Sectiunea B1

SECTIUNEA B
PLANIFICAREA AUDITULUI
OBIECTIVELE AUDITULUI
1. Stabilirea mijloacelor prin care se vor atinge obiectivele auditului.
2. Asigurarea că munca este alocată unei echipe de auditori care au experienţa,

pregătirea şi abilităţile solicitate.
3. Asigurarea că auditorii, indiferent de nivelul de experienţă, îşi cunosc foarte clar

responsabilităţile şi obiectivele procedurilor pe care trebuie să le urmeze.
4. Asigurarea că am înregistrat evaluarea noastră privind riscul de audit.
5. Asigurarea că atenţia este îndreptată către aspectele relevante ale auditului.
6. Asigurarea că auditul este finalizat în mod eficient.

Înainte de începe auditul, se va completa şi semna PLANUL DE AUDIT.
Planul de audit - Aprobat înainte de a începe auditul
De către ………………………………….……….. Partener

…………………………. Data
Prin semnarea acestui program, noi toţi confirmăm că Acordul de Planificare (care urmează) a
fost citit de toţi membrii echipei misiunii, înainte de începerea misiunii şi în corelaţie cu
informarea echipei. De asemenea confirmăm că suntem fiecare independenţi în raport cu auditul
şi vom respecta Codul Etic al IFAC.
Semnătură _______________________________ Data: _______________
Nume _______________________________ Iniţiale: ______________
Semnătură _______________________________ Data: _______________
Nume _______________________________ Iniţiale: ______________
Semnătură _______________________________ Data: _______________
Nume _______________________________ Iniţiale: ______________
Semnătură _______________________________ Data: _______________
Nume _______________________________ Iniţiale: ______________
Semnătură _______________________________ Data: _______________
Nume _______________________________ Iniţiale: ______________
Revizuirea ulterioară auditului – Semnificaţie, Revizuire Analitică şi Risc
Am revizuit evaluărie noastre preliminare a celor de mai sus în contextul rezultatelor finale ale
muncii noastre şi consider că evaluările noastre iniţiale sunt în continuare valabile. (Dacă nu,
faceţi referire la reevaluare)
Responsabil: _______________________________ Data: ____________________________

SECTIUNEA B1
LISTA DE VERIFICARE A PLANIFICĂRII
Această listă de verificare a fost creată pentru a ghida procesul de planificare. În

timp ce punctele de mai jos acoperă toate aspectele relevante cerute de
Standardele Internaţionale de Audit, explicaţii narative adiţionale vor fi solicitate la
dosar pentru a demonstra profunzimea opiniilor dumneavoastră asupra fiecărui
aspect şi concluziile formulate.
1. Confirmaţi că nu există niciun motiv pentru a nu accepta numirea sau renumirea prin
completarea listei de verificare B2.
(ISA220, ISA300, ISA300)
Pentru fiecare angajament este necesar să se aibă în vedere şi să se

documenteze dacă este potrivită acceptarea mandatului de auditor. În acest sens,
auditorul trebuie să ia în considerare probleme precum independenţa, integritatea
clientului şi dacă firma dispune de personal corespunzător şi resurse suficiente
pentru a efectua auditul.
În cazul re-numirii, aceste probleme vor fi fost luate în considerare înainte ca

firma să-şi ofere serviciile pentru încă un mandat, şi anume în fazele finale ale
auditului anului anterior şi de aceea va fi necesară doar o reanalizare a
circumstanţelor.
Independenţa este un aspect foarte important şi trebuie acordată o atenţie

deosebită atât Regulamentului de organizare şi funcţionare a Camerei cât şi Codului
privind conduita etică şi profesională în auditul financiar elaborat de Cameră.
1. Echipa de audit va completa Secţiunea B2 „Acceptarea desemnării sau a

redesemnării”
2. Se va constata dacă există riscuri care să conducă la neacceptarea
angajamentului de audit la potenţialul client de audit.
Acest test va fi intocmit de responsabilul de misiune
Acest test va fi revizuit de persoana cu care s-a semnat acordul de revizuire
VEZI B 1.1 şi Secţiunea B2.

2. Asiguraţi-vă că toate consideraţiile etice sunt confruntate cu programul B2-7 şi că orice
raport către Partenerul pe probleme de Etică (dacă e necesar) este făcut în concordanţă cu
cerinţele Codului Etic emis de IFAC.
1. Echipa de audit va completa Secţiunea B2 „Acceptarea desemnării sau a

redesemnării”
2. Se va constata dacă există riscuri care să conducă la neacceptarea
angajamentului de audit la potenţialul client de audit.

3. Asiguraţi-vă că la dosar există o scrisoare actuală a misiunii de audit, concepută pentru

circumstanţele specifice ale clientului.
Revizuiţi şi înţelegeţi scopului serviciilor şi verificaţi faptul că Planificarea Auditului de la B9
reflectă toate zonele contractate (de ex: pregătirea conturilor, situaţii simplificate/abreviate,
taxe sau alte servicii)
ISA300 ISA210.
Echipa de audit va verifica dacă există întocmită o scrisoare de misiune in

conformitate cu ISA 210 şi dacă ea este semnată de către clientul de audit.
Pentru fiecare client de audit trebuie să existe o scrisoare de angajament.

Standardul de audit 210 “Termenii angajamentelor de audit” prevede instrucţiuni
pentru convenirea termenilor angajamentelor şi asupra conţinutului scrisorilor de
angajament.
Auditorul trebuie să revizuiască în mod regulat termenii angajamentului şi

dacă este necesar să convină asupra modificărilor în scris.
Atunci când se are în vedere dacă este necesară o nouă scrisoare de

angajament trebuie acordată atenţie unor aspecte precum schimbarea conducerii,
modificarea structurii proprietăţii clientului, natura şi mărimea activităţii clientului şi
modificarea standardelor legale şi profesionale.
Exemplu de scrisoare de angajament pentru efectuarea unui audit
Către reprezentantul adecvat al conducerii sau celor însărcinaţi cu guvernanţa companiei ABC.
[Obiectivul şi domeniul de aplicare a auditului]

Voi ne-aţi solicitat auditarea situaţiilor financiare ale companiei ABC, care conţin bilanţul la 31 Decembrie
20X1, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi situaţia fluxurilor de numerar
pentru anul încheiat, şi un sumar al politicilor contabile semnificative şi alte informaţii explicative. Avem
plăcerea să vă confirmăm acceptul nostru şi înţelegerea cu privire la misiunea de audit prin intermediul
acestei scrisori. Auditul nostru va fi efectuat în scopul îndeplinirii obiectivului de a ne exprima o opinie cu
privire la situaţiile financiare.
[Responsabilităţile auditorului]
Noi ne vom efectua auditul în conformitate cu Standardele internaţionale de audit (ISA-uri). Acele
standarde cer să respectăm cerinţele etice şi să planificăm şi să efectuăm auditul pentru a obţine asigurări
rezonabile cu privire la faptul dacă situaţiile financiare conţin denaturări semnificative. Un audit presupune
efectuarea de proceduri pentru a obţine probe de audit cu privire la faptul că sumele şi prezentările din
situaţiile financiare. Procedurile selectate depind de judecata auditorului, inclusiv evaluarea riscului de
denaturare semnificativă a situaţiilor financiare, fie ca urmare a fraudei sau a erorii. Un audit include de
asemenea evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile folosite şi gradul de rezonabilitate a
estimărilor contabile făcute de conducere, ca şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare.
Datorită limitărilor inerente ale auditului, împreună cu limitările inerente ale controlului intern, există un
risc de neevitat ca anumite denaturări semnificative să nu fie detectate, chiar dacă auditul este planificat în
mod corect şi efectuat în conformitate cu ISA-uri.
În efectuarea evaluării riscurilor, am considerat controlul intern a fi relevant pentru pregătirea de către
entitate a situaţiilor financiare şi pentru a proiecta proceduri de audit care sunt adecvate în circumstanţele
date, dar nu în scopul exprimării unei opinii cu privire la eficacitatea controlului intern al entităţii. Totuşi,
vă vom comunica în scris orice deficienţe semnificative în controlul intern relevante pentru auditul
situaţiilor financiare pe care le-am identificat pe parcursul auditului.
[Responsabilităţile conducerii şi identificarea cadrului de raportare financiară (în scopul acestui exemplu se
presupune că auditorul nu a determinat faptul că legea sau reglementările prescriu acele responsabilităţi în
termeni adecvaţi; descrierile de la punctul 6 litera (b) sunt de aceea folosite).]
Auditul nostru va fi efectuat pe baza faptului că [conducerea, şi acolo unde este cazul, cei însărcinaţi cu
guvernanţa] iau la cunoştinţă şi înţeleg faptul că au responsabilitatea:
(a) Pentru pregătirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare în conformitate cu standardele
internaţionale de raportare financiară;
(b) Pentru un asemenea control intern pe care [conducerea] îl consideră a fi necesar pentru a face posibilă
pregătirea de situaţii financiare care să nu conţină denaturări semnificative, fie ele ca urmare a fraudei
sau erorii; şi
(c) Să ne ofere:
(i) Acces la toate informaţiile despre care [conducerea] ştie că sunt relevante pentru pregătirea
situaţiilor financiare ca de exemplu, înregistrări, documentaţie şi alte aspecte;
(ii) Informaţii adiacente pe care le-am putea solicita din partea [conducerii] în scopul auditului; şi
(iii)Acces nerestricţionat la persoanele din entitate de la care noi determinăm că este necesar să obţinem
probe de audit.
Ca parte a procesului nostru de audit, vom solicita din partea [conducerii şi, acolo unde este cazul a celor
însărcinaţi cu guvernanţa], confirmări scrise legate de declaraţii făcute nouă în legătură cu auditul.
Aşteptăm cooperarea tuturor angajaţilor dumneavoastră pe parcursul auditului.
[Alte informaţii relevante]
[Introduceţi alte informaţii, ca de exemplu aranjamente legate de onorariu, facturare şi alţi termeni
specifici, după caz.]
[Raportarea]
[Introduceţi referirea adecvată la forma aşteptată şi conţinutul raportului auditorului.]

Forma şi conţinutul raportului nostru ar putea necesita modificări în funcţie de constatările din timpul
misiunii de audit..
Vă rugăm semnaţi şi restituiţi copia ataşată a acestei scrisori pentru a indica faptul că aţi luat la cunoştinţă,
şi sunteţi de acord cu, aranjamentele pentru auditul efectuat de noi cu privire la situaţiile financiare inclusiv
responsabilităţile noastre legate de aceasta.
XYZ & Co.
Luat la cunoştinţă şi acceptat în numele companiei ABC de către

(semnat)
......................
Nume şi titlu
Data

VEZI B 1.3, B 1.3.1 şi Secţiunea B2.

