P. 1
Istoria Statului Si Dreptului Romanesc

Istoria Statului Si Dreptului Romanesc

|Views: 255|Likes:
Published by Mara Temciuc

More info:

Published by: Mara Temciuc on May 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/17/2014

pdf

text

original

ISTORIA STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC Notiuni introductive. 1. Obiectul istoriei dreptului romanesc. 2. Periodizarea istoriei dreptului romanesc. 3.

Alte opinii privind periodizarea istoriei dreptului romanesc. I. OBIECTUL ISTORIEI STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC. Actuala realitate juridica din tara noastra constituie obiectul de studiu al unor multiple discipline juridice, corespunzatoare ramurilor dreptului. Pe langa aceasta mai exista si alte stiinte speciale ale dreptului care nu se incadreaza intr-o anumita ramura, asa cum este ISTORIA STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC. Ea studiaza institutiile politico-juridice romanesti din punct de vedere istoric, in dinamica si devenirea lor de la origini pana in prezent, spre a explica de ce ele au configuratia si continutul de acum. Vechiul drept care a guvernat relatiile sociale in diversele perioade ale istoriei poporului roman reprezinta trecutul dreptului actual. Cu toate schimbarile survenite exista unele elemente care s-au transmis de la o epoca la alta, ceea ce a dat dreptului nostru o identitate specifica fata de dreptul altor popoare, chiar daca de-a lungul timpului a asimilat si ceva din creatia juridica a acestora. Se poate spune ca, acest curs, alaturi de alte discipline face parte din abecedarul dreptului romanesc. Prin domeniul investigat se incadreaza in stiintele sociale care „cerceteaza in succesiunea lor istorica si in starea lor actuala: - Conditiile de viata ale oamenilor; - Relatiile sociale; - Formele juridice; - Formele de stat. Istoria statului si dreptului romanesc studiaza procesul aparitiei si dezvoltarii institutiei juridice pe teritoriul tarii noastre din epoca prestatala pana in prezent. Preleveaza conexiunea dintre structurile statale ale tipului de societate si concretizarea lor in planul juridicului. Statul - expresia puterii politice specializate. Locul si forta statului in cadrul oricarui tip societal sunt definite de continutul regurilor care-i asigura puterea politica clasei sociale dominante. Aceste reguli generale, impersonale si cu aplicarea repetata, se numesc NORME JURIDICE. OBIECTUL de studiu al „istoriei statului si dreptului” – evolutia tipurilor de stat in stransa corelare cu normele de drept care l-au caracterizat si evolutia societatii.
1

STUDIUL analizeaza tocmai acele relatii sociale din domeniul consacrarii normelor politice si juridice, de organizare si infaptuire a puterilor statului: - legislativa; - executiva; - judecatoreasca. Istoria dreptului urmareste: - modul in care vointa dominanta ca putere politica s-a impus prin legi, precum si aparatul statal chemat sa le asigure aplicarea. Nu sunt ignorate nici conexiunile dintre: -legile ce manifesta in plan juridic vointa politica; -legile obiective ale evolutiei societatii din cele mai vechi timpuri si pana in contenporaneitate. Statul si dreptul se conditioneaza si se determina reciproc astfel incat: - aparitia statului a constituit o premisa a nasterii dreptului; - iar dreptul genereaza puterea exprimata la nivelul statului. Pe coordonatele examinate, putem defini OBIECTUL CURSULUI de „Istoria statului si dreptului romanesc”, ca fiind: -studiul evolutiei statului si institutiilor sale specializate si a dreptului caracteristic epocilor istorice, din momentul aparitiei lor si pana in prezent. Cat priveste importanta studierii sale, istoria dreptului romanesc ca stiinta sociala nu a fost contestata niciodata mai ales de juristi, cunoscut fiind ca istoria traieste in trecutul pe care-l evoca fara a-l suprima. Evidentiind importanta studierii istoriei dreptului reputatul jurist si om de stiinta Desire Dalloz, a considerat ca: In esenta dreptul se reduce la doua elemente: - unul particular ce tine de individ; - unul general, bazat pe natura comuna proprie umanitatii. Aceste doua coordonate ale dreptului pot fi cunoscute: - prima prin studiul folozofiei, care indivizualizeaza omul; - a doua prin cercetarea istoriei; care il socializeaza. Astfel, daca filozofia la creat pe om, umanitatea s-a nascut din istorie. Stiinta dreptului are legaturi cu: filozofia, sociologia, etica, estetica. Prin cunoaterea acestor legaturi putem stabili corelatiile intre istoria dreptului si celelalte discipline sociale care se ocupa de dezvoltarea societatii in intregul ei, fie numai de anumite laturi ale sale. Istoria statului si dreptului opereaza cu notiuni de a caror studiu se ocupa spre exemplu TEORIA GENERALA A DREPTULUI: norma juridica, raportul juridic, responsabilitatea etc. Conexe istoriei dreptului ii sunt si o serie de discipline auxiliare: - arheologia; - arhivistica;
2

- heraldica – disciplina auxiliara istoriei care se ocupa cu studiul blazoanelor caselor domnitoare familiilor nobiliare, oraselor; - numismatica; - paleografia (stiinta auxiliara care se ocupa cu citirea corecta, datarea si stabilirea autenticitatii textelor vechi – istoria scrisului); - istoria doctrinelor politice; - istoria doctrinelor sociale; - istoria doctrinelor economice; - istoria filozofiei; - istoria religiilor; - istoria militara; - istoria diplomatiei. Subliniind in fine, legaturile istoriei statului si dreptului cu alte stiinte sociale, se cuvine a se preciza ca: - daca istoria dreptului este o parte din istoria omenirii; - istoria dreptului romanesc inseamna in parte, istoria Romaniei. Primele incercari privind istoria dreptului romanesc le intalnim la marii cronicari: - DIMITRIE CANTEMIR in „Descrierea Moldaviei” s-a preocupat de stabilirea originilor vechiului drept romanesc; - Autorii codurilor din perioada fanariota au incercat sa desprinda succesiunea diferitelor norme, in special cele cu caracter CUTUMIAR; - Ideologii generatiei pasoptiste au cautat in vechile institutii argumente pentru inoirile preconizate; - Dupa reformele lui Cuza, invatamantul juridic, se consolideaza si apar primele materiale de istoria dreptului romanesc; - Cursul de istoria dreptului romanesc, publicat de SIMION BARNUTIU, incerca sa arate continuitatea DREPTULUI ROMAN de catre romani; - FRANTZ SCHULER VON LIBLOY, scria intre 1854-1867 o istorie a dreptului transilvanean; - BLAMBERG, intre anii 1885-1886, intr-o lucrare in domeniu incerca pe baze comparative o trecere in revista a trecutului juridic romanesc; - D.ALEXANDRESCU, intr-o alta lucrare in anul 1898 incerca tot pe baze comparative sa puna in paralel dreptul vechi cu cel modern; - La inceputul secolului al XIX-lea (1908) apare lucrarea „Istoria dreptului romanesc din vremurile cele mai vechi si pana astazi” de S.C.LONGINESCU; - Dupa cel de al doilea razboi mondial, cercetarile de istoria dreptului romanesc au fost reluate, aparand importante lucrari de: - V.I.HANGA; - E.CERNEA; - D.FIROIU; - P.GOGEANU. In sfarsit dupa 1990 au aparut o serie de cursuri si manuale de istoria dreptului cum ar fi:
3

fiecarui tip de stat ii corespunde un anumit tip de drept. Spre exemplu. astfel incat dreptul de tip sclavagist le surprinde ca inceput al istoriei sale.Periodizarea istoriei statului si dreptului romanesc. . si ..nici nu se contrapune .LIVIU MARCU . limitele acestora nu au avut puncte de plecare comune.D. II. . Statul burghez roman isi are sorgintea cronologica in unirea din 1859. Fiecarui tip de stat ii corespunde unul de drept. interdependenta intre: .diferite forme ale statului si ale dreptului care le-a fost propriu. .MOLCUT – Istoria Statului si Dreptului Romanesc . nu are nici un corespondent in tipologia dreptului.exista o stransa legatura.VASILE POPA. dupa opinia noastra. Dreptul burghez s-a nascut. PERIODIZAREA istoriei statului si dreptului romanesc . democratia militara la geto-daci neprelevand un anumit tip de stat. porneste de la succesiunea tipurilor societale. In esenta.FIROIU . cu urmatoarele subperioade: 4 . ci doar STRUCTURI PRESTATALE. intre care au existat: .presupune a cerceta etapele pe care le-a parcurs dreptul in decursul istoriei poporului nostru. ADRIAN BEJAN – Institutii politice si juridice romanesti. cu periodizarea istoriei Romaniei. primele reguli de conduita sociala cu caracter incipient normativ au aparut in aceasta perioada.tipurile statale.cele de drept. cunoscuta in istoria Romaniei ca facand tranzitia spre statul burghez. Statul si dreptul de tip sclavagist.E.fiecare tip istoric al dreptului s-a dezvoltat si incadrat in diferitele etape parcurse de tipurile istorice de stat si formele acestora.fiecare tip de stat si de drept .este inevitabila deci prezentarea evolutiei dreptului in legatura cu evolutia statului. Aceiasi situatie o intalnim in perioada 1821-1859. care au definit fiecare tip statal si de drept intro perioada a evolutiei sale.si nici nu se identifica. In principiu. E. Cu toate acestea. In ultima analiza istoria statului si dreptului romanesc include periodizarea sa in urmatoarele tipuri de stat si de drept: I. Totusi. . odata cu Regulamentele organice din 1831-1832. PERIODIZAREA ISTORIEI STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC . PERIODIZAREA istoriei statului si dreptului romanesc presupune fixarea limitelor cronologice.CERNEA.

X – XIV in Moldova si Tara Romaneasca si sec. ETAPA MONARHIEI ABSOLUTE si inceputurile aplicarii principiilor burgheze in organizarea de stat si in drept (sec. XIV si anul 1821. – sec. Potrivit unor alte puncte de vedere. al XVIII-lea in Transilvania). II.n. c) Feudalismul dezvoltat – perioda statelor feudale romanesti si a dreptului intre sec. VIII e.n. ETAPA MONARHIEI CENTRALIZATE fara absolutism (sec. tranzitionar. 2. Statul si dreptul de tip burghez. Apreciem ca aceste puncte de vedere sunt susceptibile de urmatoarele interpretari: a) In acoperirea cronologica a epocii MEDII. 3. b) subperiodizarea epocii medii ar fi urmatoarea: 1. XVIII si pana in 1860 in Transilvania si respectiv 1859 in Moldova si Tara Romaneasca). PERIODIZAREA epocii medii ar mai putea fi abordata in urmatoarele modalitati: a) statul de tip feudal a acoperit cronologic perioada dintre sec. b) Perioada statului si dreptului burghez modern 1859-1918. al carui fine il constituie formarea statelor feudale de sine statatoare (1330 Tara Romaneasca si 1364 Moldova). X – XIII in Transilvania). cu urmatoarele perioade: a) Perioada obstei satesti si a normelor sale de conduita. IX).). IV. III. b) Statul si dreptul sclavagist in Dacia provincie romana ( 106 e. XV – a doua jumatate a sec. Statul si dreptul socialist (1947-1989). c) Perioada statului si dreptului burghez contemporan 1918-1947.). Statul si dreptul de tip medieval.n. b) Perioada feudalismului timpuriu.n.e. III. cunoscuta si ca o perioada de tranzitie spre epoca MEDIE. este epoca situata intre anii 1821 si 1947 care a cuprins urmatoarele perioade: a) Perioada de tranzitie intre statul burghez si aparitia elementelor de drept burghez. in intervalul 274 e. X si anul 1859 in Moldova si Tara Romaneasca si respectiv 1860 in Transilvania. distinsul preopinent (persoana care a emis o parere inaintea alteia) a omis perioada 5 .a) Epoca prestatala pe teritoriul Romaniei. ALTE OPINII PRIVIND PERIODIZAREA ISTORIEI STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC.I i. EPOCA MONARHIEI FARAMITATE FEUDAL (sec. V. XVIII in Tara Romaneasca si Moldova si sec XIII – prima jumatate a sec. incepand cu „epoca” tarilor si a „Legii tarii” (sec.n. sec. – 274 e. din anul 1989 si pana in prezent. – 106 e. Statul si dreptul de tip post-socialist. b) Statul si dreptul geto-dac (sec. X–1859.n.

