P. 1
violenta domestica

violenta domestica

|Views: 786|Likes:
Published by Andreea Iuliana

More info:

Published by: Andreea Iuliana on Mar 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/10/2013

pdf

text

original

VIOLENŢA DOMESTICĂ

• Stabilirea problemei
Violenţa domestică este un rău în prezent în orice societate. În violenţa domestică nu exista limite ale manifestari,iar diferenţele care se consemnează de la o societate la alta sunt doar date sub aspectul frecvenţei şi al formelor concrete pe care le îmbracă. Violenţa domestică este considerată atat o problemă de interes comunitar,cat şi o problemă de sanatate publică,şi in special,de sănătate reproductivă. Violenţa domestică este un fenomen cu impact negativ asupra sanataţii,afectand negativ comunitaţile în care ea se produce. În concluzie,violenţa domestică este o problemă care ne afectează pe toţi. Violența domestică este o problemă socială ce afecteză viața cotidiană a societății noastre,care ne amenintă direct sau indirect siguranța de fiecare zi,în mod dureros. Violența domestică a cunoscut o ampolare semnificativă după 1990,urmare a sărăciei,a nivelului de trai scăzut și a perioadei de tranziție.Aceste elemente reprezintă factorii externi ai violenței conjugale. Violența domestică a fost considerată multă vreme un fenomen normal și ascuns în societatea tradițională,pentru că bărbații aveau dreptul de exercitare a puterii asupra membrilor familiei. Conștientizarea acestei probleme sociale este în patru decenii,principalul motiv fiind perceput ,,tabu” de comunitate nefiind admisă nicio intervenție din afară în cadrul familiei.

• Definirea problemei
Violeţta domestică se manifestă întotdeauna în cadrul unei relaţii intime,în spaţiu restrans şi privat. (Ieşirea acestiu tip de violenţă în public este mai rară). Acţiunile care însotesc violenţa sunt: întimidarea şi manipulare,izolarea şi sechestrarea,controlul asupra banilor şi abuzuri asupra copiilor.

Ca urmare a nevoii de explicaţii generalizatoare,la nivelul comunitaţilor,în reprezentarile sociale asupra fenomenului,au inceput să funcţioneze mituri explicative.1 Astfel: - ,,alcoolul şi drogurile conduc la incidente de violenţă”; - ,,tatal lui era un om violent,îşi batea soţia,şi deci el a învăţat acasă acest mod de comportare ”; - ,,din cauza necazurilor pe care le au,a greutaţilor vieții,o bate ”; - ,,ea s-a învățat sa fie fără apărare în faţa lui ”; - ,,din cauza sarăciei..”; - ,, ea îl cicăleşte întruna până îl scoate din minţi şi-l face să o bată”; ,,ea merită să fie batută ”; - ,,ei îi place ”; ,,altminteri s-ar desparţi ”; ,,femeile bătute sunt masochiste”; - ,,există puţine cupluri în care se petrec şcene de violenţa între parteneri”; - ,,violenţa exista numai în cuplurile lipsite de educaţie”; - ,,bătaia este fără urmări,este un fenomen de moment datorat pierderii controlului”; - ,,este o parte a dragostei dintre cei doi”; - ,,Biserica îl va schimba si nu-şi va mai bate partenera”; - ,,chiar daca îşi bate partenera,este un tata bun pentru copii,şi deci trebuie sa rămână împreună să crească copiii”; - ,,dacă vor sta împreuna destul de mult timp,lucrurile se vor schimba în bine şi el va inceta să o bată”; Toate aceste afirmații conţin o parte de adevăr,chiar dacă relaţia cauză-efect nu este cea proclamată de aserţiune si realitate arată mai degrabă o acompaniere reciprocă în cadrul evenimetelor de violenţă domestică.Astfel: - există parteneri violenţi care nu sunt consumatori de alcool; în 18% din cazurile de parteneri violenţi,aceştia nu au avut o copilărie cu violenţă în familie 2,nu au existat modele de relaţionare violentă intre soţ şi soţie; - există situaţii în care familia nu are o viaţă nesigură,marcată de stresul cotidian al supraveţuirii ; - există femei care sunt victimele unor astfel de incidente fară să se poată obişnui cu situaţia şi trăind de fiecare dată evenimetul ca pe un coşmar ireal.
1 2

Schechter et al.,1989 în Tratatul de As.Social,coord George Neamţu Catheline,Marcelli,1999 în Tratatul de As.Socială,coord.George Neamţu

violența împotriva femeii a fost definită ca . Din punct de vedere clinic.lucrurilor personale ale victimei.inclusiv a copiilor .care provoacă o suferinţa fizică.deplasărilor.editura Polirom.cel care abuzează se simte puternic și important când ranește o altă persoană.familie sau alte potențiale surse de sprijin. amenințările cu astfel de acte.conform Legii nr. 217/2003 art.Tratatul de asistență socială.orice act sau omosiune comisă în interiorul familiei de către unul din membrii aceşteia şi care aduce atingere vieţii.agresivitate verbală si psihologică. În concluzie.împiedicarea femeii de a exercita drepturile și libertățile fundamentale.violența domestică este o combinație de comportamente de atac fizic.psihică. În Declarația Națiunilor Unite privind violența împotriva femeiilor3 . 3 4 1993 Starch & Flitcraft. În România.sexuală sau un prejudiciu material”.1996.indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu.săvârșită fie în viața publică.câteodată abuzatorul controlează situația prin intimidare și amenințare.ei”.constrângerea sau lipsirea arbitrară de libertate.sexuală și economică pe care un partener le manifestă asupra celuilalt în același spațiu. de distrugerea bunurilor care aparțin victimei.alimentelor.violența în familie. Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de întimidarea sau abuzuri verbale.o definiție largă acceptată a violenței domestice este aceea formulată de Stark & Flitcraft4. de amenințari făcute la adresa altor persone semnificative pentru victimă. de furturi.Violența domestică este o amenințare sau provocare petrecută în prezent sau în trecut.orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru al familiei.violența domestică presupune putere și control. de controlul asupra banilor. George Neamțu.coord.privind rănirea fizică în cadrul relației dintre partenerii sociali..1 şi 2 ) violenţa în familie este definită ca fiind ..orice act de violență bazat pe deosebirea de sex din care rezultă sau este posibil să rezulte pentru femei traumatisme sau suferințe fizice .Consiliul de Miniştri al Comisiei Europene defineşte violenţa în familie ca fiind .și nu întot deuna este implicată violența fizică.2 ( al. Constituie de asemenea. de izolarea de prieteni. .telefonului și a altor surse de îngrijire și protecție.inclusiv.. Deci.psihice sau sexuale.682 ..fie în viața privată”.integritaţii corporale sau psihologice sau libertaţii altui membru al acelei familii şi vatămă in mod serios dezvoltarea personalitaţii lui.pag.

