P. 1
despre albine - in general

despre albine - in general

|Views: 690|Likes:
Published by sebesalba

More info:

Published by: sebesalba on Jan 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/25/2013

pdf

text

original

Inmultirea si hranirea albinelor

Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, traind in sezonul activ 35-40 zile, iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare: ou, larva, nimfa. Albina lucratoare. In prima zi dupa depunere, oul sta vertical, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca: Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. Cand albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua. Cand familia ramane orfana dintrun anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii: Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa (celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare (24 de zile). Activitatea albinelor. Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel: in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul, depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata

rezistenta la boli. Pe faguri sunt trei feluri de celule:de albina lucratoare cu diametrul de 5. rezistenta la iernare. 150-180000. Nu degeaba se spune ca matca da tonul. Parametrii luati in calcul sunt: mortalitatea albinelor. harnicia la cules. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. . Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci (mana) de origine animala sau vegetala.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.stupul. blandetea albinelor. celule de trantor cu diametrul de 6. calitatile matcii fiind transmise la descendenti.4 mm si adancimea de 10-12 mm. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura.5 mm si adancimea de 11-12 mm. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: prolificitate matcii. Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120150 zile). Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. albinele pazesc intrarea in stup. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura. Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. in decursul unui sezon. Intre a 18 si a 21-a zi de viata. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. celule de matca (botci)care au forma unei ghinde. au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta. aerisesc stupul. Rezistenta la iernare. Prolificitatea este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii. intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma. Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua. atunci polenul este hrana proteica (painea). aprox. consumul de hrana. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. De aceasta insusire trebuie sa se tina seama.cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Exemplu: prin schimbarea unei matci. Daca despre nectar (miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare.

O casa mai curata un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. semiprofesionisti sau profesionisti : . In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. Acestea trebuie alese! Prin comparatie. au un numar mare de zboruri pe zi. Apicultura de la amatorism la professionalism In functie de numarul stupilor putem afla care stupari sunt amatori. este valoroasa. se intampla ca la oameni. care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune. Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii. Harnicia la cules. numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. Productia de miere este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. Un sfat: participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri. De obicei.Blandetea albinelor se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. ca succesul actiunii sa fie asigurat. nefiind nevoie de mult fum. Rezistenta la boli. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine.

Totul trebuie facut cu atentie dupa o prealabila documentare si mai ales cu multa tenacitate. De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele: volum de munca mediu (la sfarsit de saptamana). tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. Potrivit normelor. . sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine. se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor. Nu ratati oportunitatea oferita de apicultura. Penetrarea pietei U.• Amatori . Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate. polen. Aici lucrurile se schimba radical. • Semiprofesionisti . Iubitorii de stuparit. Organizarea unei stupine Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine. Numarul de ore munca/an creste dramatic. ceara. apicultorul are o alta munca de baza. pastura. se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. propolis) cat si una spirituala. • Profesionisti . fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi. familii de albine. stuparitul pastoral fiind absolut necesar.numarul de familii este de 100-300 buc. Apicultura are o latura materiala (se obtine miere. Aderarea Romaniei la U. natura. aer liber. subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi. matci) se obtine prin mijloace propii. volumul de munca 1200-1300 ore/an. un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.E se va face mult mai usor. Procurarea de stupi. materialul genetic (roiuri. Primii pasi in apicultura Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.

Productia de miere. toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. trebuie sa asigure un cules bogat. departe de surse poluante. polen. familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. De orice tip ar fi. iar in zonele de deal. din care 5 . La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Trebuie sa fie rezistenti. in locuri linistite. tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti . propolis. ceara.8 faguri. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem. Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa. si nu in ultimul rand incapatori. asta in functie de potentialul melifer al zonei. cat si de calitatea acestuia. De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere. Intre doua stupine vecine. Trebuie doar sa avem rabdare.) iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. bine incheiati. montane si nordice. realizati dupa standard. Un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar. Raza de zbor a albinei este de 3 km. Prin alegerea stupilor. Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7. pastura. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.trebuie sa fie o distanta de 2-3 km. Aceasta suprafata. Alegerea tipului de stup Stupii sunt de doua feluri: stupi orizontali si stupi verticali. 800 g ceara si 3-4 kg polen. departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.6 cu puiet). depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine. intins pe toata durata sezonului activ. la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc. stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna. de 2826 hectare.