ori cu atat mai putin pana in 1859. nu poate fi vorba nici despre o anumita forma a MONARHIEI. institutiile administrative imperiale din Dacia au fost abandonate. Nici pentru perioada sec. sau comportat politiceste ca niste monarhi. Astfel. . . relatiile sclavagiste fiind vadit depasite dupa retragerea aureliana. vadind evidente tendinte absolutiste. Domnitorii Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul – cele mai ilustre figuri. apreciem ca sistemul de referinta al MONARHIEI nu acopera necesitatile periodizarii. apartine feudalismului timpuriu. deoarece dupa anul 274. al X-lea.aceasta perioada nu poate fi inclusa in epoca sclavagista.n. perioada dintre secolele III-IX e. 6 . intre secolele III – XIV neexistand formatiuni statale.nu poate fi inclusa in tipul de stat SCLAVAGIST. interval in care s-au format poporul si limba romana. XV – XVII nu corespunde determinarea ca o monarhie CENTRALIZATA fara absolutism.dintre anul 274 si sec. b) Referitor la subperiodizarea epocii MEDII.

acestia fiind denumiti inca din prima jumatate a mileniului I i. Expeditia sa a avut ca punct de plecare tarmul pontic in intentia de a trece Dunarea si de a -i supune pe sciti. care atesta ca tracii au locuit si au creat o stralucita civilizatie in spatiul cuprins intre Marea Egee la sud.STATUL SI DREPTUL SCLAVAGIST Istoria statului si dreptului romanesc in epoca sclavagista cuprinde trei mari perioade.e. Herodot.e.n. Tratat. Populatia autohtona de pe teritoriul tarii noastre a locuit in spatiul carpatic din timpuri stravechi. „Istoria statului si dreptului roman”. 1976. pag.n. Pentru aceste considerente. Statul si dreptul scalvagist in Dacia provincie romana. I i.5 7 .n. impotriva scitilor in anul 514 i. Referiri cu privire la locuirea acestor teritorii de catre grupul etnic al tracilor. o organizare politica pe care nici una din celelalte ramuri nu le-a putut atinge1. referindu-se la stramosii nostrii. care in „Istorii” relateaza despre campania regelui persilor Darius. sunt facute de catre istoricii antichitatii in relatarile lor. Privire generala asupra epocii vechi.1. i-a numit geto-daci. Atat izvoarele arheologice cat si istoricii greci si latini au oferit informatii cu privire la organizarea sociala si la evolutia societatii geto-dace de dupa sec.e. 3. Universitatea Bucuresti. Civilizatia lor este insa evidentiata si de descoperirile arheologice.n. Dunarea Panonica la vest si raul Bug la est.e. cel mai numeros dupa cel a indienilor. Epoca prestatala pe teritoriul Romaniei.e. istoriografia moderna.n. Statul si dreptul geto-dac. si totodata cu privire la normele de comportare in perioada prestatala. 2. Identitatea dintre geti si daci este semnalata de catre Strabo. Dintre populatiile trace. Istoricul consemneaza ca imparatul persan a venit sa-i 1 Emil Cernea.V i.1. I i. a caror studiere separata este necesara pentru intelegerea particularitatilor fiecaruia dintre ele. si anul 106 e. cea geto-daca a fost descrisa ca avand o cultura materiala si spirituala deosebita. 1. Distingem asadar: 1.n. EPOCA PRESTATALA PE TERITORIUL ROMANIEI 1. geti de catre greci si daci de catre romani. Prezenta statornica a geto-dacilor pe teritoriul tarii noastre este mentionata de catre izvoarele antichitatii. Democratia militara la geto-daci Primele informatii istorice privindu-i pe geto-daci le avem de la „parintele istoriei”. zona Pripetului la nord. pana in sec.2. care a sesizat in lucrarea „Geografia” ca getii si dacii vorbeau aceasi limba si constituiau acelasi popor. 1. intre sec.

rezulta ca geto-dacii au fost o pupulatie sedentara care practica agricultura. „Istoria statului si dreptului romanesc”. care aveau in sec. Mai tarziu. Izvoarele arheologice de genul inscriptiilor descoperite la Histria fac trimitere la numele a doi geti.n. considerand ca numai in acest mod macedonenii vor fi obligati sa-i respecte autoritatea. 2. Din relatarile acestora reiese ca armata macedoneana a strabatut cu dificultate nesfarsite lanuri de grau si a avut de infruntat o armata puternica formata din 4000 de calareti si 10000 de pedestrii. Atat din textele evocate mai sus. el nu putea dispune masuri discretionare fara consultarea si avizul adunarii poporului. Zalmodegicos si Rhemaxos. Cu toate acestea.e. Istoricul Justinius aduce informatii despre luptele getilor condusi de regele Oroles impotriva Bastarnilor.supuna pe sciti dar.n. care „poarta aceleasi arme” si au „aceleasi obiceiuri”. In pofida hotararii adunarii poporului.e. 1. cand armata macedoneana si insusi generalul ei au fost infranti si facuti prizioneri. Alexandru cel Mare. istoricul se refera la o „rezistenta indaratnica”. Tratat. Aceste informatii sunt de natura a caracteriza stadiul dezvoltarii societatii geto-dace la inceputul sec. La fel de pretioase sunt si informatiile pe care ni le da referitor la asemanarile geto-dacilor cu scitii. 1992. Argumentul conducatorului militar a fost primit de catre getii constituiti in adunarea poporului. o deosebita influenta si autoritate asupra cetatilor grecesti din Dobrogea.n. conducatorul get s-a opus ca Lysimach si ceilalti prizioneri sa fie ucisi. istoricul Diodor din Sicilia si geograful Pausanis. In primul rand. ceea ce presupune ca la vremea respectiva geto-dacii dispuneau de o forta militara capabila sa angajeze in lupta cea mai puternica ostire a antichitatii condusa de unul dintre cei mai ilustri generali. ne dau informatii despre luptele dintre Dromihete si Lysimach. Conceptul etic de dreptate se refera probabil la normele sociale pe care istoricul le-a cunoscut in perioada democratiei militare la geto-daci.III i.n.8 8 . A doua semnificatie poarta asupra caracterizarii geto-dacilor care au intrat in istorie ca fiind „cei mai drepti si mai viteji dintre traci”. ce au durat din anul 300 si pana in 292 i. puterea si prestigiul sau erau suficient de consolidate pentru a se putea opune hotararii unei asemenea adunari.III i. desi exista un puternic conducator militar. Universitatea Bucuresti. pe care ii caracterizeaza ca fiind („cei mai drepti si mai viteji dintre traci”). Mai mult decat atat. a intampinat o rezistenta „indaratnica” din partea getilor.e.e. Istoricii Strabo si Arrian s-au referit la expeditia pe care a intreprins-o la nordul Dunarii in anul 225 i. le-a fost redata libertatea. care au renuntat la dreptul lor de a-l pedepsi pe Lysimach2. pag. cat si din izvoarele arheologice. in care. produsele acesteia fiind deosebit de apreciate de catre macedoneni. In cursul aceleasi expeditii a ocupat un oras intarit in care se afla o populatie numeroasa care se ocupa cu mestesugaritul.. iar Pompeius Torgus despre cresterea puterii dacilor in timpul regelui Robobostes intr-o regiune in Transilvania. 2 * Emil Cernea si Emil Molcut.

1. Pe langa seful militar ale carui puteri sunt din ce in ce mai mari si adunarea poporului. in vreme ce sfatul batranilor (prin excelenta aristocratic) exercita puterea deplina si alege din randurile sale un sef numit rege. ajunsa la cea de a doua varsta a fierului. Normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala. In cadrul acestui sistem. VI i. fiind respectate de buna voie. Editura All.e. tocmai prin aceasta va sfarsi democratia militara: adunarea poporului devine un simplu organ consultativ. vezi si Ioan Ceterchi si Ion Craiovan. incep sa apara anumiti demnitari in jurul regelui pentru a-l ajuta in exercitiul puterii. Ori.n. atesta stadiul dezvoltarii societatii geto-dace. “Introducere in istoria generala a dreptului”. Ori. cu toate ca izvoarele mentioneaza inca din sec. puterea lor economica si militara. Bucuresti.35-41 9 . Societatea geto-daca. fiindca este drept ca poporul care si-a pus viata in primejdie in lupta. nu se cunoaste inca organizarea statala.sa hotarasca dupa bunul plac de dusmanii prinsi”3. ci doar stadiul uniunilor tribale bazate pe democratia militara. practica mestesugurile fiind cunoscute schimburile economice pe care le stabilisera geto-dacii cu popoarele vecine..inalta constructii. atunci cand a fost facut prizioner Lysimach. Evolutiei si stadiului dezvoltarii vietii economice ii corespund formele de organizare si conducere a geto-dacilor in perioada secolelor V – I i. in lipsa statului ca ocrotitor al regulilor de comportare prin organele sale de corectie. vol. 1980.e. trebuie sa se bucure de ocrotirea specializata a organelor statului4. Adunarea poporului este semnalata de textele antice ca avnd atributii ce decurgeau din indeletnicirile sale preponderent razboinice. existenta unor puternice formatiuni militare si cetati. Astfel nici nu ar fi de conceput: norma sociala ca regula de conduita pentru a deveni juridica. valorile 3 4 „Istoria dreptului romanesc”. Editura Academiei. constituit in asa numita adunare a poporului. IV i. pag. Desi incepand inca din sec. geto-dacii „dand navala incepusera sa strige si sa ceara ca regele prins in viata sa fie adus inainte si pedepsit cu moartea. a carei importanta decade.3. Bucuresti. pentru consolidarea notiunii. Normele de conduita ale geto-dacilor in perioada prestatala nu aveau un caracter juridic. 1. sunt mentionate puternice formatiuni militare si cetati aflate sub conducerea unor regi care exercitau o autoritate vadita in cadrul societatii geto-dace.e. atributiile de conducere apartin poporului. compusa din cei ce erau in stare sa poarte arme si sa-si primejduiasca viata in lupta.Pentru a-si mentine pozitia dominanta.53.n. si la a carei supunere au ravnit de-a lungul timpului si alte popoare din vecinatatea teritoriului carpato-danubiano-pontic. pag. 1993. Victoriile getodacilor in confruntarile cu acesti cotropitori. Astfel.n. aceasta aristocratie va culmina prin a uzurpa adunarii poporului dreptul de a hotari in cele mai importante probleme.