psihologic.în primul rând.economic. Sunt și bărbați care provin din familii normale dar sunt bărbați violenți.Modelele parentale contează foarte mult în formarea viitorului adult.infidelitatea reprezintă o cauză și un produs al neînțelegerilor din sânul familiei sau a relațiilor de cuplul. .de multe ori știu s-o ascundă față de anturaj.pentru că încă funcționează acceptarea socială referitor la dominația bărbatului asupra femeii.cauzele şi efectele care determină această problemă socială Cauzele. .factorii ale violenței domestice sunt de ordin social.Sărăcia.Frustrarea este un factor important în explicația violenței și a comportamentului agresiv.adesea este vorba mai degrabă despre ceea ce bărbatul își imginează despre comportamentul femeii.acestă toleranță se leagă de sentimentele de onoare rănită.și nu despre actele reale comise de ea.Gelozia.pentru că familiile numeroase au mulți copii. familial. Principalele cauze care stau la baza infracțiunilor cu violența sunt: . . . .cât și asupra persoanelor vârstnice în cadrul domestic.economic.indiferent de statutul social.dar aceștia.profesional ș. . Deci în concluzie. Bineînțeles că violența nu apare nu numai în familiile sărace. . violența poate apărea în toate familiile.a.medical.Alcoolul și drogurile care determină o creștere a agresivități.gelozia.Violența domestică se consideră și violentă manifestată împotriva copiilor de către părinți sau întreținătorii acestora.de la lipsa mijloacelor de subzistență. • Factorii.Toleranța socială fața de un barbat.temperamentul și caracterul sunt factori psihologici ai violenței in familie.pentru că familiile sărace se confruntă cu numeroase neînțelegeri ce pornesc. . .apare și în familile înstărite.Cauzele individuale: personalitatea.Stările conflictuale legate de situațiile financiare.Afecțiuni psihice ascunse. .furia bărbatului provocată de comportamentul nepotrivit al partenerei.Stresul.Barbații sunt violenți deoarece așa au văzut de mici în familia parentală.

mușcături. Conștientizarea acestei situații determină la victimă permanenta autoculpabilizare și căutare de soluții pentru a preveni incidente violente.violenţa în familie are cauze multe.chiar și fața de alți membrii ai familiei. Incapacitatea de a rezolva pe cale pașnică conflictele.sunt cele mai mari victime ale violenței în familie. Recent cercetările au arătat că violența domestică la adulți și maltratarea copiilor apare deseori împreună. Pentru prima dată au fost investigate efectele acestei probleme.că violența domestică este o formă de tortură…. .private adesea de resursele economice.pentru că aceștia să nu afle suferințele care îi sunt provocate.provoacă durere și suferință acută (fizică și mentală).femei care au fost victime ale unor parteneri agresivi relatează despre violuri și pervesiunile sexuale la care au fost supuse. Agresorul impune victimei izolarea socială. înjunghierii. Poate că suferința mentală cea mai periculoasă (pentru că este constantă) este cea provocată de ideea că în orice moment victima se află la bunul-plac al agresorului și fără putință de apărare.Obișnuința de a utilia forța pentru a atinge un scop.de ce efectele violenței domestice reprezintă o problemă 5 Rapotul Organizației Mondiale Contra Torturii ( OMCT ) argumentează această idée. Cei mai mici.cele mai vizibile. Sub aspectul manifestărilor fizice.violența domestică are mecanisme de producere: lovituri cu palma sau pumnul. Regăsim în violența domestică toate formele de durere fizică și mentală acută. De asemenea.ștrangulare.obiecte..cu diverse.îmbrânciri..Neînțelegerile din familie. .arsuri sau chiar împușcături.copii. căci victimele sunt amenințate.torturante.cele enumerate sunt doar cateva și sunt cele mai des întalnite. Ceea ce au descoperit a fost faptul că i-a ajutat sau ne ajută să înțelegem. Violența domestica este o problemă socială datorită faptului că este văzută și ca o formă de tortură a femeii 5. Rezultatele au fost cutremurătoare. Violenţa domestică.cu piciorul. În 2006 au format un parteneriat cu UNICEF și Secretariatul General al Națiunilor Unite pentru a publica despre efectele violenței domestice asupra copiilor. Aceste suferințe fizice sunt acompaniate constant de cele psihologice.manipulate.