4. Revizuirea corespondenţei firmei cu clientul începând cu data aprobării ultimului set de
situaţii financiare, documentând orice elemente care ar putea avea impact asupra auditului din
acest an.
Comunicarea, corespondenţa cu persoanele însărcinate cu guvernanţa aferentă

ultimului exerciţiu financiar auditat şi care trebuie reluată si verificată de auditor este
prezentata la referinţa B 1.4.1.
Echipa de audit va verifica dacă există întocmita o Cerere de informaţii discutată cu
clientul de audit şi dacă această cerere are şi timpi de predare stabiliţi pentru fiecare
punct. Cererea de informaţii este prezentată la referinţa B 1.4.2.
Exemplu de cerere de informaţii
……………………. S.A.
CERERE DE INFORMATII
Data……………
Stimate domnule director ……………..,
In vederea inceperii auditului pentru perioada incheiata la 31 decembrie 2004 va trimitem

urmatoarea cerere de informatii:
1. Balanta de verificare la 31 decembrie 2004 (si in format electronic).
2. Registrul mijloacelor fixe la data de 31 decembrie 2004 pe grupe de mijloace fixe in format
Excel. Acest registru trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
 Nr. de inventar al mijlocului fix;
 Denumirea
 Valoarea de achizitie
 Data achizitionarii,
3. Lista intrarilor de mijloace fixe in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2004 pe grupe
de mijloace fixe in format Excel (numar de inventar al mijlocului fix, denumirea mijlocului
fix, data cumpararii, valoarea de cumparare si durata de viata – vezi tabelul T2.1).
4. Lista iesirilor de mijloace fixe in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2004 pe grupe de
mijloace fixe in format Excel (vezi datele de mai sus plus data iesiri, tipul iesiri si daca au
fost vandute, pretul fata TVA obtinut – vezi tabelul T 3.1);
5. Lista intrarilor si iesirilor de terenuri in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2004 (vezi
datele de mai sus si tabelele T 2.2 si 3.2)
6. Lista intrarilor si iesirilor de imobilizari necorporale in perioada 1 ianuarie 2004 - 31

decembrie 2004 (vezi datele de mai sus); lista trebuie facuta pe fiecare tip de imobilizare
in parte (dupa cont).
7. Lista intrarilor si iesirilor de imobilizari in curs in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie

2004 (denumire, data cumpararii, valoarea de cumparare, tipul iesiri, data
iesiri/transferului, daca au fost transferate in ce numar de inventar de mijloc fix se
regasesc si din ce se compune suma transferata – valoare si data intrarii – tabelul T 4);
8. Lista imobilizarilor in curs la 31 decembrie 2004 (denumire, data de achizitie si valoare).
9. Lista imobilizarilor financiare ramase in sold la 31 decembrie 2004 pe tip de imobilizare

financiara, precum si a miscarilor in timpul anului. De asemenea – informatii privitoare la
eventualele dividende obtinute sau preturile de vanzare in 2004 (tabelul T7).
10. Lista de stocuri la 31 decembrie 2004 pe categorii de stocuri in format Excel (contul,
gestiunea, codul materialului, denumirea, cantitatea, pretul unitar, valoarea, data achizitiei
– tabel T5);
11. Situatia privind stocurile primite sau date in custodie la 31 decembrie 2004 (daca exista).
12. Reconciliarea conturilor de cheltuieli cu creditul conturilor de stocuri.
13. Analiza cheltuielilor inregistrate in avans si a avansurilor platite furnizorilor la data de 31

decembrie 2004 (conturile 471, 409);
14. Calculatia provizioanelor inregistrate la 31 decembrie 2004;
15. Lista conturilor bancare in valuta la 31 decembrie 2004 (banca, valuta, suma in valuta);
adresele (care sa cuprinda si un numar de fax) bancilor respective, si o persoana de
contact pentru trimiterea de confirmari (tabel T6).
16. Lista scrisorilor de garantie emise de banci in urmatorul format:
Nr. Banca emitenta Perioada de Suma Obiectul garantiei

Crt. valabilitate
17. Lista livrarilor de produse finite si/sau serviciilor prestate de alti sau de companie altora
pina la 31 decembrie 2004 dar facturate dupa aceasta data.
18. Lista imprumuturilor obtinute si aflate in sold la 31 decembrie 2004 (banca sau societatea
de la care s-a obtinut imprumutul, suma in lei sau valuta obtinuta initial, rambursarile
facute si/sau incasarile primite in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2004, suma
ramasa de plata la 31 decembrie 2004, valuta acolo unde este cazul, dobanzile platite in
perioada mentionata mai sus, dobanzi ramase de plata la 31 decembrie 2004.
19. Situatia patrimoniului ipotecat/gajat la 31decembrie 2004 pentru creditele obtinute (inclusiv
numerele de inventar pentru mijloacele fixe).
20. Copii dupa toate extrasele de cont al tuturor bancilor care sa evidentieze soldul din
balanta la 31 decembrie 2004;
21. Copii dupa registrul de casa care sa evidentieze soldul din balanta la 31 decembrie 2004;
22. Copii dupa deconturile de TVA si declaratiile privind obligatiile de plata la bugetul de stat
pentru Decembrie 2004;
23. Copii dupa ordinele de plata din 2004 ce evidentiaza achitarea tuturor obligatiilor catre stat
ramase in sold la finele anului 2004;
24. Componenta soldurilor pentru toate conturile de clienti (v. tabelul T8) si furnizori la 31
decembrie 2004 in format Excel (inclusiv diversi sau platiti/incasati in avans);
25. In cazul in care exista confirmarii trimise la clienti pentru efectuarea inventarierii
patrimoniului la 31 decembrie 2004, si pentru care s-au primit raspunsuri, am dorii copii si
dupa acestea (primii 15 clienti dupa soldul la 31 decembrie 2004);
26. In cazul in care exista confirmarii primite de la furnizori pentru efectuarea inventarierii
patrimoniului la 31 decembrie 2004, am dorii copii si dupa acestea (primii 20 de furnizori
atat din punct de vedere al soldului cat si al rulajelor);
27. O lista a soldului clientilor si a tuturor debitorilor (pe cont) la data de 31 decembrie 2004,
precum si vechimea lor dupa urmatoarea structura, in format Excel:
 30 de zile
 intre 30 si 90 de zile
 peste 365 de zile
28. Lista cu toate litigiile societatii la data de 31 decembrie 2004. Daca avocatul ce
gestioneaza aceste procese este extern, numele si adresa (telefon, numar de fax) pentru
a putea confirma aceste procese.
29. Eventuale datorii care nu sunt cuprinse in bilant la data de 31 decembrie 2004 (impozite
sau penalitati datorate la bugetul statului etc.).
30. Lista oricaror angajamente asumate de catre societate la data de 31 decembrie 2004 care
nu sunt reflectate in conturile bilantiere (investitii in mijloace fixe impuse de obtinerea unor
avize de mediu, sume contractate ferm etc.). Evoluţia conturilor de rezerve si fonduri
(clasa 1) de la constituirea companiei pana la 31 decembrie 2004 in următorul format:
31. Modificările capitalul social in cursul anului financiar curent, in formatul de mai jos, si copie
după înregistrările de menţiuni la Registrul Comerţului corespunzătoare modificărilor
respective:
Sold initial Data Cresteri de Sursa Iesiri de Sursa Sold

modificarii capital capital final
(suma) (suma)
Structura actionariatului la 31 decembrie 2004.
Miscarile conturilor de rezerve si fonduri (clasa 1) de la 1 ianuarie pana la 31 decembrie 2004, in

urmatorul format:
Sold initial Data Cresteri de Sursa Iesiri de Sursa Sold

modificarii rezerve rezerve final
(suma) (suma)
V. de asemenea, tabelul T9.
32. Copii dupa procesele AGA si ale consiliului de administratie din anul 2004 pana in prezent.
33. Confirmare de la Registrul Actionarilor referitoare la structura actionariatului (structura

sintetica consolidata a actionariatului la 31 decembrie 2004, topul actionarilor la 31
decembrie 2004, lista actionarilor persoane juridice la 31 decembrie 2004, topul
actionarilor persoane juridice la 31 decembrie 2004).
34. Copii dupa actele constitutive ale societatii si modificarilor ulterioare pana in prezent.
35. O baza de date aferenta vânzărilor pentru perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2004
(situaţie obtinuta de la un departament independent de departamentul
financiar/contabilitate).
36. Lista de tranzactii efectuate cu companii din cadrul grupului care sa fie in prealabil
reconciliate cu celelalte companii (indicand si contul unde au fost inregistrate aceste
tranzactii) - v. tabelul T10:
 cumparari de mijloace fixe

 vanzari de mijloace fixe
 cumparari si vanzari de stocuri
 credite primite
 credite acordate
 soldurile conturilor de clienti si debitori diversi
 soldurile conturilor de furnizori si creditori diversi
 toate facturile emise de companie catre societati din cadrul grupului
 toate facturile primite de companie de la societati din cadrul grupului
37. Copii dupa confirmarile de solduri si rulaje cu companiile din cadrul Grupului (interco) – cu
semnatura ambelor parti.
38. Copii dupa procesele verbale intocmite in urma verificarilor desfasurate in 2004 (de la data
ultimului audit) si 2005.
Aceasta lista nu este definitiva. Pe masura ce prelucram aceste date este posibil sa avem nevoie
si de alte informatii.
Am rugămintea sa trimiteţi toate acele situaţii care pot fii transpuse in format electronic prin e-mail
la adresa …………………..
Multumesc,
A.F………………

VEZI B 1.4, B 1.4.1 şi B 1.4.2.
5. Obţineţi şi examinaţi o copie a listei cu aspecte de urmărit în viitor întocmită în ultimul an

auditat, şi puneţi o copie la dosar, dacă e cazul.
Echipa de audit va verifica dacă există întocmită o „Lista a aspectelor de

urmărit in viitor” de către auditorul precedent pentru a o obţine în copie şi a lua în
calcul urmărirea acelor aspecte in cursul auditului.

VEZI B 1.5.
6. Organizaţi o discuţie cu clientul, anterior iniţierii auditului. Asiguraţi-vă că data, detaliile
privind toţi participanţii şi aspectele discutate sunt consemnate în dosar. ISA240 ISA315
Discuţiile ar trebui să acopere activitatea managementului în privinta:

(i) Evaluării riscului de fraudă;
(ii) Proceselor pentru identificarea riscurilor;
(iii) Comunicării acestor aspecte celor însărcinaţi cu guvernanţa companiei (dacă este cazul);
(iv) Comunicării acestor aspecte angajaţilor; şi
(v) Cunoaşterii oricărui caz actual, oricarei tentative sau suspiciuni de fraudă.
Alte indicaţii în forma unui posibil program pentru întâlnire se regăsesc la B11.
1. Responsabilul de misiune va organiza o întâlnire cu clientul de audit înainte

de începerea auditului. Scopul acestei întâlniri reprezintă o cunoaştere preliminara a
activităţii clientului, a modului in care organizat, a modului de organizare a
controlului intern, de înţelegere a sistemelor de control, de înţelegere a structurii
ierarhice a clientului, de informare asupra existentei procedurilor si politicilor
contabile folosite de clientul de audit.
2. Se va completa proba de audit B 1.6.1, care include procesul-verbal al
întâlnirii cu clientul, care trebuie să fie semnat atât de auditorul financiar, cât şi de
conducerea clientului.

VEZI B 1.6 şi B 1.6.1.

7. Revizuiţi şi actualizaţi după caz, cunoştinţele documentate despre client cu referinţă la
secţiunea privind Cunoaşterea Clientului şi cea privind Evaluarea Riscurilor de la B3/1.
ISA315
Asiguraţi-vă că toate aspectele relevante sunt incluse în cadrul secţiunii de cunoştinţe generale
ale Acordului de Planificare a Auditului de la B9.
1. Responsabilul de misiune va analiza daca sunt corect si complet completate

secţiunile de Cunoaştere a clientului (B 1.7.1 si B 1.7.2) şi cea de Evaluare a
Riscurilor (B 3.1), revizuind astfel daca dimensiunea eşantionului este stabilită pe
baze corecte.
2. Toate aspectele importante vor fi menţionate in Acordul de Planificare a
Auditului de la Secţiunea B9.
3. Se va completa proba de audit B 1.7.1. Fiecare aspect principal trebuie
documentat de auditor in spatele foii de lucru B 1.7.1
Înţelegerea prevăzută a entităţii şi a mediului său, inclusiv a controlului intern al entităţii
Entitatea şi mediul său
Factori aferenţi domeniului de activitate
A17. Factorii relevanţi aferenţi domeniului de activitate includ condiţiile din domeniul de
activitate precum mediul concurenţial, relaţiile cu furnizorii şi clienţii şi progresele tehnologice.
Exemplele de aspecte pe care auditorul le poate lua în considerare includ:
 Piaţa şi concurenţa, inclusiv cererea, capacitatea, şi concurenţa preţurilor.
 Activitatea ciclică sau sezonieră.
 Tehnologia de produs aferentă produselor entităţii.
 Furnizarea şi costurile energiei electrice.
A18. Domeniul în care activează entitatea poate genera riscuri specifice de denaturare
semnificativă care decurg din natura activităţii sau gradul de reglementare. De exemplu,
contractele pe termen lung pot implica estimări semnificative ale veniturilor şi cheltuielilor care
generează riscuri de denaturare semnificativă. În astfel de cazuri, este important ca echipa misiunii
să includă membri cu un nivel suficient de cunoştinţe şi experienţă relevante.
Factori de reglementare
A17. Factorii relevanţi de reglementare includ mediul de reglementare. Mediul de reglementare