nici nu le pasa de legi. In acest sens. apoi consumau continutul cupei. relevante sunt datele referitoare la aparitia conceptul de proprietate. are si una de natura juridica: prin sanctionarea unor fapte socialmente periculoase. O asemenea imprejurare. Toate izvoarele vremii mentioneaza ca furtul constituia o fapta deoasebit de grava si ca era sanctionat ca atare. autorii de epoca mai recenta mentioneaza ca in epoca descompunerii societatii gentilice. cunoscute. Alte sanctiuni erau indreptate impotriva femeilor care si-ar fi incalcat indatoririle conjugale.economice. izvoarele sunt sarace. potrivit careia „lor (geto-dacilor). Duelul judiciar despre care aminteste Herodot consta in disputa partilor ce se desfasura sub controlul regelui si sub auspiciile zeilor. despre care Torgus Pompeius Iustinius afirma ca este cea mai grava crima („nullus scelus apud eos furto qranius”). conventiile se incheiau printr-un juramant insotit de o solemnitate aparte: dupa ce amestecau intr-o cupa cu vin picaturi din sangele lor. si anume stapanirii personale ce prefigureaza proprietatea personala. in general. 10 . multe obiceiuri la care s-au referit istoricii au prefigurat formarea unor institutii juridice. devenind. Spada cea crunta la ei biruie orisice drept!”. Aceste reguli de conduita cu caracter nejuridic. Ocrotirea stapanirii personale si siguranta relatiilor interumane au constituit adevarate imperative in materia invoielilor. concludente sunt unele informatii referitoare la viata de familie. In materia sistemului sanctiunilor. atunci cand erau incalcate indatoririle religioase. cand sanctiunile se pretindea ca ar fi randuite de catre zei. societatea acorda o protectie deosebita unei valori sociale unanim recunoscute. norme cu caracter juridic. Dimpotriva. desi izvoare mai vechi afirma ca in vremuri la fel de vechi unele triburi tracice cunoscusera poligamia. pe care le numim obiceiuri. Procedura de judecata se desfasura in fata sefului de trib sau a regelui. sabia sau alte arme. Desi nu aveau un caracter juridic. Aceasta era organizata in epoca relatata de izvoarele vremii pe baze patriarhale. luati-va partea voastra de bunuri si apoi intorceti-va sa traim impreuna. Scitii cei tineri se supusera si facusera aceasta: luand din bunuri partea ce li se cuvenea se intoarsera la amazoane”. partile inmuiau sagetile. Un rol deosebit il juca in practica judiciara 5 In textul lui Herodot. Astfel. Herodot relateaza ca fii puteau cere parintilor delimitarea partii lor din proprietatea comuna5. mergand la parintii vostrii. pe langa insemnatatea cu caracter istoric. cand familia patriarhala cunoaste un amplu proces de consolidare. altele in materie de juramant fals. dar mai ales la constientizarea lui. 6 Din considerente de exactitate redam si relatarea lui Ovidiu. se vor bucura mai tarziu de ocrotirea statului. sociale si morale ale societatii erau aparate si respectate de buna voie. caci puterii se pleaca dreptatea. Desi putine. geto-dacii pazeau cu strictete monogamia. unele dintre ele. Au fost facute referiri spre exemplu cu privire la sanctionarea furtului. care-l desemnau pe invingator6. monogame. amazoanele au spus unor tineri sciti ca: „daca voiti sa ne aveti sotii si sa aratati ca sunteti foarte drepti.

Toate normele de conduita la care ne-am referit. a fost idealizata epoca in care comunitatea gentilica asigura egalitatea sociala pe care statul o va inlocui cu ierarhia sociala. erau respectate firesc fara a fi necesara interventia fortei de constrangere a statului. importanta este afirmatia lui Aristotel privitoare la tribul Agatarsilor din Transilvania din acea perioada:”De ce se numeste lege cantata? Oare fiindca inainte de cunoasterea scrisului legile se cantau.juramantul legat de cultul religios. De altfel. deoarece traiau intre ei in „buna randuiala si legi”. 11 . prin elogiile aduse de unii autori „cu legi bune”. ca sa nu se uite cum obisnuiau sa faca pana astazi agatarsii?” Nu intamplator. vadind un deosebit respect pentru respectarea regulilor de conduita. getii au fost desemnati ca fiind cei mai drepti dintre traci. Cu privire la caracterul normelor de conduita din societatea scitica. pentru incalcarea caruia pedepsele erau deosebit de aspre.

Stratificarea sociala generatoare a diferentei dintre bogati si saraci. a presupus evolutia vietii societatii getiodace pe urmatoarele trei coordonate : a) Dezvoltarea economica si stratificarea sociala b) Influenta conjuncturii externe c) Personalitatea lui Burebista a) Dezvoltarea economica si stratificarea sociala.DREPTUL GETO-DAC 1. circulatia a insemnat schimburi.1. Formarea statului geto-dac Trecerea de la societatea gentilica la organizarea politica a fost un proces istoric complex. dupa supunerea Macedoniei si Greciei. Pentru ca daca pana in sec. precum si monede autohtone. b) Influenta conjucturii externe a avut un rol catalizator in procesul istoric al formarii statului dac. descoperita arheologic. La randul ei. Transformarea democratiei militare de la organizarea prestatala la stat. pericolul reprezentat de vecinatatea imediata a legiuirilor romane avea sa determine tendintele de unificare a geto-dacilor. confruntarile dintre daci si romani au facut ca balanta victoriei sa incline de partea primilor vreme de doua secole. cat si extern. relatiile cu romanii au fost pasnice. Toate aceste progrese economice s-au reflectat in viata sociala printr-un continuu proces de diferentiere sociala a oamenilor dupa criterii patrimoniale. mai ales cu grecii si romanii. atat pe plan intern. Avantajului de a nu mai avea multi inamici la hotare insa i-a luat locul devantajul de a se invecina cu romanii. destinat schimbului sau insusirea de catre sefii militari a prazilor rezultate din razboaiele victorioase. Apropierea de catre aristocratia gentilica in dauna membrilor obstii a pamantului si a plusului de productie.1. au constituit tot atatea mijloace originare de diferentiere economica si pe cale de consecinta sociala. s-a oglindit arheologic prin cresterea numarului tezaurelor cu obiecte pretioase. fie de catre romani. 12 . In primul rand popoarele din vecinatatea dacilor. tetradrahme grecesti. sunt atestate de circulatia monetara bogata.1. care s-au dovedit a fi fost cel mai mare pericol pentru statul dac. In acest fel. cu care acestia s-au gasit in conflict au decazut fie infranti de ei. constand in dinari romani.e. Relatiile comerciale pe care dacii le-au avut cu grecii si romanii.II i. Aceste progrese au constat in cresterea productiei agricole si a mestesugurilor ce au generat la randul lor o intensa si prospera circulatie economica de bunuri. Statul geto -dac 2. a edificiilor civile de mari proportii si a mormintelor cu bogate inventare. au constituit consecintele imediate ale progreselor aduse in procesul productiei de cea de a doua varsta a fierului.2.n. finalizat prin unificarea tuturor triburilor de catre regele Burebista si formarea statului geto-dac.

Dio Crisostomul afirma in lucrarea sa „Getica” ca „cei mai alesi dintre geti au fost numiti mai intai tarabostes (zarabos tereos)9. in special pe proprietatile aristocratiei si in mine. inclusiv romanii aflati in plina expansiune militara7. Dio Cassius si Iordanes.c) Personalitatea lui Burebista i-a impresionat in primul rand pe contenporanii sai. ceea ce a dat sclavajului din Dacia antica o nota de particularitate. etimologia cuvantului tarabostes ar fi”nobil de neam”. i-a disciplinat si i-a deprins cu ascultarea poruncilor.. Potrivit acestui izvor. stapanitor al tuturor tinuturilor de dincolo si de dincoace de Dunare 8. in vreme ce la polul opus societatii se situeaza paturile sarace. dimpotriva. Dovada cea mai concludenta consta in faptul ca statul dac s-a format si s-a consolidat in timpul indelungatei sale domnii. Nu intamplator puterea la care ajunsesera dacii in vremea lui Burebista a facut ca stapanirea lor sa se intinda pe un teritoriu cuprins intre Dunarea mijlocie la vest. lantul Balcanilor la sud si Nistrul la rasarit. apud Strabon. Carpatii Padurosi la nord. 13 . defunctul a adus importante servicii cetatii.11 Emil Cernea si Emil Molcut. Dio Cassius numeste si el in „Istoria romana” clasa dominanta tot pileati. apud Strabon. Tocmai existenta obstii teritoriale a constituit un factor de rezistenta impotriva tendintelor acaparatoare ale aristocratiei sclavagiste. Mambrii societatii se diferentiaza net in epoca lui Burebista: apar oamenii bogati.cit. Referiri la personalitatea regelui Burebista sunt cuprinse si in inscriptia de piatra funerara a lui Acornion din Dionysopolis. intemeind o mare stapanire. VII.pag. Stratificarea sociala si adancirea ei tot mai vadita a fost sesizata de autorii vremii. Acestia exercitau atat un drept de proprietate colectiva asupra pamanturilor obstii.12. pag. VII. Strabo mentiona ca Burebista i-a adus pe toti geto-dacii sub autoritatea sa. Munca sclavilor nu a constituit baza activitatii economice in statul dac. Geografia. Dintre acestia erau alesi regii si preotii!”. Desi in regatul lui Burebista existau sclavi.cit.3. apoi pileati (pileatos). constituind totodata un factor determinant al transformarilor generate de vointa sa politica.). Constituirea statului sclavagist dac a presupus structuri economice si sociale caracteristice sistemului sclavagist de tip patriarhal. i-a povatuit sa venereze anumite zeitati si anumite sanctuare si 7 8 Emil Cernea si Emil Molcut. op. pe langa marile latifundii isi mentin rolul si importanta economica obstiile teritoriale formate din tarani liberi. ca de altfel si Iordanes care afirma ca „Deceneu a ales dintre ei (dintre daci-s. pe langa marele rege Burebista. Geografia. pe barbatii cei mai nobili si mai intelepti pe carte i-a invatat tainele zeilor. de a carei putere se temeau toti vecinii.3. o adevarata nobilime posesoare de mijloace de productie si totodata dominanta din punct de vedere politic.110 9 In aceasta acceptiune.. Grecia sau Roma. considerat cel mai mare dintre regii traci.12. sclavajul in statul dac nu a cunoscut stadiul clasic din metropolele sclaviei antice. op. dar si o stapanire individuala asupra loturilor cultivate de ei. Dio Crisostomul.n.

in calitatea sa de varf al nobilimii sclavagiste si al ierarhiei aparatului de stat11. dupa I. fie o insemnare pentru a fi revendicati in cazul in care ar fi fugit de la stapanul lor. adica cei ce nu aveau dreptul sa poarte caciula avnd datoria sa mearga cu capul descoperit10. Rege Vicerege Consiliu Dregatori civili Strangatori de impozite Dregatori militari Cavaleri Capetenii de obsti Institutia regalitatii devine ereditara. care ne vorbeste despre Callidromus. atata vreme cat Burebista si Decebal au fost fii de regi.MARCU 14 . Organizarea statului geto-dac. 11 Schema ierarhiei si organizarii politice a statului dac.2.In vreme ce Hadrian Daicoviciu vede in ei o clasa sociala distincta.1. 1. Artemidor din Daldis relateaza ca ei erau tatuati de stapanii lor. Cu toate acestea. fie reprezenta un ritual magic. intr-o alta teorie apartinand distinsului romanist Vladimir Haga. Organizarea centrala. asemanatoare plebei romane. succesiunea le chema in egala masura si pe alte rude ale regelui sau chiar pe marele preot.n.2. intalnita si lumea romana. Monarhia dacica a evoluat putin din punct de vedere istoric. doarece aveau capetele acoperite cu o tiara pe care cu un alt nume o numeau pileus”. Pana la cucerirea romana putine sunt si mentiunile referitoare la acestia. Sclavii sunt pomeniti in izvoarele vremii inca din sec.P. Organizarea locala Organizarea centrala a statului dac.. care i-au configurat o identitate proprie. si anume: 10 Cler Judecatori Istoricii au dat valori deosebite de „comati”. al IV-lea i. Pe o treapta mai jos in ierarhia sociala urma categoria comatilor numiti de istorici „comati” sau „capilati”.structura sclavajului fiind asa cum am precizat mai sus de natura patriarhala. in vreme ce dupa moartea lui Burebista puterea a revenit marelui preot Deceneu. Spre exemplu lui Scorillo i-a urmat la tron fratele sau.le-a dat numele de pileati (nomen pileatorum). iar pe acesta la urmat nepotul sau de frate Decebal. Diurpaneus. sclavul regelui dac Decebal.e. astfel incat a dobandit trasaturi specifice. vizeaza in primul rand puterea suprema detinuta de rege. prin „comati” s-ar intelege clasa cavalerilor (equites). Tatuarea sclavilor putea avea o dubla semnificatie. Mentiuni despre sclavi mai fac Dio Cassius si Plinius cel Tanar.

