Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii

Ministerul Culturii si Cultelor

CSCDC

Moduri de viaţă şi
consum cultural
CSCDC

Cum trebuie înţeles modelul

 Modelul tipologic de mai jos descrie o sumă de trăsături care la nivelul

populaţiei tind să se asocieze semnificativ;
 Aceste trăsături sunt relevante doar împreună, formând un ansamblu relativ
coerent de caracteristici ce definesc un stil sau o tipologie ideală a
consumurilor;
 In realitate se pot întruni aceste caracteristici doar parţial, în diferite
combinaţii, care îi apropie sau îndepărtează gradual de modelul ideal.
CSCDC
Variabilele de gust şi consum cultural
 Gusturi: preferinţele
subiecţilor în materie de
muzică, literatură,
spectacole, filme, muzee,
emisiuni de televiziune;
 Intensitatea consumului
cultural: frecvenţa
participării la evenimente
culturale, obişnuinţa lecturii,
gradul de informare, gradul
de utilizare a bibliotecilor şi
a resurselor de pe internet;
 Variabile exprimînd
consumul şi stilul de viaţă:
- Modalitatea preferată de
ocupare a timpului liber
(loisir);
- Consum de necesitate şi
mod de aprovizionare;
- Consum de lux (achiziţia
de haine, obiecte de lux sau
cu valoare simbolică
ridicată).
CSCDC

Tipul 1 – Consum cultural absent sau foarte scăzut

(„non-stilul” cultural – „gradul zero” al consumului)

 Subiecţii din acest segment nu ascultă muzică (decât populară, cam o dată-
de două ori pe săptămână, dacă ascultă), nu vizionează filme şi se uită
foarte rar la televizor, nu au cărţi sau au foarte puţine, sub 20 de exemplare
- şi nu citesc (cu atât mai puţin, nu cumpără sau împrumută cărţi), nu ies la
nici un fel de spectacole, nu vizitează şi nu au vizitat muzee;

 Nu ascultă radio, dar se uită din când în când la televizor (conectat la

antenă) la emisiuni informative si de divertisment. Printre preferinţe –
muzica şi filmele româneşti. Nu ies niciodată la mall-uri sau supermarket-
uri pentru cumpărături; nu folosesc internetul, nu merg la meciuri de fotbal
sau alte întâlniri sportive, nu cunosc limbi străine.
CSCDC

Tipul 1- Non-consumatori

 În timpul liber ar prefera să lucreze în grădină, să meşterească ceva prin

casă, să se odihnească sau să stea cu cei dragi. Au venituri mici (sub 50 de
euro pe membru de familie), nu au în casă cărţi şi se îmbracă ieftin - de la
second-hand, piaţă, tarabe sau din haine primite de la rude, prieteni, vecini
sau croite în casă;

 Este un segment de populaţie vârstnic (peste 60 de ani), tendinţă feminină,

cu mulţi pensionari, imobili, din mediul rural (preponderent centre de
comună), în localităţi lipsite de infrastructură culturală (Moldova e, aici,
reprezentativă) pe care de altfel aceştia nici nu o consideră necesare. În
general au rămas cu studiile la nivel de şcoală primară sau gimnaziu, ca şi
părinţii lor, suportând un puternic efect de reproducţie a unui capital
cultural scăzut.
CSCDC

Tipul 2 - Intelectuali de „stil nou”: Lectură şi internet

 Posesori de diplome de studii medii sau superioare;

 Mai ales bucureşteni cu vîrste între 20 şi 60 de ani;
 salariaţi şi pensionari, cu venituri de la 50 euro în sus pe membru de
familie (venituri medii şi relativ mari);
 locuinţe înzestrate cu infrastructură de comunicare modernă (pe lîngă
radio, casetofon şi televizor conectat la cablu, mai există calculator, CD,
video şi DVD playere, pick-up, aparat foto, instrumente muzicale şi cărţi;
 Posesori de biblioteci personale de nivel mediu sau mari (între 50 şi 500 de
volume, achiziţionate înainte şi după 1989, fără să fi fost nevoiţi să vîndă
din ele), conţinînd şi instrumente de lucru intelectual: enciclopedii,
dicţionare, dicţionare specializate.
CSCDC

Tipul 2 (b) - Preferinţe culturale:

 Se uită la toate tipurile de programe de televiziune (mai puţin desenele

animate);
 Citesc - profesional sau pentru propria plăcere -, cu precădere autori
străini;
 Cumpără cărţi moderat, de la librăria de cartier sau cele centrale, dar nu
prea împrumută. Cunoscători de limbi străine (engleză, franceză, spaniolă,
germană, italiană, rusă);
 Religioşi, cu o proporţie mai mare de femei în acest segment.
CSCDC