încorporează, printre altele, cadrul general de raportare financiară aplicabil şi mediul legal şi
politic. Exemple de aspecte pe care auditorul le poate lua în considerare includ:
 Principiile contabile şi practicile specifice domeniului de activitate.
 Cadrul general de reglementare pentru un domeniu de activitate reglementat.
 Legislaţia şi reglementările care afectează semnificativ operaţiunile entităţii, inclusiv
activităţile de supraveghere directă.
 Impozitarea (corporativă şi de altă natură).
 Politicile guvernamentale care afectează în prezent derularea activităţii entităţii, precum
stimulentele monetare, inclusiv controale ale schimbului valutar, stimulente fiscale,
financiare (de exemplu, programe de subvenţii guvernamentale), şi politici tarifare sau
de restricţii comerciale.
 Cerinţele de mediu care afectează domeniul de activitate şi activitatea entităţii.
A20. ISA 250 include anumite cerinţe specifice aferente cadrului general legal şi de
reglementare aplicabil entităţii şi domeniului de activitate sau sectorului în care operează entitatea.
Considerente specifice entităţilor din sectorul public

A21. Pentru auditurile entităţilor din sectorul public, legea, reglementările sau altă autoritate
afectează operaţiunile entităţii. Astfel de elemente sunt esenţial de luat în considerare atunci
când se obţine o înţelegere a entităţii şi a mediului său.
Alţi factori externi
A22. Exemple de alţi factori externi care afectează entitatea pe care auditorul îi poate lua în
considerare includ condiţiile economice generale, ratele dobânzii şi disponibilitatea finanţării, şi
inflaţia sau reevaluarea valutei.
Natura Entităţii
A23. O înţelegere a naturii unei entităţi îi permite auditorului să înţeleagă astfel de aspecte
precum:
 Măsura în care entitatea are o structură complexă, de exemplu dispune de sucursale sau
alte componente în locaţii multiple. Structurile complexe introduc adesea aspecte care
pot genera riscuri de denaturare semnificativă. Astfel de aspecte pot include măsura în
care fondul comercial, asocierile în participaţie, investiţiile sau entităţile cu scop special
sunt contabilizate adecvat.
 Forma de proprietate, şi relaţiile dintre proprietari şi alte persoane sau entităţi. Această
înţelegere asistă în determinarea măsurii în care tranzacţiile cu părţi afiliate au fost
identificate şi contabilizate adecvat. ISA 550 stabileşte cerinţe şi furnizează îndrumări
cu privire la considerentele auditorului relevante pentru părţile afiliate.
A24. Exemplele de aspecte pe care auditorul le poate lua în considerare la obţinerea înţelegerii
naturii entităţii includ:
 Operaţiuni de afaceri - precum:
o Natura surselor de venit, produselor sau serviciilor, şi pieţelor, inclusiv implicarea în
comerţul electronic precum activităţi de vânzări şi marketing prin Internet.
o Derularea de operaţiuni (de exemplu, etape şi metode de producţie, sau activităţi
expuse riscurilor de mediu).
o Alianţe, asocieri în participaţie şi activităţi de externalizare.
o Dispersie geografică şi segmentare pe domenii de activitate.
o Locaţia facilităţilor de producţie, depozitelor şi birourilor, şi locaţia şi cantităţile
stocurilor.
o Clienţi principali şi furnizori importanţi de bunuri şi servicii, acorduri de angajare
(inclusiv existenţa unor contracte sindicale, pensii şi alte beneficii post-angajare,
opţiuni de cumpărare de acţiuni sau acorduri privind acordarea de stimulente
bonusuri, şi reglementări guvernamentale legate de aspectele angajării).
o Activităţi de cercetare şi dezvoltare şi cheltuieli.
o Tranzacţii cu părţile afiliate.
 Investiţii şi activităţi investiţionale - precum:
o Achiziţii sau dezinvestiri planificate sau efectuate recent.
o Investiţii şi cesionări de titluri de valori şi împrumuturi.
o Activităţi de investiţii de capital.
o Investiţii în entităţi neconsolidate, inclusiv parteneriate, asocieri în participaţie şi
entităţi cu scop special.
 Finanţare şi activităţi de finanţare - precum:
o Sucursale majore şi entităţi asociate, inclusiv structuri consolidate şi neconsolidate.
o Structura datoriilor şi a termenelor aferente, inclusiv angajamentele extrabilanţiere
de finanţare şi contractele de leasing.
o Uzufructuari (locale, străine, reputaţia în afaceri şi experienţa) şi părţi afiliate.
o Utilizarea instrumentelor financiare derivate.
 Raportare financiară - precum:
o Principii contabile şi practici specifice domeniului de activitate, inclusiv categorii
semnificative specifice domeniului de activitate (de exemplu, împrumuturi şi
investiţii pentru bănci, sau activităţi de cercetare şi dezvoltare pentru fabricanţii de
produse farmaceutice).
o Practici de recunoaştere a veniturilor.
o Contabilizarea valorilor juste.
o Active, datorii şi tranzacţii valutare.
o Contabilizarea tranzacţiilor neobişnuite sau complexe, inclusiv a celor din domeniile
controversate sau în curs de dezvoltare (de exemplu, contabilizarea compensărilor
pe bază de acţiuni).
A25. Modificările semnificative ale entităţii din perioadele anterioare pot genera, sau modifica,
riscurile de denaturare semnificativă.
3. Se va completa proba de audit B 1.7.2. Fiecare aspect important trebuie
documentat de către auditor în spatele acestei foi de lucru.
Condiţii şi evenimente care pot indica riscuri de denaturare semnificativă
Următoarele sunt exemple de condiţii şi evenimente care pot indica existenţa unor riscuri de denaturare
semnificativă. Exemplele furnizate acoperă o gamă largă de condiţii şi evenimente; totuşi, nu toate
condiţiile şi evenimentele sunt relevante pentru fiecare misiune de audit şi lista exemplelor nu este neapărat
completă.
 Operaţiuni în regiuni care sunt instabile din punct de vedere economic, de exemplu, ţări în care există o
devalorizare semnificativă a monedei sau economii puternic hiperinflaţioniste.
 Operaţiuni expuse pieţelor volatile, de exemplu, tranzacţionarea contractelor futures.
 Operaţiuni care sunt supuse unui grad ridicat de reglementare complexă.
 Aspecte legate de continuitatea activităţii şi lichiditate inclusiv pierderea clienţilor importanţi.
 Constrângeri cu privire la disponibilitatea de capital şi credit.
 Modificări ale sectorului în care activează entitatea.
 Modificări ale lanţului de furnizare.
 Dezvoltarea sau oferirea de noi produse sau servicii, sau trecerea la noi sectoare de activitate.
 Extinderea în noi locaţii.
 Modificări ale entităţii, precum mari achiziţii sau reorganizări sau alte evenimente neobişnuite.
 Entităţi sau segmente de activitate care pot fi vândute.
 Existenţa alianţelor complexe şi asocierilor în participaţie.
 Utilizarea datelor financiare extrabilanţiere, a entităţilor cu scop special, şi alte acorduri financiare
complexe.
 Tranzacţii semnificative cu părţile afiliate.
 Lipsa personalului cu abilităţi de contabilitate şi raportare financiară adecvate.
 Modificări cu privire la personalul principal inclusiv plecări ale cadrelor principale din conducere.
 Deficienţe în controlul intern, în special cele neabordate de către conducere.
 Inconsecvenţele dintre strategia informatică şi strategiile sale de afaceri.
 Modificări ale mediului informatic.
 Instalarea de noi sisteme informatice semnificative aferente raportării financiare.
 Interogări cu privire la operaţiunile sau rezultatele financiare ale entităţii efectuate de către organismele
de reglementare sau guvernamentale.
 Denaturări anterioare, istoricul erorilor sau un volum semnificativ de ajustări la sfârşitul perioadei.
 Volum semnificativ de tranzacţii care ies din rutină sau nesistematice inclusiv tranzacţii în cadrul unui
grup şi tranzacţii mari privind veniturile la sfârşitul perioadei.
 Tranzacţii care sunt înregistrate pe baza intenţiei conducerii, de exemplu, refinanţarea datoriilor,
activele care urmează a fi vândute şi clasificarea titlurilor de valori deţinute în vederea tranzacţionării.
 Aplicarea noilor prevederi contabile.
 Evaluări contabile care implică procese complexe.
 Evenimente sau tranzacţii care implică o incertitudine de evaluare semnificativă, inclusiv estimările
contabile.
 Litigii pe rol şi datorii contingente, de exemplu, garanţii comerciale, garanţii financiare şi măsuri de
remediere a mediului.

VEZI B 1.7, B 1.7.1 şi B 1.7.2.
8. Revizuiţi şi actualizaţi după caz cunoştinţele documentate privind sistemul contabil al

clientului şi al mediului de control, (inclusiv monitorizarea lor în legătură cu acele controale)
cu referiri la secţiunea privind Cunoaşterea Clientului şi cea privind Evaluarea Riscurilor la B3
şi Lista de verificare a Controalelor Interne şi a Sistemului de Contabilitate la C1/2. ISA315
Asiguraţi-vă că evaluarea generală a sistemelor şi a controalelor este prevăzută în Planificarea

Auditului la B9.
1. I se va solicita clientului de audit o copie organigramei pentru a verifica

existenţa departamentelor de contabilitate şi audit intern (se va ataşa ref.
Organigrama)
Sau ( daca există):
2. Auditorul va aprecia natura, durata şi întinderea procedurilor pentru a
obţine înţelegerea sistemelor de contabilitate şi de control intern ţinând cont, printre
altele de:
 Mărimea şi complexitatea entităţii şi a sistemului său informatic.
 Considerente ce ţin de pragul de semnificaţie.
 Tipul de control intern implicat.
 Natura documentaţiei entităţii privind controalele interne specifice.
 Evaluarea de către auditor a riscului inerent.
3. Documentarea se va face procedând la:

(a) obţinerea de informaţii de la persoanele adecvate din conducere, supraveghere
şi de la alte categorii de personal aflate la diferite niveluri organizatorice din cadrul
entităţii, împreună cu referiri la documentaţie, cum ar fi manualele de proceduri,
fişele postului sau diagramele fluxului informaţional;
(b) inspectarea documentelor şi înregistrărilor întocmite de sistemele de
contabilitate şi de control intern; şi observarea activităţilor şi operaţiunilor entităţii,
inclusiv observarea organizării operaţiunilor computerizate, a personalului de
conducere şi a naturii tranzacţiilor procesate.
4. Societatea de audit va efectua si teste ale controalelor legate de:

(a) sistemelor de contabilitate şi de control intern, adică dacă ele sunt adecvat
elaborate pentru a preveni sau detecta şi corecta declarări eronate
semnificative; şi modului de desfăşurare al controalelor interne de-a lungul
perioadei.
(b) modului de desfăşurare al controalelor interne de-a lungul perioadei.
Testele controalelor vor include:
 Inspectarea documentelor justificative ale tranzacţiilor şi altor evenimente pentru
a colecta probe de audit care să certifice că sistemele de control intern au
funcţionat corect, de exemplu, se verifică dacă o tranzacţie a fost autorizată.
 Investigarea şi observarea controalelor interne care nu au lăsat nici o urmă de
audit, de exemplu, determinarea persoanei care exercită în mod efectiv fiecare
funcţie, şi nu doar cine se presupune că o exercită.
 Reefectuarea controalelor interne, de exemplu, reconcilierea conturilor bancare,
pentru a se asigura că au fost corect efectuate de entitate.
5. Se vor verifica de asemenea:

- competenta şi calificarea profesionala a personalului din contabilitate (B 1.8.1)
- fisa postului (B 1.8.2)
- sistemul informatic (soft) (B 1.8.3)

VEZI B 1.8, B 1.8.1, B 1.8.2 şi B 1.8.3.

