u ), f(v )  R
Dacă considerăm două puncte arbitrare A, B Î E3 şi vectorii de
poziţie OA şi OB caracterizaţi de ternele ( x1, x2, x3) Î R3 , şi respectiv
( y1, y2, y3) Î R3, atunci vectorul AB  OB  OA va fi caracterizat de terna
(y1 – x1, y2 – x2, y3 – x3) şi va avea norma dată de
|| AB || =  AB, AB  =  f ( AB ), f ( AB )  R =

= ( y1  x1 )  ( y2  x2 )  ( y3  x3 ) 2 =  ( A, B ) = | AB |.
2 2

Acest rezultat arată că norma || AB || definită de produsul scalar

(2.2) coincide cu lungimea geometrică | AB | , a vectorului AB .
Unghiul a doi vectori nenuli OA şi OB Î V3 definit de produsul
scalar < , > coincide cu unghiul (geometric) definit de direcţiile
semidreptelor |OA şi |OB . În adevăr,
 OA, OB  pr OA OB pr OA OB
cos   = = =
|| OA ||  || OB || || OB || | OB |
cos(OA, OB ) .
În consecienţă, produsul scalar (2.2), indus de bijecţia f, pe spaţiul
vectorial V3 al vectorilor liberi, coincide cu produsul scalar (2.1).
2° Cunoaşterea produsului scalar pe spaţiul vectorial al vectorilor
liberi permite calculul lungimii vectorilor şi a unghiului dintre doi vectori:
a b
|| a || = aa , cos   ,   ( a,b )
|| a ||  || b |
(2.3)
3° Doi vectori nenuli sunt ortogonali  produsul lor scalar este nul.
Fie B = { e1 , e2 , e3 } o bază în spaţiul vectorial V3.
Dacă a  a1e1  a2e2  a3e3 şi b  b1e1  b2e2  b3e3 , atunci
obţinem:

73
 a b  a1b1e1e1  (a1b2  a2b1 )e1e2  ( a1b3  a3b1 )e1e3 
 a2b2  e2 e2  ( a2b3  a3b2 )e2 e3  a3b3  e3e3
(2.4)
Deci, produsul scalar a doi vectori este perfect determinat dacă se
cunoaşte înmulţirea scalară a vectorilor bazei B.
O bază în V3 formată din vectori ortogonali doi câte doi este numită
bază ortonormată iar coordonatele unui vector într-o bază ortonormată se
numesc coordonate euclidiene.
În geometria euclidiană se demonstrează că printr-un punct există
trei drepte perpendiculare două câte două de unde rezultă existenţa unui
reper cartezian ortonormat în spaţiul punctual euclidian õ3.
Dacă B = { i , j , k } este o bază ortonormată în V3 atunci
i i  j j  k k  1 , i j  i k  jk  0 , adică produsul scalar al vectorilor
bazei B este dat de tabelul
× i j k
i 1 0 0
j 0 1 0
k 0 0 1
Produsul scalar a doi vectori oarecare a  a1i  a2 j  a3k şi
b  b1i  b2 j  b3 k va avea expresia canonică
a b  a1b1  a2b2  a3b3 (2.5)
Proiecţia ortogonală a vectorului a pe direcţia vectorului i este
ai
dată de pr i a  i  ( a i )i  a1i , analog pr j a  a2 j şi pr k a  a3 k .
ii
Astfel coordonatele euclidiene ale vectorului a reprezintă mărimile
proiecţiilor ortogonale ale lui a pe cele trei axe ale reperului cartezian
ortonormat . Expresiile analitice ale normei unui vector şi respectiv
unghiului a doi vectori vor fi date de
|| a || = a12  a22  a32 (2.6)
a1b1  a2b2  a3b3
cos(a , b ) = , j Î [0, p] (2.7)
a1  a22  a32  b12  b22  b32
2

În particular vectorii a şi b sunt ortogonali dacă şi numai dacă

a1b1 + a2b2 + a3b3 = 0 (2.8)

§3. Produsul vectorial

74
 Fie vectorii a şi b ÎV3. Pentru a ¹ 0 şi b ¹ 0 notăm
cu j Î [0, p] unghiul dintre a şi b .

3.1 Definiţie. Se numeşte produs vectorial, operaţia binară internă

“´”:V3 ´ V3 ® V3 , care asociază perechii ordonate ( a ,
b ) vectorul c notat cu a ´ b , caracterizat de

1° || a ´ b || = || a || × || b || × sin j
2° c = a ´ b este ortogonal pe a şi b
3° Sensul vectorului c = a ´ b este dat de regula
mâinii drepte când rotim pe a peste b sub un unghi
ascuţit (regula burghiului drept) (fig. 4)

a b

b


a
fig. 4

Dacă notăm cu e versorul direcţiei ortogonale pe a şi b atunci

a ´ b = || a || × || b || × sin j × e .