a constituit principalul factor prin intermediul caruia a fost elaborat si s-a impus sistemul de drept getodac. in sistemul puterii centrale si alti inalti demnitari cu diferite atributiuni. potrivit organizarii statale din timpul lui Burebista. simbioza intre rege ca exponent al puterii si a marelui preot ca varf a clerului. potrivit inscriptiei de la Dionsiopolis s-a bucurat la curtea lui Burebista fiind un prim sfetnic de „cea dintai si cea mai mare cinste”. Potrivit evocarilor acestuia. erau impartiti la paza cetatilor”. prerogativele militare ale regelui reprezinta in acelasi timp cea mai fericita solutie pentru consolidarea functiei externe a statului. in Dacia erau „unii pusi mai mari peste treburile agricole si altii. aceasta are in continuare importante prerogative militare. acestia erau considerati ca reprezinta legatura cu divinitatile si vointa lor. Dintre acestia. Regele era inconjurat de o curte formata din sfetnici si executanti ai vointei sale. in centrul carora se aflau cetatile. desi nu sunt date exacte.a) desi regele este varful nobilimii sclavagiste si al ierarhiei aparatului de stat. pe care doar ei erau abilitati sa o aduca la cunostinta oamenilor. construite pe intreg teritoriu statului. Piatra Rosie. fie de catre persoane diferite. Constituirea unei categorii distincte de dregatori investiti cu atributii de comanda militara dintre cei mai devotati slujitori ai regelui. din jurul regelui. o figura importanta a fost Acornion. In stransa relatie cu amenintarea tot mai certa pe care o reprezinta vecinatatea imediata a romanilor. ne arata ca Dacia dispunea de un vast sistem de aparare. dintre care de mare importanta sunt mentiunile facute de Suidas. Grupate in jurul capitalei Sarmisegetusa (Costesti. c) tot sub titlu de particularitate a monarhiei sclavagiste dace. rolul cel mai important ii revenea marelui preot. Dintre acestia. Capalna si Surduc) in Moldova (Batca Doamnei) si in Oltenia (Denita si Polovragi). regele detinea monopolul asupra minelor de aur. In afara de marii preoti. Organizarea locala a statului dac a fost surprinsa in izvoare istorice. care. Cum insa interpretarea legilor era facuta de catre preoti in calitatea lor si de judecatori. in virtutea carora titularii lor se bucurau de stabilitate si continuitate. iar legea impusa de cler. care. exercita atributiunile unui veritabil vicerege. iar in vremea lui Decebal de Vesinas. Atat Deceneu cat si Comosycus au fost totodata regi si mari preoti. Importanta si puterea autoritatii religioase a marelui preot s-a explicat prin aceea ca in viziunea timpului legile erau de origine divina. Blidaru) dacii au construit un mare numar de cetati in Transilvania (Banita. b) a doua trasatura specifica monarhiei dace o constituie exercitarea puterii laice si religioase fie de o singura persoana. ca o continuare a traditiilor din epoca democratiei militare. asemenea druizilor in Galia. Din aceasta relatare rezulta ca existau cel putin doua 15 . Daca in timpul lui Burebista mare preot sau puterea religioasa era detinuta de Deceneu. Si intrucat in statul dac puterea se sprijina pe lege. inainte de ocupatia romana.

se justifica firesc cum a reusit Burebista sa fie temut si respectat de romani. societatea geto-daca cunostea si proprietatea colectiva a obstei teritoriale.2. Intrucat insa regele si marele preot reprezentau interesele aristocratiei.2.categorii de atributii ale dregatorilor locali si anume de ordin administrativ si militar. codificarea obiceiuriulor a fost o opera de transpunere in viata sociala a vointei de stat a acesteia. Daca avem in vedere si relatarea lui Strabon. statul a sanctionat. In Dacia a fost evidentiata atat marea proprietate asupra pamanturilor si vitelor. devenind astfel norme juridice atunci cand au fost preluate si sanctionate de stat. Aceste porunci considerate de inspiratie divina erau respectate atat prin autoritatea statului. potrivit careia in epoca ascensiunii lor politice geto-dace puteau mobiliza 200. vitele si sclavii.2.2. Cu toate acestea istoricii Strabon si Iordanes fac mentiuni despre legile geto-dacilor care au circulat din generatie in generatie in forma scrisa. cat si comertul cu sclavi pe care dacii il faceau pe pietele romane.fiind in fond fapte repetate ale oamenilor. Cea mai importanta institutie a dreptului geto-dac a fost fara indoiala cea a proprietatii. Dreptul geto-dac 1.2. Pe langa o parte din vechile obiceiuri. impersonala si cu aplicare repetata a carei respectare este asigurata de aparatul specializat al statului. ci oral. recunoscand deci caracterul lor juridic.Notiuni generale Contemporan procesului de formare a statului dac este si cel de transformare a obiceiurilor in norme juridice. si noi obiceiuri corespunzatoare noilor structuri economice si sociale. Asadar. Obiceiurile .000 de oameni. prin norma juridica se intelege o regula de conduita generala. 1.1. O parte din pamantul obstei era insa impartit in loturi ce puteau fi atribuite anual spre folosinta unei 16 . carora le-au trebuit doua sute de ani pentru a-i supune poporul 1. consolidata prin accentuarea inegalitatii de avere. dar mai ales a religiei. Potrivit opiniei autorilor. getii strangeau recolta de pe glia „fara de hat” aflata in proprietatea obsteasca.Institutiile juridice ale dreptului geto-dac Desi lipsesc izvoarele scrise prin care dreptul geto-dac sa poata fi perceput pana astazi. institutiile sale ne sunt cunoscute datorita unor stiri indirecte si amprentelor lasate asupra dreptului de mai tarziu.2. Asa cum am precizat si mai sus. Pe langa proprietatea privata care avea drept obiect pamantul. prin aceste legi nu au fost codificate numai vechile obiceiuri ci. ele nu au circulat intr-o forma scrisa. Intrucat sapaturile arheologice au scos la iveala un vast sistem de aparare format din cetati si fortificatii. deducem ca numerosi si importanti dregatori locali erau sefii militari ai acestora. forma primelor norme juridice a fost cea orala. Obiceiurile respectate de buna voie de getodaci au capatat puterea de lege.2. Potrivit informatiilor lui Horatiu. au fost introduse poruncile regelui care constituiau noi norme de drept.

scenele ii reprezinta pe geto-dacii ce se intorc de la luptele cu romanii la vetrele lor. este greu de precizat in ce calitate exercita atributiunile judecatoresti. copii aveau partea lor din proprietatea comuna a parintilor pe care o puteau revendica prin partaj12. Obiceiul s-a pastrat probabil din vechime cand. Este vorba de mormantul dublu descoperit la Ostrovul Corbului in comuna Hinova. Casatoria se incheia prin cumpararea simbolica a sotiei de la parintii sai de catre barbat. Intrucat insa acesta era totodata si marele preot. Organizarea instantelor judecatoresti si procedura de judecata subliniaza o trasatura specifica a sistemului judiciar geto-dac si anume impletirea activitatii de stat si implicit a celei judiciare cu cea religioasa.e. cu certitudine pierdut. dacii apreciind asadar dota. desigur ca schimburile comerciale si circulatia monetara implicau existenta unor norme juridice corespunzatoare care sa asigure incheierea si eficienta contractelor si de aici a obligatiilor asumate.3. Mai mult decat atat.. judetul Mehedinti. nu omite a relata si despre pedeapsa cu moartea a femeii adulterine. care atesta insa un obicei stravechi din primul sfert al mileniului III i. In acest sens exista si dovezi arhelologice. Printre infractiunile cele mai aspru pedepsite erau probabil cele referitoare la incalcarea interdictiilor religioase socotite sacrilegii. istoricul Stefan din Bizant amintea faptul ca ar fi fost in obiceiul getilor sacrificarea sotiei pe mormantul barbatului ca o expresie a puterii maritale ce trece dincolo de hotarele vietii13. 12 13 Vezi capitolul 1. 17 . punctul 1.familii prin tragere la sorti . Desi Horatiu precizeaza ca cea mai de seama calitate a femeii consta in virtutea ei. femeia fiind sacrificata cu o lovitura in craniu pe mormantul sotului. Familia geto-daca era monogama. destinate apararii ordinii politice. si de transformare a acestei folosinte in proprietate. Insemnate informatii din epoca ne-au parvenit cu privire la organizarea familiei. Aceste norme cuprindeau reguli aspre ce mentineau vechi obiceiuri gentilice ca de pilda razbunarea sangelui. Poetul Ovidiu descrie starea de subordonare a sotiei careia ii reveneau toate sarcinile gospodariei. Regele Comosycus se ocupa de exemplu de organizarea si judecarea proceselor. impreuna cu unicele lor sotii. cum ar fi consumul de vin sau carne prohibite de cler.n. caracteristica pazita cu strasnicie. numita de ei zestre. nu erau catusi de putin neglijate bunurile dotale. Desi nu s-au transmis stiri. Tot in perioada de injghebare a statului dac are loc si cristalizarea dreptului penal. in vreme ce Horatiu proslavind fidelitatea sotiei la daci. Ca a fost asa ilustreaza cu prisosinta vestigiile arheologice: pe Columna lui Traian si monumentul de la Adamclisi. Cu timpul se va accentua tendinta de consolidare a dreptului de folosinta a unei familii.

sau Dinu C. „Istoria Romanilor” Bucuresti.1. Al doilea razboi dacic are loc intre anii 105-106. In perioada anilor 87-107 se consuma glorioasa domnie a regelui dac Decebal. 14 15 Emil Cernea si Emil Molcut. era viteaz in lupta. In anii 101-102 se consuma primul razboi. urmarit de cavaleria romana si amenintat cu captivitatea. Autoritatea regelui dac se intindea asupra Transilvaniei. care au fost si cele hotaratoare. In vara anului 106 este asediata si distrusa din temelii Sarmizegetusa.1. stapanirea romana transformand cea mai mare parte din regatul lui Burebista in provincie romana16. 18 .cit. Abil in a intinde curse. in schimbul unor subsidii anuale si al unui ajutor tehnic. vezi Constantin Daicoviciu „Istoria Romaniei”. iar Decebal. prevedea anularea stipulatiilor tratatului din anul 89. pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un potrvnic de temut”. cursul istoriei dacice se schimba. se incheie un an mai tarziu o pace de compromis intre statul dac si Roma. stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere. unde ia numele de Daccius. 1970. 16 Pentru amanunte referitoare la confruntarile daco-romane si cucerirea Daciei. s-au plasat in doua expeditii distincte cea din perioada anilor 85-89 si cea din 101106 e. dacic si castigat de Ulpius Traianus. 1974.n. demontarea cetatilor dace si predarea dezertorilor romani. Generalitati Infruntarea militara dintre daci si romani a durat vreme de doua secole si a constituit o vie expresie a tendintelor expansioniste ale Romei. op.17 Istoricul Dio Cassius. ori Istoria Romaniei Compediu. Pacea incheiata in toamna anului 102 in conditii grele pentru Decebal. In urma confruntarilor ce au loc in anul 88 intre daci si romanii condusi de consulul Tetius incheiate cu victoria romanilor la Tapae. urcat pe tronul imperial in locul tatalui sau vitreg la 27 ianuarie 98 e. Potrivit acestui act. Bucuresti.Urmare acestei infrangeri. Decebal prin fratele sau Diegis se recunoaste rege clientelar. Ultimele confruntari directe.. autorul celui mai pretios izvor narativ pastrat al confruntarii decisive dintre daci si romani. etapa de accelerare a procesului de centralizare a statului in fata iminentei pericolului roman. dar si a hotararii dacilor de a-si pastra independenta14. se sinucide. Banatului.(se recunostea dependent de autoritatea Romei.Giurgescu.DREPTUL IN DACIA PROVINCIE ROMANA 3.1. Olteniei si dincolo de versantii estici ai Carpatilor Orientali 15. ni-l zugraveste la 150 de ani de la evenimente pe Decebal:”Era foarte priceput in ale razboiului si iscusit la fapta stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Institutia juridica a provinciei 3. pag.n. Traian se pregateste din nou de razboi. cu conditia de a fi protejat de acestia) permitand romanilor sa-si stabileasca garnizoana in stanga Dunarii si sa treaca pe teritoriul tarii cu trupe impotriva cvazilor si marcomanilor. Intors la Roma.

