Max Sutherland, Alice K.

Sylvester, De la publicitate la consummator: ce merge, ce nu

merge si mai ales de ce, trad. De Aurelia Ana Vasile, Iasi, Ed. Polirom, 2008
Cap 24.
Impactul este un termen media care inseamna procentul de oameni care au avut ocazia de a
vedea acea reclama. (, p.301)
Impactul individual e definit ca procentu fin audienta tinta despre care putem demonstra
ca are cel putin un anumit nivel de contact mental cu reclama. (p.303) impactul individual
cuantifica, din totalul oportunitatilor de vizionare din programul media, cate se traduc de fapt
in contact mental, recunoscand implicit pierderi cauate de drumurile la , ditragerea atentiei si
simpla concentrare a atentiei in alte directii. (p. 303)
Nu este important doar nivelul impactului media (ocazii de a vedea) ci mai ales nivelul
impactului individual. (p.303)
Impactul individual este evaluat cel mai bine in functie de masura in care reclama este
recunoscuta. Dar aceasta este numai ua dintre modalitatile de masurare utilizate in diagnosticul
cauzelor pt care nu merge o reclama. Simpla recunoastere a reclamei nu spune daca aceasta
functioneaza, dar arata daca ea e vizionata- daca obtine cel putin un minimum de atentie. (pp.
307-308)
Cap. 25
Indicatori traditionali de evaluare a eficientei reclamelor: recunoasterea reclamei,
reamintirea reclamei, transmiterea mesajului, perceperea brandului, imaginea brandului si
intentia de cumparare. (p. 309)

Russel J. Thomas, Lane W. Ronald, Manual de publicitate, Editura Teora, Bucureti, 2002
Cap 2.
Poate cel mai important rol jucat de publicitate este contributia sa la crearea preferintei pt
o marca. (p. 45)
In mod ideal, publicitatea creeaza loialitate fata de marca pe termen lung, in timp ce
promovarea vanzarilor joaca rolul de ajutor pe termen scurt pentru vanzari. (p. 47)
Publicitatea este un mesaj platit de un sponsor identificat si transmis, de obicei, printr-un
anumit mijloc de comunicare in masa. Publicitatea este o comunicare persuasiva. Nu este neutra;
nu este impartiala; ea spune Iti voi vinde un produs sau o idee. Publicitatea are din ce in ce mai
mult de-a face cu consumatori sofisticati care inteleg procesul publicitatii si obiectivele sale. Si,
totusi, chiar si cu numarul mare de reclame la care consumatorii sunt expusi in fiecare zi,
publicitatea ramane principala metoda promotionala care ii motiveaza pe consumatori sa incerce
marci noi. (p. 48)
Publicitatea reflecta societatea in care functioneaza si, totodata, da nastere la schimbari
subtile in moravurile si comportamentul publicului care o recepteaza. (p. 54)
Publicitatea are o responsabilitate morala si etica de a se ocupa cu onestitate de descrierea
societatii, dar este si o afacere buna. Diversele companii sunt judecate dupa propria lor
publicitate, iar eficienta publicitatii depinde de atitudinea generala a consumatorilor fata de
publicitate in general. Un studiu a demonstrat ca masura in care oamenii dau atentie la o anumita
reclama este influentata de parerea lor fata de publicitatea ca institutie. (p. 54)
Rolul publicitatii ca institutie a fost studiat in cea mai mare parte a acestui secol atat de
critici, cat si de partizani. Perspectivele cu privire la rolurile publicitatii se incadreaza, in general,
in una din urmatoarele trei categorii: ce face publicitatea pentru consumatori, pentru afaceri si
pentru societate. (p. 55)
Ce face publicitatea pentru consumatori
Unul dintre cele mai importante roluri ale publicitatii este de a arata oamenilor cum sa
rezolve anumite probleme. (p. 55)
Ce face publicitatea pentru afaceri
Fara publicitate, firmele nu ar fi capabile sa aduca noi produse in atentia unui numar
sufficient de mare de consumatori, destul de rapid pentru a face suportabil costul enorm al
crearii, dezvoltarii, producerii si distribuirii acestor produse. Cu alte cuvinte, publicitatea este
atat un instrument, cat si o cerinta a unei economii prospere. (p. 55)
Ce face publicitatea pentru societate
In mod evident, rezultatul dorit al oricarei actiuni publicitare este de a contribuii la
vanzarea profitabila a produselor. In plus fata de rolul sau economic, veniturile din publicitate
sustin o presa independenta si diversa, protejata impotriva controlului exercitat de guvern si
grupuri de interese. In calitate de veriga de comunicare cheie in procesul de comercializare, este
si un stimulant major pentru o stabilitate si o crestere economica viguroase. (p. 56)
Cu toate acestea, se asista la o constientizare crescanda a faptului ca publicitatea trebuie
sa depaseasca interesele corecte si profitabile. Se accepta tot mai mult ca publicitatea trebuie
conceputa intr-o atmosfera care ia in considerare un anumit numar de factori etici. (p. 56)
Unul dintre principalele obiective ale publicitatii este de a transmite informatii acelora
care nu sunt familiarizati cu o marca. (p. 57)
Pentru cele mai multe produse, publicitatea asigura forta necesara pentru un succes
continuu prin incurajarea clientilor potentiali sa devina consumatori. (p. 57)
In realitate, publicitastea exista numai datorita marcilor. Marca de comert permite unui
consummator sa cumpere un produs cu asigurarea continuitatii de la o achizitie la alta. Fara
identificarea de marca, publicitatea ar indeplini numai o functie limitata in promovarea
produselor generale. (p. 58)
Daca ingredientul necesar pentru publicitate este denumirea comerciala, cheia pentru o
publicitate reusita continua este un produs bun. Se subintelege ca nici o reclama nu va convinge
consumatorii sa cumpere din nou un produs de calitatea scazuta. (p. 59)
Cheia unei publicitati de success este de a considera ca un produs reprezinta o multime de
avantaje pentru consumatori si nu o marfa fizica, utilizarea produselor de larg consum si
perceptia marcilor comerciale sunt cruciale in stabilirea obiectivelor publicitare. (p. 59)
Modalitatea in care publicitatea contribui la rentabilitate poate lua un anumit numar de
forme. In unele cazuri, poate crea o imagine favorabila a companiei, poate complete promovarea
vanzarilor pe termen scurt sau poate introduce produse noi sau caracteristici imbunatatite in locul
celor vechi. Totusi, in aproape toate cazurile rolul publicitatii este relativ pe termen lung. Chiar si
in cazul publicitatii cu amanuntul, rolul sau exact este dificil de masurat. (p. 62)
Publicitatea tinde sa contribuie in cel mai inalt grad la vanzari si beneficii in timpul
fazelor de introducere si crestere ale unui produs. (p. 62)
Rolul publicitatii in promovarea diferentierii produselor este de a comunica aceste
imbunatatiri intr-o maniera care face diferentialul produselor semnificativ pentru consumatori.
Elementul cheie in diferentierea reusita a produselor este perceptia consumatorilor. In cazul in
care consumatorii percep produsul dumneavoastra ca fiind deosebit de cele concurente, atunci
asa este. (p. 64)
O functie importanta a publicitatii este de a crea sau mari o diferenta pozitiva intre pretul
unui produs si valoarea pe care un consummator mediu o atribuie produsului. Cu cat este mai
mare aceasta diferenta valorica, cu atat este mai izolat produsul de atacuri concurentiale in
piata sa. (p. 66)
Acestea sunt roluri pe care publicitatea le joaca in planurile de marketing ale firmelor.
Pooza 1575 restul sunt la Dana trebuie sa mi le dea.

Philip Kotler, Hermawan Kartajaya, trad. De Smaranda Nistor, Marketing 3.0: de la
produs la cumparator si la spiritul uman, Bucuresti, Ed. Publica, 2010
Cand misiunea unui brand este implementata cu success in mintea, inima si sufletul
consumatorilor, brandul devine al lor- consumatorii se simt proprietarii lui. (p.76)
Costin Popescu, Publicitatea: o estetica a persuasiunii, Bucuresti, Editura Universitatii
din Bucuresti, 2005
Cap 4.4
A vorbi despre mit este o intreprindere dificila si din cauza relatiilor in care acesta, in ori
acceptiune l-am lua, intra cu alte forme de raportare a omului la real: stiinta, arta, simtul
comun, etc. Fie ca vedem in mit manifestarea unei atitudini coagulante, a unei viziuni
integratoare dspre existenat si practica umane si cadrele lor, fie ca il consideram o
reprezentare simplificatoare, o imagine falsa despre fiinte, actiuni, etc., semnalam o
anumita conceptie despre divizarea campului cunoasterii, despre specializarea si
ierarhizarea intrumentelor utilizate in acoperirea lui, ii atribuim mitului un loc bine
determinat printre ele. (p.282)