ȘCOALA NATIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

TEORIA COMUNICĂRII. PUBLICITATEA NECONVENȚIONALĂ

Pavel Diana-Cristina

anul I, grupa 6

București, 2011

1
 Publicitatea neconvențională

Publicitatea reprezintă un complex de activități de promovare pe piața unei idei, a

unui produs sau a unui serviciu. Publicitatea este unul din elementele utilizate, de regulă
pentru prezentarea convingătoare a produsului sau serviciului către cumpărator sau utilizator.
Pentru mulţi dintre cei implicaţi ca : beneficiari de reclamă, agenţi de publicitate sau
consumatori, publicitatea reprezintă elementul de comunicare principal în mixul de
marketing. De fapt, publicitatea este cel mai evident element şi poate fi lesne de identificat.
Publicitatea are o influenţă mai mare asupra societăţii contemporane şi asupra
activităţii comerciale. Publicitatea însă nu a avut acelaşi rol întotdeauna. Apariţia ei este
plasată de mulţi autori în antichitate când prin intermediul diverselor mijloace ( scisă sau orală
) se încerca informarea consumatorilor cu privire la anumite produse. Inscripţiile descoperite
pe diverse materiale ( tăbliţe de ceramică, papirus ) sau strigătele prin care era anunţată
vânzarea unui anumit produs pot fi considerate precursoarele anunţurilor publicitare din
prezent. Totuşi trebuie avute în vedere o serie de aspecte, legate mai ales de modul de
realizare şi de motivare a acestor activităţi, aspecte care dacă sunt luate în calcul ne permit să
afirmăm că astfel de acţiuni pot reprezenta elemente incipiente de publicitate şi mai puţin
elemente coerente şi planificate care să reprezinte cu adevărat ceea ce intelegem astăzi prin
această activitate
Abordarea si explicarea conceptului de publicitate s-a facut din mai multe perspective
culturale,interpretarea acestor perspective generand o antumita atitudine fata de acest
fenomen. Nu putine sunt teoriile expuse in acest domeniu,insa prefer sa le punctez pe cele mai
importante:
1. Teoria „persuasiunii clandestine” - publicitatea reprezintă o formă de manipulare, ori
nimeni nu are dreptul de a manipula. Publicitatea nu manipulează doar în formele sale, ci în
însăşi substanţa ei este o persuasiune clandestină. Lucrarea lui Packard prezintă o serie de
tehnici de persuasiune puse la punct de publicitate cu ajutorul specialiştilor în cercetarea
motivaţiilor, autorul analizând subacest aspect campaniile electorale şi propaganda politică.
Conform autorului, unii agenţi de publicitate cred că publicul a devenit foarte sceptic la
subiectele de reclamă, astfel încât psihicul şi comportamentul său nu mai poate fi influenţat
prin intruziuni şi atacuri exterioare; de aceea, pentru a depăşi neîncrederea noastră conştientă
s-a recurs tot mai des în ultimele decenii la atacarea subconştientului.