19 . Institutia juridica a provinciei In cea mai veche si mai generala acceptie. pentru a indeplini acte militare si politice in numele si interesul acestuia.1. 3. Ceea ce lipseste din definitie17.21 In timpurile mai vechi. in teritoriile aflate sub ascultarea Romei se organiza incetul cu incetul in urma cuceririi.13. Daca pentru inceput sensul notiunii „provincia” poate fi stabilit etimologic (pro=pentru. 2. cu preponderenta politica.. ajuns la intelegerea noastra. Perpetuarea prerogativelor conferite de investirea unui consul cu „provincia” a fost determinata de necesitatea ca eforturile militare ale unui comandant de osti sa fie continuate prin organizarea si a altor activitati nemilitare. astfel incat misiunea guvernantilor dadea un sens cu totul nou notiunii mai vechi de „provincia”. sensul accesoriu de teritoriu este o creatie mai tarzie a dreptului roman. situatia de supunere a populatiei din teritoriul respectiv fata de Roma . sa constitution et son administration@ / Paris. consulii nu erau investiti cu „provincia”. Din cele expuse. existenta unui teritoriu din afara lui „ager romanus” . administrativa sau juridica. si anume: 1. Intr-adevar. organizarea si exploatarea teritoriului ocupat de catre metropola . dar apare izolat in mentiunile lui Cicero18 fara a implica strict notiunea mandatului este localizarea geografica.N. pe o durata de timp determinata. 4. vinco-ere=a invinge in limba latina). fiind inlocuit cu cel practic. pag. decat atunci cand era gata sa izbucneasca un razboi. incepand cu extinderea cuceririlor romane sensul pur al notiunii se pierde.2. fie (asa cum se obisnuia in epoca clasica). Cicero – In Pision V. dar si intinderea in sfera careia se exercita acest mandat. Cicero a folosit termenul referindu-se la Egipt si mai tarziu musiunii date lui Paulus Lentulus de a-l reinstala acolo pe rege. 20 Fustel de Coulanges – Le cite antique. se pot prevala elementele definitorii ale notiunii de „provincia” insensul ei clasic. Paris. pag. consulii sa fie imputerniciti a-si exercita prerogativele militare si politico-administrative in mod permanent19. cand s-a stabilit ca in fiecare an. Teritoriile incorporate de romani in primele secole dintre cele doua ere au reprezentat si schimbarea insasi a statului roman din peninsula italica. deci pentru a invinge.Madvig „L’ etat Romain. (mai precis in perioada razboaielor punice). cuvantul „provincia” desemneaza mandatul incredintat de stat unei persoane (in vechime numit consul). 17 18 19 J. administrarea realizata de un functionar roman in limitele mandatului sau. 1885.3.440. In perioada imperiala se vorbeste in special de o regiune sau un teritoriu aflat in afara lui „ager romanus” in care un magistrat era trimis de Roma fie sa duca un razboi (cum se obisnuia in vechime). pentru a administra si guverna o regiune ocupata intr-o maniera regulata si permanenta. Pe de alta parte. Odata cu sporirea ariei geografice de cuprindere a acestuia nu s-a extins insa si „ager romanus” care a ramas inchis in limitele peninsulei20. 1924.

„in civitatem”. Provinciile imperiale erau conduse de catre insarcinati ai imparatului de rang numiti „leti augusti propraetori”. Proconsulii aveau in subordine trei loctiitori si mergeau precedati de sase lictori. provincii imperiale (provinciae Caesaris) 2. deosebirile dintre organizarea teritoriala a peninsulei. Ceea ce purta denumirea de „orbis romanum”. respectiv: 1.7 20 . el nu intra propriu-zis in statul roman. Atunci cand un popor era supus. 3. fapt pentru care au fost puse sub supravegherea si ordinele directe ale imparatului. explicabil de altfel prin numarul lor foarte mic. insemna de fapt o multime de cetati legate de Roma prin tratate in textul carora era stabilit pentru fiecare un statut aparte. pamantul cetatilor tributare era incorporat in „ager publicus”. 1978. functionar din ordinul cavalerilor (equites) sau chiar un libert al imparatului. provinciile romane s-au impartit in: 1. In linii mari. pag. cetati supuse. ci doar sub dominatia „in orbis romanum”. fiind supus supravegherii guvernatorilor de provincie. se marea doar sfera de cuprindere a doua institutii si anume: a) dominatia Romei (imperium romanum) si b) teritoriul apartinad statului roman – „ager publicus”. aveau nevoie de o mai buna organizare si aparare militara. consta in faptul ca provinciile imperiale. provinciile senatoriale erau guvernate de catre un proconsul numit de senat si un „quaestor” insarcinat cu strangerea impozitelor aferente tezaurului public „aerarium”. Din contra. care reglementa printr-un consiliu privat toate problemele lor. iar mai tarziu „praesides” sau „corectores”. cetati libere (decumanae) . 2. De regimul cel mai favorabil se bucurau cetatile federate ale caror pamant nu apartinea statului roman. Bucuresti. Spre deosebire de cele imperiale. 21 Vladimir Hanga – „Drept roman privat”. aflanduse la marginile imperiului.Cu fiecare cucerire insa. Totodata. care pierde treptat pozitia ei privilegiata si a provinciilor se estompeaza din ce in ce mai mult 21. Deosebirea dintre acestea. el numea si revoca pe guvernatori si judeca in ultima instanta sau asista la judecarea plangerilor ce i se adresau. Inca din timpul domniei lui Augustus. Alaturi de acestia mai functiona un „procurator Caesaris” insarcinat cu administrarea finantelor provinciilor imperiale. cetati federate (federatae) . provincii senatoriale (provinciae senatus populi). diferit de al altor cetati. Ei exercitau in provincii in numele imparatului autoritatea civila si militara. in imperiu existau trei categorii de cetati peregrine. In masura in care institutiile imperiale se dezvolta. fast caracteristic vechii epoci republicane.

Din anul 169. 21 . al carui com andament era guvernatorul Daciei Superioare. urma o linie paralela cu Somesul pana la Oituz. Un an mai tarziu. s-a ivit necesitatea asigurarii unitatii de comandament a trupelor stationate. Initial acesta a desfiintat Dacia Inferioara pe care a alipit-o celei superioare. apoi continua pe linia Muresului pana la Deva si urcand pana in Muntii Apuseni pana la Zalau. Muntenia. 23 In Dacia a stationat de la inceput doar Legiunea a XIII-a Gemina. Banatul de vest si a format o noua unitate administrativa numita Dacia Malvensis. de unde. care. erau la randul lor conduse de catre un procurator. numit „legatus Augusti propraetore trim Daciarum”.2. Dacia Superioara a fost condusa de un legat imperial de ordin senatorial. incepand cu anul 168 in doua etape. 1968. A doua organizare a Daciei ca provincie a Imperiului Roman are loc tot in timpul lui Hadrian. organizata de imparatul Traian. Indiferent de perioada la care ne raportam.2. targuri si sate in Dacia Romana. in anul 123 a creat Dacia Porolissensis. In fine a treia si ultima organizare este facuta de imparatul Marcus Aurelius. Organizarea de stat a Daciei. cand in Dacia a fost adusa si Legiunea a V-a Macedonica23. care a stat pana in primavara anului 106 in tinuturile cucerite. iar Dacia Inferioara de un „praefectus” si mai tarziu de un procurator prezidial. Dacia a fost condusa in timpul imparatului Traian de un guvernator numit „legatus Augusti propraetore”. Organizarea centrala a provinciei Dacia Facand parte din categoria provinciilor imperiale. corelata cu atacurile dacilor liberi si ale sarmantilor il determina pe Hadrian sa reorganizeze Dacia in doua provincii: Dacia Superioara si Dacia Inferioara.1. Bucuresti.3. conducerea provinciei era realizata efectiv de guvernator si adunarea provinciala. urmarind versantul vestic al Carpatilor Orinetali cobora spre sud pana in Carpatii Meridionali si urmarind Valea Oltului ajungea in sfarsit la Dunare. provincie pe care a numit-o Dacia Apulensis. Cele trei subdiviziuni.Tudor. provincie romana Provincia Dacia. Aceasta cerinta s-a realizat prin numirea unui guvernator suprem peste cele trei Dacii de rang pretorian. Orase. 3. asa cum a fost „trasat” de Traian pornea de la confluenta Muresului cu Tisa. nu a inclus tot teritoriul locuit de daci. o puternica rascoala a dacilor. partea sudica a Moldovei si teritoriul dintre Olt si Carpati au fost anexate provinciei Moesia Inferior. Dacia Porolissensis mentinandu-se in vechile ei granite 22. a desprins din Dacia Apulensis. carora li se alaturau magistratii cu competenta in materie financiara si militara. Dupa prima reorganizare. Aceasta prima organizare a Daciei dainuie pana in anul 117 cand la moartea lui Traian. ___ 22 Pentru amanunte referitoare la reorganizarile Daciei vezi si D. prin desprinderea ei din partea de nord a Daciei Superioare. Hotarul Daciei romane.

acest drept il vor pastra doar senatorii oraselor decurionii24. Cu exceptia loturilor acordate veteranilor si trupelor stationate. care se bucurau de dreptul de a fi judecati la Roma. El se ingrijea in primul rand de reprimarea tuturor tulburarilor pentru ca provincia sa fie potolita si linistita (pacata atque quieta). Pe langa cele cu caracter sacerdotal. cea mai mare competenta (imperium maius).Hanga si Jacota – Drept privat roman. numit din randurile ordinului ecvestru si aflat in directa subordine a legatului imperial. fiindu-i acordate cele mai insemnate prerogative de ordin politic. Veniturile financiare ale provinciei erau constituite din impozite directe. Bucuresti. avea. autoritatea guvernatorului nu se rasfrangea si asupra cetatenilor romani. 1. apoi al Daciei Apulensis cu sediul la Sarmisegetusa. Tot un impozit direct era si „tributum capitis”sau „capitati”. Bucuresti. care se ridica la 1% din valoarea pamantului detinut. dupa o prealabila cerere (provocatio ad populum). intregul teritoriu provincial era lovit de „cens”. Guvernatorul era investit cu „jus dicendi”. judecatoresc si administrativ. cand toti locuitorii imperiului sunt considerati printr-o fictiune cetateni romani. cladiri sau pe persoane. avea un rol insemnat in organizarea centrala de stat a Daciei provincie romana. dupa imparat. 1964. 22 . guvernatorul judeca personal procesele penale si dispunea executarea sentintelor. In calitatea sa de cap al justitiei provinciale. In cazul infractiunilor pedepsite cu moartea. chiar si a celor cu moartea. Negustorii la randul lor plateau un impozit special numit „aurum negotiatorium”. introdus de imparatul Alexandru Sever. Daca constitutia lui Caracalla din anul 212. Aceasta adunare era compusa din delegatii subimpartirilor aministrative care trimiteau contributii banesti in tezaurul constituit pentru cultul imperial si era prezidata de catre preotul provinciei numit preot al altarului imperial (sacerdot arae Augusti) sau cel ce „poarta coroana celor trei Dacii” (coronatus Daciarum trium). b) Adunarea provinciala (concilium provinciae) sau adunarea provinciala a celor trei Dacii (concilium provincia Daciarum trium). atat de cetatenii cat si de peregrini. c) Administrarea finaciara a provinciei era coordonata de catre procuratorul finaciar al Daciei Superioare.38 si Cicero – Epistolae ad Atticum. platit de orice persoana de la varsta de 25 de ani in sus. Principalele sale atributii aveau un caracter religios constand in organizarea si supravegherea cultului imperial. 24 Ample referiri cu privire la prerogativele si exercitarea acestora in provincii de catre guvernator vezi in V. pag. Impozitele directe numite si „tributa” se plateau pe proprietatea funciara.a) Guvernatorul provinciei. impozite indirecte si alte surse. daca executarea privea un peregrin. adunarea avea si alte prerogative constand in ridicarea de monumente sau statui in cinstea celor care facusera servicii insemnate provinciei sau adresarea de multumiri ori reclamatii fata de activitatea legatilor imperiali. constand in dreptul de a emite edicte provinciale. prin care erau reglementate raporturile dintre cetatenii romani si peregrini.I.