intensitatea și durata cu care el se produce.social și chiar fizice.omorarea animalelor domestice. Iată o parte dintre efectele asupra celor mici. Violența domestică afectează viața femeiilor și copiilor în toate țarile lumii. 6 Heathy. .ruperea oaselor.abuzul sexual.atât de serioasă pentru cei afectați și de ce impactul asupra lor poate dura atația ani de zile.abuzul emoțional. Acesta este și motivul pentru care The Body Shop organizează campania la nivel global.tras de par.economic. .Spune STOP violenței în familie”6.probleme școlare. • Tipuri de abuz Formele recunoscute de abuz domestic sunt: abuzul fizic.Violența fizică se poate solda cu moartea și adesea la vătămări fizice agresive.copii: .Abuzul fizic este forma cea mai raportată de abuz.concentrare defectuoasă și abilitați scăzute la citit.arme de foc).răniri serioase).zgâriere.probleme de comportament și personalitate.cu amendamentul că un abuz se poate încadra ținând cont de frecvența. .arsuri.psihologic. a mobilei.sunt important de recunoscut.topoare.prin harțuirea și înspăimântarea victimei.negarea trebuințelor de bază (deprivarea de somn și/sau alimentației) -alte clasificări include aceste tipuri de comportamente la abuzul psihologic.pe categorii de abuz.  include deasemenea și distrugerea bunurilor din casă. O mare parte a victimelor sunt amenințate cu moartea. Urmatoarele semne de indentificare.inclusiv depresie și urinare în pat.cu arme (cuțite.izbirea victimei de pereți sau mobilă.aceasta nu înseamnă ca este neapărat forma cea mai frecventă și poate include:  loviri cu palma.recurgând adeseori la un comportament agresiv și violența fizică.probleme de interactivitate socială și în a-și face prieteni. .acest articol a fost publicat pe 10 septembrie 2007 .răsucirea brașelor..Sănătate și diete.Campania .abilități scăzute în rezolvarea problemelor.cu pumnii.social.  atacurile pot fi amenințări la integritatea corporala (oase rupte.încetinirea dezvoltări emoționale.încercând să scoată această problemă din spatele ușilor închise.aruncarea de obiecte și folosirea armelor. .

ca și comportamente manifestate de catre abuzator: degradarea continuă și umilirea partenerei (este numită proastă.Abuzul social este una dintre cauzele care duc la izolarea și incapacitatea ei de a ieși din situația de violență.Abuzul sexual este orice contact sexual nedorit de catre partener. Mulți bărbați continuă să creadă că au dreptul nelimitat de a avea contact sexual cu soțiile lor”7.harțuire.gospodină etc.parinte denaturat) ori alte apelative de acest gen care pot indica existența sau potențialul de violență domestică.glume.Abuzul economic Survine când barbatul are controlul total asupra resurselor financiare.umiliri.mâncare)8.incompetență. .amenințare. Chiar dacă abuzul psihologic și cel financiar (economic) nu sunt considerate comportamente criminale.aspectul.Abuzul psihologic cuprinde.neîncredere în sine și sentimente de neajutorare care o împiedică mult timp să încerce ieșirea din relația abuzivă.incapacitate de adaptare. Include abuz verbal: comentarii umilitoare. 1991.el poate fi “realizat” prin metode de intimidare.jigniri (referitoare la aspectul fizic. .pag 64 .) Amenințările cu violența și izbucnirile verbale violente induc în victimă sentimente de teroare.inferioritate. constrângere. .insulte.neacceptarea participării ei la decizii referitoare la cheltuirea banilor.pag.Abuzul sexual: violența sexuală este o formă de violență domestică. Include abuz verbal în fața altor persoane.rolurile de mamă.1991. Contactul sexual fără consimțământ este cosiderat atac sexual.inteligența sa 7 8 Family Violence Professional Education Taskforce. .scaderea în timp a stime de sine.sexualitatea. Atacul sexual nu presupune neapărat folosirea forței fizice.62 Family Violence Professional Education Taskforce. Abuzul emoțional este folosit în manipularea și controlul partenerului.ele sunt forme ale violenței domestice care pot duce la abuzuri de tip criminal. Include: interzicerea angajării sau găsirii unei slujbe înafara casei și caștigarea unui venit care să-i confere femeii independență.refuză să-i dea bani pentru necesitațile de bază (haine.criticism referitor la greutatea femeii..infidelă.

n-o lasă să folosească mașina.profesional. • Consecinţe ale violenţei domestice asupra victimelor Violenţa domestică afectează toți membrii familiei sub toate aspectele: social.a copiilor mai ales. 9 Idem 8 .etc. probleme emoționale și mentale (sentimente de vinovăție.izolare prin denigrare în fața prietenilor și familiei.Rezultatul este umilirea publică a femeii și izolarea de prieteni și membrii familiei sale”9. Nu toate persoanele expuse la un stres vor dezvolta aceste tulburări.prezintă tulburări mai profunde și de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor și neglijarii din partea părinților.consum de droguri și alcool).randament școlar scăzut). Violența în familie duce la tulburări comportamentale ale copiilor (agresivitate.fugă de acasă. Un numar semnificativ de persoane care sunt expuse unor evenimente traumatice stresante dezvoltă reacții psihologice de victimă.deficit de atenție și concentrare.acuzații de infidelitate.nivel intelectual scăzut.. Această traumă psihică nu este doar o simplă consecință a expunerii la stres.ceea ce o duce la evitarea contactelor sociale pentru a nu-și înfuria soțul.interzicerea accesului la telefon.  Trauma psihică este unul dintre cele mai semnificative efecte care apar în simptomatologia de tip victimologic.încuiarea sa în sau înafara casei.femeia victimă a violenței având nevoie de asistență psihologică. . Copiii care cresc într-o atmosferă de violență. Două dintre cele mai frecvente manifestări sunt Tulburarea de Stres și Tulburarea de Stres Postraumatică.comportamente de control (urmărirea ei la serviciu și prieteni pentru a o verifica. Consecințele violenței domestice nu se răsfrâng doar asupra femeii ci asupra întregii familii.depresie. Efectele violenței domestice sunt grave și de durată.chiar dacă nu ei sunt victimele directe.socială și medicală pentru a ieși din situația de violență și mai ales de a depași cu bine trauma.medical. anxietate.chiar dacă sunt afectate într-o anumită măsură. este deasemenea o consecință a felului cum un individ percepe un eveniment traumatic asociat cu un numar de caracteristici individuale. izolare.etc..psihologic. mânie.