9. Documentaţi testarea controalelor interne în desfăşurare (pentru a confirma proiectarea şi
rezultatele lor în practică). Acest lucru poate fi obţinut prin testarea pe bază de parcurgere,
observare, reluare sau inspecţia documentaţiei. (Notă: asemenea testări trebuie efectuate
anual, chiar dacă nu se planifică acordarea de încredere în aceste teste).
ISA315
Echipa de audit, pe baza Cunoaşterii Clientului, si pe baza situaţiilor primite

de la acesta (balanţa de verificare, jurnale, registre, etc.) va efectua teste de control
pentru a putea vedea astfel care va fi întinderea testelor de detaliu.
Evaluarea riscului de control se poate vedea la referinţa: Riscul de control

VEZI B 1.9 şi proba de audit RISCUL DE CONTROL.
10. Asiguraţi-vă că orice încredere planificată în legătură cu controalele interne ca măsură de a

reduce testarea detaliată este documentată corespunzător şi justificată în Planificarea Auditului
la B9.
ISA330

de la acesta (balanţa de verificare, jurnale, registre, etc.) va efectua teste de control
pentru a putea vedea astfel care va fi întinderea testelor de detaliu.
Răspunsurile auditorilor la riscurile evaluate le putem consulta la următoarea
referinţă: R.A.R.E.

VEZI B 1.10 şi proba de audit R.A.R.E.

11. Documentaţi evaluarea proprie asupra riscului inerent prin utilizarea listei de verificări de
la B4.
Asiguraţi-vă că evaluarea generală este înregistrată în Planificarea Auditului la B9 şi
transferată către Sumarul pentru Evaluarea Riscului şi Planul de Eşantionare la B7. ISA315
Echipa de audit, pe baza Cunoaşterii Clientului, pe baza situaţiilor primite de

la acesta (balanţa de verificare, jurnale, registre, etc.) şi pe baza discuţiilor avute cu
clientul de audit, va completa chestionarele de la Secţiunea B4 aferente evaluării
riscului inerent.
De asemenea riscul inerent si evaluarea acestuia poate fi consultat la referinţa:
R.I., şi va fi revizuit conform B 9.1
Pentru fiecare angajament de audit este necesară evaluarea riscului ca auditorii să prezinte o opinie
de audit necorespunzătoare asupra situaţiilor financiare. Acest risc, cunoscut ca risc de audit, poate
fi împărţit pe trei componente, riscul inerent, de control şi de nedetectare, fiind necesară analizarea
tuturor.
i) Riscul inerent (RI), adică susceptibilitatea unui sold de cont sau clase de tranzacţii
de a conţine erori semnificative fie individual fie cumulat cu erorile altor solduri sau clase
presupunând că nu există controale interne.
La evaluarea riscului inerent, auditorul trebuie să-şi folosească raţionamentul profesional

având în vedere evoluţia clientului în ultimii ani şi a sectorului în general.
Exemple de factori care pot fi analizaţi sunt date în Lista de verificare pentru riscul inerent la
Secţiunea F1.
ii) Riscul de control (RC), adică riscul apariţiei unor erori semnificative în soldul unui
cont sau într-o clasă de tranzacţii, fie individual fie cumulate cu alte erori din alte solduri sau
clase, şi neprevenirii sau nedetectării la timp de către sistemele contabile şi de control intern.
Cu cât este mai eficient sistemul contabil şi de control intern cu atât este mai redus riscul de
control. Totuşi, în cazul anumitor entităţi, este probabil să se atribuie puţină credibilitate
controalelor interne şi în aceste circumstanţe probele de audit trebuie obţinute prin testarea de
fond.
Este esenţială luarea în considerare a fiecărui domeniu de audit şi verificarea existenţei unor
controale cheie cărora li se poate atribui credibilitate cum ar fi reconcilierea extraselor de
cont bancare sau a contului de control al registrului de vânzări lunar. Totuşi, trebuie
acordată atenţie pentru a verifica că astfel de controale nu sunt afectate de alte carenţe din
sistem, ex.: în cazurile de mai sus, permisiunea acordată persoanelor care îndeplinesc
sarcinile respective de a fi responsabile cu gestionarea şi ţinerea evidenţei banilor încasaţi.
iii) Riscul de nedetectare, adică riscul ca procedurile de fond ale auditorilor (testele
soldurilor şi tranzacţiilor sau procedurile analitice) să nu detecteze o eroare semnificativă care
există în soldul unui cont sau clasă de tranzacţii fie individual fie cumulată cu erori ale altor
solduri sau clase.
Riscul de nedetectare este fundamental diferit de riscul inerent şi de riscul de control. Riscul de
nedetectare se referă la procedurile de audit şi depinde de auditor. Aceasta cuprinde două
părţi:
a) Risc neasociat cu eşantionarea, adică toate riscurile privind tragerea unor

concluzii incorecte din teste altele decât cele care au strictă legătură cu eşantionarea
ex.: utilizarea unor proceduri greşite, interpretarea greşită a probelor sau
nerecunoaşterea erorilor.
Acesta poate fi minimizat prin alegerea unui personal de audit corespunzător şi

asigurarea unui nivel adecvat de supraveghere şi revizuire în cursul auditului.
b) Riscul de eşantionare, adică posibilitatea ca concluzia trasă bazată pe un

eşantion să fie diferită de concluzia la care s-ar fi ajuns dacă întreaga populaţie ar fi
fost supusă aceleiaşi proceduri de audit.
Acesta poate fi minimizat prin alegerea metodei adecvate de selecţionare a eşantionului

şi alegerea unei mărimi corespunzătoare a eşantionului.
La planificarea auditului, auditorul trebuie de aceea să micşoreze riscul de detectare, şi implicit

riscul de audit la un nivel acceptabil. Pentru aceasta, auditorul trebuie să ia în considerare cum
pot influenţa atât riscul inerent cât şi cel de control natura, durata şi întinderea procedurilor de
fond.
Riscul general atribuit entităţii derivă din evaluarea fiecărei secţiuni privită în ansamblu.
Numărul răspunsurilor pozitive va indica gradul de risc ataşat când este luată în considerare fiecare
întrebare în parte, iar managerul misiunii de audit trebuie să-şi folosească raţionamentul
profesional asupra nivelului general de risc. În tabel trebuie trecută o explicaţie a evaluării. Ar
putea exista circumstanţe în care deşi răspunsurile indică un nivel particular de risc, managerul să
considere că riscul general trebuie să fie mai mare. De exemplu, ar putea exista un factor
suplimentar care să nu fie inclus în lista de verificare dar care să mărească riscul general. În aceste
circumstanţe managerul trebuie să înlocuiască riscul indicat de întrebările standard cu un nivel mai
ridicat de risc şi să facă o notă justificativă. Riscul general derivat din lista de verificare nu poate fi
niciodată redus printr-un proces similar.

VEZI B 1.11, proba de audit R.I şi Secţiunile B 4 şi B 9.

12. Documentaţi-vă evaluarea riscului specific de denaturare semnificativă atât la nivelul
situaţiilor financiare cât si la nivel de afirmaţii pentru clase de tranzacţii, solduri ale conturilor
şi prezentaţi si determinaţi răspunsul auditului. ISA315 ISA330 ISA240 ISA240
Asiguraţi-vă că evaluarea generală este înregistrată în Sumarul Evaluării Riscului şi Planul de

Eşantionare la B7 şi Planificarea Auditului la B9.
(Notă: Auditorul ar trebui să îşi planifice auditul cu o atitudine de scepticism profesional)

ISA200.
Echipa de audit, pe baza Cunoaşterii Clientului, şi pe baza situaţiilor primite de la

acesta (balanţa de verificare, jurnale, registre, etc.), pe baza discuţiilor avute cu
clientul de audit, va completa chestionarele de la sectiunea B4 aferente evaluării
riscului inerent general.
Se va evalua apoi riscul inerent specific la nivel de afirmaţii pentru clase de
tranzacţii, solduri ale conturilor. Toate aceste informaţii pot fi consultate la referinţa
R.I.G şi vor fi revizuite conform B 9.1

VEZI B 1.12, proba de audit R.I.G şi secţiunile B 4 şi B 9.

13. Ca parte a evaluării riscului, determinaţi care din riscurile identificate sunt din punctul
dumneavoastră de vedere, riscuri care necesita o consideraţie specială de audit (aceste riscuri
sunt definite ca si “riscuri semnificative”) şi determinaţi răspunsul auditului. ISA315 ISA330
Acolo unde riscuri specifice sau semnificative au fost identificate asiguraţi-vă că s-au proiectat
proceduri de audit adecvate pentru a se adresa acelor riscuri şi că ele sunt reflectate in
Planificarea Auditului la B9.

de la acesta (balanţa de verificare, jurnale, registre, etc) şi pe baza discuţiilor avute
cu clientul de audit, va completa chestionarele de la secţiunea B4 aferente evaluării
riscului inerent general.
Se va evalua apoi riscul inerent specific la nivel de afirmaţii pentru clase de
tranzacţii, solduri ale conturilor
Acolo unde riscul inerent a fost evaluat la un nivel foarte ridicat
(semnificativ), răspunsul auditorului la riscul respectiv va fi de a mări numărul de
teste de detaliu. Aceste informaţii pot fi consultate la referinţa R.I.S. şi revizuite
conform B 9.1
VEZI B 1.13 şi proba de audit R.I.S şi secţiunile B 4 şi B 9.
14. Pentru riscurile semnificative, în situaţia în care nu aţi făcut deja acest lucru, evaluaţi
proiectarea controalelor companiei, inclusiv activităţile de control relevante si determinaţi dacă
ele au fost sau nu implementate.
ISA315 ISA330
Riscurile semnificative vor fi identificate în urma efectuării de teste ale

controalelor interne ale clientului si sunt abordate si evidenţiate la referinţa C.I., iar
aferent acestor riscuri se vor efectua teste de detaliu suplimentare si se vor proiecta
proceduri de audit adecvate.
In urma identificării şi evaluării riscurilor de denaturare semnificativă,
deficienţele controlului intern care vor fi identificate, vor fi comunicate celor
însărcinaţi cu guvernanţa.

VEZI B 1.14 şi proba de audit C.I.
15. Se poate considera prezumţia că ar exista un risc de denaturare semnificativă cauzat de

frauda legată de recunoaştere a veniturilor considerate, ca fiind inaplicabilă în circumstanţele
misiunii? Dacă da, asiguraţi-vă că motivele pentru această concluzie sunt înregistrate în
Planificarea Auditului la B9.
ISA240
Un auditor ce efectuează un audit în conformitate cu ISA este responsabil pentru

obţinerea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situaţiile financiare
considerate în totalitatea lor nu conţin denaturări semnificative, fie ca rezultat al
fraudei, fie al erorii. Datorită limitărilor inerente ale unui audit, există un risc ce nu
ar putea fi evitat ca unele denaturări semnificative ale situaţiilor financiare să nu fie
detectate, chiar în condiţiile în care auditul este planificat şi efectuat în mod
corespunzător, în conformitate cu ISA.
Astfel se vor lua în considerare următoarele aspecte:
Raportarea financiară frauduloasă implică deseori evitarea de către conducere a

controalelor care, de altfel, par că funcţionează eficace. Frauda poate fi comisă de
conducere prin evitarea controalelor utilizând tehnici precum:
- Înregistrări fictive în registrul jurnal, în special în apropierea sfârşitului unei de
perioade contabile pentru a manipula rezultatele din exploatare sau pentru a atinge
alte obiective.
- Ajustarea inadecvată a prezumţiilor şi modificarea raţionamentelor utilizate pentru
estimarea soldurilor conturilor.
- Omiterea, avansarea sau întârzierea recunoaşterii în situaţiile financiare a
evenimentelor sau tranzacţiilor care au avut loc în timpul perioadei de raportare.
- Ascunderea, sau neprezentarea, faptelor care ar putea afecta valorile înregistrate în
situaţiile financiare.
- Implicarea în tranzacţii complexe care sunt structurate pentru a prezenta eronat
poziţia financiară sau performanţa financiară a entităţii.
- Modificarea înregistrărilor şi termenilor aferenţi unor tranzacţii importante şi
neobişnuite.
Deturnarea de active implică furtul activelor unei entităţi şi este deseori comisă de
angajaţi în valori relativ mici şi nesemnificative. Totuşi, poate implica şi conducerea,
care este mai în măsură să mascheze sau să ascundă deturnările astfel încât să fie
greu de detectat. Deturnarea de active poate avea loc în mai multe moduri, inclusiv
prin:
- Delapidarea încasărilor (de exemplu, colectarea eronată a creanţelor sau deturnarea
încasărilor aferente conturilor de datorii foarte vechi (prescrise), către conturile
bancare personale).
- Furtul activelor corporale sau a proprietăţii intelectuale (de exemplu, furtul din
stocuri pentru uz personal sau pentru vânzare, furtul activelor scoase din uz, pentru
revânzare, înţelegerea secretă cu un competitor şi dezvăluirea unor informaţii de
natură tehnică în schimbul plăţii).
- Determinarea unei entităţi la plata unor bunuri şi servicii pe care nu le-a primit (de
exemplu, plăţi către vânzători fictivi, comisioane secrete/mita plătite de vânzători
către agenţii de achiziţii ai entităţii în schimbul umflării preţurilor, plăţi către
angajaţi fictivi).
- Utilizarea activelor unei entităţi pentru uzul personal (de exemplu, utilizarea
activelor entităţii ca garanţie pentru un împrumut personal sau un împrumut pentru o
parte afiliată).
Deturnarea de active este deseori însoţită de înregistrări sau documente false sau
înşelătoare pentru a ascunde faptul că activele au dispărut sau că au fost puse gaj
fără o obţinerea unei autorizări corespunzătoare.
Riscul de denaturare semnificativa cauzat de frauda se va evalua conform probelor

de audit: B 1.15.1, B 1.15.2, B 1.15.3.
VEZI B 1.15, B 1.15.1, B 1.15.2 şi B 1.15.3.