a VII-a Claudia. armata romana a capatat caracterul unei ostiri de profesie. in Dacia au stationat mai multe legiuni dintre care doar doua fara intrerupere: Legiunea a XIII-a Gemina la Apulum si Legiunea a V-a Macedonica. avand insa si abilitarea de a-i pedepsi pe ostasii vinovati de diferite abateri.cit. Comanda unei legiuni era incredintata unui „legatus” de rang senatorial sau „praefectus legionis” numit dintre militarii de profesie. a XI-a Claudia. pag. Dupa unii autori 26. in fapt tot impozite indirecte. Legiunea a IV-a Flavia Felix a participat la razboaiele dacice. care aveau ca principala indatorire mentinerea disciplinei militare si a capacitatii de lupta a legiunii. unde pentru marfuri taxa vamala era de 2% si se percepea in trei statiuni de vama: Dierna (Orsova).20. mutata in anul 167-168 de la Troesmis si Potaissa.. pag. Dacia facea parte din circumscriptia vamala a Illiriei (portorium Illyrici). Impozitele indirecte erau cele mai importante sub aspectul veniturilor substantiale pe care le aduceau statului.2. si mai ales in epoca imperiala.I. 3. I-a Italica. Emil Molcut si Emil Cernea.impozitul de vanzare (centessima rerum venalium) ce reprezenta 1% din costul produselor vandute. In epoca imperiala. Acestia la randul lor erau ajutati de ofiteri (tribuni militum). vol. . ambele cuprinzand sase miii de osteni. Dintre acestea mai importante erau monopolul aurului care apartinea imparatului si era arendat unor procuratori speciali (procuratores Augusti aurarium Daciarum). statul roman s-a bizuit pe o puternica armata cu ajutorul careia a fost asigurata dominatia stapanilor de sclavi in interior. imparatul Traian a lasat in Dacia trei legiuni.92. Tot in categoria acestor venituri intrau si monopolurile. taxele vamale percepandu-se insa nu la hotare. In interiorul Imperiului Roman. 25 26 storia Dreptului Romanesc. In toata existenta sa. Din aceasta categorie faceau parte: . Editura Academiei. a X-a Gemina si a XXII-a Primigenis. iar in afara. Pe toata durata stapanirii romane. Pe langa acestea au mai stationat in Dacia sau au activat temporar si detasamente din alte regiuni. care insemna 5% valoarea sclavului eliberat. Alte surse de venituri erau cele provenite din vami si monopoluri. Pons Augusti (Marga) si Micia (Vetel). reprezentand 5% din valoarea succesiunii .Una dintre ele. ci la trecerea frontierelor circumscriptiilor vamale. pe care o platea el insusi . op.impozitul pe eliberarile de sclavi (vicessima libertatis). soldatii romani fiind tot mai mult cointeresati in razboaie datorita beneficiilor ce le reveneau de pe urma lor25. 1980.impozitul pe mosteniri (vicessima hereditatis). Bucuresti. aflate sub comanda unui legat de rang consular. apoi a fost cantonata in Banat. politica de expansiune. d) Organizarea militara. circulatia marfurilor si a persoanelor nu era libera. 23 . monopolul pasunilor si salinelor date in grija unor particulari numiti „conductores pascui et salinarum” sau monopolul minelor de fier concesionat unor „conductores ferarium”. .

locuitorii lor puteau exercita proprietatea quiritara si nu plateau impozit. care aveau cel putin 25 de ani si un venit personal de cel putin 100.n.si in municipii –quattorvii. in Dacia s-au aflat si trupe auxiliare regulate. intretinerea cladirilor publice. colonii. Coloniile erau localitatile urbane formate dintr-o populatie puternic romanizata. In calitate de casieri comunali. paza orasului si functionarea pietelor. Principalele atributiuni ale decurionilor constau in coordonarea activitatilor administrative si fiscale. treapta cea mai de jos a magistratilor orasenesti. atribuirea de terenuri. precum si trupe auxiliare formate din barbari ce luptau dupa traditiile si cu armele lor nationale (numeri). adjudecarea lucrarilor edilitare. Ierarhia functionareasca din orase continua cu magistratii inferiori.2. formate din calareti (alae) si pedestrasi (cohortes). Pentru acest motiv locuitorii lor se bucurau de toate drepturile civile si politice. ale poporului roman” (effigies parvae simulacraque populi romani). Ei erau alesi din 5 in 5 ani din randul fostilor magistrati.000 de sesterti. unele colonii beneficiau de fictiunea lui „jus italicum”. Organizarea si conducerea oraselor era atat de asemanatoare celorlalte orase din imperiu. municipii si asezari rurale.I e.2.care aveau atributiuni executive si judecatoresti. alegerea magistratilor si sacerdotilor. Edilii erau de asemenea magistrati municipali si se ocupau de intretinerea in buna stare a drumurilor si canalelor. Armatele romane au jucat si un important rol in romanizarea Daciei. existau asezari urbane. organizarea jocurilor publice si a manifestarilor de cult. incat referindu-se la ele Aulu Gelliu afirma ca sunt „efigii si copii in mic. in colonii –duumviri iure dicundo. Locuitorii lor aveau un statut juridic intre cetateni si peregrini. edilii (aediles) si chestorii (quaestori). se aflau chestorii. ori detasamente provizorii avand organizare romana (vexillationes). astfel ca solul lor fiind asimilat celui italic. 3. avand competenta de a administra finantele si 24 . dar mai ales Romei. In plus. Organizarea locala a provinciei Dacia In Dacia.Pe langa trupele de legionari. S-a sustinut pe buna dreptate ca romanii au cucerit provinciile cu aceleasi legiuni de doua ori: cu spada luptatorilor si cu aportul pe care acestia l-au adus ca cetateni din noua patrie. Conducerea municipiilor si coloniilor era asigurata de catre un consiliu orasenesc (ordodecurionum) compus din 30-50 de membrii alesi din randul cetatenilor romani. Cei mai de seama magistrati erau alesi anual din randul decurionilor. se vor estompa tot mai mult diferentele dintre cele doua categorii de localitati. ca de altfel in intregul Imperiu Roman. desi dupa sec. arendarea bailor publice. Municipiile aveau o pozitie inferioara coloniilor proveneau din orasele ce dobandisera drepturi in schimbul indeplinirii anumitor sarcini impuse prin intrarea lor in viata politica imperiala.

Satele organizate potrivit modelului roman se imparteau in doua categorii: pagi.bunurile oraselor.jus suffragii – consfintea dreptul de a alege. In subordinea magistratilor orasenesti se aflau diversi slujbasi. asezari mai mari din afara teritoriilor apartinand coloniilor sau municipiilor. formele solemne si institutiilor sale riguroase.jus honorum – dreptul de a candita la o magistratura. sa ia nastere un nou sistem de drept. Dreptul in Dacia provincie romana 3. scribi. si vici. In masura in care normele acestuia nu au venit in contradictie cu cele romane sau cu interesele aristocratiei romane.jus comerci sau comercium. Datorita caracterului sau exclusivist. cetatean roman dreptul de a incheia o casatorie valabila dupa dreptul roman. lictori. precum si de verterani ori familiile soldatilor. urmata de flamines si augurii. . dreptul civil era inaccesibil pentru latini si peregrini. .jus conubii sau conubium. Ca si asezarile urbane. arhivari sau crainici numiti apparitores. S-a ajuns in acest fel in Dacia la coexistenta a doua sisteme juridice: cel dacic si cel roman. localitati mai mici situate pe teritorii dependente de colonii. care aveau sarcina de a intretine cultul imperial si de a participa la organizarea jocurilor publice. le permitea romanilor sa incheie acte juridice a caror valoare era recunoscuta in dreptul roman. In virtutea dreptului civil. dreptul daco-roman. cetatenii romani se bucurau de toate drepturile civile si politice astfel: . anterior promulgarii edictului lui Caracalla erau impartiti in trei categorii: cetatenii romani. in fiecare oras se constituia ordinul augustalilor (ordo augustalium) din care puteau face parte si libertii. aprozi. In afara de ordinul decurionilor.3. Izvoarele dreptului in Dacia provincie romana au fost urmatoarele: Dreptul civil (jus civile. conferea titularului. dreptul autohton a fost acceptat ca regulator al relatiilor dintre localnici. prin intrepatrunderea lor. pentru ca in timp. cele rurale erau organizate asemanator celor romane. cea mai inalta dintre ele fiind cea de „pontifex”. . Izvoarele dreptului Ocupatia romana a surprins in Dacia formele vechiului sistem de drept autohton constituit din obiceiuri locale. fiecarei ii erau aplicabile anumite norme de drept. 25 . Magistraturile sacerdotale erau desemnate de catre decurioni.1. Locuiorii liberi din Dacia romana.3. 3. latinii si peregrinii. O alta categorie de asezari rurale o formau asa numitele canabae. In functie de statutul ei. jus quiritium) era aplicabil numai in relatiile dintre cetatenii romani. Acestea s-au implicat la inceput concomitent si paralel. organizate in jurul castrelor de catre mestesugarii sau negustorii ce insoteau trupele. in cazul in care nu si-ar fi pastrat forma traditionala a obstii satesti.

Desi nu aveau prerogativele cetatenilor roamani. proprietatea provinciala 26 . peregrinii incheiau acte juridice potrivit normelor locale. Ei insa nu aveau exercitiul altor drepturi personale (jus conubii) si nici a celor de natura politica (jus honorum). ca izvor al dreptului in Dacia provincie romana. 3. Institutiile juridice In Dacia romana. nomen si cognomen. Din prima categorie faceau parte cei ale caror cetati nu au fost desfiintate si in care ei isi puteau exercita drepturile. Ei formau populatia urbana care avnd pozitia juridica a latinilor beneficiau mai putin de ocrotirea normelor de drept roman. astfel incat era cu mult mai accesibil si totodata mai evoluat. peregrinii obisnuiti 2. ei puteau sa intre in raporturi juridice cu acestia. Intre ei. era o diviziune a dreptului roman la care aveau acces si peregrinii in relatiile dintre ei. Latinii se bucurau de aceleasi drepturi patrimoniale ca si romanii. rigid si formalist.3.Pentru exercitiul prerogativei de „legis actio”. Jus gentium. deoarece au capitulat fara conditii. aplicabil atat romanilor cat si peregrinilor: jus gentium. excludea formele solemne si rigide caracteristice dreptului civil. Latinii ocupau o pozitie intermediara intre cetateni si peregrini. Pe buna dreptate s-a afirmat ca dreptul gintilor a fost o replica a dreptului civil.2. titularul putea folosi in justitie anumite forme procedurale caracteristice dreptului civil roman. gratie dezvoltarii comertului si relatiilor economice de schimb din imperiu. Proprietatea s-a infatisat in doua ipostaze si anume: 1. Peregrinii se deosebeau de romani care purtau un praenomen. fiind supusi in ceea ce priveste capacitatea juridica dreptului lor national. doar prin exercitiul lui jus comercii. peregrinii deditici. Belicus Antoni. Exercitiul acestor raporturi era posibil datorita unui sistem de drept comun. prin aceea ca numele lor erau formate numai dintr-un cognomen urmat de numele tatalui la genitiv: Mutus Alexandri. Peregrinii deditici erau cei ale caror cetati au fost dupa cucerire desfiintate politic si administrativ. proprietatea a constituit institutia de baza a dreptului roman. In realitate existau doua categorii de peregrini: 1. precum si in raporturile la care aprticipau impreuna cu romanii ori cu latinii. Ei nu aveau drepturi politice si nu puteau uza de vechiul lor drept decat in limitele fixate de romani. Dreptul gintilor avand un caracter consensualist. Statutul lor era reglementat prin legea de organizare a provinciei (lex provinciae) si prin edictele guvernatorilor. ca de altfel in intregul imperiu. Marea masa a populatiei libere era alcatuita din categoria peregrinilor. Totodata ei nu puteau obtine cetatenia romana si nici nu aveau permisiunea de merge la Roma.