 Experiențele traumatice și vulnerabilitatea persoanei Vulnerabilitatea persoanei.Psihologice .  Consecințele violenței domestice asupra victimei sunt multiple și foarte serioase. O boală mentală preexistentă influențează evoluția actuală a stresului și trauma consecventă psihologică. 1. Factorii externi se regasesc în mediul persoanei și include factori familiali și resursele sociale. Persoanele care nu mai traiesc cu familie nucleară. Lipsa unui prieten apropiat. FACTORI FAMILIALI.în schimb tinerii sunt într-o situație mare de risc pentru prima trumă). Dacă imaturitatea în dezvoltare poate fi un factor protectiv în raportul cu prima traumă (ex.au în familie antecedente de boli mentale sau trăiesc în preajma persoanelor cu Stres Acut și/sau Stres Postraumatic pot deveni victime ale traumei psihologice. .istoria de viață traumatică.nivelul de dezvoltare/maturizare. Copiii mici nu au înțelegerea complectă a unei prime amenințări.Persoanele care se confruntă cu o traumă și nu au suport în prieteni sau rude suferă mai mult decât cei care au cel puțin o sursă de sprijin.Medicale .în unele cazuri apar izolat. FACTORI SOCIALI. Factorii interni sunt relativ stabili și include sănătatea mentală.expuse violenței domestice. SANĂTATEA MENTALĂ.asociată cu trauma psihică include factori externi și interni.în funcție de factorii protectivi.provin din familii disfuncționale. 3. ISTORIA TRAUMATICĂ. NIVELUL DE DEZVOLTARE.dar toate includ impactul și rezonanța în câmpul psihic al persoanei afectate. 4.Profesionale .Economice . 5. Un trecut cu trauma crește vulnerabilitatea la traumatizări ulterioare.Sociale .ele apar de regulă pe toate planurile. 2.lipsa unor modele adulte pozitive înafara familiei și/sau lagătura cu organizații sau instituții pro-sociale crește vulnerabilitatea la traumatizarea psihică.

El poate ajunge un șomer cronic. Violența domestică. sunt probabil cea mai convingătoare și crudă mărturie.cu tulburări de integritate socială. Poate că cea mai deviantă manifestare emoțională în relația agresorvictimă e sindromul Stockholm.să fie de partea acestuia în cazul când s-ar lua măsuri din afară împotriva lui. În spațiul privat al căminului nu există locuri sigure. Regulii după care se instaurează această trăire sunt: amenințarea vieții și intercalarea unor momente de slabire a amenințării sau chiar de îngăduință și înțelegere.statisticile care arată o trecere a comportamentelor violente de la o generație la alta în proporție de 75%.Relatiile emoționale dintre cei doi poli ai conflictului sunt un alt specific al violenței domestice. .un alcoolic păstrând relații cu mediul social din afara familiei doar în grupuri selectate din mediile marginale.Accesul permanent al agresorului la victimă.descris în situații de teroare în care victimele ajung să se simtă legate emoțional de agresor.ale agresorului. Sindromul. Toți membrii familiei violente devin victime –directe și indirecte. .încriminate prin lege.Angrenarea întregului sistem al familiei.în forma ciclică.In cazul violenței domestice apar modificări de structură personalitații tuturor celor implicați.are aspectele ei specifice.• Elemente specifice care diferenţiază violența domestică de alte forme de agresiune. . Riscul de a ceda într-un anumit moment crește pe măsură ce situația se cronicizează. Acestea sunt: .inevitabile și tot mai frecvente și severe în timp. . Cât despre modificările de personalitate ale copiilor sub influența atmosferei de violență în familie.comparativ cu alte tipuri de violență.de adapostire și tocmai de aceea agresorul are control total asupra victimei sau victimelor.Se evidențiază aici un aspect de terorizare și de neputință a victimelor.Desfășurarea previzibilă a evenimentelor de violență.e o manifestare patologică a ataşamentului.în cursul amenințării. Victima își va pierde încet stima de sine și va dezvolta indezirabile mecanisme defensive prin care va încerca să facă față situației. .cu episoade multiple.

Ea definește violența în familie și oferă informații exacte despre organizarea și atribuțiile Agenției Naționale pentru Protecția Familiei (ANPF).Violența domestică are un registru larg de manifestări: psihice. are mai multe reglementări legale.ea va fi cea care mă va blama că am intervenit și îl va apăra pe agresor” sunt inacceptabile.dar cea mai importantă este Legea nr.combaterea acestui tip de infracțiuni. .ele nu o mai pot face.reglementări ce au ca scop prevenirea.acela de a-și îndeparta familia și prietenii. agenție ce are ca scop protejarea.în timp.. . . Din punct de vedere legislativ. Dacă la început.ținând seama de anormalul acestor trăiri.dacă nu i-ar placea ar pleca” sau .sprijinirea și îndrumarea victimelor violenței domestice.copii care cresc învățând violența ca pe o metodă de schimb în relațiile cu ceilalți..Aspecte de toartură ale femeii victimă sunt prezente în violența domestică.sexuale și sociale.apare invariabil în cazul violenței în familie.care face victima să aibă un acces mai mic la surse de sprijin. . De asemenea există reglementări exacte în Codul Penal.Caracterul secret.stă pentru că ii place.de suprafață. nu mă amestec.privat. pedepsirea agresorilor.Ne-intervenționismul Reprezenta tendința celorlalți de a trece sub tăcere astfel de manifestări și e un specific consemnat de toată literatura în domeniu.explicațiile amuzante ce se fac auzite adeseori în rândul celor .dar mai ales protejarea victimelor și sunt următoarele exemple: • Legislaţia violenţei domestice .fizice.De asemenea.cei la care ar putea să recurgă în momentele dificile.dar și de profunzime asupra victimelor.victimele suprinse de agresor ar avea intenția de a căuta ajutor.Ele se pot combina într-un amalgam infernal și cu anumite consecințe evidente. 217/2003 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie. apar modificări profunde în cazul victimelor violenței domestice.absenți’’: . Femei care își pierd încrederea și bucuria vieții..de a spune celor apropiați.violenţa în familie.pentru că dacă o fac .deoarece se supun unui ordin mai mult sau mai puțin explicit al agresorului.

