Sunteți pe pagina 1din 5

ISA 220

CONTROLUL CALITĂŢII PENRTU UN AUDIT AL SITUAŢIILOR


FINANCIARE

Acest standard are la bază premisa că firma de audit aplică prevederile ISQC 1 sau
cerinţe naţionale care sunt cel puţin la fel de riguroase. ISA 220 este aplicabil pentru
auditurile situaţiilor financiare pentru perioadele cu începere de la sau ulterior datei de 15
decembrie 2009.
Cerinţele standardului se referă la:
A. Responsabilităţile liderilor pentru calitatea auditurilor.
B. Cerinţe etice relevante.
C. Acceptarea şi continuarea relaţiilor cu clienţii şi a misiunilor de audit.
D. Desemnarea echipelor misiunii.
E. Desfăşurarea misiunii.
F. Monitorizare.

A. Partenerul de misiune trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru calitatea


generală a fiecărei misiuni de audit pentru care este desemnat partenerul respectiv. În
acest scop, acţiunile sale şi mesajele adecvate către alţi membri ai echipei misiunii
trebuie să sublinieze:
a) Importanţa pentru calitatea auditului a:
- efectuării unei activităţi în concordanţă cu standardele profesionale şi
cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile;
- conformităţii cu politicile şi procedurile de control al calităţii ale firmei;
- emiterii de către auditor de rapoarte adecvate circumstanţelor;
- abilităţii echipei misiunii de a indica elementele de îngrijorare fără
teama de represalii.
b) faptul că în desfăşurarea misiunilor de audit calitatea este esenţială.
B. Pe parcursul misiunii de audit, partenerul de misiune trebuie să ăibă tot timpul în
atenţie, pe bază de observări sau interogări, eventualele probe de neconformitate ale
membrilor şi echipei misiunii cu cerinţele etice relevante (integritate, obiectivitate,
competenţă profesională şi atenţia cuvenită, confidenţialitatea şi comportamentul
profesional).
În situaţia în care partenerului de misiune i se aduc la cunoştinţă diferite
aspecte care indică neconformitatea membrilor echipei de misiune cu cerinţele etice
relevante, acesta trebuie să determine adoptarea măsurilor corespunzătoare, în cadrul
consultărilor cu alte persoane din cadrul firmei.
Partenerului de misiune îi revine sarcina de a formula o concluzie cu privire la
cerinţele de independenţă care se aplică misiunii de audit. În acest scop, acesta trebuie:
- să obţină informaţii relevante din partea firmei pentru a identifica şi
evalua circumstanţele care creează ameninţări la adresa independenţei;
- să evalueze, dacă există, informaţiile referitoare la nerespectarea
politicilor şi procedurilor de independenţă ale firmei, pentru a fi în măsură
să determine dacă acestea creează o ameninţare la adrea independenţei
misiunii de audit;
- să ia măsuri adecvate pentru a elimina astfel de ameninţări sau pentru a
le reduce la un nivel acceptabil, prin aplicarea unor măsuri de protecţie. În
cazul în care partenerul de misiune consideră că este o măsură adecvată, el
se poate retrage din cadrul misiunii de audit, dacă retragerea este permisă
de legea sau reglementarea aplicabilă.
Orice măsuri de soluţionare a problemei care nu au avut efectul scontat,
constituind un eşec, trebuie raportate de către partenerul de misiune firmei,
cu promptitudine, pentru a se lua măsurile adecvate.

C. Partenerul de misiune trebuie să fie convins că au fost respectate procedurile


adecvate privind acceptarea şi continuarea relaţiilor cu clienţii şi a misiunilor de a
audit.
În eventualitatea în care partenerul de misiune obţine informaţii care ar fi putut
conduce la declinarea de către firmă a misiunii de audit dacă acele informaţii ar fi fost
disponibile anterior, el trebuie să comunice cu promptitudine firmei acele informaţii,
astfel încât aceasta să poată lua măsurile adecvate.
D. Partenerul de misiune trebuie să aibă convingerea că echipa misiunii şi orice alţi
experţi ai auditorului care nu fac parte din echipa misiunii deţin competenţa şi
capacitatea de a:
- efectua misiunea de audit în conformitate cu standardele profesionale şi
cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile;
- elabora un raport al auditorului, care să fie adecvat circumstanţelor.

E. În desfăşurarea misiunii de audit, partenerul de misiune trebuie să aibă în vedere:


a) coordonarea, supervizarea şi desfăşurarea;
b) revizuiri;
c) consultare;
d) revizuirea controlului calităţii misiunii;
e) diferenţe de opinie.

a) Partenerul de misiune trebuie să îşi asume responsabilitatea în legătură cu


cooordonarea, supervizarea şi desfăşurarea misiunii de audit în conformitate cu
standardele profesionale şi cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile,
precum şi cu faptul că raportul auditorului este întocmit în concordanţă cu
circumstanţele date.

b) Partenerul de misiune trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru


revizuirile efectuate în conformitate cu politicile şi procedurile de revizuire ale
firmei. De asemenea, înainte de elaborarea raportului auditorului, partenerul de
audit, prin revizuirea documentaţiei de audit şi discuţii cu echipa misiunii,
trebuie să se convingă în ceea ce priveşte faptul că au fost obţinute suficiente
probe de audit adecvate, pentru a sprijini concluziile obţinute şi pentru emiterea
raportului auditorului.

c) Partenerul de misiune trebuie:


- să îşi asume responsabilitatea pentru efectuarea de către echipa misiunii
a consultărilor adecvate în legătură cu aspectele dificile sau contencioase;
- să aibă convingerea că membrii echipei misiunii au realizat consultări
adecvate pe parcursul misiunii;
- să fie convins că natura şi domeniul de aplicare al acestor consultări şi
concluziile rezultate au fost convenite cu partea consultată;
- să determine dacă concluziile rezultate în urma consultărilor au fost
implementate.

d) În cazul în care auditurile se referă la situaţii financiare ale unor entităţi


cotate partenerul de misiune trebuie:
- să determine dacă a fost numit un inspector al controlului calităţii
misiunii;
- să discute cu inspectorul controlului calităţii misiunii aspectele mai
semnificative apărute pe parcursul misiunii de audit, inclusiv cele apărute
cu ocazia revizuirii controlului calităţii misiunii;
- să nu dateze raportul auditorului până la finalizarea revizuirii
controlului calităţii misiunii.
Inspectorul controlului calităţii misiunii trebuie să adopte o serie de măsuri care să
permită o evaluare obiectivă a raţionamentelor seminificative efectuate de echipa misiunii şi a
concluziilor la care s-a ajuns în raportul auditorului. Astfel de măsuri ar putea fi:
- discutarea aspectelor semnificative cu partenerul de misiune ;
- revizuirea situaţiilor financiare şi a proiectului de raport al auditorului;
- evaluarea concluziilor din raportul auditorului şi luarea în considerare a
măsurii în care proiectul de raport este adecvat.
În cazul în care revizuirea controlului calităţii misiunii are în vedere audituri ale unor
situaţii financiare pentru entităţi cotate, inspectorul controlului calităţii misiunii trebuie să
aibă în vedere:
- dacă echipa misiunii a realizat o evaluare a independenţei firmei în
raport cu misiunea de audit;
- dacă a avut loc o consultare adecvată în legătură cu aspectele care
implică divergenţe de opinie, alte opinii, aspecte dificile sau contencioase
precum şi concluziile acestei consultări;
- măsura în care documentaţia de audit care a fost selectată pentru
revizuire reflectă activitatea desfăşurată în raport cu raţionamentele
semnificative şi sprijină concluziile obţinute.
e) În cazul apariţiei unor diferenţe de opinie fie în cadrul echipei misiunii, fie
în discuţiile cu persoanele consultate sau între partenerul de misiune şi
inspectorul controlului calităţii misiunii, echipa misiunii trebuie să aplice
politicile şi procedurile firmei elaborate pentru abordarea şi depăşirea
divergenţelor de opinie.

F. Procesul de monitorizare asigură o eficienţă corespunzătoare a sistemului de


control al calităţii în sensul că furnizează firmei asigurarea rezonabilă că politicile şi
procedurile sale privind sistemul de control al calităţii sunt relevante, adecvate şi
funcţionează eficient.

S-ar putea să vă placă și