6. Calculaţi pragul de semnificaţie utilizând programul B5. Asiguraţi-vă că documentaţi
justificarea nivelului(rilor) selectate si că evaluarea generală este reflectată în Planificarea
Auditului la B9 şi în Sumarul de Evaluare al Riscului şi Planul de Eşantionare la B7.
ISA320
“Informaţia este semnificativă dacă omisiunea sau declararea sa eronată ar putea
influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de
semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii judecate în circumstanţele speciale ale
omisiunii sau declarării sale eronate. Astfel, pragul de semnificaţie este mai degrabă o limită
decât o caracteristică calitativă primară pe care informaţia trebuie să o atingă pentru a fi utilă”.
Pentru fiecare angajament de audit trebuie să existe certitudinea că toate problemele

potenţial-semnificative care ar putea afecta opinia de audit au fost avute în vedere integral.
De aceea, procedurile de audit trebuie stabilite astfel încât să ofere un grad de siguranţă
rezonabil privind descoperirea tuturor problemelor semnificative.
Pragul de semnificaţie este subiectiv iar auditorul trebuie să-şi folosească raţionamentul
profesional având în vedere probleme precum mărimea şi natura creditelor acordate
administratorilor, de pildă, a căror valoare poate fi mică, dar a căror prezentare corespunzătoare
(exactă) este cerută de OMF 403 Volumul 1.
Pragul de semnificaţie trebuie analizat în două etape. În primul rând la planificarea
întinderii testelor de audit şi în al doilea rând la exprimarea opiniei asupra conturilor finale.
Planificarea
Întrucât natura, momentul şi întinderea testelor de audit trebuie corelate cu pragul de
semnificaţie, este esenţială cuantificarea acestuia la etapa planificării.
În pofida ariei de aplicabilitate largi pentru determinarea pragului de semnificaţie, sugerate
de standardul de audit, există multe criterii general acceptate. Măsurile sugerate sunt bazate pe
ponderile din totalul activelor, cifra de afaceri şi profitul înainte de impozitare.
ivelul pragului de semnificaţie este stabilit, în mod normal, între cel mai mic şi cel mai
mare dintre factorii calculaţi.
Pot exista situaţii în care este adecvată stabilirea pragului de semnificaţie deasupra sau sub
intervalul indicat, în special atunci când chiar criteriile se modifică rapid de la un an la altul. Cu
toate acestea, motivele alegerii nivelului pragului de semnificaţie trebuie documentat.
Pragul de semnificaţie trebuie determinat prin raportare la ultimele informaţii disponibile şi
trebuie revizuit odată ce cifrele pentru anul curent sunt disponibile.
În mod excepţional, atunci când o revizuire ulterioară are ca rezultat o reducere
semnificativă a “nivelului pragului de semnificaţie de planificare”, poate fi necesară extinderea
testelor de audit deja finalizate.
Opinia de audit
Odată ce situaţiile financiare propuse sunt disponibile, trebuie determinat un “nivel al
pragului de semnificaţie de opinie”, cel mai probabil bazat pe efectul ajustărilor potenţiale asupra
rezultatelor. Acest nivel trebuie utilizat pentru a vedea dacă domeniile de incertitudine sau
dezacord din situaţiile financiare sunt suficient de semnificative astfel încât să impună o opinie cu
rezerve în cazul în care incertitudinea sau dezacordul nu pot fi rezolvate.
SE VA CALCULA PRAGUL DE SEMNIFICATIE CONFORM PROBEI DE AUDIT B
1.16.
17. Efectuează şi documentează revizuirea analitică preliminară asupra situaţiilor financiare

utilizând lista de verificare B6. ISA520
Ia în calcul orice relaţie neobişnuită sau neaşteptată indicată de revizuirea preliminară

analitică şi de riscul de fraudă. ISA240
Asiguraţi-vă că orice detalii relevante sunt incluse în Planificarea Auditului la B9 şi că

evaluarea ta privind impactul general asupra muncii planificate de audit este clar menţionată.
1. Se va obţine de la clientul de audit pe bază de semnătură şi ştampilă,

„Declaratia Conducerii”, conform ISA 580, asigurându-ne că există o menţiune
făcută cu privire la existenţa fraudelor/erorilor. Aşa cum rezultă din probele de la
secţiunea B, echipa de audit va testa riscul apariţiei de fraude/erori
2. Se vor situaţiile financiare preliminare(provizorii) ale exerciţiului curent cu

cele ale exerciţiului anterior şi bugetele exerciţiului curent şi se vor analiza şi nota
toate diferenţele mari sau neobişnuite.
Procedurile analitice includ luarea în considerare a comparaţiilor dintre informaţiile

financiare ale unei entităţi şi:
 Informaţiile comparabile aferente perioadelor anterioare;
 Rezultatele anticipate ale entităţii, cum ar fi prognozele şi previziunile, sau
estimările auditorului, cum ar fi o estimare a amortizării;
 Informaţiile referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi
compararea indicatorului vânzărilor unei entităţi cu media pe ramură sau cu
alte entităţi comparabile ca dimensiune, aparţinând aceleiaşi ramuri.
Procedurile analitice includ, de asemenea, considerente cu privire la relaţiile dintre:
 Elemente ale informaţiilor financiare care se estimează a fi conforme unui
model previzibil bazat pe experienţa entităţii, cum ar fi procentele marjei
brute.
 Informaţiile financiare şi cele nefinanciare, dar relevante, cum ar fi costurile
cu salarizarea raportat la numărul de angajaţi.

VEZI G 1.17.
18. Utilizând evaluarea proprie a pragului de semnificaţie, a riscului inerent, a riscului specific
şi a riscului de control, documentaţi-vă abordarea planificată eşantionând prin completarea
Sumarului de Evaluare a Riscului şi a Planului de Eşantionare la B7.
(ISA300)
Pragul de semnificaţie şi eşantionul se vor calcula având la baza principiul

prudentei şi trebuie să reflecte răspunsul auditorului la riscurile semnificative
evaluate.
Riscurile si eşantionul se vor calcula conform probei de audit ESANTION.
Auditorul poate alege una dintre următoarele metode de eşantionare, pe parcursul auditului:
a) eşantionare bazată pe raţionament

b) eşantionare bazată pe risc
c) alte metode, de exemplu testarea datelor în proporţie de 100%
Abordarea auditului va fi dictată de un număr de factori. După parcurgerea etapelor de mai sus,
auditorul ar trebui să poată să decidă care este abordarea care-i va permite să ajungă la o opinie
eficientă dar şi credibilă. Planul general de audit, care va preciza aria de aplicabilitate şi modul
de desfăşurare a auditului va trebui documentat. Gradul de detaliu al documentării variază în
funcţie de mărimea companiei auditate, de complexitatea procesului de audit, de necesitatea ca
personalul de audit să fie pus la curent, precum şi de metodele şi tehnica pe care o utilizează
auditorii.
Trebuie să se consemneze următoarele probleme:
i) Orice secţiune critică de audit şi cerinţele specifice fiecărui angajament, precum şi cum
vor fi tratate acestea, inclusiv probleme de audit potenţiale şi impactul lor asupra
procesului de audit.
Există anumite elemente de active /pasive, cheltuieli /venituri care necesită o atenţie
deosebită? Există indicii, apărute în urma examinării analitice iniţiale, referitoare la
erori în situaţiile financiare preliminare?
ii) Sistemele cheie de control – dacă există aşa ceva – pe care se va baza auditorul.
Este clientul o companie suficient de mare şi deţine sisteme de control intern de
încredere, pentru ca auditul să se poată construi pe o abordare integral sau parţial
sistemică? Unele firme nu au stabilite proceduri detaliate de control intern sau chiar
dacă au, directorii îşi permit deseori să nu le respecte. În aceste cazuri, activitatea de
audit se va baza probabil pe testarea de fond în secţiunile critice identificate.
iii) Orice modificare necesară a fi făcută programului de audit în lumina activităţii de

planificare desfăşurate.
Este necesar să se adauge la procedurile de audit teste considerate a fi necesare şi să
se renunţe la testele considerate necorespunzătoare.
iv) Metodele de eşantionare care vor fi utilizate şi gradul iniţial de testare.
Atunci când volumul operaţiunilor unei firme este redus, este posibilă efectuarea testelor pe 100%
din date. Astfel de situaţii sunt relativ rare şi în general, auditorul testează un număr de elemente
pe baza cărora îşi va exprima opinia asupra întregii populaţii.
Selecţia se poate face prin metode statistice sau prin alte metode, şi anume pe bază de raţionament.
Selecţia bazată pe raţionament este mai des utilizată în practică, mai precis auditorul decide
mărimea eşantionului şi metoda de eşantionare a acestuia pe baza experienţei pe care o are, a
judecăţilor pe care le face şi a cunoştinţelor generale privind activitatea clientului. Pe de altă parte,
selecţia prin metode statistice necesită cuantificarea riscului de audit asociat fiecărui domeniu şi
utilizarea acestor informaţii pentru a determina statistic mărimea eşantioanelor de audit.
Metoda de eşantionare adoptată va depinde de fiecare auditor. Cei care susţin selecţia prin metode
statistice aduc ca argument faptul că, fiind fundamentată pe principii matematice, aceasta creşte
certitudinea că s-a stabilit corect dimensiunea eşantioanelor utilizate şi că se vor trage concluzii
mai obiective.
Cei care sunt în favoarea eşantionării bazate pe judecată consideră că, dat fiind că procesul de audit
implică atât de multe raţionamente interconectate, selecţia eşantioanelor trebuie să se facă în
aceeaşi manieră, selecţia prin metode statistice putând avea ca rezultat eşantioane de dimensiune
inadecvată. În plus, ei afirmă că selecţia bazată pe raţionament este mai simplă, permite un grad
mai mare de flexibilitate şi este mai puţin costisitoare.
Metoda de eşantionare utilizată în fiecare proces de audit este la latitudinea auditorului. Pentru
oricare metodă se va opta, trebuie subliniat faptul că este necesar ca principiile după care se
realizează selecţia să fie consemnate în dosar.
Auditorul trebuie să ia în considerare:

- obiectivul de audit determinat, de exemplu, testarea validităţii debitorilor
- populaţia din care se selectează eşantionul, de exemplu, soldurile individuale ale clienţilor.

VEZI B 1.18 şi proba de audit ESANTION.