161 în 2009.numărul violenței în familie a crescut cu 50% în ultimii 5 ani.190 Sclavia. Art.182 Vătămarea corporală gravă.11 Victimele sunt agresate zilnic. 10 11 Potrivit Agenției Naționale pentru Protecția Familiei (ANPF) Arată datele ANPF 12 Relatează Realitatea.25%) și 35-45 ani (14. Art.30% au depus plângere la Poliție.197 Violul. Art.189 Lipsirea și libertatea în mod ilegal. În ceea ce privește demersurile legale.181 Vătămarea corporală.. Art.muncitoate neobosite”.de la 8.iar restul cazurilor au sexul neprecizat..104 în 2004 la 12.aproape 50% dintre victime în cazurile de violență domestică au fost femeile. Art. Toate infracțiunile enumerate mai sus fac parte din .fenomenul violență domestică”. 25-35 ani (14. Art.iar 2% au început procedura de divorț.180 Lovirea sau alte violențe.în cea mai mare proporție urmată de cea săptămânală. În primele 6 luni din 2009.în același interval înregistrându-se 778 de decese cauzate de incidentele domestice.întreprinse de victimele violenței în familie. însă azi femeile din România încearcă să se impună în politică și economie depășind obstacolele unei societați încă puternic dominată de bărbați. Femeiile sunt principalele victime ale violenței în familie.Art.16%).12 În regimul lui Ceaușescu toate româncele erau .193 Amenințarea.37% dintre acestea au solicitat expertiza medicolegală.10 Cea mai mare pondere în cazurile de violență domestică din intervalul 2004-2009 o au victimele de sex feminin din grupele de vârstă 0-14 ani (17.potrivit statisticilor.69 %). • Statistici privind violența domestică In România.198 Actul sexual cu un minor.191 Supunerea la muncă forțată sau obligate.18% bărbații.net . Art. Art.

Femeiile care se află într-o astfel de situație. Pentru S. Toate statisticile arată numărul victimelor violenței domestice este în România într-o continuă crestere.există 50 de adăposturi pentru victimele violenței domestice.mult mai mare. alte studii vorbesc de 12 milioane de femei maltratate în familie.Se pot adresa în primul rând Poliției sau Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul lor..potrivit cifrelor agenției Naționale pentru Protecția Familiei.În fapt.pot cere ajutor mai multor instituții. O femeie din Bacău bătută măr de soț pentru că nu câștiga suficienți bani”). Sunt de asemenea ONG-uri și centre specializate care pot oferi sprijin.13 Violența în familie.A se apreciază ca fiind cuprinsă între 1.Şi-a lovit în cap soţia apoi i-a dat foc.adică sunt bătute și abuzate de soți sau iubiți. (ex.8 și 4 milioane de femei15.în Constanţa. În România sunt multe femeii care sunt victimele violenței domestice. În România.așa arată statisticile recente.dar există.U.iar femeile sunt lovite și umilite indiferent de statutul pe care îl ocupă în societate.14 Cercetările întreprinse în diferite țări au scos la iveală proporția îngrijorătoare a violenței asupra femeii.o femeie este lovita o dată la 2 minute.potrivit unor ONG-uri care se ocupă de această problemă.2 centre de recuperare și 6 centre destinate agresorilor. Femeie măcelărită de propriul soţ într-un autobuz în Braşov. Iar eradicarea fenomenului este până la urmă o problemă care trebuie rezolvată de autorități.s-au înregistrat 60 de mii de cazuri de violență în familie.În România. .000 și 4 milioane de femeiaproape fiecare a treia femei casătorită pe an.aproape 800 de cazuri de violență domestică au dus la decesul victimei.16 Pentru Germania aprecierile sunt între 100.nu cunoaște diferențele de clasă socială. În perioada 2004-2009.potrivit acelorași date. Puține la nivelul național.17 13 14 Articol publicat în Osservatorio-Balcani Family Time antena 1. Așa se face că.Așa se întâmplă într-o societate unde violența se învață în familie și principala cauză care o generează este alcoolismul.articol publicat pe 9 noiembrie 2010 15 Brukoner 1982 16 Pagelow 1984 17 Lau 1979 .iar decesele în urma bătăilor crunte și a abuzurilor îngroașă statisticile.numărul lor este mai mult. Majoritatea femeilor abuzate nu-și reclamă partenerul violent.

arată că numărul cel mai mare de abuzuri au loc în casă. În concluzie.Studiile întreprinse în Filanda arată că numărul femeilor victime ale violenței în familie este între 40.pentru a beneficia de găzduire temporară.reinserție socială și profesională.iar femeile reprezintă doar 9%.Direcția de Sănătatea Publică. .Agenția Națională pentru Protecția Familiei.informare sau indrumare către alte instituții.centre de recuperare pentru victemele violenței domestice. .cercetările făcute la nivel global.Poliția: pentru a depune plăgere împotriva agresorului.asistență socială.Unitățile de primire urgente din cadrul spitalului sau medicului de familie.pentru a obține informații. .Direcția de Muncă.iar autori sunt în majoritatea cazurilor bărbați.victimele sunt mai ales femeile. .consiliere psihologică și juridică.Serviciul de Medicină Legală: pentru a obține certificat medicolegal. .Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului: pentru a beneficia de servicii sociale specifice. Dobash & Dobash au constat că: în 90% din cazurile de violență domestică autorii sunt bărbați.consiliere și îndrumare către instituțiile competente. Dintre cazurile de violență îm familie: 76% victime sunt femeile 11% victime sunt copii 1% victime sunt bărbați Victima violenței domestice se poate adresa următoarelor instituți: . .între membrii familiei.000 și 60. .și că din confruntarea dintre femei și bărbați.pentru îngrijiri medicale.000 în fiecare an.solidaritate Socială și Familie: compartimetul pentru combatrea violenței în familie.ONG.Centre de Violență în Familie: adăposturi. .Inspectoratul Scolar. . .organizatii neguvernamentale care oferă servicii sociale specializate pentru victemele violenței în familie.sau analizate la nivel global. • Instituţile care ţin cont de violenţa domestică • Nivelul de conștientizare a violenței domestice de către specialiști .Comandamentele de jandarmi.