3.2 Propoziţie. Produsul vectorial are următoarele proprietăţi:

1. a ´ b = - b ´ a (anticomutativitatea)
2. a ´ ( b + c ) = a ´ b + a ´ c (distributivitatea)
a
3. (a ) ´ b = a ´ (a ) = a ×
b a ´ b (omogenitatea)
4. pentru a , b  0 , a  b  0 Û b  a
5. pentru b   a , norma || a ´ b || reprezintă aria paralelogramului
construit pe reprezentanţii într-un punct ai vectorilor a şi b .

75
 Demonstraţie.
1.Din definiţia produsului vectorial rezultă că vectorii a ´ b şi
b ´ a au aceeaşi normă, aceeaşi direcţie, dar sensuri opuse.
2. Să considerăm reprezentanţii OA , OB şi OC ai vectorilor a
şi b şi respectiv c în punctul O Î E3 şi planul p prin O perpendicular pe
direcţia vectorului a . (fig. 5)

D A
C

B C¢¢

D¢
O ¢
B¢
B¢¢

C¢
D¢
p
fig. 5

Notând cu OB '  pr  OB , OC '  pr  OC obţinem

a ´ b = || a || × || b || × sin j × e1 = || a || × || OB ' || × e1 = OA ´
OB ' = OB ' '
analog a ´ c = OA ´ OC ' = OC ' '
Dacă OB + OC = OD iar paralelogramul OB¢D¢C¢ este
proiecţia paralelogramului OBDC pe planul p , atunci OD '  OB 'OC '
= pr  OD .
Vectorul OB ' ' se obţine rotind cu un unghi de p /2 vectorul OB '
în planul p, şi înmulţind vectorul obţinut cu || a ||. Analog se obţine OC ' '
din OC ' . Prin rotirea paralelogramului OB¢D¢C¢ cu un unghi de p /2 şi
înmulţind cu || a || se obţine tot un paralelogram (asemenea cu primul) de
unde rezultă că OD ' ' ^ OD ' şi || OD' ' || = || OD ' || × || OA ||.

76
Deci
a  (b  c )  OA  OD  OA  OD'  OD' '  OB' '  OC ' '
 OA  OB'  OA  OB'  a  b  a  b
Similar se demonstrează distributivitatea produsului vectorial în
raport cu primul factor, adică
(a  b )  c )  a  c  b  c

3. Pentru a > 0, vectorul a a are direcţia şi sensul vectorului a iar

(a a )´ b şi a( a ´ b ) au aceeaşi direcţie şi acelaşi sens. În plus,
| (a )  b |  | a |  | b |  sin   |  | | a | | b | sin  
 |  | | a  b |  |  (a  b ) |

Pentru a < 0, vectorul a a are direcţia şi sensul lui - a iar (a a ) ´ b

şi a( a ´ b ) au aceeaşi direcţie şi acelaşi sens. În plus,
| (a )  b |  | a |  | b |  sin(   )  |  | | a | | b | sin(   ) 
 |  | | a  b |  |  (a  b ) |

Analog se demonstrează a ´ (a b ) = a ( a ´ b ).
Pentru a = 0, din 3 rezultă a ´ 0 = 0 .
4. Dacă a , b ¹ 0 , din a ´ b = 0 rezultă că || a ´ b || = 0 Û sinj =
0, adică vectorii a şi b sunt coliniari, b = l a .
Din definiţia produsului vectorial avem || a ´ a || = 0 , de unde
obţinem a ´ a = 0 .
Dacă b = l a atunci a ´ b = a ´(l a ) = l ( a ´ a ) = 0.
5. Pentru a şi b necoliniari construim paralelogramul OACB (fig. 6)

B C
h
 A
O

fig. 6
|| a  b || || OA  OB ||  || OA ||  || OB ||  sin   || OA ||  h
adică aria paralelogramului determinat de a şi b .
Dacă B ( i , j , k ) este o bază ortonormată în V 3 atunci folosind
definiţia produsului vectorial şi proprietăţile acestuia, obţinem tabelul

77
 ´ i j k
i 0 k -
j (3.1)
j -k 0 i
k j -i 0

Astfel, produsul vectorial a doi vectori a şi b , a  a1i  a2 j  a3k

şi b  b1i  b2 j  b3 k , va avea expresia canonică

a  b  ( a2b3  a3b2 )i  ( a3b1  a1b3 ) j  ( a1b2  a2b1 ) k , (3.2)

Expresia canonică (3.2) se poate obţine dezvoltând după prima linie

determinantul formal

i j k
a  b  a1 a2 a3 (3.2)¢
b1 b2 b3

Doi vectori sunt coliniari ( a ´ b = 0 ) dacă şi numai dacă

a1 a2 a3
  (3.3)
b1 b2 b3

3.3 Propoziţie. Pentru doi vectori oarecare a şi b este satisfăcută

identitatea lui Lagrange:

( a b )2 + ( a ´ b )2 = || a ||2 × || b ||2 (3.4)

Demonstraţie. Din definiţia produsului scalar avem

, iar ( a ´ b )2 =
2 2 2
( a b )2 = cos 2  sin 2 
2 2
a  b a b  a  b

Insumând cei doi termeni obţinem egalitatea (3.4).