19. Asiguraţi-vă că legile şi regulamentele adecvate acestui client sunt clar identificate fie în
acest dosar, fie în dosarul permanent de audit, (mai ales acelea care sunt centrate pe afacere).
Asiguraţi-vă că detaliile relevante sunt incluse în Planificarea Auditului la B9 şi că evaluarea

proprie a impactului pe care aceste legi şi regulamente îl au asupra muncii de audit planificate
este clar fundamentată.
Prima responsabilitate a auditorului este să evalueze gradul în care există şi

funcţionează politicile şi procedurile clientului legat de respectarea conformităţile si
legile in vigoare.
Următoarele sunt exemple de tipuri de politici şi proceduri pe care o entitate

le poate implementate pentru a asista la prevenirea şi detectarea neconformităţii cu
legile şi reglementările:
- Monitorizarea dispoziţiilor legale şi asigurarea că sunt instituite proceduri
operaţionale pentru îndeplinirea acestor dispoziţii.
- Instituirea şi funcţionarea sistemelor adecvate de control intern.
- Dezvoltarea, promovarea şi respectarea unui cod de conduită.
- Asigurarea că angajaţii sunt pregătiţi corespunzător pentru a înţelege codul de
conduită.
- Monitorizarea conformităţii cu codul de conduită şi desfăşurarea de acţiuni
corespunzătoare în vederea disciplinării angajaţilor care nu reuşesc să se conformeze
acestuia.
- Contractarea de consilieri juridici care să asiste în monitorizarea dispoziţiilor
legale.
- Menţinerea unui registru al legilor şi reglementărilor semnificative cu care entitatea
trebuie să se conformeze în cadrul sectorului său specific de activitate şi a unei
evidenţe a plângerilor.
Auditorul va lua la cunoştinţă la următoarele aspecte care pot fi un indiciu al

neconformităţii cu legile şi reglementările în vigoare:
- Investigaţii efectuate de către organizaţiile de reglementare şi departamentele

guvernamentale sau plata unor amenzi sau penalităţi.
- Plăţi pentru servicii sau împrumuturi nespecificate acordate consultanţilor, părţilor
afiliate, angajaţilor sau angajaţilor guvernamentali.
- Comisioane pentru vânzări sau onorarii ale agenţilor care par exagerate în raport cu
cele plătite în mod obişnuit de către entitate sau practicate în sectorul său de
activitate, sau pentru servicii primite în mod real.
- Achiziţii la preţuri semnificativ mai ridicate sau mai scăzute decât preţul pieţei.
- Plăţi neobişnuite efectuate în numerar, achiziţii sub formă de cecuri plătibile la
purtător sau transferuri către mai multe conturi bancare.
- Tranzacţii neobişnuite cu societăţi înregistrate în ţări considerate a fi paradisuri
fiscale.
- Plăţi pentru bunuri sau servicii făcute către alte ţări decât cele din care au provenit
bunurile sau serviciile.
- Plăţi efectuate în lipsa unei documentaţii corespunzătoare de control al schimbului
valutar.
- Existenţa unui sistem informatic care, fie prin concepere sau accidental, nu reuşeşte
să furnizeze o pistă de audit suficientă sau o probă de audit adecvată.
- Tranzacţii neautorizate sau tranzacţii înregistrate necorespunzător.
- Comentariile negative din media.

VEZI B 1.19.
20. Confirmaţi faptul că Planificarea Auditului la B9 include toate cerinţele de raportare [(de
ex. legislaţia adecvată, raportul de audit sau orice alt raport adiţional sau răspuns al unui organ
de reglementare (inclusiv obligaţiile de raportare în caz de fraudă)]. Faceţi referiri încrucişate
privind orice îndrumări specifice, note sau informaţii din industrie.
ISA300, ISA210
In etapa de planificare a auditului trebuie documentate cerinţele de raportare

ale clientului. Acestea pot fi atât pe standardele contabile româneşti OMFP
3055/2009 cât şi pe IFRS, GAAP etc.
Legat de acest lucru auditorul financiar va audita pachetul de raportare al
clientului asigurându-se că acesta corespunde cu cerinţele utilizatorilor.
Auditorul trebuie să aplice procedurile ce ajută la identificarea situaţiilor

posibile sau efective de nerespectare a legilor şi reglementărilor care constituie
cadrul în care clientul îşi desfăşoară activitatea şi care sunt esenţiale pentru
capacitatea clientului de a-şi desfăşura activitatea şi implicit pentru situaţiile sale
financiare. Pentru aceasta auditorul trebuie să posede cunoştinţe generale despre
cadrul de reglementare aplicabil clientului şi sectorului, şi despre procedurile urmate
pentru a asigura conformitatea cu cadrul respectiv.
VEZI B 1.20.
21. Asiguraţi-vă că orice părţi afiliate cunoscute sunt documentate în acest dosar sau în dosarul
permanent de audit. Luaţi în consideraţie si documentaţi evaluarea proprie a riscului apariţiei
altor părţi afiliate/tranzacţii nedeclarate. ISA550
Asiguraţi-vă că detaliile relevante sunt incluse în Planificarea Auditului la B9 şi că evaluarea

proprie a impactului acestor legi şi regulamente asupra muncii de audit planificate este clar
prevăzută.
Conducerea este responsabilă pentru identificarea şi prezentarea părţilor afiliate,

precum şi a tranzacţiilor cu astfel de părţi. Această responsabilitate solicită
conducerii să implementeze sisteme adecvate de contabilitate şi de control intern
astfel încât tranzacţiile cu părţile afiliate să fie în mod corespunzător identificate în
înregistrările contabile şi prezentate în situaţiile financiare.
Auditorul financiar va evalua existenta unui astfel de sistem.
În evaluarea raţiunii fundamentale de afacere a unei tranzacţii semnificative cu

partea afiliată din afara cursului normal al afacerii entităţii, auditorul poate avea în
vedere următoarele:
 Dacă tranzacţia:
o Este extrem de complexă (ex: aceasta poate presupune mai multe părţi
afiliate într-un grup consolidat)
o Are termeni comerciali neobişnuiţi, precum preţuri neobişnuite,
dobânzi, garanţii şi termeni de reefectuare a plăţii.
o Apariţia sa nu este justificată de un motiv logic de activitate.
o Implică părţi afiliate neidentificate în prealabil.
o Este procesată într-o manieră neobişnuită.
 Dacă conducerea a discutat natura şi a justificat o astfel de tranzacţie
persoanelor însărcinate cu guvernanţa.
 Dacă conducerea acordă mai multă importanţă unui tratament contabil
specific mai degrabă decât bazelor economice ale tranzacţiei.
Pe parcursul auditului, auditorul poate inspecta evidenţele sau documentele care pot
furniza informaţii cu privire la relaţiile şi tranzacţiile cu partea afiliată, precum:
 Confirmările de la părţile terţe obţinute de auditor (în completare la
confirmările legale şi bancare).
 Rambursările impozitelor pe venit ale entităţii.
 Informaţiile furnizate de entitate organelor de reglementare.
 Evidenţele privind acţionarii pentru identificarea principalilor acţionari ai
entităţii.
 Declaraţiile conducerii şi ale persoanelor însărcinate cu guvernanţa privind
conflictele de interese.
 Evidenţele investiţiilor entităţii şi cele privind planurile de pensii ale
acesteia.
 Contractele şi acordurile cu conducerea cheie sau cu persoanele însărcinate
cu guvernanţa.
 Contractele şi acordurile semnificative care nu se află în cadrul cursului
normal de afaceri al entităţii.
 Facturile specifice şi corespondenţa cu consultanţii profesionali ai entităţii.
 Poliţele de asigurare de viaţă achiziţionate de entitate.
 Contractele semnificative renegociate de entitate pe parcursul perioadei.
 Rapoartele auditorilor interni.
 Documentele asociate cu obligaţiile entităţii privind declaraţiile în relaţie cu
un organism de reglementare a titlurilor de valori (ex: prospectele).
Acordurile care pot indica existenţa relaţiilor şi tranzacţiilor cu partea

afiliată neidentificate sau neprezentate anterior
Un acord presupune o înţelegere formală sau informală între entitate şi una sau mai
multe părţi pentru scopuri precum:
 Instituirea unei relaţii de afaceri prin intermediul structurilor şi
instrumentelor corespunzătoare.
 Efectuarea unor anumite tipuri de tranzacţii în anumiţi termeni şi condiţii.
 Prevederea serviciilor desemnate sau a susţinerii financiare.
Exemplele de acorduri care pot indica existenţa unor relaţii sau tranzacţii cu
partea afiliată pe care conducerea nu le-a identificat sau prezentat în prealabil
auditorului includ:
 Participarea la parteneriate fără statut juridic cu alte părţi.
 Acordurile privind prestarea de servicii anumitor părţi în termeni şi condiţii
care sunt în afara cadrului legal de activitate.
 Relaţiile dintre giraţi şi giranţi.
Obţinerea de informaţii ulterioare cu privire la tranzacţiile semnificative din afara

cadrului legal de activitate permite auditorului să evalueze dacă factorii de risc de
fraudă sunt prezenţi, în cazul în care există şi să identifice riscurile de denaturare
semnificativă acolo unde cadrul general de raportare financiară aplicabil instituie
cerinţe privind părţile afiliate.
Exemplele de tranzacţii din afara cursului normal al afacerii pot include:

 Tranzacţii complexe cu capitaluri proprii, cum ar fi restructurarea
corporativă sau achiziţiile.
 Tranzacţii cu entităţi extrateritoriale din jurisdicţii cu legi corporative slabe.
 Concesionări de bunuri sau prestarea de servicii de administrare de către
entitate unei alte părţi dacă nu este o compensaţie.
 Vânzări cărora le-au fost aplicate reduceri sau rambursări neobişnuit de
ridicate.
 Tranzacţii cu acorduri circulare, de exemplu, vânzări care presupun
angajamentul de a recumpăra.
 Tranzacţii în baza unor contracte ai căror termeni sunt modificaţi înainte de
expirare.
Auditorul financiar, in etapa de planificare, va evalua riscul existenţei unor

tranzacţii semnificative, neprezentate, cu părţi aflate în relaţii speciale ca fiind
ridicat. Pe durata auditului echipa de audit va acorda o atenţie deosebită acestui
aspect, efectuând teste de detaliu specifice care să urmărească eventuale tranzacţii
care apar in circumstanţe deosebite (Secţiunea R).

VEZI B 1.21.
22. Luaţi în consideraţie şi documentaţi evaluarea proprie a oricăror elemente care ar putea să
pună în mod semnificativ la îndoială capacitatea clientului de a-şi continua activitatea, cu
referire la secţiunea de planificare a listei de verificare la A13/4. ISA570
Asiguraţi-vă că detaliile relevante sunt incluse in Planificarea Auditului la B9 şi că evaluarea

proprie a impactului asupra muncii de audit planificate este clar prevăzută.
Auditorul trebuie să efectueze o evaluare preliminară a continuităţii activităţii.

Aceasta evaluare preliminara se realizează cu ajutorul probelor de audit întocmite la
punctul precedent. Abordarea auditului depinde în mare măsură de această bază
(principiu), dacă este sau nu potrivită. În cazul în care continuitatea activităţii este o
problemă potenţială, atunci auditorul trebuie să ia în considerare toate domeniile
asupra cărora aceasta ar putea avea un impact.
Auditorul trebuie să analizeze evaluarea capacităţii entităţii de a-şi continua

activitatea, efectuată de conducere.
 Analizarea şi discutarea fluxului de numerar, profitului şi a altor previziuni

relevante cu conducerea:
1. Datoria netă sau situaţia datoriei nete curente.