Matca: Este singura femela fecundata din stup. Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi. Perioada a doua: Se mai numeste si perioada de crestere.osciland de la 10000 in perioada de iarna.In numar de cateva sute.cu albina tanara.De obicei in stup este o singura matca.matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe la sfarsitul lui februarie. capul mic. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita. Prima perioada: Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat. pe rame cu faguri necladiti.Dupa ce albinele fac zborul de curatire.putand hrani 2.fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.Matca este hranita puternic.A u talia mai mica(12-14 mm).aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg.pana la 40000-80000 in vara. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.3 sau chiar 4. Aceste cerinte sunt minime. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1. Familia de albine In familia de albine se gasesc: matca.ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi.numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o .Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.au o lungime de 15-17 mm. albinele lucratoare si trantorii.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Albinele lucratoare: Numarul acestora este variabil.abdomenul foarte dezvoltat. pentru ca asa vom putea evita bolile. urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta.Pe masura ce timpul se incalzeste .albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. o greutate de aprox.avand corpul mai lung(20-25 mm).numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.sa le instalati.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor.acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. Trantorii: Sunt masculii care imperecheaza matca.ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. depune peste 2000 de oua/zi.capul globulos si o greutate de 200 mg.fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului.aripi ce depasesc abdomenul.nou iesita din celule primavara. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.

).Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci.iese intaia matca tanara. Perioada a patra: Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.acest roi contine mai multe matci tinere.traiesc pana in primavara urmatoare.nici in perioadele cele mai geroase. In familia de baza.picioare produc caldura necesara.In toamna la aparitia primelor nopti reci.asigurand cresterea noilor larve.ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului..insotite de multi trantori parasind stupul.iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C.abdomen.la 8 zile de la capacirea primei botci.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta.de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox.mai cu seama la sfarsitul lunii august.trantorii fiind alungati din stup.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.septembrie si octombrie.albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen.matca micsorand ponta .Generatiile de albine iesite toamna.matca cu o parte din albinele tinere.fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. Dezvoltarea apiculturii in viitor .ventilatie insuficienta etc.Catre sfarsitul lunii iulie. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci.reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului.larva.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.are loc prima roire.in care matca depune oua la interval de cateva zile.iese al doilea roi cu matca neimperecheata.perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului.apar frigurile roirii.puterea familiei se micsoreaza treptat. Albinele construiesc botci de roire.albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august.o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.

7 milioane familii. sporirea patrimoniului apicol prin inmultirea numarului de familii de albine. mentinerea si imbunatatirea fondului genetic apicol autohton prin crearea de noi linii si hibrizi. iar in prezente sunt in jur de 0. Va ramane 27000 tone miere marfa pentru export. ceara. • • • • • • Stuparitul pastoral Planul deplasarii în pastoral trebuie pregatit din vreme. infiintarea unor stupine model in gospodariile cu potential turistic si apicol.Printr-o strategie de dezvoltare pe baza unor masuri de sustinere a apiculturii romanesti se poate tripla efectivul de albine din tara noastra intr-un interval de doar 510 ani. Romania a avut o buna traditie in vanzare mierii la export. respectiv 0. Cele mai importante masuri de sustinere a apiculturii romanesti sunt: • • mentinerea si aplicarea a Legii 89/98 (Legea Apiculturii). polen. accentuarea procesului de profesionalizare prin introducerea elementelor noi de crestere. vetrele temporare. venin de albina si la comanda a apilarnilului. cu o productie de 18 kg pe familie de albine. La ora actuala consum total intern de miere este doar de 2000 tone miere. Daca se ia in calcul o productie de 20 kg miere anual pe familie. care sa asigure produse de calitate. valorificarea superioara a produselor apicole pe piata interna si externa. modernizare si integrarea tehnologica in stupinele profesioniste. de inalta productivitate. dotare. propolis. si o alimentatie sanatoasa. precum si a normativelor care protejeaza albinele si stimuleaza apicultorii. in urmatorii 10 ani.3 kg/locuitor. laptisor de matca. cu rezistenta naturala la boli si adaptate conditiilor bioapicole din tara noastra. pentru a creste indicatorii de profitabilitate/ exploatatie. Potentialul melifer al tarii noastre este de 1. peste 80 % dintre apicultori sa detina minim 50 de familii de albine. stabilind numarul de stupi ce vor fi transportati. El va putea creste in anii urmatori i ani la 7000 tone miere marfa.6-0. va fi posibil ca sa prognozam in urmatorii 5 ani o productie de 34 000 tone miere-marfa.8 milioane familii de albine. prin inglobarea acestora in produse terapeutice si cosmetice de mare valoare. efectuarea tratamentelor antivarroa . motivarea apicultorilor pentru a trece la stuparitul industrial de minim150 de familie. procurarea mijloacelor si documentelor de transport cu respectarea legislatiei în vigoare. urmand ca in urmatorii 5 ani. diversificarea productie apicole prin recoltarea de la albine a urmatoarelor produse apicole: miere.

etc. 0. Pe timpul transportului se fac scurte opriri de control. tehnice. tip triunghi de aerisire. Toamna si primavara daca timpul este friguros transportul se poate continua chir si pe timpul zilei. economice etc. Daca stupii sunt foarte puternici este nevoie sa li se asigure spatiu suplimentar de refugiul albinelor. La câteva ore dupa deschiderea urdinisurilor se acopera sitele si se desfac legaturile care au fixat partile componente. Densitatea recomandata de stupi la hectar – – – – 14-18 colonii la salcâm. Trebuie avut grija însa ca sosirea la destinatie sa se faca în primele ore ale diminetii iar la destinatie sa se pulverizeze pe deasupra sitelor apa. . asigurându-se si un spatiu de refugiu.5 la bostanoase în culturi intercalat si 1-2 în culturi pure. existând o multitudine de tipuri si variante constructive. Dupa instalarea stupilor la noua vatra se instaleaza adapatorul. cu conditia ca acestea sa fie bine prinse de peretii stupilor. stabilindu-se locul în care urmeaza a fi amplasata stupina. cu În situatiile în care transporturile se vor face la distante foarte mari stupii se vor asigura si apa în faguri. ori vom transporta stupii cu urdinisurile deschise având montate si sitele de ventilatie deasupra ramelor. Cu ajutorul pavilioanelor apicole special amenajate. a normelor sanitar-veterinare. remorci etc. 6-10 la tei. Circulatia aerului se asigura prin deschiderea sitelor de ventilatie. 1-2 la floarea soarelui. Închiderea stupilor Stupii nu se pot închide oricum si oricand. În cazul nerespectarii regulamentului privind organizarea stuparitului pastoral. stiintifice. care pot fi folosite si în timpul deplasarilor prelungite în pastoral. Stuparitul pastoral se practica în doua forme: • • Cu stupii varsati (transportati cu ajutorul unor camioane. Metode si mijloace de practicare a stuparitului pastoral Stuparitul pastoral cuprinde aspecte organizatorice. Închiderea stupilor în perioadele în care se fac stropiri cu insecticide sa se faca cu ajutorul unor dispozitive speciale. Pentru a se evita strivirea albinelor fagurii trebuie sa fie bine fixati. Pregatirea deplasarii stupinelor Înainte de a se efectua deplasarea familiilor de albine se executa din vreme recunoasterea masivelor melifere. deasupra cuibului. Pentru eliminarea bioxidului de carbon acumulat pe timpul transportului cele mai bune rezultate se obtin daca pe fundul stupilor se practica un orificiu prevazut cu pânza metalica. La asezarea pe noua vatra se va avea în vedere ca plasarea stupilor sa nu fie în aceeasi directie cu cea a vecinului caci daca stupina va fi amplasata în spatele altei stupine vom pierde o parte din culegatoare. se aplica sanctiuni.). Daca în stupi se afla miere nematurata este bine sa stropim fiecare colonie cu apa (circa 1 litru). a codului silvic si a oricaror reglementari legale.