§4. Dublu produs vectorial

4.1 Definiţie. Fie vectorii a , b , c Î V3. Se numeşte dublu produs

vectorial al vectorilor a , b şi c vectorul
v  a  (b  c ) (4.1)

78
 Din definiţia produsului vectorial rezultă că vectorul v este
coplanar cu vectorii b şi c (vectorii din paranteză). Dacă construim
vectorul ( a ´ b ) ´ c = w , acesta va fi un vector coplanar cu a şi b de
unde rezultă că v  a  (b  c )  (a  b )  c  w .
Se poate demonstra uşor, folosind expresiile analitice ale vectorilor
a , b şi c , formula de dezvoltare a dublului produs vectorial
a  (b  c )  (a  c )b  (a  b )c (4.2)
sau sub forma determinantului simbolic
b c
a  (b  c ) 
ab ac
(4.3)

§5. Produsul mixt

5.1 Definiţie. Fie vectorii a , b , c Î V3. Se numeşte produsul mixt

al vectorilor a , b şi c numărul real ( a , b , c ) dat
de

(a , b , c) = : a (b ´ c)
(5.1)

5.2 Teorema. Produsul mixt are următoarele proprietăţi:

1) ( a1  a2 , b , c ) = ( a1 , b , c ) + ( a2 , b , c )
2) (a a , b , c ) = a ( a , b , c )
3) ( a1 , a2 , a3 ) = es ( a , a , a ) , s Î S3, es = ± 1.
(1) ( 2) (3)

4) ( a , b , c ) = 0 Û a , b , c sunt liniar dependenţi (coplanari)

5) |( a , b , c )| = Vol .a ,b ,c , pentru " a , b , c Î V 3 \ {0}

Proprietăţile 1) şi 2) , aditivitatea şi respectiv omogenitatea, rezultă

din definiţia produsului mixt şi se extinde pentru orice factor.
Proprietatea 3) se poate exprima echivalent prin proprietăţile:
3)¢ ( a , b , c ) = ( b , a , c ) = ( c , a , b )
ce exprimă invarianţa produsului mixt la permutări circulare, adică es = + 1
(s Î S3 - permutare pară) şi
3)¢¢ ( a , b , c ) = - ( b , a , c ) ,
79
şi celelalte relaţii corespunzătoare permutărilor impare care exprimă
proprietatea de anticomutativitate pentru orice doi factori alăturaţi.
Echivalenţa 4) rezultă imediat pentru cel puţin un factor egal cu
vectorul nul, iar pentru a , b , c Î V 3\ {0}, anularea produsului mixt este
echivalentă cu ortogonalitatea vectorilor a şi b ´ c , adică coplanaritatea
vectorilor a , b şi c .

Dacă notăm cu Vol .a ,b ,c volumul paralelipipedului format de

reprezentanţii vectorilor a , b , c într-un punct O Î E3 (fig.7 ) şi
notând cu q = < ( b , c ) , cu j = < ( a , b ´ c ), obţinem
(a , b , c ) || a ||  || b  c ||  cos   (|| a ||  cos  )  || b  c ||
  h  A (b ,c )   Vol .a ,b ,c

A
b c
a
j h
c C

q
O b B

fig.7

Dacă B = ( i , j , k ) este o bază ortonormată în spaţiul vectorial al

vectorilor liberi V 3, iar a = a1i + a2 j + a3 k , b  b1i  b2 j  b3 k şi
c  c1i  c2 j  c3 k sunt expresiile analitice ale vectorilor a , b şi respectiv
c , atunci produsul mixt are expresia canonică dată de

a1 a2 a3
( a ,b , c )  b1 b2 b3 (5.2)
c1 c2 c3

80
 Ţinând seama de proprietăţile determinanţilor şi de expresia analitică
canonică a produsului mixt pot fi uşor de verificat proprietăţile 1-5.

Spunem că o bază B = { a , b , c } Ì V 3 este pozitiv (negativ)

orientată dacă produsul mixt ( a , b , c ) este pozitiv (negativ).

§6. Probleme propuse

1. Să se arate că, în orice triunghi: a) medianele; b) înălţimile; c)

bisectoarele; d) mediatoarele, sunt concurente.

2. Fiind date două coarde AMB şi CMD perpendiculare între ele într-
un cerc de centru O, să se demonstreze că:
MA  MB  MC  MD  2 MO

3. H este ortocentrul triunghiului ABC dacă şi numai dacă au loc

egalităţile: HA  HB  HB  HC  HC  HA .