Flitcraft.apud Stark.. Vederea juriștilor asupra fenomenului este una de suprafață. În absența unei pregătiri inițiale și a posibilitaților de specializare în domeniul prevenirii și intervenției în violență domestică.și mai puțin cauzei.1996 .psihologii.în spatele ușilor închise”. În fiecare an.se recurge rar la această lege. consideră violența domestică doar ca pe un argument pentru susținerea 18 19 Stark. În ceea ce priveşte pe jurişti. Cu toate acestea.dar există absența unei pregătiri speciale.schimbări de legislație pentru protecția victimelor și a lansat conceptul de . Acest semnal de alarmă și-a avut imediat răspunsul în SUA. Nu există nici reglementări care să oblige specialistul la o intervenție asupra violenței domestice.în general.19 Violența domestică este un fenomen social care poate fi asociat cu o maladie socială.18 Această campanie a atras imediat fonduri.luarea în considerare a violenței domestice ca o problemă de sănătate publică necesită o politică și servicii sociale adecvate. nespecifică.atitudinea specialiștilor oscilează între amuzament și compasiune.asistenții sociali.5 milioane de femei din SUA necesită tratament medical ca urmare a injurilor suferite în urma episoadelor de violență domestică. Începuturile se situează prin anii ’70 în societatea britanică. Polițiști. Profesioniști practicanți chemați să se implice în abordare complexă a violenței domestice sunt medicii. peste 1.violență domestică”.deoarece violența domestică se petrece în general . Comisia Drepturilor Civile a avut o inițiativă federală lansată sub titlul: .Conştientizarea fenomenului de violență domestică s-a petrecut relativ recent în lume.juriști și poliția.1998 American Medical Association Council on Scientific Affairs.așa cum este și legea invocată și.ceea ce generează o conduită profesională superficială adresată în special simptomului.1992.Flitcraft.crearea de servici de urgență de tipul refugiilor.Femeia bătută”.ei recunosc că singura lege aplicabilă în situațiile de violență este codul Penal și se referă la vătămările corporale de orice fel. Și tot ei consideră că această lege este suficientă pentru încriminarea violenței domestice și menționează că.din 1998 au primit noi reglementări prin care sunt chemați să intervină în situații de violență în familie.. o problemă a politici publice..

. Această categorie de juriști exemplifică însă o realitate care trebuie avută în vedere: orice lege sau serviciu care există în comunitate funcționează pe terenul mentalității.20 Singurul serviciu medical unde femeile victime sunt luate în considerare ca atare s-a dovedit a fi serviciul de medicină legală.specială. Există și juriști care afirmă insuficiența legislaței și recunosc posibilitațile de a schimba atitudinea comună față de violența domestică prin aplicarea unor legi mai precise și mai severe. reglementările sau serviciile care apar rămân fără audiență.până la specialiști pregătiți.Faptele care nu se văd și sunt ignorate continuă să existe.ca și viziunea acțiunilor preventive sunt aproape absente.fiind solicitate de victime.anorexie.pedepsirea agresorului. Dacă mentalitatea comună nu încriminează și nu consideră gravă problema violenței domestice.și nu ca pe un eveniment care necesită abordare separată.eventual. Serviciile pentru investigații medico-legale.sprijinirea victimei. Femeile ajung aici mânate de dorința de a abține un certificat medical prin care să se protejeze într-un fel față de agresor.violența în familie continuă să fie privită 20 21 Violence in the family.făcând victime care trec de la o generație la alta.la nivelul comunitații.”21 Până la a exista servicii. Violența domestică este un subiect important.manifestă un interes real pentru o mai bună cunoaștere a fenomenului și crearea unor servicii de sprijin. conștientizarea pericolului. . Una dintre problemele care apar în general în rândul specialiștilor și care se datorează lipsei de înțelegere profesională a fenomenului de violență domestică este faptul că interesul și viziunea lor asupra intervenției se opresc la: .luată ca unitate de intervenție. Viziunea intervenției educative și terapeutice la nivelul agresorului și a familiei.este necesar ca.1994 Huxley . Pentru a face aceste investigații.divorțului partenerilor.ca fiind o dramă ce afectează viețile membrilor familiei.cum ar fi insomnii.căci: .legi.violența domestică să apară ca un rău care trebuie tratat. 50% dintre femeile victime ale violenței în familie ajung în servicii de psihiatrie cu acuze grave în general neurotice.și nu ascuns sau ignorat.