folosirea unor repere (arbusti. maro. Înlaturarea neajunsului se face prin: – – – – Paravânturile Folosite la urdinisuri. albastru. alb etc. pietre. Valorificarea unor tehnologii noi în stuparitul pastoral Pentru a nu avea neplaceri la transport trebuie sa folosim cu precadere faguri armati sau ramele trebuie însârmate atât orizontal cât si vertical (cel putin pe mijloc). crem.. sau Paravânturile se pot confectiona din tabla de aluminiu de 1 mm grosime si pot fi marite micsorate în raport de dorinta si necesitati. gradinile de zarzavat. marindu-se astfel efectivul de albine. fara a lua în seama din care parte bate vântul. iar primavara depunerea oualor începe mult mai târziu decât în stupii plasati jos si feriti de curentii reci. Dezavantajele acestora pot fi înlaturate prin adaptari de dispozitive cum ar fi cele referitoare la: – – Împerecherea matcilor în stupina pavilion Matcile ies din familie pentru împerechere si la înapoiere nu mai revin daca nu au un semn distinct vizibil. Familiile de albine intra astfel în iarna cu efective îmbatrânite si uzate. Calendar apicol . necesar pentru orientarea lor. acesta se poate orienta în orice directie.). aplicarea unor forme confectionate din placute de tabla cât mai variate pe fetele stupilor (tinându-se cont de modul de perceptie al albinelor). Daca avem paravânturi montate la pavilion. bleu. Culesurile târzii Ca surse de cules la sfârsitul verii se pot folosi fânetele din luncile râurilor. zonele inundabile. bostanoasele etc. paravânturile duc la eliminarea aproape în totalitate a curentilor reci. steaguri etc.4-0. Pavilioanele apicole sunt net superioare stupinelor divizate sau clasice. Nefolosirea acestor paravânturi determina încetarea ouatului matcii de timpuriu – toamna. 3-5 la zmeuris. suprafata vopsita nedepasind 0. nucleele de împerechere vor fi plasate la înaltimi diferite.5 m2. vopsirea tuturor fetelor stupilor în culori diferite: galben.– – 4-6 la leguminoasele perene. neavând timp suficient sa se dezvolte pâna la primul mare cules. cu urdinisurile orientate cât mai variat. iar primavara pier mai timpuriu. care pâna la efectuarea araturilor de toamna ofera culesuri de întretinere.

conceperea unui plan de acţiune pentru sezonul următor. împotriva curenţilor de aer rece. ultimul control în stup. îndepărtarea zăpezii şi a gheţii de pe scândurile de zbor.albinele se află în repaus • • • • ultimul control în stup (dacă nu s-a efectuat deja). protejarea stupilor cu paie. protejarea suplimentară a stupilor împotriva intemperiilor. Decembrie . adăpostirea şi depozitarea inventarului apicol. curăţirea stupilor fără albine sau de rezervă. noiembrie. papură etc. stimularea şi supravegherea zborurilor târzii.activitatea albinelor este minimă • • • • • • • prevenirea atacului şoarecilor prin amplasarea grătarului la urdiniş. aprovizionarea cu ustensile. Albina romaneasca . stimularea şi supravegherea zborurilor târzii. decembrie Octombrie .albinele se află în repaus • • • • • • supravegherea stupilor. extragerea şi condiţionarea produselor apicole rămase din lunile precedente. curăţirea fagurilor de rezervă. stimularea zborurilor de curăţire. protejarea stupilor împotriva intemperiilor şi temperaturilor scăzute prin adăposturi improvizate.Octombrie. Noiembrie .

permite interventia omului chiar si fara folosirea fumului. particularitate biologica ce ingreuneaza intretinerea sa in stupi orizontali.70 si indicele tarsian (procente) 54. productia de miere putand ajunge la 50-60 kg/familie. prin pepinierele sale de la Bucuresti. Poieni-Iasi si Bididia-Tulcea. in conditiile de exceptionale cules. . uneori intermediara (mixta). indicele cubital (clase) 2. Este o albina productiva. produce anual matci selectionate care se difuzeaza in teritoriu. • Podisul Transilvaniei. • Podisul Moldovei. Din punct de vedere taxonomic.64 mm. • Zona colinara subcarpatica.97-58. • Campia Vestica (inclusiv Banatul). trompa albinei are lungimea cuprinsa intre 6.In timpul roirii cladeste cca 30-35 botci si numai incazuri exceptionale peste 100. variatii mari de temperatura si vanturi puternice. In timpul controlului familiilor. Din punct de vedere comportamental este o rasa de albine blanda. Capacirea celulelor cu miere este predominant uscata. sunt acceptate pentru albina noastra. Este caracterizata prin schimbarea linistita a matcii (anecbalie = inlocuirea periodica a matcii).4 mm.0-9. Cislau-Buzau. la familiile de albine recordiste. Prezinta predispozitie accentuata pentru blocarea cuibului cu miere. cinci zone bioapicole principale (de referinta): • Campia sudica dunareana (inclusiv Dobrogea si Delta). lungimea aripei anterioare 9. in cazul culesurilor de mare intensitate. Din punct de vedere somatometric. Este putin predispusa la furtisag si are un instinct moderat de roire. Prolificitatea matcii poate varia in limetele 16002100 oua/24 ore. Se caracterizeaza printr-un comportament deosebit de linistit pe faguri. Maldaresti-Valcea. Tendinta de propolizare este slaba.56.026. Climatul temperat continental de la noi din tara este caracterizat prin precipitatii relativ reduse. de Pentru asigurarea unei presiuni de selectie in zonele de influenta si pentru mentinerea curata a materialului biologic ce constituie patrimoniul genetic apicol.Albina romaneasca (Apis mellifera carpatica) sa format in conditiile specifice pedo-climatice si de baza melifera din zona carpato-danubiana. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura. Moara VlasieiIlfov.12-3.