4. Într-un tetraedru ABCD, muchiile opuse sunt perpendiculare două

câte două dacă şi numai dacă: AB  AC  AB  AD  AC  AD .

5. Dreptele care unesc mijloacele muchiilor opuse ale unui tetraedru

sunt concurente.

6. Să se arate că, dacă vectorii a  2m  n şi b  m  n sunt coliniari,

atunci vectorii m şi n sunt coliniari.

7. Fie a  m  2n , b  m  3n , unde || m || = 5 , || n || = 3 ,

< ( m' , n ' ) = . Să se calculeze:
2
a) lungimile diagonalelor paralelogramului construit pe a şi b ;
b) unghiul dintre diagonale;
c) aria paralelogramului determinat de a şi b .

8. Fie a şi b doi vectori perpendiculari, cu || a || = 3, || b || = 4.

81
Să se calculeze || (3a  b )  (a  2b ) ||.

9. Fie m , n , p vectori necoplanari. Să se studieze liniara

independenţă a vectorilor

a  2m  3n  p

b  m  n  2 p
 c m n


10. Să se demonstreze identitatea lui Jacobi:

a  (b  c )  c  ( a  b )  b  ( c  a )  0

11. Să se demonstreze relaţia (a  b , b  c , c  a )  (a , b , c ) 2 .

Dacă a  b , b  c , c  a sunt coplanari, atunci ei sunt şi coliniari.

12. Să se dovedească identitatea lui Lagrange:

(a  b ) 2 + || a  b ||2 = a 2  b 2 .

13. Fie a , b , c necoplanari. Arătaţi că există vectorii a ' , b' ,

c' cu proprietăţile:
a '  a = 1, a '  b = 0, a '  c = 0
b'  a = 0, b'  b = 1, b'  c = 0
c '  a = 0, c '  b = 0, c'  c = 1

14. Dacă a ' , b' , c ' sunt reciprocii vectorilor a , b , c , se cere:

a) să se exprime produsul mixt ( a ' , b' , c ' ) în funcţie de

produsul mixt ( a , b , c ). În ce condiţii a ' , b' , c ' sunt
coliniari?
b) să se demonstreze că volumul tetraedrului construit pe vectorii
a '  ( a  b ) , b'  (b  c ) , c '  (c  a ) este egal cu volumul
tetraedrului construit pe a , b , c .
c) să se deducă egalitatea a '  (a  b )  c'  (c  b ) .

15.Fie v  2i  j  k . Să se determine a şi b astfel încât v să fie

perpendicular pe vectorii a  i  4 j  2k şi b  3i  3 j  k . Să se
calculeze unghiul dintre v şi a  b .

82
 16. Se dau vectorii v1  aj  bk , v2   ai  ck , v3  bj  cj . Să
se calculeze: ( v1 , v2 , v3 ), v1 ´ ( v2 ´ v3 ) şi v1 + v2 + v3 .

17. Să se determine l astfel încât vectorii v1 = i  2 j  3k ,

v2 = 2i  j  2k , v2 = i  j  k să fie coplanari şi să se găsească relaţia
de dependenţă liniară.

18. Să se calculeze aria şi înălţimea din A în triunghiul ABC dat de

A (0, 1, 0), B ( 2, 0, 1), C ( -1, 0, -4).

19. Să se calculeze volumul tetraedrului ABCD şi înălţimea din A a

acestuia, unde A ( 3, 2, -1), B ( 4, 3, -1), C ( 5, 3, -1), D ( 4, 2, 1).

20. Se consideră punctele A (a, 0, 0), B (0, b, 0), C ( 0, 0, c). Să se

arate că aria triunghiului ABC este cel mult egală cu a4 + b4 + c4. În ce
condiţii are loc egalitatea?

21. Se dau vectorii p , q , r necoplanari şi u = p - 2 q + 3 r ,

v = a p -q + r , w =3p + q - r .
a) să se determine a Î R astfel că V( u , v , w ) = 5V( p , q , r ).
b) în cazul când a = 2 şi vectorii formează un tetraedru regulat de
latură 1, să se determine unghiul dintre a şi planul determinat
de v şi w .

22. Să se rezolve ecuaţia x  (x  a )  b ( a , b - daţi).

23. Dacă ( a , b , c ) ¹ 0, să se rezolve sistemul:

x a  0

x b  0
 x c 1


24. Fie sistemul de ecuaţii:

x  ( y  a )  b

y  (x  b )  a unde a ´ b ¹ 0
a) să se arate că sistemul are soluţii dacă şi numai dacă || a || = ||
b || şi să se rezolve în acest caz.
b) dacă a  b , atunci x  y . Reciproca este adevărată?

83
84