cum a fost cazul Daciei. terenurile astfel stapanite. Dreptul de proprietate publica si privata in Romania. Cetatenii romani locuiau in orase. dobandita si reglementata prin normele vechiului drept autohton. era numita de autorii vremii „proprietate provinciala”. colonii si municipii si se bucurau de toate drepturile civile si politice corespunzatoare statutului lor. dar numai asupra unor terenuri care se bucurau de fictiunea calitatii de sol roman (jus Italicum). ce era o actiune reala caracteristica proprietatii quiritare. 2. peregrinii nu se puteau legal casatorii potrivit dreptului roman. In virtutea prerogativelor conferite titularilor. Terenurile provinciale puteau fi transmise si prin acte intre vii prin efectul traditiunii. ci numai potrivit legii lor nationale. „prescriptio longi temporis”. Termenul de prescriptie era de 10 ani intre cei prezenti si cei 20 intre cei absenti. Proprietatea quiritara era exercitata de cetatenii din Dacia. Regimul juridic al persoanelor era diferit in functie de statutul acestora. Obiectul proprietatii peregrine insa nu putea fi pamantul. care ii ocrotea pe peregrini ca parteneri de comert ai romanilor. 27 Pentru amanunte cu privire la atributele dreptului de proprietate. institutie de drept al gintilor. Peregrinii se conduceau dupa vechile lor obiceiuri.2. ele puteau fii dobandite prin efectul unei forme a uzucapiunii. dar lipsiti de jus coemrcii. puteau fi transmise pe calea succesiunii. Peregrinii din Dacia eveau si ei o proprietate. actiunea in revendicare fiind respinsa fata de posesor. Ei exercitau asupra acestor fonduri doar posesia si uzufructul. Proprietatea provinciala era exercitata in provincii de catre cetatenii liberi asupra pamanturilor. astfel incat putea face obiectul proprietatii quiritare. in masura in care acesta a fost recunoscut de puterea imperiala. In materie imobiliara nici cetatenii romani care locuiau in provincii nu puteau avea o adevarata proprietate romana (dominium ex jure quiritium). O asemenea proprietate dezmembrata de atributul dispozitiunii 27. Proprietatea peregrina a fost o creatie a dreptului gintilor. Proprietatea provinciala putea fi aparata prin actiunea in revendicare. Totodata. 1. Editura Graphix. daca provincia era de rang imperial. 27 . vezi Constantin Statescu si Corneliu Barsan – Dreptul Civil – Teoria generala a drepturilor reale. Bucuresti. fie imparatul. desemnate de toate izvoarele vremii „mores peregrinorum”. dreptul geto-dac. adevaratul proprietar fiind fie statul roman (in cazul privinciilor senatoriale). 1993. Nebucurandu-se de jus conubii. Jus Italicum era un drept special in virtutea caruia pamantul unei colonii romane din provincie era asimilat cu cel din peninsula italica. efectul constand in aceea ca uzucapantul dobandea dreptul real dupa trecerea timpului. 1976 sau Mihai Safta Romano. proprietatea quiritara (dominium ex jure quiritium).

Tripticele. In materia succesiunilor era recunoscuta transmiterea testamentara. Dimpotriva. acestea erau reglementate de legea romana. un contract de societate. au fost descoperite in minele de aur de Rosia Montana (Allburnus Maior) intre anii 1786 si 1855 si au fost initial studiate si interpretate de ilustrul romanist care a fost savantul german Theodor Mommsen. Tripticele din Transilvania In privinta obligatiilor si contractelor. contin patru contracte de vanzare. ele prefigureaza un sistem de drept cu o identitate proprie ale carei norme juridice constituie de fapt asa numitul drept daco-roman. asa incat copiii rezultati urmau soarta juridica a mamei. Spre exemplu. Ei puteau fi insa gratificati pe aceasta cale. prin elementele pe care le contin. In ceea ce priveste succesiunile cetatenilor romani. s-a desprins concluzia ca ele nu au corespuns nici cerintelor dreptului roman si nici a celor ale dreptului gintilor. casatoria nu era recunoscuta. Potrivit legii romane insa. Obiceiul a existat si s-a pastrat pana la actualizare. 28 . trebuie presupus ca si normele dreptului geto-dac instituiau reguli referitoare eventual la testamentele orale. lista cheltuielilor necesare unui banchet si obligatia unei persoane de a plati o datorie. Interesante concluzii au fost deduse din analiza tablitelor care contin contracte de vanzare. astfel incat copiii intrau in puterea parinteasca a sefului familiei (pater familias). femeile nu aveau capacitatea de a incheia acte juridice in nume propriu. Peregrinii neavand capacitatea romana de a intocmi testament. nu-si puteau transmite averile pe aceasta cale. dintre care o importanta deosebita in istoria dreptului o au asa numitele tablite cerate sau tripticele din Transilvania. in numar de 25. daca femeia peregrina nu primea jus conubii. casatoria incheiata era valabila. Pe suprafetele acoperite cu ceara s-au gasit inscrise cu varful unui stilet diverse notari cu litere cursive. una din tablitele cerate face vorbire despre un contract de imprumut in care creditoarea era o femeie peregrina pe nume Anduenna lui Bato. fiind frecvent intalnit testamentul „cu limba de moarte”. Desi nu sunt izvoare in acest sens. problema aplicarii dreptului roman in Dacia a fost ilustrata de mai multe documente. dar si cea naturala. un proces-verbal.Daca un cetatean roman se casatorea cu o peregrina ce primise jus conubii. unul de depozit. Asadar. Cele 14 tablite al caror text a putut fi descifrat. unul de imprumut. Tripticele sunt de fapt trei tablite din lemn de brad legate impreuna si avand fetele impregnate cu ceara. actul a fost incheiat in baza unei cutume locale asimilata si de noul sistem de drept in curs de formare. trei contracte de munca. Dimpotriva. Din cercetarea tablitelor cerate.

Bucuresti. potrivit numelui lor. fenomenul juridic a constituit o latura componenta importanta ce a determinat confuziunea celor doua civilizatii ce au convietuit in spatiul carpatodanubiano-pontic in primele trei secole ale mileniului intai29.29. act de drept civil si contractul consensual de vanzare caracteristic dreptului gintilor.Prin operatiunile inscrise si constatatoare ale vanzarii.. partile faceau parte din categoria peregrinilor. 1980. Totodata operatiunea vanzarii se realiza prin doua acte juridice distincte: mancipatiunea.I. in stiinta dreptului s-a concluzionat ca in procesul de formare a poporului roman. vol. pag. apg. vezi Istoria dreptului romanesc. Daca dreptul roman concepea vanzarea printr-o singura intelegere referitoare la obiect si la pret. Editura Academiei. Din analiza detaliata a tuturor tablitelor28. Utilizarea acestor forme este insa greu de explicat intrucat. Emil Cernea si Emil Molcut. dreptul daco-roman impunea cate o clauza speciala pentru consumarea fiecarui efect in parte. Verificarea celor doua sisteme de drept in cadrul unui proces general de asimilare reciproca pledeaza si in acest plan pentru continuitatea vietii materiale si spirituale a populatiei daco-romane ce a prefigurat formarea poporului si a limbii romane. op.cit.107 si urmatoarele. 29 . 28 29 Pentru amanunte.tripticele dovedesc o vadita intrepatrundere a normelor celor doua sisteme de drept existente in Dacia romana.

ceea ce a facut ca retragerea sa fie efectiva numai in privinta militarilor. In plus.. dovada fiind circulatia monetara romana si dupa abandonarea Daciei. au incetat relatiile economice cu romanitatea sud Dunareana. Primul val al popoarelor migratoare.STATUL SI DREPTUL MEDIEVAL Evul mediu romanesc a cunoscut in devenirea sa istorica urmatoarele subperioade: a) perioada obstei satesti si a normelor sale de conduita. cand au fost distruse in parte fortificatiile romane. Este si motivul pentru care apreciem ca populatia majoritara. 30 . a ramas in spatiul geografic locuit de daci si ocupat mai tarziu de romani. al carui fine il constituie formarea statelor feudale de sine statatoare (1330 Tara Romaneasca si 1364 Moldova). de la numele imparatului roman in timpul careia a inceput.n. contestat de multe ori de pozitii mai degraba politice decat istorice si mai ales stiintifice. Odata cu venirea hunilor in anul 376. XIV si anul 1821. carora le-au cazut prada asezarile statornice ale populatiei locale. deschis de invazia gotilor intre anii 295-297. si este cunoscuta in istoriografie sub numele de retragerea aureliana. Perioada obstei satesti si normele sale de conduita. a constituit inceputul unor expeditii de jaf. demnitarilor si functionarilor romani. desi au existat teze si in acest sens. 4. incluzand perioada statelor feudale romanesti si a dreptului intre sec. – sec. Retragerea a fost un fenomen de lunga durata si nu unul instantaneu. Ne rezumam doar a amintii ca printre argumentele forte ale romanitatii si continuitatii sunt cele legate de contopirea daco-romana.VIII e. aparitia si raspandirea crestinismului. ele fiind demonstrate de istorici. contact realizat atat in plan militar prin participarea ei la realizarea unor fortificatii in sudul Dunarii (Dinogetia. cat si in plan economic.n. cunoscuta si ca o perioada de tranzitie spre epoca medie. Cert este ca populatia autohtona. Este si motivul pentru care cu greu s-ar putea admite. pe durata ocupatiei a suferit un rapid si ireversibil proces de latinizare. in randul careia ii putem include si pe colonistii romani. Arubium. populatia de la nordul Dunarii a pastrat un permanent contact cu lumea romana. Continuitatea si romanitatea de la nordul Dunarii nu face obiectul studiului de fata. Formarea poporului si a limbii romane a fost un proces istoric de lunga durata. in intervalul 274 e. ca vechea provincie romana a fost complet depolulata. astfel incat este imposibil de determinat cand a inceput si cand a luat sfarsit. formarea limbii romane ca si o limba latinofona. incepand cu epoca „tarilor” si a „legii tarii” (sec IX). Capidava). Parasirea Daciei de catre administratia romana a inceput in anul 274. c) feudalismul dezvoltat. b) perioada feudalismului timpuriu.