urmata de depozitarea ei in celulele fagurilor.) sau poliflorala. Proprietatiile fizice principale ale mierii de calitate sunt continutul in apa si vascozitatea. Aceste uleiuri etirice sunt specifice plantelor melifere din care provine nectarul. diferentiat in functie de principalele zone climatice. consistenta. prun. Cea florala poate sa fie monoflorala. Culoarea deschisa la miere este preferata celei inchise de catre consumatori.). Pigmentii de tipul carotenului. In multe tari din lume sa ajuns in situatia in care nu mai regasesc albina de bastina. Aceasta poate sa fie in functie de planta de pe care se recolteaza: (de brad. stejar. albinele o copacesc. clorofilei si altor substante in stare coloidala sunt responsabili de culoarea mierii. Dupa originea nectarului sau a sucului intalnim miere florala sau extraflorala. Obtinerea unor metisi nedoriti si neadaptati la conditiile de mediu din tara noastra pot periclita fondul apicol autohton (Apis mellifera carpatica).etc. cand provine de la mai multe specii melifere (faneata. Dupa modul de prelucrare si prezentare mierea poate sa fie extrasa sau poate sa fie miere in faguri. etc. Conditiile optime de pastrare a mierii este temperaturatura de 10-12 % si umiditatea de 60%. Atat una cat si alta poate sa fie fluida sau cristalizata. cand provine de la o specie (floarea soarelui. Mierea daca se tine timp indelungat la umiditatea maxima (100%). Aromele cu timpul si prin incalzire se pierd. Culoarea este caracterizata de gradul de absorbtie al luminii de catre elementele constitutive ale mierii. putandu-se ajunge la slabirea rezistentei la boli si daunatori. va avea un continut de apa de pana la 50%. etc. In mod natural cand mierea contine sub 20% apa. Aprecierea mierii se face dupa culoare. Incercarile de acest gen si incrucisarile realizate cu populatiile locale nu au dus la efectele economice pe care s-a scontat. . Mierea care contine mai mult de 18-20% apa incepe sa fermenteze. Totul despre miere Aprecierea mierii Mierea este un aliment valoros format din substante zaharoase.). produse de albine prin transformarea enzimatica a nectarului floral sau a sucurilor extraflorale.Albina carpatina este bine adaptata conditiilor pedoclimatice in care s-a format. pin. Poluarea albinei autohtone ar avea efecte dezastroase. Mierea poate fi clasificata dupa originea nectarului si dupa modul de prelucrare . Cea extraflorala sau mierea de mana poate fi de origine animala sau vegetala. Aroma mierii este data de uleiurile etirice prezente in nectarul floral. dand astfel semnalul ca produsul se poate extrage. In prezent se aplica in tara noastra un sistem de ameliorare in rasa curata. gust si miros.

Cristalizarea vine in urma evaporarii apei . sortarea si combinarea diverselor tipuri de miere in conditiile pastraii optime a proprietatilor fizico chimice si biologice in perioada de conservare a ei. Adesea se intampla ca mierea sa se cristalizeze din cauza suprasaturarii mierii cu glucoza. vitamina C si o serie de factori de crestere. Compozitia chimica a mierii Compzitia chimica a mierii variaza in functie de plantele melifere. dietetica si terapeutica a mierii. Fagurii se schimba pentru a se continua extractia si pe partea cealalta. Cristalizarea este o proprietate fireasca si se mai intalneste si in fagurii de miere. dar mai ales se datoreaza insusirii glucozei de a forma cristale. Apoi se trec in camere cu aer cald de 60-70 grad C. Operatia se repeta de mai multe ori pana se extrage toata mierea. Aceste saruri daca depasesc un prag minim in miere devin nocive.Gustul mierii este in general dulce cu nuante diferentiale percepibile de la un sortiment de miere la altul. Turatia acestuia se mareste treptat pana se percepe fosnetul caracteristic proiectarii mierii pe peretii vasului. Dupa aceia in maturator are loc o limpezire a mierii. etc. Vascozitatea si rezistenta la scurgere depinde de continutul de apa. fosforul. Camere simple de extractie trebuie sa fie izolate pentru a impiedica patrunderea albinelor inauntru si trebuie sa contina: extractor mecanic sau electric. de temperatura si de compozitia chimica a mierii. 80% din substanta uscata o formeaza zaharurile si in special glucoza si fructoza. sulful. Substantele minerale in miere sunt potasiul. cutite pentru descopacire (care se pot incalzii electric sau in apa fierbinte). fierul si altele in cantitati foarte mici. unde se pastreaza tot in . Indepartarea albinelor de pe faguri se face prin scuturare in stupinele mici si prin intermediul unor substante (acid fenic) in stupinele de tip industrial. In medie 83 % din continutul mierii este format de substanta uscata si 17 % apa. Mierea de albine mai contine o serie de vitamine din complexul B. Cristalizarea nu denatureaza calitatea mierii. penru a obtine diferite soiuri de miere in functie de culoare. Inainte de extragere. Asta explica de ce mierea de salcam este mai fluida decat cea de floarea soarelui. Initial are loc filtrarea impuritatilor mai mari. un vas pentru recoltarea mierii. fagurii se decopacesc cu cutite bine incalzite si se intoduc intr-un extractor. Dupa sortare. Fagurii se transporta cu multa grija intr-o camera calda (35 grade C) si care favorizeaza extragerea mierii. Daca este cristalizata se recomanda lichefierea ei in vase deschise la temperatura de 40 grade C. Conditionarea mierii cuprinde toate procedeele tehnice menite sa asigure purificarea. un vas descapacitor cu sita pentru separarea capacelelor de miere. corpurile straine se separa de miere datorita greutatii specifice diferite (cele grele se aseaza la fundul vasului. Continutul in coloizi. de intensitatea culesului. Extragerea mierii Fagurii de miere se recolteaza in momentul cand sunt suficieti de maturati. fagurii sunt grupati dupa culoare. starea timpului. Vitaminele chiar daca se gasesc in cantitati mici sporesc valoarea alimentara. calciul. magneziul. Aceste zaharuri se formaza prin invertirea enzimatica a zaharozei. Zaharoza este admisa in miere pana la 5%. si cand se observa prezenta coroanei cu miere copacita in portiunea superioara. filtrare si ultrafiltrare. care se realizeaza odata cu extratia prin sita dispusa la locul de scurgere a mierii din extractor. iar cele usoare se ridica la suprafata vasului. Dintre enzimele prezente in miere amintim invertaza (transforma zaharoza in glucoza si fructoza) si diastaza (scindeaza polizaharidele in zaharuri simple). vase pentru depozitare. saruri minerale influenteaza gradul de vascozitate al mierii. Cristalizarea se poate preveni prin pasteurizare. tratarea cu ultrasunete. dextrine.

EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE MIERE (2004) • • • • • Efective 891 mii familii Productia totala: 19.0 mii tone Consumul intern brut pe locuitor: 0. Cresterea albinelor in Romania IMPORTANŢĂ: • • • • Albinele favorizează polenizarea plantelor. fapt evidenţiat de costul caloriei. cu efect terapeutic remarcabil si cu însuşiri antibacteriene si farmacologice. contribuie la îmbunătăţirea hranei si sănătăţii omului.5 kg Numar de familii subventionate: 300 Export mii tone: 12. iar temperatura in depozit nu trebuie sa depaseasca 14 grade C. Regimul igenico sanitar de conservare a mierii se respecta cu strictete. pomicole. Albinele. legumicole si îmbunătăţirea calităţii acestora. Vasele trebuie sa fie sterile. Aerul din depozit trebuie sa fie uscat. in vederea comercializarii. Albinele contribuie prin polenizare la creşterea producţiilor agricole.vase dschise. cu posibilitati usoare de ventilatie.3 OBIECTIVE URMĂRITE • ameliorarea genetică a rasei de albine autohtonă şi a ecotipurilor sale prin intensificarea aplicăriii măsurilor din programul naţional de ameliorare al albinelor si de producere de mătci ameliorate. . Pe masura ce mierea se lichefiaza se ambaleaza din nou. Mierea este cel mai ieftin aliment. prin produsele apicole.

Mierea de mana este bogata in saruri minerale. floarea soarelui. Sporirea veniturilor proprii si trecerea de la autoconsum la producţia comercială. • Principalele plante melifere din Romania Cresterea animalelor . leguminoasele furajere . cuprinzand peste 300 de specii nectaro-melifera. Stimularea organizării de exploataţii competitive si eficiente în zona rurală. Ponderea cea mai importanta au speciile de salcam. conservare. tei.Albine Flora Romaniei este bogata si variata. Susţinerea financiară pentru revigorarea si dezvoltarea acestui sector pentru a contribui cât mai mult la asigurarea produselor apicole pentru populaţie. susţinerea şi protecţia produsului intern prin aplicarea mecanismelor folosite în UE.prin ocuparea forţei de muncă care condiţionează si prelucrează produsele apicole destinate asigurării fabricării unor preparate pe baza acestor produse destinate consumului larg. apreciate de consumatori. OBIECTIVE DE REABILITARE SI REDRESARE PE TERMEN MEDIU SI LUNG • Susţinerea si relansarea sectorului apicol este necesara deoarece vizează si sectorul din aval . . ca si reţeaua comercială prin care se desfac aceste fabricate. dar este daunatore albinelor daca este inglobata in rezervele acestora de iernare. • • PROGRAM PENTRU SUSŢINEREA PRODUSULUI • • • Stimularea. pasunile si fanetele. elaborarea unor politici pentru îmbunătăţirea si extinderea resurselor melifere naturale şi cultivate din fondul agricol şi silvic cu soiuri şi varietăţi de plante cu potenţial ridicat. ambalare a mierii si celelalte produse apicole. O importanta deosebita in realizarea productiilor constante de miere . care provenite din secretiile plantelor.marfa au sursele culesului de mana. elaborarea de noi tehnologii de prelucrare. concomitent cu întreţinerea şi revigorare a colecţiilor de material biologic apicol din cadrul patrimoniului genetic. precum şi diversificarea sortimentelor de miere românească.• respectarea si realizarea programului de ameliorare a albinei româneşti.

cu o capacitate nectarifera deosebit de mare. a fost introdus la noi in tara in secolul XVIII-lea. Salcamul alb Salcamul alb (Robinia pseudacacia).Romania ocupa peste 11 milioane de hectare de flora melifera. Sacuieni. Cumpana. Sanislau. practicand stuparitul pastoral au fost realizate frecvent productii de 25 kg miere marfa de salcam/familia de albine. Cele mai renumite paduri de salcam din tara la culesul timpuriu sunt in judetele: DOLJ: Cerbu. Liesti. TELEORMAN: Cervenia. Este un arbore rezistent la seceta si iubitor de lumina. Tamadau. respectiv 1000-1200 kg miere/ha. Balabanesti.Balcescu. Crivina. ILFOV: Raioasa. Targu Bujor. Barsesti. Cioara. Cu familii puternice. Cobadin. Pasarea. Garla Mare. Dervaica. Vrata. TIMIS: Alios. Remetea Mica. Marsani. Vadu. MEHEDINTI: Balta Verde. In prezent ocupa 120 000 ha. Moldoveni. Insuratei. poate asigura conditii bune la peste 1. Cioace. padaurile de salcam si tei. Declansarea infloritului la salcam se produce in jurului datei de 15 mai si se prelungeste pana la sfarsitul lunii iunie. Sabareni. Cureaua Lunga. are un potential de peste 200 de mii de tone miere. Totusi 80% din productia de miere marfa a tarii este furnizata de soiurile si hibrizii de floarea soarelui. din care jumatate este agricol si jumatate este forestier. BIHOR: Valea lui MIhai. Tunari. . infloreste abundentnt si fructifica in fiecare an. Dumbraveni. Ciuperceni.7 milioane familii de albine si poate realizeaza productie marfa de 35 mii tone/an. Valea Mocanului. Flora melifera a Romaniei. IALOMITA: Groasa. GALATI: Hanul Conachi. fiind localizat in zonele de campie si constituind trupuri compacte de padure. Rudari. SATU MARE: Careii Mari. putin pretentios fata de sol. BUZAU: Rusetu. Simian. Bucesti. Ciocarlia. Apele Vii. Largu. N. CONSTANTA: Cernavoda. Jianu Mare. Dridu. Viisoara. Ileana. Branceni. Maglavit. in functie de altitudine si conditiile pedoclimatice a fiecarei zone. In conditiile atmosferice prielnice durarata medie de inflorit este de 12-14 zile. DAMBOVITA: Matasaru. Ramnicelul. BRAILA: Tataru. Patule.