limitele translației demografice. Zamfir.8 din cel medical. .amuzament și chiar iritare.pe stradă. Subiectul investigat care are o formațiune profesională cu mai mare înțelegere asupra fenomenului (de exemplu.compasiune.precum și atitudinea față de fenomenul de violență în familie. .o formație medicală) sau în cazul în care este asigurat anonimatul total al subiectului (pe stradă).și mediile educative sau de specialitate. .atât de către specialiști.în egală măsură aproape.29 de subiecți au fost studenți.caracterizând mediile incriminate de lucrarea citată.naționalismul.20 de subiecți au fost studenți aleatoriu. • Nivelul de conştientizare a violenței domestice în comunitați Obiectivul cercetării din 1996 a fost investigarea opiniei publice privind înțelegerea complexității fenomenului.conflictele valorice.ignoranța și indiferența.1995 . .absența unui demers integrativ în politicile sociale. .15 subiecți proveneau din mediul educațional. .în copilaria acestuia. La întrebarea privind prezența unor comportamente violente între părinți.cu vârstele cuprinse între 20 de ani (studenți) și 61 de ani.ingineri.dintre care 48 sunt femei și 30 sunt bărbați. Obstacolele privind crearea și implementarea unei politici sociale favorabile familiei:22 .răspunsurile atestând prezența scenelor de violență în propria copilărie între părinți apar la jumătate dintre subiecții 22 Lucrarea Politici Sociale.insuficiența fondurilor alocate. .dar. Consider că ignoranța și indiferența exprimate de mentalitatea românească.se repartizează astfel: .cât și de către comunitate ca un subiect de rușine. . răspunsurile apar semnificativ pozitive. Totalul de 78 de persoane care au răspuns.fenomene ilustrate în cercetare.sunt principala cauză a absenței unei politici sociale de crearea a unor spații pentru victime și de intervenție preventivă complexă.în familia subiectului investigat.coord.

procentul subiecților care au trăit experiența unor scene de violență domestică în casă copilăriei lor este mult mai ridicat.precum și în mediul medical. Din 50 de subiecți investigați. În realitate. Din 78 de persoane care răspund. comparabil cu statisticile americane23.confirmă cunoașterea unor situații în care femei gravide au fost bătute de parteneri.în proporție de 43%.pe stradă. 20% din subiecți.15 (aproximativ 30%) refuză să răspundă.intervievați.1994 .și aceasta chiar în situația de deplin anonimat a sondajului făcut aleatoriu.pe stradă.doar 26 (dintre care 23 sunt studenți) neagă că ar cunoaște astfel de situații.unde anonimatul era total.și că agresiunile la care este supusă gravida sunt cauza cea mai frecventă a handicapurilor prezentate de copil la naștere.este formulată astfel: . 23 24 Național Victim Center and Crime Victimes Research and Treatment.mai mult de un milion de femei necesită tratament medical în urma evenimetelor de violență domestică .aceștia cunosc femei care au necesitat îngrijiri medicale în urma agresiunilor partenerului.. Răspunsurile la întrebarea referitoare la comportamentul violent al propriului partener sunt relevante privind sentimentul de stimă pe care îl trăiește victima tratamentelor agresive ale partenerului.Cunoașteți personal o femeie care a fost lovită de soț sau partener?”. Această întrebare. b) dacă au cunoștință despre femei gravide care au fost bătute de soț. Rezultă o cunoaștere a fenomenulu în proporție de 66%. 69% din populație afirmă că evenimentele de violență domestică pe care le menționează s-au petrecut recent (în cursul anului). Statisticile americane arată că femeile gravide sunt bătute de partenerii lor în proporție de 15-25%.24 Răspunsurile subiecților mai arată că.precum și relevanța răspunsului sunt agravate de întrebările referitoare la: a) timpul când s-a petrecut evenimentele de violență domestică despre care stiu.acestea arată că.Pe de altă parte.vizând indirect frecvența fenomenului.Center’s 1994 Report Oklahoma Coalition on Domestic Violence and Sexual Assault. O altă întrebare. Revenind la statisticile americane.în fiecare an.apar procente ridicate.unde exista o altă comprehensiune și atitudine față de situațiile anormale.

.Întrebarea privind propria opinie asupra tratării cu violență a femeii în familie a suscitat răspunsuri relevante pentru luarea unuor măsuri de intervenție pe plan național: .Nu cred că este o situație care merită atenție și oricum nu se va face nimic” (bărbat pe stradă).. . .dar este cea mai la îndemână” (bărbat pe stradă).să fie un ajutor pentru om”. .tradiția care favorizează poziția bărbatului. Consider că răspunsurile studenților sunt cele mai îngrijorătoare.Poate nu este cea mai bună metodă.om” și este considerată o entitate menită . ..alcoolul.Există situații când bătaia este bună” (student)..a riscului și a aspectului de anomalie a violenței domestice.nivelul de trai scăzut.16 subiecți (20%) consideră că ar trebui făcut ceva. .lipsa de cultură. Referitor la cauze. Acest răspuns vădește mai degrabă o îngrijorătoare lipsă de interes pentru fenomenul violenței domestice. .Nu cred că e o problemă care trebuie luată în considerare” (bărbat inginer). .Poate că unele femei merită bătaie...Dumnezeu trebuie să mențină dragostea între ei” (student).Apar răspunsuri negative astfel: deși apare evidentă conștientizarea tot mai pregnantă.50% din totalul de subiecți au considerat că violența domestică este în creștere...dependența materială a soției de soț. Subiecți nu consideră violența . . Femeia este exclusă din conceptul de .în ordinea descrescătoare a frecvenței cu care apar.. . Celelalte persoane intervievate răspund că nu știu care ar putea fi cauzele.Femeia trebuie să fie un ajutor pentru om.au existat și răspunsuri dezarmante de tipul: .opinia publică vede.prezența copiilor în familie.toleranța femeii față de violență. . .următoarele situații ca fiind generatoare de violență domestică: .dar nu au nici un fel de sugestie. aceste răspunsuri venite din partea tinerei generații obligă societatea la luarea unor măsuri educative urgente.la mai mult de jumătate dintre subiecții intervievați. .Femeia trebuie să se teamă de bărbat” (student). Este relevant faptul că doar 17 persoane din 78 au răspuns la întrebarea privind cauzele.