2
2. Teoria publicităţii ca factor de democraţie - fără a se confunda cu propaganda, ea
presupune creativitate, originalitate, seducţie, chiar dacă totul se decide la nivelul suprafeţei
exterioare. Partidele politice şi statul se folosesc de această publicitate, „publicitatea de
serviciu public şi de interes general”; este vorba despre semnalizarea rutieră, promovarea
programelor de protecţie a pensionarilor, de asistenţă socială etc. Dincolo de aceste aspecte,
publicitatea se dovedeşte de o importanţă decisivă pentru agenţii economici, dar fără
consecinţe majore pentru ceilalţi: puterea ei este superficială, frivolă, vizând auxiliarul şi
indiferentul. Această teorie, destul de limitată, pare să explice mai degrabă incompatibilitatea
dintre publicitate şi logica totalitară, decât virtuţile sale democratice.
3. Teoria funcţionalistă a lui Merton, care a recunoscut funcţia publicitară a comunicării
de masă. Teoriile structural-lingvistice se axează pe analiza semiologică a mesajului. Limita
acestei analize constă în faptul că sunt vizate doar semnificaţiile intenţionale, neglijându-se
contextul socio-cultural al comunicării şi rolul activ al receptorului, care decodifică mesajul şi
instituie propriile semnificaţii. Jean Baudrillard defineşte publicitatea drept regina pseudo-
evenimentului
Scopul publicității este de a transmite un mesaj care să aibă impactul dorit asupra
publicului țintă. Aceasta este provocarea cea mai mare a promotorilor și specialiștilor în
publicitate: de a crea un mediu și o cale de a transmite mesajul cât mai prielnică, accesibilă,
inteligibilă și care să mobilizeze publicul țintă în vederea unei anumite acțiuni.
Mesajul se concentrează pe poziționarea mărcii, atrage atenția asupra unuia sau mai
multor din motivațiile consumatorului individual, evidențiind avantajele funcționale ale
produsului promovat, plăcerea pe care o emană. Specialistul în publicitate trebuie să se
apropie cât mai mult de consumator şi să urmarească modul în care acesta foloseşte produsul,
apelând de regulă la cercetări calitative de durată, cum ar fi observaţii şi analize la punctele de
vânzare sau interviuri de tip focus grup.
Aceste mesaje transmise trebuie să îndeplinească trei caracteristici: a)să aibă un
înţeles, scoţând în evidenţă avantajele care fac produsul mai dezirabil sau mai interesant
pentru consumatori; b)să fie distincte, comunicând consumatorilor prin ce se impune produsul
în faţa mărcilor concurente; c)să fie credibile. Această ultimă caracteristică este greu de
îndeplinit, pentru că mulţi consumatori pun la îndoială veridicitatea publicităţii în general. În
urma unui studiu s-a constatat că o treime din totalul consumatorilor apreciază mesajele de
publicitate ca fiind „nedemne de încredere”
mpactul produs de mesaj depinde nu doar de ceea ce se spune, ci şi de cum se spune. Execuţia
mesajului vizează tocmai aceste aspecte. Ea este o operaţiune dificilă pentru motivele pe care

3
le-am menţionat anterior: atenţia scăzută pe care consumatorii o acordă de obicei reclamelor,
„aglomeraţia” mijloacelor publicitare şi saturaţia cu mesaje concurente. Specialistul în
publicitate trebuie să prezinte mesajul într-un mod care să atragă atenţia şi interesul publicului
vizat, adică să creeze un mesaj care să „capteze”. Cei care apelează la publicitate încep, de
regulă, prin a menţiona obiectivul şi abordarea corespunzătoare reclamei dorite
Datorită faptului că publicitatea și media s-au înțesat ca o pânză de păianjen,
necesitatea de nou și original se resimte, și astfel ia naștere publicitatea neconvențională, care
încalcă toate normele și canoanele, de fiecare dată surprinzând. Este ceva inovator în
domeniul advertising, deoarece oferă ceva original, care atrage, nu plictisește și are și un
impact de lungă durată asupra publicului căruia i se adresează.
Publicitatea neconventionala nu poate fi definită printr-o definiție clasică, are mai
multe accepțiuni, înțelesuri și sensul său este abordat de fiecare receptor în parte. Publicitatea
neconvențională s-a răspândit semnificativ într-un timp relativ scurt, fiind influențată de
câțiva factori: lipsa de credibilitate și ineficiența publicității tradiționale, reticența clientului la
mesajul publicitar, necesitatea de a reduce coturile de promovare, necesitatea de a diferenția
mărcile și produsele între ele, nevoia de o mai bună direcționare a publicului, care a devenit
din ce in ce mai selectiv și imun la mesajele promoționale. Toate aceste tehnici inovative,
inventive sau neconvenționale, strategii și tehnologii folosite pentru promovarea unui produs
pot fi reunite sub denumirea de ,,guerila adversiting”(Levinson, 1994).
Acest termen derivă de la "guerrilla marketing", un concept introdus de Jay Conrad
Levinson în 1984, care se referă la o formă alternativă de marketing, care utilizează tactici şi
strategii neconvenționale. Levinson a fost primul care definea conceptul și a declarat că
guerrilla marketing a fost "un corp de moduri neconvenționale de a urmări golurile
convenţionale. Este o metodă dovedită de a obţine profituri cu un minim de bani "
(Www.gmarketing.com).
Publicitate neconventionala, cu toate acestea, nu este un concept care poate fi definit
uşor, astfel este strict legat de percepţia oamenilor şi frecvenţa de utilizare. În acest sens, o
imagine percepută la fel de şocantă sau perturbatoare pentru unele persoane, pot părea perfect
normală pentru alţii. S-a dovedit că expunerea repetată a unei persoane la o situaţie
neobişnuită poate face aceea persoană să consideră că este normal, că este motivul pentru care
utilizarea frecventă a unui mediu neconvențional îi poate împiedica pe oameni să perceapă
acel lucru ca fiind ceva neobișnuit.
Publicitatea neconvențională este într-o schimbare permanentă, de aceea este practic
imposibil pentru a da o definiție completă a acesteia. Cu toate acestea, se poate afirma că

4
publicitatea neconvențională cuprinde toate aceste neobişnuite, non-tradiţionale, inovatoare şi
inventive mijloace, metode şi strategii de promovare a unui produs, serviciu sau brand.
Prin urmare, mijloacele neconvenționale de promovare oferă o cale de ieşire din
dezordinea din publicitate, crearea unei imagini de durată a brand-ului în mintea
consumatorului.
În cele ce urmează voi exemplifica câteva modele de publicitate neconvențională:
marketingul viral, brand pushers, celebritatea din marketing, marketingul în jocurile video și
marketingul din muzica pop și rap. Printre acestea se mai regăsește și publicitatea din lift,
publicitatea de pe taxi-uri, publicitatea din baie a restaurantelor, marilor centre comerciale,
publicitatea de pe oglinzi, publicitatea aeriană, ambientală, de pe corp și cea de tip graffiti.
Această zonă este într-o continuă schimbare, deoarece se încearcă mereu găsirea unor noi
metode de a sparge ordinea publicitară.
Marketingul viral se referă la o tehnică de promovare care utilizează reţelele sociale
existente, în scopul creşterii gradului de conştientizare a brand-ului. Utilizarea abordări
diferite, marketingul viral încurajează clienţii să recomande un anumit brand cunoscuţilor lor
și răspândesc mesajul printr-un proces viral, similar cu proliferarea viruşilor patologici.
Promoțiile virale sunt de succes atâta timp cât mesajul se retrimite iar și iar. Mesajul poate lua
forma unor videoclipuri, imagini, mesaje text sau chiar jocuri interactive, cărți electronice. Cu
toate acestea, mesajul nu este proliferat, cu excepţia cazului în care este interesant, amuzant
sau neobişnui(Kaikati, Kaikati, 2004).
Celebrity marketing, ca parte a categorie de marketing stealth, se referă la situaţia în
care se foloseşte celebritate sau discuţiile despre un produs sau un brand fără să-l apare
evident (Kaikati, Kaikati, 2004). Scopul principal al acestei tehnici este de a încuraja fanii ai
acelei celebrități particulare să achiziţioneze produsul promovat sau al unui brand. Când
folosim giganți celebrității, cu toate acestea, companiile trebuie să potrivească imaginea
celebrității respective cu imaginea mărcii şi cu caracteristicile pieţei ţintă (Belch, Belch,
2003).
Poziţionarea de produse cuprinde două categorii menţionate de Kaikati şi Kaikati
(2004): marketingul făcut prin intermediu jocurilor video si al muzicii rap și pop, la care se
adaugă comercializarea în emisiunile TV şi în filme. Acest tip de strategie de marketing
stealth se referă la integrarea de logo-uri si mărci în emisiunile TV, în filme, jocuri video şi
videoclipuri. Originile produsului de plasament nu sunt încă stabilite, cu toate acestea,
frecvenţa de utilizare a crescut după plasarea pieselor Reese din filmul ET (Belch, 2003).
Creșterea sporită a numărul de plasamente, în special în filme şi programe TV, în ultimele

5
decenii a făcut această tehnică mai puţin eficace. Creştere interesului tinerei generaţii pentru
jocurile pe calculator şi pentru muzică rap și pop a oferit noi locuri de marketing, în cazul în
care acestea pot înlocui brandurile. Aceste medii noi nu sunt la fel de pasive ca televizorul sau
filmele, deoarece furnizează perspective ca o interacțiune cu produsul, cât timp se joacă video
games sau produc melodii, cu mențiunea brandului pe care îl promovează (Kaikati, Kaikati,
2004).
Marketingul ambiental este o una din cele mai importante formă de publicitate
neconvențională. Este o fromă de promovare outdoor, care folosește tehnicile de promovare
neconvențională și alternativă, cu scopul de a transmite un mesaj. Acest tip de publicitate este
unul dintre cele mai noi și creative, și de asemenea se răspândește rapid. Publicitatea
ambientală este eficiente, pentru a construi notorietatea brandului și pentru a provoca
bârfă(buzz) în locațiile centrale, în locuri familiare pentru publicul țintă. Grupurile mai tinere
răspund mai bine la aceste metode neconvenționale, și tocmai de accea ei sunt considerați a fi
cei mai potriviți. Mass-media care apelează la publicitatea neconvențională include parcurile
de agrement, centrele sportive, elemente ale mediului înconjurător și evenimente stradale.
Marketingul afiliat se referă la relația dintre un site web al unui negustor electronic și
rețeaua a site-ului partener(afiliat) care funcționază ca o forță de vânzare virtuală(Woods,
2008). Scopul acestor afilieri este de a direcționa traficul direct spre site-ul comerciantului, cu
toate materialele publicitare și mesajele comerciale(Woods, 2008). Cei care s-au afiliat
primesc bani ca compensație de la comerciant în funcție de direcționările și cei care i-au
vizitat site-ul.
Publicitatea în lift este un o altă formă de publicitate neconventionala, care a fost
frecvent folosită în anii trecuți. Liftul este un spațiu restrans, în care ești obligat să petreci
câteva secunde singur sau în compania altor câteva persoane. Legile comunicării
interpersonale îi determină pe partenerii de călătorie să-și evite reciproc privirile și să zburde
cu ochii pe pereți... unde îi așteaptă cuminte mesajul publicitar. Liftul oferă o comunicare
intimă cu un potențial client într-un mediu captiv, iar mesajul nu este bruiat de articole din
ziar, de alte reclame, de zgomot sau de claxoane. Pereţii sau chiar podeaua liftului a putut fi
folosită pentru a promova produse, servicii si mărci fie prin plasarea de autocolante, postere
sau chiar şi produse în interiorul unităţilor sau prin rularea unor filme comercial în cazul în
care lifturile sunt echipate cu ecran(Pavel, Catoiu, 2009). Printre avantajele acestui tip de
publicitate sunt: proximitatea fizică și emoțională a potenţialului client datorită plasării de
anunţuri în clădirile unde, posibilitatea de a ţinti perspectivele prin selectarea unor clădiri,
cum ar fi mall-urile, spitalele sau centrele de afaceri (Pavel, Catoiu, 2009), aceasta garantează

6
captarea audienței ca reclamele din lift care nu pot fi oprite (Www.gaebler.com/Elevator-
Advertising.htm).
Publicitatea neconventionala indoor consta in panouri publicitare amplasate in toalete
in locatii precum cluburi, restaurante, baruri, discoteci. Publicul țintă al publicității
neconventionale indoor este reprezentat de populatia in vârsta de peste 14 ani care in timpul
liber frecventează baruri, discoteci, restaurante, fast-food-uri. A devenit o formă atractivă de
de promovare. Locaţia neobişnuită a acestei forme de publicitate din interiorul toaletei ne
permite să includem în această categorie atât publicitatea în baie cât și publicitatea pe oglindă
(Pavel si Catoiu, 2009). Anunţurile în baie pot lua orice formă, de la panouri plasate pe
zidurile încăperii sau aproape de uscătoare, până la autocolante adezive lipite de pereți şi
oglinzi, şi chiar interactive sau afișe parfumate. Deşi la început companiile au fost reticente la
introducerea brandurile lor în astfel de locaţii, a crescut nevoia de a capta clientului atenţia.
Unul dintre studiile (Attanasio, 2008) arată că 84% dintre cei intervievaţi oameni vedeţi adus
aminte de anunţuri specifice în spălătoare şi 92% au fost capabili să nume anumiţi agenţi de
publicitate fără a întreba. Unul dintre cele mai importante avantaje ale publicității din baie
este că oferă un mediu în care poate fi vizat exact publicul țintă (Coyler, 2006).
Un model adaptat și la noi în țară de către marketeri este sloganul "Give piss a
chance" cu care ne-am obișnuit în toaletele restaurantelor, cluburilor si McDonald's-urilor.
“Originalitatea acestei modalități de publicitate, raportul preț / impact, targetarea exactă pe tip
de consumator, lipsa altor stimuli vizuali, libertatea extinsă de exprimare a mesajelor, toate
conduc la orientarea clienților în proporție din ce in ce mai importantă către suporturile
publicitare din toalete”. Publicitatea in toalete nu se lovește decât de mentalitățile unora dintre
clienți, care consideră că spațiul nu este potrivit pentru promovarea brandului lor.
Publicitatea de tranzit este o altă formă de publicitate outdoor(Belch, 2003) şi se
referă la anunţurile plasate pe vehicule (pe exteriorul sau în interior), precum şi în staţiile de
tranzit (Koblinski, 2005; Belch, 2003). Metodele de promovare utilizate în publicitatea de tip
tranzit includ transportul public, vehiculele, cum ar fi autobuze, tramvaie, metrouri sau
trenuri, afișaje electronice pe podea (Belch, 2003) şi, de asemenea camioane, autoturisme,
scutere şi taxiuri (Cincotta, 2005; Pavel, Catoiu, 2009). In ultimii ani, un mediu nou de
transport a apărut în această categorie: avionul. La fel ca orice alt vehicul, avioanele au
început să efectueze reclame pe partea exterioară a fuselajului, dar şi pe interior, oferind
informații cu privire la maniera de depozitare deasupra capului, pe tava ce servește drept
măsuță (Sharkey, 2003). Printre avantajele publicității de tranzit se enumeră durata de
expunere, frecvenţa expunerii (în special în cazul navetiştilor), selectivitatea geografică,

7
flexibilitatea în alegerea mărimii anunţului şi amplasarea (Belch, 2003: Koblinski, 2005).
Utilizarea acestui tip de publicitate este cel mai potrivit pentru sensibilizarea publicului și
implementarea brand-ului, ca parte a campaniilor integrate, dar și pentru a declanşa impulsul
de cumpărare (Pavel, Catoiu, 2009).
Un model de astfel de publicitate este cel adoptat de Raiffeisen Bank, care și-a
promovat serviciile prin intermediul publicității pe biciclete, care sunt răspândite în parcurile
centrale ale capitalei și oferite oamenilor doritori de o plimbare cu bicicleta. Avantajul
bicicletelor este ca pot patrunde si in zone unde accesul masinilor este restrictionat, cum ar fi
parcurile si trotuarele aglomerate. Bicicletele publicitare pot stationa in fata unei cafenele sau
unui magazin, ba chiar in mijlocul unei intersectii din centrul Bucurestiului la o ora de varf,
caz in care mesajul este vazut de zeci de mii de oameni in cateva minute. Publicitatea pe
biciclete tinteste persoanele active cu varste cuprinse intre 18-50 ani,din mediul urban,care
frecventeaza zonele aglomerate in ore de varf.
Publicitatea aeriană este o altă formă de publicitate outdoor, dar nu este inclusă în
categoria publicității ATL (Pavel, Catoiu, 2009). În conformitate cu Blech (2003) această
categorie include avioane care trag bannere, înscrisuri pe cer şi dirijabile. Pavel şi Catoiu
(2009) menţionează că publicitatea proiectată, ca parte din această categorie, este proiecţia de
cuvinte sau logo-uri pe cerul noptii, folosind fascicule laser. Aceste metode de mass-media
pot fi utilizate pentru atingerea pieţelor ţintă specifice, în anumite locaţii sau în timpul
anumite evenimente, mai ales evenimente sportive. Publicitatea aeriană se bazează pe
elementul surpriză pentru a atrage atenția consumatorilor.
Publicitatea de tip graffiti este percepută ca o formă ilegală de ,,guerilla advertising”.
Publicitatea legală de tip graffiti implică închirierea unui spațiu și angajarea unor artiști
profesioniști, iar această acțiune solicită costuri ridicate(Pavel, Catoiu, 2009). Efectele unei
astfel metode de publicitate prin graffiti sunt izbitoare: imagini pictate de dimensiuni imense
atrag atenţia oamenilor (Hackley, 2005) devenind o modalitate excelentă de a genera brand
awareness, credibilitat.
Publicitatea neconvențională își face loc pe unde apucă, folosindu-se de văz, auz și
miros pentru a atrage atenția unui public eterogen si greu de impresionat.
Orice campanie pe suport print de exemplu este mult mai costisitoare decât pe
suporturi digitale. Mai mult, orice astfel de campanie este blocată pentru un timp îndelungat
care să justifice investiția în producție și implementare. Publicitatea pe suport digital oferă
flexibilitate, iar costurile de producție și implementare sunt zero. 
Pe de altă parte, consumatorul a învățat să reziste destul de bine in fața mesajelor care vin din

8
toate mediile de publicitate tradițională. S-a obișnuit să schimbe postul TV sau radio în
pauzele publicitare, dau mai departe paginile de publicitate ale publicațiilor pe care le citesc,
ignoră pe cât e cu putință panotajul stradal.
Dar totuși, nu ar exista publicitate și toate aceste metode și tehnici, dacă la bază nu ar
exista motive, un scop pentru care se depune tot acest efort. În cazul publicității
neconvenționale, care se diferențiează de cea tradițională doar prin stilul de abordare și de
transmitere al subiectului, prin creativitatea de care dă dovadă cel de-al tip de publicitate,
deosebim câteva motive suplimentare, pe lângă cele de la publicitatea tradițională.
Printre aceste motive se enumeră: educarea perspective despre beneficiile pe care le
oferi; dorești să spui povestea companiei pe care o reprezinți, dorești să creezi încredere în
produsele și serviciile pe care le promovezi; încerci să păstrezi numele mărcii pe primul loc în
mintea consumatorilor; motivarea oamenilor să-ți devină clienți fideli, antrenarea acțiunii de a
cumpăra; încercarea de a se menține pe linia de plutire; de a stopa competiția, sau de a obține
un avantaj în fața celorlalte mărci aflate în concurență.
Datorită răspândirii rapide a acestui fenomen, a acestui stil de promovare a produselor
și serviciilor, există în România și festivaluri care premiează originalitatea și creativitatea în
maniera cum este concepută promovarea, mai exact publicitatea neconvențională. Un astfel de
festival este cel Adfel, care promovează astfel de inițiative, neconvenționale, promovează
ideile alternative ale unor branduri care încearcă să ajungă la publicul-țintă nu doar în manieră
tradițională.
Publicitatea neconvenţională nu utilizează mesaje persuasive, prin care încearcă să
convingă publicul să cumpere, ci mai degrabă ele atacă la adresa subconştientului clientului,
crearea de imagini memorabile ale brandului. Nu există o soluţie perfectă pentru a face
publicitate unui produs, cu toate acestea trebuie să ia în considerare toate posibilităţile şi alege
pe cea care este cea mai potrivită pentru situația respectiva. În timp ce publicitatea tradiţională
poate ajunge la un număr mare de oameni, publicitatea neconvențională are ca ţintă grupurile
mai mici. Este imposibil să spun că una sau alta este mai bună. Cu toate acestea, o combinaţie
a celor două poate livra rezultate excelente. Publicitatea cu formele neconvenționale sunt
numeroase şi diferite, dar ceea ce toate au în comun este faptul că ele permit companiilor să
străpungă aceea dezordine din publicitate care transmite un mesaj comercial pentru a ajunge
la consumator. Puterea practicilor de publicitate neconvențională explodează prin creativitate
și inovare. Tacticile folosite mai frecvent pot pierde puterea de impactare, dar există încă
posibilități infinite de care dispun pentru a fi explorate şi utilizate în lupta pentru a cuceri
atenția consumatorului..

9
 Bibliografie:
1.  Belch, George E. Belch, Michael A. (2003), “Advertising & Promotion. An integrated
marketing communications perspective. 6th Edition”, The McGraw-Hill Companies
2. Kaikati, Andrew M., Kaikati, Jack G. (2004), “Stealth marketing: how to reach
consumers surreptitiously”, California Management Review, 46, nr. 4, p. 6-22
3. Levinson, Jay Conrad, Guerilla advertising: cost-effective techniques for small-
business success, 1994, p. 7-13
4. Pavel, Camelia, Cătoiu, Iacob (2009), “Unconventional advertising for unconventional
media”, Revista Economică, nr. 2, p. 142-145.
5. Woods, Adam (2008),“The bluffer's guide to affiliate marketing”, Marketing, p. 36-
40.
6. http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/32087/Aproape-totul-despre-
publicitatea-neconventionala-din-Romania.html

10