2. Apropierea scadenţei împrumuturilor cu termen fix fără perspective realiste de
reînnoire sau rambursare, sau bazarea excesivă pe împrumuturile pe termen
scurt pentru finanţarea activelor pe termen lung.
3. Semne de retragere a sprijinului financiar de către debitori şi alţi creditori.
4. Fluxuri de numerar operaţionale negative indicate de situaţiile financiare
istorice sau prognozate.
5. Indicatori financiari cheie nefavorabili.
6. Pierderi substanţiale din exploatare ori deteriorarea semnificativă a valorii
activelor utilizate pentru generarea fluxurilor de numerar.
7. Restanţe sau întreruperi în plata dividendelor.
8. Incapacitatea de a plăti creditorii la data scadenţei.
9. Dificultate în conformarea cu termenii acordurilor de împrumut.
10.Schimbarea tranzacţiilor pe credit în tranzacţii cu plata la livrare cu furnizorii.
11.Incapacitatea de a obţine finanţare pentru dezvoltarea de noi produse esenţiale
sau alte investiţii esenţiale.
12.Pierderea de membri cheie din conducere fără înlocuirea lor.
13.Pierderea unei pieţe principale, a franşizei, a licenţei sau a unui furnizor
principal.
14.Dificultăţi cu forţa de muncă sau deficienţe importante în aprovizionare.
15.Neconformitatea cu cerinţele referitoare la capital sau cu alte cerinţe legale.
16.Acţiuni în justiţie pe rol împotriva entităţii, care, dacă au succes, pot avea
drept rezultat obligaţii care probabil nu pot fi îndeplinite.
17.Schimbări legislative sau de politică guvernamentală aşteptate să aibă un
impact negativ asupra entităţii.
 Analizarea şi discutarea celor mai recente situaţii financiare interimare

disponibile ale entităţii.
 Analizarea termenilor împrumuturilor obligatare şi acordurilor de credit şi
determinarea situaţiilor în care vreunul a fost nerespectat.
 Citirea proceselor verbale ale Adunărilor Generale ale Acţionarilor, ale
Consiliului de Administraţie şi ale întrunirilor comitetelor importante pentru orice
referiri la dificultăţile financiare.
 Chestionarea avocatului entităţii în ce priveşte litigiile şi despăgubirile cerute
precum şi caracterul rezonabil al evaluării rezultatului acestora făcute de conducere
şi estimarea implicaţiilor lor financiare.
 Confirmarea existenţei, legalităţii şi aplicabilităţii contractelor prin care se oferă
sau se menţine suportul financiar, încheiate cu terţii şi părţile afiliate şi evaluarea
capacităţii financiare a unor astfel de părţi de a oferi fonduri suplimentare.
 Luarea în considerare a planurilor entităţii cu privire la comenzile neonorate ale
clienţilor.
 Analizarea evenimentelor după sfârşitul perioadei pentru identificarea celor care
fie diminuează fie afectează în alt mod capacitatea entităţii de a-şi continua
activitatea pe principiul continuităţii.
 Acest test va fi intocmit de responsabilul de misiune
 Acest test va fi revizuit de persoana cu care s-a semnat acordul de revizuire
VEZI B 1.22.
23. Confirmaţi faptul că balanţele de închidere ale perioadei anterioare au fost corect preluate
în anul următor, vezi B8.
ISA300, ISA510
Dacă soldurile de deschidere sunt sub semnul întrebării atunci este probabil
ca soldurile curente să fie inexacte. Fără cifre credibile opinia de audit trebuie
probabil să fie cu rezerve. Comparativele inexacte anulează valoarea revizuirii
analitice care este o tehnică de audit esenţială înainte, în cursul şi la finalizarea
auditului. În oricare dintre cazuri, determinarea (cu o muncă suplimentară inevitabil)
cifrelor exacte este esenţială.
Următoarele probleme trebuie luate în considerare: politicile contabile; dacă

situaţiile financiare ale anilor precedenţi au fost auditate, şi dacă da, dacă raportul
de audit a fost cu rezerve; natura soldurilor de deschidere inclusiv riscul
înregistrării lor greşite, şi pragul de semnificaţie al soldurilor de deschidere în
raport cu anul curent. Trebuie consultate standardul de audit 510 “Angajamente
iniţiale – solduri de deschidere” şi standardul 710 “Date comparative”.
Pentru angajamentele de audit, auditorul trebuie să obţină probe de audit

adecvate şi suficiente conform cărora:
(a) soldurile iniţiale de la 01.01.200n nu conţin informaţii eronate care
afectează în mod semnificativ situaţiile financiare ale exerciţiului financiar
curent;
(b) soldurile finale ale exerciţiului financiar precedent (31.12.200n-1) au fost
corect reportate în perioada curentă sau, acolo unde este adecvat, au fost
retratate;
(c) politicile contabile corespunzătoare sunt aplicate în mod consecvent sau
modificările în politicile contabile au fost contabilizate corect şi prezentate
în mod adecvat.
Toate aceste aspecte se vor documenta în proba de audit SOLDURI INITIALE.

VEZI B 1.23 şi proba de audit S.I.

24. Unde sunt utilizate organizaţii prestatoare de servicii, obţineţi şi înregistraţi o înţelegere a
termenilor contractuali şi a modului în care au fost monitorizate acele activităţi externalizate.
Luaţi în considerare efectul organizaţiilor prestatoare de servicii asupra riscului inerent şi
asupra mediului de control. Evaluaţi efectul asupra procedurilor proprii pentru a obţine o
evidenţă suficientă de audit. Proiectaţi şi duceţi la îndeplinire paşii necesari pentru a aborda
riscurile evaluate şi pentru a obţine probele de audit necesare. ISA402
Asiguraţi-vă că impactul asupra abordării planificate este documentat în Planificarea Auditului
la B9.
Auditorul financiar trebuie să obţină o înţelegere suficientă, pentru

identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă, cu privire la natura şi
semnificaţia serviciilor prestate de organizaţia prestatoare de servicii şi cu privire la
efectul acestora asupra controlului intern al entităţii beneficiare, relevant pentru audit.
Atunci când obţine o înţelegere cu privire la entitatea beneficiară în conformitate cu

ISA 315, auditorul beneficiar trebuie să obţină o înţelegere cu privire la felul în care
o entitate beneficiară utilizează serviciile unei organizaţii prestatoare de servicii în
operaţiunile entităţii beneficiare, inclusiv:
(a) Natura serviciilor prestate de organizaţia prestatoare de servicii şi
semnificaţia acelor servicii pentru entitatea beneficiară, inclusiv a efectului
acestora asupra controlului intern a entităţii beneficiare;
(b) Natura şi semnificaţia tranzacţiilor procesate sau conturile sau procesele de
raportare financiară ale organizaţiei prestatoare de servicii;
(c) Gradul de interacţiune dintre activităţile organizaţiei prestatoare de servicii
şi activităţile entităţii beneficiare; şi
(d) Natura relaţiei dintre entitatea beneficiară şi organizaţia prestatoare de
servicii, inclusiv termenii contractuali relevanţi pentru activităţile
întreprinse de organizaţia prestatoare de servicii.
Informaţiile cu privire la natura serviciilor prestate de o organizaţie prestatoare

de servicii pot fi disponibile dintr-o largă varietate de surse, precum ar fi:
 Manuale de utilizare.
 Supravegheri ale sistemului.
 Manuale tehnice.
 Contractul sau acordul privind nivelul serviciului între entitatea beneficiară
şi organizaţia prestatoare de servicii.
 Rapoarte ale organizaţiei prestatoare de servicii, ale auditorilor interni sau
ale autorităţilor de reglementare cu privire la controalele organizaţiei
prestatoare de servicii.
 Rapoarte ale auditorului prestator de servicii, inclusiv scrisori ale
conducerii, acolo unde există.
Dacă auditorul beneficiar nu este capabil să obţină o înţelegere suficientă de la entitatea

beneficiară, auditorul beneficiar trebuie să obţină înţelegerea respectivă prin una sau
mai multe din procedurile următoare:
(a) Obţinerea unui raport de tip 1 sau 2, dacă este posibil;
(b) Contactarea organizaţiei prestatoare de servicii, prin intermediul entităţii
beneficiare, pentru a obţine informaţii specifice;
(c) Vizitarea organizaţiei prestatoare de servicii şi efectuarea procedurilor
care vor furniza informaţia necesară cu privire la controalele relevante la
organizaţia prestatoare de servicii; sau
(d) Utilizarea unui alt auditor în vederea efectuării procedurilor care vor
furniza informaţiile necesare cu privire la controalele relevante la
organizaţia prestatoare de servicii.

VEZI B 1.24.
25. Atunci când folosirea unui expert sau a altui auditor este adecvată, obţineţi şi documentaţi
înţelegerea obiectivităţii, calificării profesionale, experienţei şi a resurselor.
Luaţi în considerare efectul expertului/altui auditor asupra riscului inerent şi a mediului de

control. Evaluaţi efectul asupra propriilor proceduri pentru a obţine suficiente probe de audit.
Proiectaţi şi duceţi la îndeplinire paşii necesari pentru a aborda riscurile evaluate şi pentru a
strânge probele de audit necesare. ISA 620

la B9.
Standardul de audit 620 “Utilizarea unui expert” evidenţiază efortul ce trebuie

depus în cazul folosirii unui expert şi pentru ca activitatea acestuia să fie credibilă.
În cursul auditului, auditorii pot obţine sau intenţionează să obţină împreună

cu clientul sau independent probe de audit sub forma rapoartelor, opiniilor,
evaluărilor sau declaraţiilor efectuate de experţi, ex.: evaluarea terenurilor şi
clădirilor sau evaluarea gradului de finalizare a contractelor în curs de execuţie.
Auditorul trebuie să ia în considerare calificarea, experienţa şi reputaţia

experţilor în domeniu. În plus, obiectivitatea expertului poate fi o problemă în
funcţie de statutul său de angajat al clientului sau de afiliat în vreun fel. În astfel de
cazuri poate fi indicată utilizarea unui alt expert sau depunerea unui efort
suplimentar.
Auditorul trebuie de asemenea să ia în considerare întinderea munci de audit

ce urmează a fi desfăşurată pentru verificarea conformităţii acesteia în raport cu
auditul. Aceasta se face prin revizuirea termenilor de referinţă dintre client şi expert
şi dacă este necesar, prin comunicarea directă cu expertul.
Auditorul financiar va evalua posibilitatea folosirii unui expert in cazul in care
exista:
 Evaluări ale diferitelor tipuri de active, de exemplu, terenuri şi imobile,

maşini şi utilaje, opere de artă şi pietre preţioase.
 Determinarea cantităţii şi a stării fizice a activelor, de exemplu, minerale
deţinute pe stoc, minerale subterane şi rezerve de petrol, precum şi durata de
viaţă utilă rămasă a maşinilor şi utilajelor.
 Determinarea valorică prin utilizarea diferitelor tehnici şi metode, de
exemplu, o evaluare actuarială.
 Evaluarea serviciilor efectuate şi care urmează a fi efectuate conform
contractelor în curs de desfăşurare.
 Opinii juridice privind interpretarea contractelor, statutelor şi reglementărilor.

VEZI B 1.25
26. Acolo unde va fi necesar să se pună bază pe munca unui alt auditor în legătură cu o
companie din cadrul grupului sau filială, luaţi în consideraţie şi documentaţi:
(i) Natura şi întinderea muncii celuilalt auditor
(ii) Cum va afecta munca celuilalt auditor, auditul actual
(iii) Natura, forma şi momentul comunicării cu celălalt auditor
(iv) Dacă nivelul lui de participare este suficient pentru a permite acestei firme să se comporte
ca auditor principal
(v) Procedurile planificate pentru a vă asigura că se vor obţine probe de audit suficiente cu
privire la competenţa muncii lor (acestea ar putea include instrucţiuni formale,
completarea unui chestionar de audit de grup, o revizuire formală a documentelor
activităţii lor, etc.).