Mihai Bravu. CARAS SEVERIN (5 700 ha): Rama. Mahaceni. Topolog. Bozovici. reprezinta o importanta deosebita pentru apicultura. Horezu. Bocsa Montana. Homorociu. Vodita. Ciofliceni. Teiul Teiul din padurile noastre cuprind trei specii mai importante: Teiul cu frunza mare (Tilia phyllos). Ciucurova. Cheia. Livezeni. Cerbu. PRAHOVA: Izvoarele. Valenii de Munte. VALCEA: Sirineasa. Mironeasa. Mihaiesti. ILFOV + GIURGIU (5 500 ha): Lipia. Bojdani. Predealu-Sarari. Calimanesti. Teiul alb sau argintiu infloreste in jurul datei de 25 iunie si are cea mai mare capacitate melifera. Metesti. Zetreni. Spieni. Albota. Balata OLT: Leleasca. ALBA: Vant. Pustnicu. Samburesti. Teiul cu frunza mica infloreste mai tarziu cu 10-14 zile si asigura 100 kg miere/ha. In tara noastra se cultiva anual in jur de 900 0000 ha. Snagov. Baiculesti. Cascioarele. Babadag. Muereasca. Malu Spart. Calugareni. sporuri zilnice intre 1 si 8 kg miere/familia de albine. Doboroteasa. totusi se pot realiza in conditii meteorologice favorabile. Floarea soarelui Floarea soarelui (Helianthus annus). Teisani. Culesul la salcam nu prezinta gradul de intensitate de la salcam. Balcesti. Teiul cu frunza mare infloreste la inceputul luni iunie si produce 800 kg miere/ha. ARGES:Vedea. Niculitel. respectiv 1200 kg/ha. Draganu. Scrovistea. Cele mai importante masive de tei sunt: TULCEA (17 000 ha): Cetatuia.. Cernica. Vanatori Mici. etc.Cele mai renumite paduri de salcam din tara la culesul II (infloreste mai tarziu cu 10 zile) sunt in judetele: MEHEDINTI:Ilovat. Valea Smardei. Colibasi. Voineasa. Poieni. Stroiesti. Alunis. situanduse pe locul doi in Europa . Carbunesti. Baile Herculane. Perioada de inflorire si capacitatea nectarifera este diferita la cele trei specii de tei. Olanesti. caracterizandu-se printr-un mare potential nectaro-polenifer. Sisesti. Ciurea. IASI (15 000 ha): Barsani. teiul cu frunza mica (Tilia cordate) si teiul alb (Tilia tomentosa). Bocsa Romana. Sunt ani cand se obtin la masivele de tei 20-30 kg miere/familia de albine. Mosoaia. Bergeasca. Luncavita. Grajduri. Brezoiu. Brancesti. Samara.

Giurgiu. Teleorman.dupa Franta. Alte plante nectaro polenifere care dau productii mari de miere sunt: facelia (300-1000 kg/ha). paltinul (200 -300 kg/ha). sulfina alba (200-500 kg/ha). . De pe un hectar de floarea soarelui se obtine 34-130 kg de miere. Floarea soarelui infloreste in a doua jumatate a lunii iunie si inceputul lui iulie. In culturile de floarea soarelui din Campia Dunarii se obtine 15-30 kg de miere marfa / familia de albine. Sa stabilit ca temperatura optima pentru secretia abundenta de nectar la aceasta planta este de 28-32 grade C. Constanta. coriandrul (100-500 kg/ha). Timis. 40% din mierea romaneasca este obtinuta la culesul de nectar de la floarea soarelui. Secretia de nectar mai este influentata si de capacitatea nectarifera a soiului cultivat. cu o durata a infloritului de 2-3 saptamani. Braila. Buzau. Principalele judete care cultiva floarea soarelui sunt: Ialomita. etc. Dolj. Galati. aratarul tatarasc (300-600 kg/ha). Calarasi. sparceta (120-300 kg/ha). Ilfov. Arad.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->