ineficiența unor demersuri anterioare de ieșire din situația de violență. dependență emoțională și/sau financiară.instituții de protecție.legi. izolare socială care se agravează în timp.doar o treime dintre persoanele care au fost intervievate au răspuns la această întrebare.cunoașterea fenomenului la nivelul comunității și al profesioniștilor.sugestiile sunt următoarele: . existența copiilor ( nu dorește să-i priveze de prezența tatălui). Răspunsurile tinerei generații ne fac să credem că încă nu poate fi vorba nici măcar de a discuta cu interes.iar ordinea frecvenţei cu care apar.puternic înrădăcinate în mentalitatea românescă.pertinența și atitudine deschisă acest subiect. Așadar.educația comunitară. . lipsa de suport și presiune din partea grupurilor sociale (familia de origine.se poate spune că ignoranța și indiferența.de luare a unor măsuri preventive și de intervenție complexă și de reglementare legală protectivă eficientă.care necesită o bună înțelegere și stabilirea unor practici adecvate. În momentul când ea apelează la suport exterior. . • Strategii generale de abordare a violenţei domestice Reamintim faptul că violenţa fizică nu survine niciodată izolat.de regulă nu mai poate gestiona situația de violență și nu găsește resurse nici externe nici interne ca să reușescă sau se află în pericol aproape constant. Ca o concluzie la datele relevate de investigarea opiniei publice.grupul de colegi).ci în conexiune cu alte tipuri de abuz.opinia publică din România nu este pregătită să înțeleagă fenomenul violenței în familie. . interdicți religioase de separare. sentimentele de loialitate și iubire față de agresor. se simte incapabilă să facă față singură vieții. La întrebare referitoare la tipurile de schimbări care ar trebui să se producă în societate. promisiuni din partea abuzatorului.speciale.combinate cu frică de bătăi ulterioare.în familie ca pe un fenomen grav.de intervenție. . stereotipii de rol masculin și feminin. Victima de regulă încearcă să se adapteze situațiilor de violență în primele stadii.reprezintă principala cauză a absenței unei politici sociale de creare a unor spații sigure pentru victime. Motivele pentru care rămân femeile în situație de violență: speranța că lucrurile se vor îmbunătați.

Este necesară coordonarea serviciilor de suport a victimei.Întrebările abordează stilul de rezoluție a conflictelor.servicii sociale. La baza elaborării planului de siguranță stă identificarea resurselor clientei (materiale. Este importantă în identificarea pașilor de intervenție .disperată.povestea” să fie crezută. .înfricoșată.suport.permițând victimei și descărcarea emoțională. Începe cu întrebări generale și treptat se focusează spre întrebări particulare referitor la violența în familie.abuzul verbal și fizic.Se stabilește..confidențialitatea asupra informațiilor date. Ea poate fi confuză.abuzul sexual.grupuri.De foarte multe ori.neclară în idei și nu își poate identifica ușor nevoile și resursele. d) Planul de siguranță.) și ale comunității (servici de asistare.telefoane de urgență). psihologice. e) Monitorizarea. b) Evaluarea gradului de pericol/risc. c) Responsivitate la raportarea victimei.riscul de omucidere. Informațiile de aflat se vor centra pe evaluarea riscului și letalității (amenințări cu moartea.victima nu este vinovata pentru comportamentele abuzive.limpezește controversa referitor la existența violenței. Are ca scop revizuirea planului de intervenție și monitorizare rezultatelor.tentative suicidare etc.dacă situația necesită intervenție de urgență și protecție (adăpost.) sau intervenția pe termen mediu și lung.conform riscului.Motivul principal este dificultatea de ieșire dintr-o situație de violență de cauzalitate multiplă.Această procedură necesită o formare specială în tehnici de intervievare a victimelor.episoade agresive anterioare. Elemetele pozitive în abordarea victimei: .reconstituirea cognitivă a atitudinii victimei față de violență și capacitatea sa în cazul blocajelor sau distorsiunilor cognitive care împiedică procesul de recuperare și securitate.).etc. Informații relevante: consumul de drog sau alcool. Este importantă atitudinea față de mărturisirea victimei.sociale. Poate urma un standard de interviu semi-structurat.adăpost. Pentru ușurarea demersurilor se poate urma o strategie de lucru: Strategia aplicabilă în abordarea situației de violență domestică urmează următorii pași și implică activ clientul în propria capacitare: a) Intervievarea.nu ca să rupă relația cu partenerul. legale.ordin de restricție.contacte anterioare cu poliția sau alte instituții.consiliere de urgență etc.ea dorește ca violența să înceteze.nu includerea unei verigi eficiente de management de caz.

etc.lăsătă să își continuie existența secretă și devastatoare.STOP VIOLENȚEI DOMESTICE!” . Violența domestică este un rău în orice societate. Sinonim pentru violenţa domestică se mai utilizează termenul violenţă intrafamiliară.dar nu necesar exclusive.victima este adesea izolată și lipsită de suport exterior. O abordare eficientă presupune colaborarea între specialiștii și insituții care pot proteja și recupera victima. Concluzia mea este că . Violența domestică nu este luată în seamă atât căt să se vadă adevărata față a acestei probleme. Etapă necesară datorită riscului de omucidere sau suicid.În al doilea rând.fiind un fenomen cu impact negativ asupra sănătății.asigură securitatea sa.o documentarea profesionistă furnizează validitatea asupra informațiilor și credit pentru victimă. Informațiile documentate asigură probatoriul în demersurile de care se pot beneficia (custodia copiilor.ținând spre o bună calitate a vieții individului și a familiei. Nu în ultimul rând.aceștia pot accesa resurse informaționale și tehnice multiple care pot aduce un plus de acuratețe în stabilirea profilului și deciziilor de rezolvare a situațiilor de violență intrafamilială.injurii fizice..documentarea periculozității și pașilor de urmat reduce riscul.ducând la traume atât fizice cât și psihice.nu putem vorbi de o reală politică socială.În primul rând.f) Documentarea. Având domenii diferite.divorț.care afectează pe toți membrii familiei.respectând valorile și principiile de bună practică și apărare și dreptul le securitate a persoanei.).protejează victima.violența domestică. Spune: .se află la originea celor mai dificile probleme sociale ale comunităților. Atâta vreme cât violența domestică e ignorată.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->