Tipul 2 (c) - Preferinţe culturale:

 Au vizitat muzeele bucureştene de mai multe ori în ultimul an: Muzeul de

Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă
Contemporană, Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Ţăranului Român,
Muzeul de Istorie a Capitalei;
 Citesc presa: Gândul, România liberă, Libertatea, Ziarul, Ziua, Jurnalul
naţional uneori pe internet. Internetul mai e folosit zilnic cîteva ore pentru
vizionat filme, ascultat sau descărcat muzică;
 Frecventează biblioteci specializate, citesc zilnic 1-3 ore şi stau mult, zilnic
(peste 3 ore), pe internet. Se îmbracă şi îşi fac cumpărăturile de la
supermarket. În timpul liber citesc şi frecventează spectacole (teatru, operă
– cam o dată pe lună; cinematografele – mai des);
 Amatori de jazz, blues şi de filme europene.
CSCDC

Tipul 3 - Intelectuali de “stil vechi”: lectură şi

muzică simfonică

 Salariaţi bugetari cu studii superioare;

 Posesori de biblioteci medii şi mari, achiziţionate atît înainte cît şi după
1989, dotate cu ustensile specifice muncii intelectuale (dicţionare de limbi
străine, speciale sau generale, enciclopedii);
 Părinţi cu studii superioare;
 Rezidenţi mai ales în oraşe de talie medie din provincie (100-200 mii
locuitori) sau sate din Transilvania (în această categorie intră şi subiecţi
maghiari) sau Oltenia;
 Venituri de peste 100 euro pe membru de familie;
 Proporţie mai ridicată de femei.
CSCDC

Tipul 3 (b)

 Se îmbracă de la magazine din străinătate, de firmă sau mall-uri;

 Colecţionează obiecte de artizanat, suveniruri, antichităţi, bibelouri,
tablouri, icoane, bijuterii;
 Cunoscători în medie a două limbi străine – franceză, germană, italiană,
rusă în proporţie mai ridicată;
 Citesc din obligaţie profesională dar şi din plăcere;
 Frecventează biblioteci locale : orăşeneşti, judeţene, şcolare;
 Cumpără şi împrumută constant cărţi.
CSCDC

Tipul 3 (c)

 Posesori de pick-up şi instrumente muzicale, sunt amatori de muzică

simfonică şi operă (posesori de discuri, achiziţionate de la magazin);
 Vizitează muzee (de artă, istorice, etnografice) destul de frecvent;
 Ajung rar la internet, mai mult în week-end şi în general ca să descarce
informaţii;
 Mai participă din cînd în cînd la cîte un spectacol sportiv (nefotbalistic);
 Interesaţi de toate programele de la televizor (mai puţin desenele animate);
 Rar, merg şi la spectacole de divertisment. Ar vrea mai mult ca în timpul
liber să îşi îmbunătăţească pregătirea.
CSCDC

Tipul 4 – Adolescenţi dependenţi de internet, sociabili

şi hedonişti.

 Adolescenţi şi tineri de pînă la 20 de ani, preponderent băieţi;

 Locuiesc în oraşele de provincie (mai ales Muntenia);
 elevi sau studenţii, unii angajaţi în sectorul privat;
 imobili urbani, cu părinţi cu studii medii sau şcoală profesională;
 Posesori de calculator cu acces la internet, aparat foto, CD-player, video-
player sau – adesea - cameră de filmat;
 Cunoscători mai ales de engleză (şi spaniolă);
 Au puţine cărţi în biblioteca personală, dacă au (pînă la 20) – toate
achiziţionate după 1989.
CSCDC

Tipul 4 (b)

 Navighează mult pe internet. Se joacă mai multe ore zilnic pe calculator,

dar folosesc internetul ca să verifice poşta electronică, să descarce sau
urmărească filme, muzică, programe TV sau radio – sau să converseze cu
prietenii, de la care mai obţine filme sau muzică;

 Ajung mai rar la cinema, dar se uită mult la televizor, urmărind mai ales
programe de divertisment;

 Frecventează des discotecile sau cluburile.

CSCDC

Tipul 4 (c)

 Amatori de filme science-fiction, de groază, dar şi parodii – filme

americane; ascultă muzică hip-hop, rap, rock, alternativă, electronică sau
house, interpretată de formaţii străine;

 În timpul liber ar face cursuri suplimentare, ca să se autoperfecţioneze, sau

să facă sport;

 Amatori de spectacole muzicale sau de divertisment, mai participă şi la cîte

un spectacol sportiv (mai rar de fotbal);

 Preferă să se îmbrace de la magazine străine, de firmă sau mall-uri.

