Nu vom încheia discuţia asupra dimensiunilor etice intrinseci ale afacerilor înainte
care le suferă mediul de afaceri din lumea de astăzi şi cea imediat previzibilă în
nemaiîntâlnite vreodată, care tind a se subsuma unor noi valori morale şi idealuri
sociale, cum este ideea, tot mai des prezentă şi tot mai bine articulată, de
Puţine sunt ideile care agită spiritele în lumea contemporană la fel de aprins ca
publică din întreaga lume sunt puse în seama efectelor globalizării. Înainte de a se
schimbărilor spectaculoase din ultimele decenii, mass-media, cărţile de mare ETICA ÎN AFACERI
succes la public sau sloganurile grupurilor militante din toată lumea, de cele mai
diferite orientări, s-au năpustit asupra efectelor mai mult sau mai puţin vizibile ale
globalizării.
stoparea prin orice mijloace (de regulă violente şi iraţionale) a integrării economiei
mai ales, promisiunile unor schimbări de-a dreptul fabuloase ale integrării
înrăutăţeşte, fie că avem de-a face cu diverse categorii de oameni din ţările
dezvoltate sau din cele aflate în tranziţie postcomunistă la economia de piaţă, cum
beneficiari fiind, deocamdată, ţările cu economie avansată şi, în cadrul lor, păturile
cele mai avute, dinamice şi active care, într-o formă sau alta, gravitează în jurul
explicit etică abundă. Globalizarea este respinsă în primul rând datorită efectelor
progresul general al omenirii, iar adâncirea decalajelor dintre bogaţi şi săraci este
excelenţa, iar cei mai săraci dintre săracii lumii îşi deteriorează situaţia numai în
mod relativ, căci, la modul absolut, chiar şi nivelul lor de dezvoltare creşte.
prea explicită angajare faţă de sloganurile excesiv de simpliste ale unei tabere sau
ale celeilalte, adoptând un ton aparent neutru. Globalizarea este, în primă instanţă,
oamenilor din întreaga lume. De aici încolo încep însă nuanţările. Unii spun: da,
însă cel puţin deocamdată, globalizarea s-a desfăşurat haotic, anarhic, exclusiv în
valori şi principii etice clare şi mult mai generoase. Alţii admit că, într-adevăr,
continua cu succes cursa către performanţe şi mai ridicate, încât vor acţiona
supervizeze alinierea a cât mai multor ţări la anumite standarde precis definite de
Profesiunea de credinţă a lui Stiglitz este afirmată foarte onest şi cât se poate de
limpede chiar la începutul prefeţei: „Am scris această carte pentru că, pe când eram
asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi mai ales asupra populaţiilor sărace din aceste
aduce bogăţia tuturor, în special celor săraci. Mai cred însă că, dacă aşa stau
lucrurile, felul în care se desfăşoară procesul globalizării [...] trebuie să fie radical
pronunţă atitudini atât de diferite, chiar ireconciliabil opuse, încât ne putem întreba
dacă susţinătorii şi contestatarii fenomenului vorbesc despre acelaşi lucru.
„Globalizarea în sine nu este nici bună, nici rea. Ea poate face foarte mult bine,
iar pentru ţările din Asia de Sud Est, care au îmbrăţişat globalizarea în condiţiile
reprezentat de criza din 1997. Dar în multe părţi ale lumii ea nu a adus foloase
chiar a contribuit efectiv la dezvoltarea multor părţi ale lumii, şi exemplele pe care
le invocă nu se referă doar la „Tigrii” din Asia de Sud-Est. Dacă pentru occidentali
munca prost plătită din fabricile care lucrează în Lumea a Treia pentru Nike poate
însemna exploatare, pentru mulţi oameni din aceste ţări a munci în fabrică este
mult mai bine decât să scurme aplecaţi în noroi pentru a cultiva orezul cu metode
milenare. Mulţi oameni din ţările sărace au avut acces la cunoaştere într-o măsură
mult mai mare decât cei mai bogaţi oameni din lume în urmă cu un secol.
Chiar şi atunci când globalizarea îşi arată latura sa negativă, există adesea şi
beneficii. Deschiderea pieţii laptelui din Jamaica importurilor din SUA este posibil
să-i fi afectat pe producătorii locali de lapte, însă copiii săraci au putut avea astfel
întreprinderilor de stat din ţările în curs de dezvoltare, dar ele pot contribui şi la
beneficiat, în cele din urmă câţiva în detrimentul celor mulţi, cei bogaţi în
dreptate socială” (ibidem, p. 52). Principalul vinovat de toate aceste nenorociri este,
crede Stiglitz, FMI şi politica sa dogmatică de impunere a unui model abstract şi
acestor ţări. Ţinta principală a criticilor sale virulente este FMI şi multe dintre
analizele sale pun foarte serios sub semnul întrebării credibilitatea acestei instituţii.
Alternativele pentru care pledează Stiglitz nu sunt însă mai puţin discutabile, o dată
Thomas L. Friedman, autorul unui best seller intitulat Lexus şi măslinul. Cum să
înţelegem globalizarea (reeditat în anul 2000 şi, la fel de rapid ca şi cartea lui
astăzi diferă de orice experienţă istorică anterioară atât cantitativ, cât mai ales
Marea Britanie.
ziarist pentru cititorii de ziare, Th. Friedman îşi fixează ţinte foarte ambiţioase,
aspirând ca amuzanta lui colecţie de întâmplări mai mult sau mai puţin
semnificative să corecteze „erorile” unor autori de talia lui Samuel Huntington sau
mai importante distincţii între popoare nu sunt ideologice, politice sau economice,
ci culturale” (Huntington, 1998, p. 29). Fără a-şi pune întrebarea de ce, timp de mai
şi politice pe deasupra „faliilor culturale”, iar acum, după Războiul Rece, aşa ceva
americani, de către celelalte arii culturale, cele mai agresive fiind, din punct de
vedere economic şi demografic, Asia şi Japonia, iar sub aspect militar, lumea
mai pară chiar atât de nefondate.) După Huntington, viitorul omenirii este
înţeleasă ca „un singur proces coerent, evolutiv, ţinând cont de experienţa tuturor
fundamentale” (idem).
Fiecare dintre aceste lucrări, spune Th. Friedman, a devenit renumită pentru
că a încercat să cuprindă într-o singură idee mecanismul central, motorul care ar
împinge lumea de după Războiul Rece într-o anumită direcţie. Măsurându-şi puterile
s-a preumblat şi citează din filme precum Forest Gump, cu Tom Hanks,
sau A Few Good Men, cu Jack Nicholson, Friedman ajunge subit la o definiţie a
departe, mai rapid, mai profund şi mai ieftin decât oricând înainte şi într-o manieră
care, pe de altă parte, produce o reacţie puternică din partea celor pe care acest nou
capitalismul liber de piaţă: „cu cât pieţii îi vor fi lăsate mai multe competenţe şi cu
cât economiile naţionale vor fi deschise comerţului liber şi concurenţei, cu atât mai
eficiente şi mai prospere vor fi aceste economii” (idem). Regulile de bază ale
unui tip de regim politic pe deplin compatibil cu dominaţia pieţii, şi anume statul
deplin cu ideile lui George Ritzer, al cărui best seller intitulat Mcdonaldizarea
societăţii susţine idei similare în ceea ce priveşte supremaţia tot mai accentuată a
„culturii americane”, redusă la filmele hollywoodiene, rock’n’roll sau rap music, GLOBALIZARE ŞI
SUSTENABILITATE
pantaloni tociţi, Big Mac şi câteva cuvinte scurte, cu semnificaţie obscenă, pe care
le cunoaşte astăzi întreaga omenire.
Rece erau Karl Marx şi John Maynard Keynes, fiecare încercând o variantă proprie
ramuri mai accesibile inovării, vor prospera în era globalizării. Ţările care contează
bătălie mondială cu fronturi bine delimitate şi stabile de către un inamic ştiut prea
capabil să arunce în aer locurile de muncă, ambientul, întregul mod de viaţă al unei
din stilul de viaţă agrar în mediul şi stilul de viaţă urban, care este mai strâns legat
distinge trei paliere distincte sau trei echilibre de forţă, care se intersectează şi se
naţiuni îi sunt subordonate într-un grad sau altul” (ibidem, p. 35). Cel de-al doilea
echilibru din sistemul globalizării este acela dintre statele naţionale şi pieţele
globale, alcătuite din milioanele de investitori care rulează bani de jur împrejurul
Th. Friedman vede aici o „turmă electronică” (engl. the Electronic Herd), o cireadă
care paşte acţiuni şi obligaţiuni din toată lumea în centrele financiare-cheie, cum ETICA ÎN AFACERI
incontrolabile ale acestor „ierbivore” cu coarne lungi sau scurte sunt capabile astăzi
dezastrul financiar al unor ţări sau întregi regiuni geografice. În sfârşit, cel de-al
treilea echilibru, fără precedent istoric după Friedman, se stabileşte între statele
forţând peste măsură limitele de adaptare ale fiinţelor umane. Oamenii se revoltă
În timp ce „nobelişti” precum Stiglitz sau Amartya Sen afirmă în mod cât
Th. Friedman susţine, dimpotrivă, că exact aceste principii universal aplicate până
globalizării, corporaţiile multinaţionale joacă un rol de prim plan. Ele sunt acuzate
a antrena ţările sărace ale lumii în aşa-numita „cursă către abis” (engl. race to the
forţează ţările din Lumea a Treia să se concureze între ele, alocând fondurile lor de
investiţii acelor ţări care le oferă cele mai favorabile condiţii, prin taxe şi impozite
doar ţările din cele trei mari blocuri dezvoltate: UE, America de Nord şi Japonia,
lăsând pe dinafară celelalte părţi ale lumii. Iată de ce este necesară o definiţie mai
Ce nu este globalizarea
Introduction (2000), Jan Aart Scholte trece în revistă şi respinge una câte una
diferite definiţii, des invocate, ale globalizării, care nu surprind însă trăsăturile
esenţiale şi cu adevărat noi ale fenomenului. Iată, pe scurt, care sunt cele mai
globalizării. Dar fenomene similare au avut loc încă din antichitate, iar la
mondială nu era cu mult mai scăzut decât cel de la sfârşitul secolului XX;
descrierea lui;
Ce este globalizarea
Toate aceste perspective asupra globalizării descriu anumite trăsături mai uşor
vizibile ale fenomenului. Sunt, desigur, aspecte importante, dar după cum arată
Scholte, ele nu constituie elemente esenţial noi ale globalizării. Dacă dorim să
descrierea modului tradiţional în care aveau loc relaţiile sociale. Fie că era vorba de
Oamenii îşi aveau familia şi prietenii într-un anumit sat şi lucrau sau făceau afaceri
într-un anumit oraş sau cel mult într-o ţară. Această legătură dintre relaţiile sociale
ultimele decenii.
oamenilor să interacţioneze la scară planetară. În vreme ce lui Marco Polo i-au fost
necesare multe luni de zile ca să ajungă în China, oamenii din zilele noastre se pot
urca într-un avion şi, după o masă frugală şi un pui de somn, ajung relativ repede în
cealaltă parte a globului. Distanţele teritoriale joacă un rol din ce în ce mai puţin
important astăzi. Oamenii cu care facem afaceri sau cu care suntem prieteni nu mai
cincisprezece ani în urmă, ne amintim foarte bine, era aproape imposibil pentru
imensa majoritate a oamenilor din fostul bloc comunist din Estul Europei să treacă
lor din ţările ex-comuniste erau extrem de limitate. În prezent, proiectul GLOBALIZARE ŞI
SUSTENABILITATE
sau, în unele cazuri, au dispărut cu totul. Se poate călători astăzi din Laponia până
interacţiuni pot să nu fie planetare în sens literal. Aspectul cu totul nou pe care îl
prezintă aceste relaţii interumane este faptul că ele nu mai necesită un teritoriu
geografic definit pentru a putea să aibă loc şi nu mai sunt restricţionate de distanţe
banii băncii la care avem conturi. Putem obţine foarte uşor un card care
de acasă din Europa prin Internet, stând la o cafenea din India şi putem
economiei actuale. Există multe alte sfere de activitate în care globalizarea în acest
sens este un proces social, economic şi politic semnificativ. După cum vom vedea
în continuare, globalizarea are şi implicaţii semnificative pentru etica în afaceri. ETICA ÎN AFACERI
este deosebit de relevantă în etica afacerilor, cel puţin sub trei aspecte – cele de
pieţele internaţionale.
Aspecte culturale
Pe măsură ce afacerile sunt tot mai puţin fixate într-un anumit perimetru,
corporaţiile se implică din ce în ce mai activ pe pieţele din alte ţări şi de pe alte
continente, fiind brusc confruntate cu cerinţe etice noi şi diverse, uneori chiar
atitudinile din Europa faţă de diversitatea rasială şi faţă de cele două sexe sunt
europenii consideră munca minorilor ca fiind cu totul imorală, unele ţări asiatice
relatat de Crane şi Matten. La începutul anilor 1990 şi imediat după 2000, firma şi
din Anglia. După cum afirmă Steven Matts, fondator şi CEO în cadrul firmei, un
ţintă – tineri şi adolescenţi, iar criticile severe pe care firma le-a suportat din partea
internaţionale.
Una dintre ţintele principale ale firmei a fost piaţa din Statele Unite.
gen de campanie publicitară care i-a adus succesul în Marea Britanie, dar s-a
confruntat cu multe probleme. Chiar şi în mari oraşe, ceva mai libertine, precum
New York, San Francisco sau Los Angeles, campaniile fcuk au stârnit valuri de
indignare. De exemplu, şoferii de taxi din New York au refuzat să îşi tapeteze
autobuz din Singapore când li s-a cerut să îşi lipească pe maşini cele patru litere
când doresc să-l introducă în mesajele de e-mail, pentru a evita filtrele de protecţie
împotriva obscenităţilor. Deşi englezii şi americanii nu fac parte câtuşi de puţin din
politic corect”. Pe de altă parte, spre deosebire de Marea Britanie, unde există o
în SUA autorităţile locale, foarte diferite sub aspectul toleranţei, joacă un rol
După ce s-a confruntat cu neaşteptate greutăţi, în cele din urmă French Connection
a trebuit să renunţe la stilul său publicitar în cea mai mare parte, păstrându-şi
strânsă relaţie între cultura locală, din care fac parte şi valorile morale, şi o anumită
pe când mulţi americani o consideră acceptabilă. Femeile pot sta la soare topless pe
majoritatea plajelor din Europa, pe când în unele state americane pot fi amendate
Aspecte legale
economice îşi pierd legătura cu un anumit teritoriu statal, ele scapă din ce în ce mai
mult controlului exercitat de către guvernele statelor respective. Legile unui stat
părăseşte teritoriul ţării sale de origine şi îşi mută activele, să spunem, într-o ţară
din Lumea a Treia, cadrul legal în care activează este cu totul diferit. În consecinţă,
evalueze corectitudinea deciziilor lor. Întrucât, după cum spuneam, etica afacerilor ETICA ÎN AFACERI
etice în afaceri, tocmai fiindcă activităţile economice nu se mai află sub controlul
control al oricărui guvern naţional, iar lupta constantă a guvernelor împotriva unor
Răspunderea corporaţiilor
O scurtă privire mai atentă asupra activităţilor globale ne arată cu destulă uşurinţă
posesia lor principalele canale mediatice, care determină în mare măsură modul
salariile unui număr imens de angajaţi şi tot ele plătesc (direct sau indirect) mare
s-ar putea spune că multinaţionalele sunt mai puternice decât multe dintre
răspunzători numai faţă de un relativ mic număr de oameni care deţin acţiuni ale
companiei. Grupurile mult mai numeroase de oameni din SUA, Brazilia sau
General Motors, nu exercită nici o influenţă asupra firmei şi, spre deosebire de un
mai puţin pot fi controlate de către guvernele statelor naţionale şi cu atât mai puţin
tuturor grupurilor de stakeholders (Crane & Matten, 2004, p. 20). GLOBALIZARE ŞI SUSTENABILITATE
financiară.
Societatea civilă
(grupuri de presiune,
ONG-uri, comunităţi
locale)
şi tolerante.
Guvernele
şi reglementările legale
afacerilor asupra societăţii. În tot mai multe cazuri, acest impact este profund şi cu
consecinţele activităţilor de afaceri. După Rio Earth Summit din 1992, un anumit
concept s-a impus cu tot mai multă autoritate (deşi nu este încă universal acceptat)
drept nucleu al unui nou mod de evaluare nu numai a diferitelor activităţi specifice
de sustenabilitate
normale.”
dezvoltarea sustenabilă.”
generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor necesităţi” (cf. Crane & Matten,
op. cit., p. 22). Prin urmare, ideea iniţială pe care a căutat să o exprime termenul de
ori să diminueze, prin goana lor după bunăstare şi confort fără limite, şansele
Iată de ce, într-o accepţiune ceva mai rezervată şi mult mai realistă,
de autostrăzi, datorită efectelor negative ale acesteia asupra mediului, alte grupuri
zonele intravilane şi oferta de noi locuri de muncă pentru locuitorii din zonele
respective. Găsirea unui compromis sau a unui echilibru raţional între aspectele
ecologice, economice şi sociale nu este de loc una uşoară. Cu puţin timp în urmă,
cele două mari companii aviatice rivale din Marea Britanie, British Airways şi
cu scopul declarat de a stimula cât mai mulţi călători să se deplaseze peste tot în
perimetrul insulelor britanice cu avionul. Acestui proiect s-au opus însă numeroase
vizate de conceptul de sustenabilitate este acela că, dacă este să extindem criteriile
Triplul bilanţ
The triple bottom line este o expresie inventată şi viguros susţinută de către
Ability şi autor al mai multor lucrări influente privind strategiile ecologice ale
corporaţiilor. În cea mai cunoscută dintre cărţile sale, Cannibals With Forks,
ale generaţiilor viitoare” (Elkington, 1998, p. 20). Prin conceptul său de triplu
social.
activismul civic tot mai intens îl modifică radical. Iată un exemplu elocvent în acest
sens. Aproximativ o cincime din pierderile care au zguduit în ultimii ani fundaţiile
Recent, s-au arătat la orizont alţi nori negri, de o factură cu totul nouă.
După ce uraganul Andrew a lovit cu furie Palm Beach în 1992, Lloyd’s a suferit un
case şi maşini erau luate pe sus. Totalul asigurărilor reclamate a depăşit 16 miliarde
de dolari, astfel încât piaţa de reasigurări s-a prăbuşit peste noapte. Cel mai mult a
2004, uraganul Ivan a devastat cu o rară violenţă Golful Mexic, Florida şi câteva
state din sud-estul SUA. Pe lângă daunele serioase produse locuitorilor din zonele
uraganul Ivan a redus drastic sursele de aprovizionare cu petrol a SUA, ceea ce, în
condiţiile cererii tot mai mari de petrol a uriaşei economii chineze în proces de
atinse de peste două decenii şi fără perspectiva unei scăderi în viitorul apropiat.
Companiile de asigurări nu-şi mai pot permite să fie luate din nou prin
climei. Iar cele mai prevăzătoare dintre aceste companii impun pe pieţele de capital
rândul lor, suficient de mult timp, efort, bani şi alte resurse pentru diminuarea
riscurilor ecologice şi menţinerea lor la cote acceptabile (Elkington, op. cit.,
p. 27-28).
Perspectiva ecologică
concepută din perspectivă ecologistă. S-ar putea spune că, în prezent, este încă
(emisii de gaze generatoare ale efectului de seră) etc. La cel mai profund nivel,
poată beneficia de acelaşi nivel de trai pe care l-au atins societăţile cele mai
mai mult.
Perspectiva economică
Perspectiva economică asupra sustenabilităţii s-a conturat iniţial în modelele şi
scenariile pesimiste privind limitele creşterii economice, date fiind resursele finite
ale planetei noastre, începând cu faimosul Raport Meadows, publicat în 1974 sub
Aceasta presupune, printre altele, adoptarea acelor strategii care duc la o creştere
stabilă a valorii acţiunilor corporaţiei, a profiturilor şi a sectorului de piaţă ocupat, ETICA ÎN AFACERI
poate spune despre corporaţiile care practică evaziunea fiscală, recurgând la trucuri
justiţie), ele erodează înseşi bazele instituţionale ale succesului lor economic.
Perspectiva socială
Abordarea sustenabilităţii din perspectivă socială este de dată relativ recentă şi încă
neasimilată de toţi cei care utilizează acest concept – în parte şi datorită unor
dezvoltate, Rapoartele anuale ale ONU constată disparităţi crescânde între nivelul
de bunăstare din aceste ţări şi restul lumii, care adâncesc decalajele dintre ţările
precară a multor nevoi umane fundamentale. Dat fiind rolul lor de forţă motrice a
acestor decalaje. Preocupările cele mai presante în prezent sunt legate de stabilirea
unor relaţii mai echitabile între consumatorii bogaţi din vest şi lucrătorii săraci din
ţările în curs de dezvoltare, între populaţia urbană înstărită şi cea rurală, mult mai
Dat fiind acest spectru lărgit de expectaţii faţă de lumea afacerilor, pe care îl
mari varietăţi de aspecte. Totuşi, atingerea sustenabilităţii în fiecare din cele trei
domenii şi, cu atât mai mult, în toate deodată, rămâne deocamdată un vis
afaceri, ţinând seama de interesele pe termen lung ale unor categorii largi şi diverse
Note
încetare pe cea veche, creând fără încetare una nouă” (apud Elkington, 1998, p. 26).
2 Multă vreme chief executive la corporaţia Intel, Andrew Grove susţine, în cartea care l-a
făcut celebru, Only the Paranoid Survive, că provocarea principală a pieţelor din zilele
noastre este găsirea unor căi raţionale de a supravieţui celor „10x”, o decadă de factori
care pot schimba totul peste noapte şi pe care nu îi pot anticipa decât „paranoicii”, adică
acei manageri sau executivi continuu preocupaţi de cele mai absurde scenarii posibile.
Printre exemplele invocate de Grove spre a-şi ilustra teza se numără apariţia filmului
3 Acronimul fcuk reprezintă iniţialele firmei: French Connection United Kingdom. Pentru
cunoscătorii limbii engleze, fcuk este o anagramă cât se poate de transparentă a unui cuvânt
obscen, prea des utilizat în vorbirea cotidiană, atât în Marea Britanie, cât şi în Statele Unite.
4 Nu văd altă traducere mai bună în româneşte pentru termenul englezesc de sustainability,
al cărui sens este cât se poate de clar definit, dar mai puţin clar sugerat de rezonanţa
extragere a aurului din minereul brut şi de necesitatea dislocării mai multor sate şi
acumulare biserici şi mânăstiri, dar se agită acum furibund pentru că oasele strămoşilor
din cimitire vor fi tulburate din somnul de veci). Catedrala Mântuirii Neamului, proiect
pe care B.O.R. îl susţine cu fervoare, a stârnit la rândul său numeroase proteste din partea
societăţii civile, care invocă un aspect economic (oportunitatea alocării unor importante
resurse unui proiect de tip faraonic, în condiţiile de sărăcie cruntă în care trăieşte o bună
parte din populaţia de credincioşi ortodocşi din România), precum şi aspecte legale
(proprietatea asupra terenului pe care este amenajat Parcul Carol nu poate fi înstrăinată)
sau de ordin estetic şi urbanistic (stricarea unui parc foarte agreat de bucureşteni de
românesc de ridicare a lăcaşelor de cult, lipsa căilor de acces, poziţia excentrică şi puţin
vizibilă a monumentului etc.). Problemele cele mai serioase sub aspect etic le ridică însă
proiectul autostrăzii Braşov – Vama Borş. Contractul a fost acordat fără licitaţie firmei
americane Bechtel, ceea ce a iritat reprezentanţii UE, care ar fi fost dispuşi să susţină
financiar cu fonduri nerambursabile construcţia (de către firme europene, fireşte) a unui
alt traseu de autostradă, integrat în Coridorul European 5, care leagă vestul şi nordul
Bechtel construieşte în Portugalia o autostradă cu trei benzi pe sens (faţă de numai două
14 km), pentru 1 miliard de Euro faţă de 2,5 miliarde cât valorează contractul cu statul
român, în condiţiile în care costul forţei de muncă locale din Portugalia este de peste şase
ori mai mare decât cel din ţara noastră (datele au fost furnizate de Asociaţia