P. 1
Proiect de Ferma de Vaci

Proiect de Ferma de Vaci

|Views: 1,243|Likes:
Published by Plamadiala Stefan

More info:

Published by: Plamadiala Stefan on Apr 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

ECHIPAMENTE, INSTALATII, UTILAJE SI MASINI PENTRU DOTAREA FERMELOR DE VACI Avand in vedere ca ferma familiala este cea mai

viabila si eficienta pentru toate speciile de animale, toate activitatile fiind efectuate de fermier si de familia acestuia cu exceptia perioadelor de varf cand va apela la forta de munca suplimentara, este necesara dotarea cu masini si echipamente care sa asigure efectuarea tuturor lucrarilor din ferma incepand cu producerea furajelor pana la prelucrarea primara a productiei realizate: - tractor si masini agricole pentru lucratul pamantului, pentru producerea furajelor de volum si pentru concentrate (tractor, grapa, plug, masina de semanat, masina de imprastiat ingrasaminte naturale si chimice); - masini si utilaje pentru recoltarea, transportul, conservarea si prepararea furajelor de volum si concentrate (cositoare pentru taierea plantelor si lasarea in brazda, grebla macanica pentru intoarcerea si formarea brazdei, masina de adunat fanul in vrac, presa de balotat fanul, masini pentru tocat si incarcat in mijloacele de transport, moara cu ciocanele, buncare pentru pastrarea materiilor prime); - masini si utilaje pentru distribuirea furajelor in hrana animalelor (remorca tehnologica care preia furajele din depozit, le amesteca si le distribuie). - Instalatii pentru alimentarea cu apa si adapatul animalelor (se folosesc adapatori cu cupa, cu nivel constant sau cu membrana). - Instalatii pentru asigurarea factorilor de microclimat. Factorii de microclimat se vor asigura in limite normale daca adaposturile au fost dotate din constructie cu sistem corespunzator de ventilatie. In maternitate si cresa pentru vitei, factorii de microclimat vor fi asigurati prin ventilatoare montate in tavan. - Echipamente pentru evacuarea dejectiilor din adapost: racleti si pluguri racloare. - Instalatii pentru muls (la bidon sau conducta, pe platforma amenajata in spatii speciale de tip tandem, bradulet, rotolactor). 2.6 CONSTRUCTII ANEXE - pentru stabulatia legata: sala de muls care asigura receptia, racirea si depozitarea laptelui. - pentru stabulatia libera: aleile de acces catre sala de muls, sala de asteptare, sala de muls, sala de regrupare a loturilor dupa muls. Spatiile si amenajarile anexe salilor de muls se prevad pentru urmatoarele functiuni: camera masinilor pentru instalatia de vid si de frig, racirea si depozitarea laptelui, depozitarea rezervei de furaje pentru alimentarea posturilor de muls, intretinerea aparaturii de muls, dependinte social-sanitare pentru mulgatori, standuri pentru insamantari si tratamente. - constructii auxiliare: pentru conditionarea si depozitarea furajelor (fanare, silozuri pentru furaje murate, depozite pentru radacinoase, depozite pentru concentrate), sisteme pentru alimentarea cu apa, pentru gospodarirea dejectiilor, constructii sanitar-veterinare, pentru sacrificari de necesitate, pentru valorificarea, distrugerea sau neutralizarea cadavrelor si a deseurilor animale, constructii social-sanitare si pentru expedierea animalelor. 3. REPRODUCTIA LA TAURINE Crescatorul trebuie sa procure material biologic cu valoare genetica ridicata si certificat de origine; va decide asupra productiei pe care doreste sa o obtina si se va orienta pentru lapte sau carne, specializandu-se pe o anumita productie in functie de piata de desfacere. Animalele vor fi individualizate pentru a se putea tine evidenta efectivului pe categorii de varsta si stari fiziologice. Se va tine o evidenta scrisa asupra evenimentelor de reproductie (numarul

porumbul siloz obtinut din plante recoltate in faza de lapte-ceara. iar cele din rase tardive la 20-24 luni. intr-un registru special sau pe tablite individuale (tablita tehnologica). porumb siloz. Sectorul cresa ± are rolul de a prelua viteii intarcati de la maternitate si sa ii creasca pana la varsta de 90 de zile. Programarea la reproductie se va face in corelatie cu starea fiziologica. impreuna cu viteii.formarea loturilor de vaci gestante si intretinerea lor pana la trecerea in maternitate.matricol.crestere tineret . anul nasterii. Se va avea in vedere si faptul ca tineretul este apt pentru monta sau insamantare artificiala atunci cand ralizeaza 65-70% din greutatea de adult a rasei din care face parte. . Monta se va efectua imediat dupa ce caldurile au fost observate si sa se repete la 10-12 ore. stadiul lactatiei si gestatii. In functie de rasa vitelele vor fi introduse la reproductie astfel: cele din rase precoce la 15-18 luni. In functie de sistemul de hranire adoptat (diferentiat sezonier: vara-masa verde si amestec de concentrate si iarna ± fan de lucerna. si amestec de concentrate) se stabilesc culturile care vor asigura baza furajera si suprafetele necesare pentru fiecare cultura in parte. Se va recolta in perioada de imbobocire cand continutul in substante nutritive este cel mai mare.intretinerea si exploatarea efectivului matca si a tineretului de prasila . carne). 4.efectuarea montei sau a insamantarilor artificiale . greutate corporala. . pana la varsta de intarcare. Sectorul maternitate ± are sarcina de a prelua vacile gestante din sectorul de monta ± gestatie. . Pentru insamantare sau monta se va folosi material seminal sau tauri autorizati din rase performante tinand cont de productia pe care vrem sa o imbunatatim (lapte. Se va intocmi o ratie de baza care va fi suplimentata in functie de cerintele fiziologice cu amestec de concentrate din care nu trebuie sa lipseasca concentratul proteino-vitamino-mineral (PVM). ratiile furajere vor fi intocmite separat pe categorii de animale. de a asigura fatarea si de a intretine in conditii corespunzatoare vacile care alapteaza.maternitate. data montei. data ultimei fatari. etc) pentru toate femelele.monta-gestatie. Vara. FLUX TEHNOLOGIC Cuprinde urmatoarele sectoare: . varsta. Programele de furajare trebuie intocmite tinand cont de greutatea animalelor si potentialul genetic privind productia de lapte (productia de lapte pe care ar putea sa o dea si nu productia pe care o da). productia zilnica de lapte. In cadrul fermelor cu efective mari de vaci este necesar sa se intocmeasca ³Planul de monta si fatari´ pe baza caruia se va desfasura intreaga activitate de reproductie.tineret pentru prasila Sectorul de monta-gestatie are sarcina de a asigura conditii optime pentru: . porumb siloz si amestec de concentrate) sau hranire din stoc cu amestec unic (fan. lucerna masa verde se va introduce treptat in ratie. iar la vitele in functie de: rasa. nu se va administra plouata sau cu roua si nici dupa fertilizarea cu azot a acesteia. Pentru perioada de stabulatie se recomanda fanul de lucerna de buna calitate obtinut din plante recoltate in faza de imbobocire. productia la lactatia anterioara la vaci. Sectorul crestere tineret ± are rolul de a prelua tineretul destinat pentru prasila.organizarea actiunilor tehnice pentru depistarea vacilor in calduri si inducerea caldurilor .

7 minute. drept-posterior. iar cele care sunt supuse regimului de intarcare numai o data pe zi. Aleea de plimbare si acces la iesle are o latime de 350 cm. Hormonul principal care declanseaza evacuarea laptelui din uger este ocitocina si durata de secretie a acesteia este de cca. Vara sfarcurile vor fi protejate cu emoliente cu adaos de substante specifice. Mulsul se face pe o platforma prevazuta cu instalatie de muls tandem sau bradulet. adaparea se face cu adapatori automate montate la inaltimea de 65 cm. mulsul se face mecanic folosindu-se instalatii fixe sau mobile. Atat vara cat si iarna. Aleea de furajare are o latime de 300 cm. exceptie fac vacile cu productii mari (peste 25 litri) care se mulg de 3 ori pe zi. asigurand frontul de adapare in sistem liber si la pasune. Mulgatorul trebuie sa stie ca de la spalarea ugerului pana la aplicarea paharelor de muls sa nu treaca mai mult de 7 minute. Se acorda atentie deosebita intensitatii vacuumului care trebuie sa fie de 0. Tineretul se creste liber in boxe comune delimitate in zona de odihna cu 20 cm mai ridicata fata de cota zero. o adapatoare la doua vaci in sistem legat si prin jgheab. iar numarul de pulsatii pe minut sa fie cuprins intre 40-60.si amestecul de ferma cu (PVM). Pentru mentinerea curateniei si pentru evitarea suprasolicitarii utilajelor de evacuare se intocmesc grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori/zi sau periodic. Mulsul se face de doua ori pe zi.Intretinerea vacilor in sistem legat pe stand (pat de odihna) care poate avea o lungime variabila de 160-260 cm si o latime de 110-130 cm si care este despartit cu bare metalice pentru 2 vaci. Zona de odihna a vacilor si a tineretului trebuie sa ocupe cel putin 70% din suprafata totala si va fi prevazuta cu asternut de paie. 5. evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor in fosa de la capatul adapostului. Evacuarea dejectiilor se face prin rigole cu racleti. EXPLOATAREA VACILOR DE LAPTE . drept-anterior. Adaparea vacilor se va face prin adapatori cu nivel constant. plimbarea si accesul la iesle se face pe alei interioare. Intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore. Zona de plimbare si suprafata padocului vor fi prevazute cu o panta de 1% pentru scurgerea urinei spre un sifon central de colectare care face legatura cu fosa de la capatul adapostului. Vacile se mulg intotdeauna in aceeasi ordine. Mulsul mecanic consta in aplicarea paharelor de muls in urmatoarea ordine: stang-posterior. In zona de miscare se amplaseaza adapatorile cu nivel constant.Intretinerea vacilor se poate face in adaposturi amenajate pentru cresterea in stabulatie libera fara cusete unde exploatarea animalelor se face pe asternut permanent iar in adapost se creeaza doua zone: zona de odihna si zona de miscare si accesul animalelor la iesle si padoc. care asigura adaparea la discretie a animalelor. Evacuarea dejectiilor se face cu tractorul cu lama. liber pe asternut de . Zona de odihna va fi delimitata cu o bordura de beton spre zona de miscare si accesul animalelor in padoc. CRESTEREA TINERETULUI DE PRASILA Fatarea vacilor trebuie sa aiba loc intr-un compartiment special amenajat. . .Intretinerea vacilor in grajduri inchise compartimentate in care odihna vacilor se face in cusete individuale cu lungimea de 210-250 cm si latimea de 110-130 cm.45 kgf/cap. stang-anterior. ratia va contine si furaje grosiere. Acest tip de adapost ofera un grad sporit de confort asigurand un microclimat corespunzator. iar mulsul se considera inceput din momentul in care mulgatorul atinge ugerul vacii. evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor. pe care se pune asternut de paie.

Cresterea viteilor se face in cusete individuale pana la 45 zile dupa care sunt trecuti in boxe comune. suculente. Planul de cultura se va face in concordanta cu specificul alimentatiei din structura de culturi nelipsind fanul de lucerna. consumul zilnic pentru fiecare sortiment de furaj. aflam suprafata de care avem nevoie pentru asigurarea bazei furajere. numarul de zile furajate. zona de odihna cu 20 de cm mai ridicata fata de cota zero. necesarul de furaje pentru fiecare categorie in parte pe sortimente. -tineret 12-18 luni. spor. Pe baza ratiilor intocmite se va cunoaste consumul zilnic pe sortimente de furaje pentru fiecare categorie in parte. Baza ratiei va fi asigurata in ferma urmand ca tarata de grau si srotul de floarea soarelui care intra in compozitia amestecului de ferma sa fie cumparate de la alte unitati. UN. Se intocmesc devize pentru fiecare din categoriile mentionatecare vor cuprinde urmatoarele date: efectivul la inceputul lunii. Din calculul acestor devize va reesi: efectivul mediu pentru fiecare categorie in parte. . Nu se recomanda ca viteii sa fie lasati sa suga la vaci pentru a se evita crearea reflexului conditionat si refuzul acestora de a se elibera laptele in absenta viteilor. productiile medii la hectar pe care le putem obtine in functie de zona si conditiile de irigat sau neirigat.sporul mediu zilnic. tineretul va fi intretinut in loturi pe categorii de varsta astfel: -vitei 3-6 luni. lapte. numarul de zile furajate. PBD) pentru fiecare categorie in parte. Conditia intarcarii o constituie consumul de furaje fibroase si concentrate care trebuie sa asigure necesarul pentru functiile vitale si un spor zilnic de 500 gr. -vitei 6-12 luni. porumbul siloz. .Cunoscand cantitatea totala de furaje de care este nevoie. pe care se pune asternt de paie. intrarile. . Dupa intarcare. -tineret peste 18 luni. . In timpul verii tineretul peste 6 luni se va creste pe pasuni sau liber in boxe comune delimitate. grosiere) pentru fiecare categorie in parte pe o perioada de un an. efectivul mediu.Tinand cont de efectivul mediu si de norma de deservire se calculeaza necesarul de forta de munca si cheltuielile aferente acestora.Cunoscand necesarul de furaje (fibroase.Cunoscand necesarul de furaje se calculeaza cheltuielile totale cu furajarea pentru un an de zile. evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor. a) Optimizarea procesului de crestere a tineretului se realizeaza prin elaborarea planului de crestere: Viteii se vor intarca la varsta de 3 luni la greutatea de 90 kg. Se vor intocmi ratii furajere pentru fiecare categorie in parte tinand cont de necesarul pentru intretinerea functiilor vitale si pentru productie. CALCULUL ECONOMIC PENTRU FERMA DE VACI DE LAPTE Optimizarea ratiilor furajere si elaborarea planului de furajare presupune stabilirea listei cu furajele existente in ferma. efectivul la sfarsitul lunii. tineret 6-12 luni. sporul total in greutate. iesirile. Alaptarea viteilor se face artificial la biberon sau galeata.paie. vitei 3-6 luni. porumbul pentru boabe si masa verde. vitei 0-3 luni. In alcatuirea ratiilor se tine cont de cerintele nutritionale pe cap si zi (SU. aflam cantitatea totala de furaje pe sortimente. Se va intocmi planul de monta si fatari si de aici se vor face devizele pentru fiecare categorie: vaci. .

. cheltuielile cu consumul de apa si veniturile. .Productia de lapte marfa se calculeaza tinand cont de productia totala estimata a se obtine pe lactatie normala de 305 zile.Se vor calcula cheltuielile cu energia electrica si combustibili. ..Pe baza veniturilor si cheltuielilor din ferma zootehnica se calculeaza bugetul de venituri si cheltuieli pentru zootehnie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->