CSCDC

Tipul 5 - Cultură de masă a oraşului mic (consumatori

de filme, non-cititori)

 Adulţi şi vîrstnici, de peste 30 de ani;

 Ocupaţii: pensionari, foşti sau actuali muncitori, care lucrează şi în week-nd;

 În general rezidenţi în oraşe mici – zone cu maghiari (Transilvania, Crişana,

Maramureş) cu infrastructură considerată suficientă, considerată poate nu
întotdeauna necesară;

 Majoritatea sînt imigranţi urbani (veniţi de la ţară la oraş) cu venituri modeste,

de pînă la 100 euro de persoană în familie.
CSCDC

Tipul 5 (b)

 Infrastructura privată e săracă - doar televizor, conectat la cablu, radio,

casetofon. Nu cumpără, nu împrumută, nu primesc cărţi;
 Capital cultural scăzut: părinţi cu nivel redus de educaţie (cel mult
gimnazial) şi nivel redus de educaţie la rîndul lor (scoala profesională, cel
mult post-liceal);
 Nu prea cunosc limbi străine;
 Religioşi, cu puţin timp liber şi amatori de muzică religioasă.
CSCDC

Tipul 5 (c)

 Slabi cititori, citesc doar ziare (Cotidianul, Evenimentul Zilei, Jurnalul

Naţional, Adevărul), deşi posedă cărţi în locuinţă, pînă la 100 de exemplare,
majoritatea dobîndite înainte de 1989;
 Ascultă radio;
 Urmăresc aproape toate programele de la televizor;
 Apreciază filmele indiene, istorice, dramele, filmele romantice, comediile,
filmele pentru copii, de acţiune şi poliţiste - dar şi documentarele sau filmele
vechi, de cinematecă;
 Maghiarii – preferă filme în limba maghiară;
 Amatori de muzică românească (uşoară, pop) şi uşoară străină;
 Şi-ar dori să evadeze din locul în care trăiesc, în timpul liber;
 Ajung cam odată pe lună sau mai rar la mall-uri.
CSCDC

Tipul 6

 Tineri sub 30 de ani, elevi, studenţi sau muncitori calificaţi;

 Bărbaţi, rezidenţi rurali în localităţi cu infrastructură publică deficitară, deşi şi-ar dori-o
mai dezvoltată;
 Dotări private foarte dezvoltate în locuinţă (pe lîngă TV cu cablu, casetofon,
enciclopedii, dicţionare de limbi străine, aparat foto, calculator, CD- şi video-player);
 Posesori de biblioteci de pînă la 500 de volume, cu cărţi achiziţionate şi înainte şi după
1989, de la librăria centrală, cumpărători de carte;
 Studii medii, cu părinţi tot cu studii medii;
 Cunosc engleza, franceza, italiana, spaniola – cam două limbi străine.
CSCDC

Tipul 6 (b)

 Citesc în general autori români;

 Împrumută cărţi de la alte tipuri de biblioteci;
 Participă foarte des la spectacole de divertisment;
 Declară că merg aproape zilnic la biserică;
 Frecvent, merg la meciuri de fotbal;
 Se uită mult la televizor, la toate tipurile de programe şi ascultă mai rar
radio.
CSCDC

Tipul 6 (c)

 Citesc presa locală, dar şi centrală (Naţional);

 Îi atrag filmele erotice/porno, thriller-urile /filme de suspans, biografice.
 Amatori de manele şi muzica  „etnică ”;
 Destul de ocupaţi, avînd relativ puţin timp liber, pe care şi l-ar petrece
citind, stînd mai mult cu familia sau cu prietenii;
 Dacă ar avea mai mult timp liber şi-ar dezvolta aptitudinile artistice.
CSCDC

Cîteva concluzii:

 Analiza relevă importanţa deosebită a câtorva criterii de diferenţiere socială,

definitorii pentru modurile de viaţă şi stilurile consumului cultural, cum ar fi:

- Funcţia de diferenţiere socială îndeplinită de capitalul educaţional/cultural;

- Rolul capitalului educaţional în configurarea stilurilor de consum cultural
(un consum precar se asociază cu reproducerea unui capital cultural scăzut, tot
aşa cum consumul cultural de elită e asociat unui capital cultural moştenit de
nivel superior;
- Diferenţele rezidenţiale dintre rural şi urban;
- Diferenţele regionale: Bucureşti vs. Provincie.