la B9.
1. Auditorul va lua în considerare dacă participarea lui personală este suficientă

pentru a fi capabil să acţioneze ca auditor principal. În acest scop auditorul a luat în
considerare:
(a) pragul de semnificaţie al părţii din situaţiile financiare pe care le auditează
auditorul principal;
(b) gradul de cunoaştere al auditorului principal în ceea ce priveşte activitatea
componentelor;
(c) riscul denaturărilor semnificative în situaţiile financiare ale componentelor
verificate de celălalt auditor; şi
(d) performanţa procedurilor suplimentare aşa cum sunt stabilite în acest ISA în
ceea ce priveşte componentele auditate de celălalt auditor având ca rezultat
participarea semnificativă a auditorului principal într-un astfel de audit.
2. Auditorul extern va lua în considerare activităţile specifice auditului intern şi

efectele acestora, dacă există, asupra procedurilor de audit extern.
VEZI B 1.26.
27. Luaţi în considerare şi documentaţi cerinţele administrative necesare pentru această
misiune, inclusiv:
(i) Contacte cheie la client, locaţia misiunii, aranjamentele de călătorie, orele, etc.
(ii) Confirmări de la terţi, (de ex. confirmările documentelor, evidenţa debitorilor, creditorilor,
etc.) şi că scrisorile bancare solicitate sunt trimise la timp (se sugerează trei săptămâni în
avans faţă de sfârşitul perioadei). ISA505
(iii) Confirmaţi că aranjamentele necesare au fost făcute pentru ca clientul să îşi poată
inventaria stocurile. Confirmaţi participarea noastră la procesul de inventariere. ISA505
(iv) Verificaţi aranjamentele pentru verificarea alternativă a creditorilor (de exemplu prin
circularizare) dacă clientul nu reţine scrisori de confirmare. Ar trebui să menţinem
controlul asupra procesului de selectare a acelora carora li se va trimite o solicitare,
adresa folosită, pregătirea şi trimiterea confirmărilor şi răspunsul la acele solicitări.
(v) Aveţi în vedere dacă este necesar să obţineţi o mostră din documentele bancare ale
clientului dacă clientul nu păstrează cecurile primite sau returnate şi dacă intenţia este să
se obţină o dovadă directă cu privire la numele celui care plăteşte (de exemplu pentru
aceia care gestionează banii clientului). Ar trebui să păstrăm controlul asupra procesului
în care este folosită confirmarea directă.
(vi) Aveţi în vedere dacă este necesar să se obţină o scrisoare de la avocat. Ar trebui să
păstrăm controlul asupra procesului unde este folosită confirmarea directă. ISA505
(vii) Confirmaţi că există aranjamente pentru a relaţiona cu experţi, alţi auditori, auditori
interni, şi cei din schema de pensii, acolo unde este necesar. ISA300 ISA210
Asiguraţi-vă că detaliile relevante sunt incluse în Planificarea Auditului la B9
Echipa de audit se va asigura în urma discuţiilor preliminare, documentate (în etapa

de planificare) cu clientul de audit , dar şi prin scrisoarea de angajament şi cererea de
informaţii că:
- va avea acces la toată baza de date a clientului de audit;
- va avea sprijinul clientului in transmiterea scrisorilor de confirmare, debitori,
creditori, bănci, avocaţi;
- va avea acces sa participe la inventariererea patrimoniului
- va avea posibilitatea să obţină in copie sau scanate anumite documente
justificative
- va obţine declaraţia conducerii semnată
- va avea sprijinul clientului în cazul în care va trebui să apeleze la experţi sau
alţi auditori.
- Contacte cheie la client, locaţia misiunii, aranjamentele de deplasare, ore etc.
VEZI B 1.27.
28. Confirmaţi faptul că personalul cu pregătirea necesara si cu abilităţile corespunzătoare a
fost desemnat şi planificat şi că detaliile legate de bugetul de timp si costuri sunt menţionate în
dosar. ISA300 ISA210
În concordanţă cu Standardele Internaţionale de Educaţie (IES) 8, dosarul de audit ar trebui

să justifice raţiunea pentru alegerea fiecărui membru al echipei.
După selectarea auditorilor adecvaţi, se va stabili un buget de timp care să

permită monitorizarea duratei şi costurilor fiecărei etape a procesului de audit (Vezi
Hot. 140 a CAFR).
Prin compararea timpului şi costurilor planificate cu cele reale se vor obţine
informaţii utile pentru planificarea următoarelor misiuni.
Referitor la echipa de audit se va completa un tabel, după modelul următor:
Nume si Activitate Coordonator Pregatire profesionala

prenume
.............. Revizuirea situatiilor, emiterea Auditor finaciar, expert
raportului de audit contabil
............... Analiza datelor,emiterea Expert contabil, stagiar
raportului de audit CAFR
......................... Culegerea si analiza datelor Economist, stagiar
(munca de teren) CECCAR, experienta
….ani in domeniul
financiar-contabil
................... Culegerea si analiza datelor Economist, experienta
(munca de teren) ….ani in domeniul
financiar-contabil
............ Culegerea si analiza datelor Economist, experienta
(munca de teren) …ani in domeniul
financiar-contabil
Bugetul de timp va fi completat după cum urmează:
Sectiuni Realizat
Etapele abordarii unui audit GHID 20XX Bugetat 20XX
ore ore

Planificarea si documentarea
auditului B 30 30

Evaluarea sistemului contabil si de C 60 60
control intern

Proceduri de fond D-U 116 120

Finalizarea auditului A 34 32

Total A-U 240* 242

*Numarul de ore minim stabilit de CAFR
Acest numar de ore minim (in functie de client poate sa fie mult mai mare) se
va inmulti cu onorariul pe ora practicat de societatea noastra……………….
(Vezi ref. BUGET DE AUDIT)

VEZI B 1.28, bugetul de audit şi Hot. 140 a CAFR.

29. Asiguraţi-vă că toţi membrii echipei de audit au fost informaţi corespunzător şi că o
documentare a şedinţei de informare există la dosar. ISA315 ISA240
Asiguraţi-vă că notele de informare acoperă toate elementele discutate, inclusiv susceptibilitatea

ca situaţiile financiare să fie denaturate semnificativ ca urmare a fraudei sau erorii şi că s-au
luat toate deciziile semnificative. Îndrumări suplimentare sub forma unei structuri a
programului întâlnirii sunt oferite la B11.
Programul B1/2 ar trebui să fie semnat de toţi membrii echipei de audit pentru a dovedi
participarea lor la procesul de planificare şi înţelegerea acestuia.
Este esenţial să se organizeze o şedinţă de informare pentru ca întreaga echipă

de audit să ia cunoştinţă de eventualele probleme specifice care ar putea apărea în
cursul auditului.
Se poate ţine o şedinţă formală la care să participe partenerul, managerul şi
angajaţii firmei. Anterior acestei şedinţe este necesar să se obţină aprobarea
documentaţiei planului de audit din partea partenerului.
Echipa de audit va fi pusă in temă in legătură cu eventualele probleme
specifice activitatii clientului de audit care pot apărea in cursul auditului.

VEZI B 1.29
30. Verificaţi dacă au fost subliniate zone în etapa de planificare care sugerează consultarea
sau revizuirea de către un alt partener sau de către un auditor independent.
(Indiciile pot fi problemele de etică, tratamente contabile neobişnuite, clienţi importanţi, zone
greu de auditat, sau opinii de audit calificate sau modificate)
Orice proces de consultare sau revizuire independentă ar trebui să fie înregistrat în programul
A4/1.
Responsabilul de misiune va revizui etapa de planificare pentru a analiza dacă au

fost identificate riscuri majore care ar conduce la externalizarea revizuirii dosarului
de audit sau întărirea acesteia printr-o a doua revizuire la cald, de către un alt
partener din cadrul societăţii de audit.

VEZI B 1.30
31. Asiguraţi-vă că planul de audit a fost comunicat celor însărcinaţi cu guvernanţa şi că
această comunicare a fost înregistrată în dosar. ISA260
Verificaţi că planul comunicat acoperă:

(i) forma şi momentul comunicării cu cei însărcinaţi cu guvernanţa;
(ii) consideraţii etice;
(iii) momentul şi resursele care vor fi implicate;
(iv) natura şi scopul activităţii;
(v) orice limitare în scopul activităţii noastre;
(vi) activitatea care trebuie realizată; şi
(vii) raportul de audit aşteptat.
1. Responsabilul de misiune va revizui etapa de planificare pentru a analiza

dacă au fost documentate discuţiile preliminare cu clientul de audit (înainte de
începerea verificărilor efective).
2. Se va urmări dacă clientul de audit a inţeles clar care sunt sarcinile si
atribuţiile auditorului, precum si ale lui, reanalizându-se punctele din scrisoarea de
angajament.

VEZI B 1.31
32. În final confirmaţi că Planificarea Auditului la B9 reflectă corect planul de audit general
bazat pe revizuirea noastră analitică preliminară şi evaluările riscurilor.
Asiguraţi-vă că orice schimbări făcute la strategia generală de audit pe durata auditului sunt
documentate corespunzător şi comunicate celor responsabili cu guvernanţa.
ISA505, ISA402, ISA505, ISA300
Responsabilul de misiune va revizui etapa de planificare pentru a analiza dacă au

fost documentate toate testele din cadrul secţiunii B.

VEZI B 1.32

Sectiunea B1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sectiunea B1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SECTIUNEA B

1. Stabilirea mijloacelor prin care se vor atinge obiectivele auditului.

2. Asigurarea că munca este alocată unei echipe de auditori care au experienţa,

3. Asigurarea că auditorii, indiferent de nivelul de experienţă, îşi cunosc foarte clar

4. Asigurarea că am înregistrat evaluarea noastră privind riscul de audit.

5. Asigurarea că atenţia este îndreptată către aspectele relevante ale auditului.

6. Asigurarea că auditul este finalizat în mod eficient.

Planul de audit - Aprobat înainte de a începe auditul

De către ………………………………….……….. Partener

Semnătură _______________________________ Data: _______________

Nume _______________________________ Iniţiale: ______________

Semnătură _______________________________ Data: _______________

Nume _______________________________ Iniţiale: ______________

Semnătură _______________________________ Data: _______________

Nume _______________________________ Iniţiale: ______________

Semnătură _______________________________ Data: _______________

Nume _______________________________ Iniţiale: ______________

Semnătură _______________________________ Data: _______________

Nume _______________________________ Iniţiale: ______________

Revizuirea ulterioară auditului – Semnificaţie, Revizuire Analitică şi Risc

Responsabil: _______________________________ Data: ____________________________

LISTA DE VERIFICARE A PLANIFICĂRII

Această listă de verificare a fost creată pentru a ghida procesul de planificare. În

Pentru fiecare angajament este necesar să se aibă în vedere şi să se

În cazul re-numirii, aceste probleme vor fi fost luate în considerare înainte ca

Independenţa este un aspect foarte important şi trebuie acordată o atenţie

1. Echipa de audit va completa Secţiunea B2 „Acceptarea desemnării sau a

VEZI B 1.1 şi Secţiunea B2.

1. Echipa de audit va completa Secţiunea B2 „Acceptarea desemnării sau a

Acest test va fi intocmit de responsabilul de misiune

VEZI B 1.2 şi Secţiunea B2.

3. Asiguraţi-vă că la dosar există o scrisoare actuală a misiunii de audit, concepută pentru

Echipa de audit va verifica dacă există întocmită o scrisoare de misiune in

Pentru fiecare client de audit trebuie să existe o scrisoare de angajament.

Auditorul trebuie să revizuiască în mod regulat termenii angajamentului şi

Atunci când se are în vedere dacă este necesară o nouă scrisoare de

[Obiectivul şi domeniul de aplicare a auditului]

[Alte informaţii relevante]

[Introduceţi referirea adecvată la forma aşteptată şi conţinutul raportului auditorului.]

XYZ & Co.

Luat la cunoştinţă şi acceptat în numele companiei ABC de către

Acest test va fi intocmit de responsabilul de misiune

VEZI B 1.3, B 1.3.1 şi Secţiunea B2.

Comunicarea, corespondenţa cu persoanele însărcinate cu guvernanţa aferentă

Exemplu de cerere de informaţii

Stimate domnule director ……………..,

In vederea inceperii auditului pentru perioada incheiata la 31 decembrie 2004 va trimitem

1. Balanta de verificare la 31 decembrie 2004 (si in format electronic).

6. Lista intrarilor si iesirilor de imobilizari necorporale in perioada 1 ianuarie 2004 - 31

7. Lista intrarilor si iesirilor de imobilizari in curs in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie

8. Lista imobilizarilor in curs la 31 decembrie 2004 (denumire, data de achizitie si valoare).

9. Lista imobilizarilor financiare ramase in sold la 31 decembrie 2004 pe tip de imobilizare

12. Reconciliarea conturilor de cheltuieli cu creditul conturilor de stocuri.

13. Analiza cheltuielilor inregistrate in avans si a avansurilor platite furnizorilor la data de 31

14. Calculatia provizioanelor inregistrate la 31 decembrie 2004;

16. Lista scrisorilor de garantie emise de banci in urmatorul format:

Nr. Banca emitenta Perioada de Suma Obiectul garantiei

Sold initial Data Cresteri de Sursa Iesiri de Sursa Sold

Miscarile conturilor de rezerve si fonduri (clasa 1) de la 1 ianuarie pana la 31 decembrie 2004, in

Sold initial Data Cresteri de Sursa Iesiri de Sursa Sold

V. de asemenea, tabelul T9.

33. Confirmare de la Registrul Actionarilor referitoare la structura actionariatului (structura

 cumparari de mijloace fixe

Acest test va fi intocmit de responsabilul de misiune

Semnătură _________________ Data: _

Nume _________________ Iniţiale:

Semnătură _________________ Data: _

Nume _________________ Iniţiale:

Semnătură _________________ Data: _

Nume _________________ Iniţiale:

Semnătură _________________ Data: _

Nume _________________ Iniţiale:

Semnătură _________________ Data: _

Nume _________________ Iniţiale:

Responsabil: ___ Data: