Diagnostic în pancreatita la câine

Introducere: pancreatita este o boală ce pune în pericol atât viaţa animalelor cât
şi a omului. Este posibil ca acest fapt să se datoreze puţinelor informaţii despre etiologie,
patogeneză, dar înainte de toate dificultăţile de diagnostic. Scopul cercetării a fost
elaborarea principiilor diagnosticării pancreatitei la câini „intra vitam”, în special a
pancreatitei cronice, pe baza semnelor clinice, a testelor de laborator convenţionale sau
nou introduse. Rezultatele şi diagnosticul au fost confirmate prin examinarea morfologică
a pancreasului.
Materiale şi metode: câini cu risc mare de pancreatită au fost incluşi în cercetare.
Examinarea s-a făcut pe 62 câini de rase diferite, cu vârste cuprinse între 5 luni şi 14 ani.
Apariţia semnelor clinice, care ar putea sugera pancreatita, a devenit criteriul
fundamental al divizării animalelor în două grupe. Toţi pacienţii au fost expuşi
examinării fizice. 35 câini fără simptome clinice au fost clasificate în grupa I. 27 câini au
fost introduşi în grupa II cu semne clinice care ar putea sugera pancreatita. Cercetarea
analitică a tuturor pacienţilor a fost dusă la bun sfârşit, desemnarea numărului total de
celule sangvine şi analiza serului cu profil pancreatic, profil renal şi hepatic, urinanaliză
şi concentraţia în urină a creatininei. Simultan s-a testat nivelul de amilază urinară şi s-au
luat probe în vederea depistării nivelului de lipază urinară. Sângele care urma a fi cercetat
a fost colectat după o perioadă de 10-12 ore în care animalele nu au fost hrănite, probele
de urină au fost luate în timpul micţiunii de dimineaţă. Pentru hemogramă s-a utilizat
analizatorul ABC Vet (ABX Diagnostics Poland) iar reagenţii au fost utilizaţi din chimia
serului. Diagnosticele au fost puse pe baza tuturor rezultatelor făcute, cu accent special
asupra activităţii serice crescute a enzimelor pancreatice şi/sau urinare, cu modificarea a
minim doi parametri. Rezultatele au fost verificate prin examen histologic al pancreasului
prin secţiuni post mortem.
Rezultate: printre cei 62 câini investigaţi la 14 s-a stabilit pancreatita,
cuantificând 22.58%. Pe baza criteriului diagnosticului acceptat, în grupa I pancreatita
cronică a fost identificată la 4 câini (11.43% din animalele cercetate) şi în grupa II
pancreatita cronică a fost identificată în 10 cazuri (37.04%). Înregistrările valorilor
corecte de activitate a enzimelor pancreatice în ser şi urină au fost elaborate sever.
Această elaborare a inclus şi condiţiile de depozitare a materialelor (ser şi urină), răcite
(2-8ºC) şi congelate (pentru indicare -20ºC) şi valorile de referinţă ale proporţiei de
amilază şi creatinină în urină.
Concluzii: cercetarea a arătat că activitatea crescută a amilazei şi lipazei în ser
şi/sau în urină poate fi acceptată ca şi criteriu de bază în identificarea pancreatitei, în
special a formei cronice la câini. Utilitatea cercetării clinice prezentate influenţează
continuarea ei.