Sporul natural al populatiei si dezvoltarea economica au facut ca pe langa vechile asezari rurale sa apara si altele noi. Astfel de asezari. Dimpotriva.2. Astfel de asezari au fost organizate chiar de catre romani la hotare in scopuri militare. Dovada. fie in locuri care ofereau adapost in fata invaziilor pradatorilor barbari. Confruntati cu o populatie pastratoare a unei culturi superioare. si vechea denumire dacica „dava’ dispare. 4.1. fie pe locul vechilor orase distruse. a lasat populatia autohtona cu stravechile ei ocupatii si obiceiuri. Retragerea romana din Dacia. astfel incat micile asezari din zonele puternic populate a sfarsit prin a fii u asimilate. ele vor cadea primele prada atacurilor barbare. Odata cu disparitia asezarilor urbane. cercetarile arheologice nu au scos la iveala asezari statornice ale unor popoare migratoare pe teritoriul Romaniei. Vechii organizari de stat nu i s-a suprapus una noua. Daca in obstea gentilica liantul comunitatii l a constituit 30 Gotii – 295 – 297. Aceasta este si motivul pentru care. lipsite de constrangerile economice la care fusesera supuse in perioada ocupatiei romane.VII. Hunii – 376. Este si motivul pentru care se produce o adevarata „ruralizare” a modului de organizare a administratiei realizata in exclusivitate de catre autohtoni. sta faptul ca denumirea este de origine latina. asa cum au fost ele modificate sau ajustate de catre ocupanti. forme de organizare sociala Forma de baza a organizarii oamenilor. iar constrangerea romana de la nivelul statal a incetat.4. obstea a contribuit la socializarea omului. Desi initial fortificate.679 31 . Satul si obstea sateasca. popoarele migratoare care au invadat spatiul geografic locuit la nordul Dunarii 30 si-au construit doar tabere vremelnice si nu asezari semnificative care sa dovedeasca sedentarizarea lor. Ceea ce efectiv a disparut odata cu retragerea romanilor a fost organizarea de stat si administratia din timpul ocupatiei. Vechile orase au avut cel mai mult de suferit si de pe urma invaziilor barbare. Slavii – sec. Organizarea social politica pana in secolul al VII-lea. Bulgarii . care desemna o asezare rurala aparata printr-un sant intarit cu pari (palisade). De asemenea s-a mentinut pana in zilele noastre denumirea dacica de „catun” pentru asezarile rurale mai mici sau izolate. numite si in prezent „sate” au existat in toata aceasta perioada de tranzitie. nesustinute de trupe puternice si disciplinate asa cum fusesera cele romane. gepizii – 454. pentru a opri invaziile barbare. vechile asezari rurale vor continua sa-si duca viata si sa se dezvolte liber.1. avarii – 567. fossatum. Ei s-au asezat in zone periferice. pornind in epocile primitive de la legaturile personale dintre membrii sai.

rudenia de sange dintre membrii sai, caci aceasta era o mare familie, in obstea sateasca numita si teritoriala, acest liant l-a constituit stapanirea in comun a unui anumit teritoriu. In secolul III, caracterul teritorial al obstilor a determinat o schimbare substantiala si la nivelul relatiilor dintre membrii lor, relatii ce aveau la baza stapanirea la inceput in comun a unor teritorii. Legaturile de sange se pastreaza, dar numai la nivelul familiilor, care au constituit numai nucleul nu si liantul comunitatii rurale autohtone. La nivelul obstii functiona democratia electiva, in sensul ca membrii obstei isi alegeau singuri conducatorii. Astfel, „adunarea megiesilor” formata din membrii stapani codevalmasi ai terenurilor aveau competenta generala in rezolvarea celor mai importante probleme ale obstii. Din randul megiesilor erau alesi „oamenii buni si batrani” care aveau atributiuni judiciare, precum si „juzii”, sefii militari insarcinati cu paza, apararea si pastrarea ordinii interne in cadrul obstii. 4.1.2.1. Formele incipiente ale dreptului in cadrul obstei satesti In lipsa statului, ca regulator si aparator al relatiilor sociale, nu putem vorbi despre reguli de drept in cadrul obstilor satesti din perioada secolelor III – VIII. Regulile de conduita neinbracand un caracter juridic tocmai in lipsa sanctiunii statului, ele s-au pastrat prin traditia stravechilor obiceiuri din cadrul obstilor, legate de indeletnicirile sedentare ale membrilor lor, agricultura, cresterea animalelor, vanatoarea si pescuitul. In mod necesar, cele mai multe reguli nescrise in aceasta privinta au avut ca obiect relatiile de munca referitoare la proprietate si organizarea muncii. Derivand din aceste raporturi, ulterior au luat nastere si alte reguli de conduita privitoare la statutul persoanelor, obligatiile civile, raspunderea penala sau procedura de judecata. A. Reguli referitoare la proprietate Relatii referitoare la un veritabil drept de proprietate nu au existat in cadrul obstii satesti, pentru simplu motiv ca un asemenea drept nu exista, lipsindu-i atributul protectiei de stat. Membrii obstii aveau asupra pamanturilor un drept de stapanire ce includea toate atributele clasice romane ale proprietatii, respectiv posesia (fructus), folosinta (usus) si in cazuri foarte limitate la inceput, dispozitia (abusus). Constrangeri si metode pentru pastrarea stapanirii existau desigur, dar ele nici nu garantau si nici nu ofereau vreo protectie celor ce eventual ar fi putut-o reclama. Membrii obstilor exercitau o stapanire devalmasa asupra bunurilor mai importante ale obstii.Devalamasia este caracteristica relatiilor incipiente ale societatii, caracterizata prin faptul ca toti membrii obstii aveau dreptul de a se bucura de atributele stapanirii lor, neavand insa nici unul o cota din stapanirea comuna sau determinata in concret intinderea dreptului sau. Membrii obstii stapaneau asadar in comun „mosia devalamasa” fara a avea strict delimitat dreptul fiecaruia in parte.
32

O astfel de stapanire avea ca obiect pamanturile, turmele, fondul de rezerva pentru anii secetosi, padurile, apele, subsolul si bogatiile sale. Prin exacerbarea caracterului exclusiv al acestui drept, nimeni nu putea instraina un bun apartinand proprietatii devalmase a obstii. Aceasta a fost cea mai veche regula cutumiara, care a permis pastrarea de catre obstile satesti vreme de secole a drepturilor lor asupra pamanturilor si padurilor din hotarele lor. Pe langa stapanirea devalmasa, la care ne-am referit mai sus, membrii obstilor aveau un drept de proprietate personala limitat asupra unor bunuri si in circumstante foarte clare. Astfel, ei aveau dreptul sa pastreze proprietatea exclusiva asupra casei si curtii imprejmuite cu gard, asupra loturilor de teren in masura in care ele aduceau un vadit spor de valoare si care erau si ele imprejmuite cu garduri. Ei puteau dobandi, un drept de proprietate originar asupra unor loturi provenite din defrisarea personala a unor terenuri impadurite, ori prin destelenirea pajistilor. B. Reguli referitoare la munca Ca si formele de stapanire a bunurilor din mosia devalmasa, regulile referitoare la exploatarea acestora vizau munca in comun, care se bucura de cea mai mare insemnatate, si munca individuala, prin care putea fi sporita eventual proprietatea personala. Munca in comun era prestata de toti membrii obstii, in folosul comun. De cea mai mare importanta a fost cultivarea pamantului, ocupatie ce a inregistrat insemnate progrese odata cu inventarea brazdarului de fier, a coasei si a secerii. Era fiersc ca un astfel de domeniu sa fie reprezentat si in planul regulilor de conduita, care se refereau in primul rand la repartitia campurilor de cultura, stabilirea felului culturilor, timpii de desfasurare a muncii (arat, semanat) sau distribuirea produselor. Un loc la fel de important l-a jucat in economia obstii cresterea vitelor31, care a consacrat reguli referitoare la pornirea si intoarcerea turmelor32 pentru pastoritul comun, impartirea produselor turmelor comune sau stabilirea locurilor de pasunat. Reguli au existat si in privinta mineritului dar si in cea a vanatorii in comun, respectiv pornirea cetelor de vanatori si haitasi sau impartirea vanatului. Munca individuala era cea prestata la inceput de persoanele cu o pricepere sau dexteritate deosebita, care nu solicita efort deosebit asa incat sa nu fie nevoie de efortul comun al mai multor oameni. Aceasta presupunea in primul rand specializare si pastrarea secretelor mestesugului, care se transmitea din tata in fiu.
31

Caraterul stravechi si traditional al acestei ocupatii si in terminologia de origine straveche intrebuintata de cei ce se ocupa cu astfel de indeletniciri.Astfel este cunoscuta originea dacica a unor denumiri ca stana, staul, manz, branza, zer, urda etc.Asa cum este si originea latina a altora precum cal, bou, vaca, junica, vitel, oaie, cas etc. 32 Unele obiceiuri se pastreaza inca in actualitate, daca ne referim la intoarcerea turmelor de la pasunat la sarbatoarea Sf.Dumitru, sau la taierea porcilor de Sf.Ignat in ajunul Craciunului.

33

Si in zilele noastre mai circula zicala ca „meseria nu se invata, ea se fura”, ceea ce demonstreaza pastrarea traditiei transmiterii ei in cadrul aceleiasi de blanari, cojocari, fierari, lautari etc. Producand individual, rezultatul muncii lor le revenea tot individual, astfel incat, datorita relatiilor de schimb, mestesugarii vor face parte din prima categorie sociala de stratificare in noul ev. C. Reguli referitoare la statutul persoanelor Doua reguli generale au guvernat statutul persoanelor in acesta epoca, respectiv egalitatea intre membrii obstiilor si egalitatea in relatiile de familie. Temeiul egalitatii membrilor obstii, rezulta din principiul funfamental al obstii si anume egalitatea tuturor bazata pe stapanirea devalmasa a pamantului si participarea tuturor la efortul social pentru dobandirea bunurilor. In lipsa statului ca expresie a puterii specializate, in cadrul obstii functiile pe care le-a avut statul sclavagist (de putere legislativa, administrativa, de aparare si de justitie) sunt preluate de persoane cu calitati deosebite (inteligenta, putere, vitejie), asa numitii „oameni buni si batrani”. Egalitatea dintre membrii obstilor s-a manifestat in toate categoriile de relatii interumane, desi si in cele provitoare la viata de familie, succesiune sau obligatii. Intr-o societate egalitara, egalitatea a plecat de la nucleul social de baza care a fost familia. Aceasta egalitate, ca de altfel si cea referitoare la relatiile dintre membrii obstii, nu trebuie privita la modul idilic, ca si intr-o societate perfecta in care odata disparute forta si prerogativele statului, fiecaruia i se cuvine tot ce are nevoie, de la fiecare se pretinde numai ce poate da.Egalitatea se refera doar la calitatea de subiect, nu si la capacitatea de exercitiu, in ultima analiza la autoritatea in fata obstei si a familiei. Egalitatea intre batranii neputinciosi si copii pe de o parte, si vanatori sau comandantii de ostiri pe de alta parte nu a existat in nici o societate precapitalista, dupa cum nici egalitatea intre parinti si copii sau intre barbat si femeie. Prima fiinta exploatata a fost femeia, considerata si in evul mediu ca un animal de munca, datoare chiar si potrivit perceptelor religioase crestine actuale sa-i acorde cinstire, ascultare si supunere barbatului ei. Casatoria era incheiata prin liberul consimtamant al viitorilor soti, dar si cu incuviintarea parintilor. Sub influenta bisericii ortodoxe, ea s-a incheiat ca una dintre cele mai importante taine bisericesti dupa un ritual crestin, scutita de rigorismul si formalismul dreptului civil roman. In mod simetric si divortul era admis la cererea oricaruia dintre soti. In materie succesorala, era recunoscuta capacitatea succesorala a descendentilor dar si a sotului supravietuitor.

34

inca mai era cunoscut juramantul cu brazda si conjuratorii care depuneau marturii pentru stabilirea faptelor si uneori dadeau hotarari. Procedura de judecata se defasura in fata aceleiasi instante. Competentele jurisdictionale le avea judele precum si „oamenii buni si batrani”. In diferendele referitoare la hotare. Cat despre responsabilitate. intemeiata pe solidaritatea membrilor obstii pentru prejudiciile cauzate unei obstii vecine. si nici ramanerea nepedepsita a unei fapte pagubitoare sau daunatoare moralei crestine. indiferent daca era o pricina penala sau una civila. Probele privind practica judiciara au fost semnalate abia in perioada secolelor IV-IX. Asa se explica descoperirea unor morminte din a caror inventare au fost prelevate podoabe si cruciulite bizantine. numit si troc. 35 . In lipsa unei monede. In obstea sateasca functiona raspunderea colectiva. avem in vedere contractele. care au ca efect crearea de obligatii pentru partile contractante. actele si faptele oamenilor.D. Responsabilitatea si procedura de judecata Inca din antichitatea romana. se practica schimbul in natura. aceasta a fost influentata de normele bisericii crestine. erau considerate ca si izvoare ale raspunderii. care nu admitea nici prejudicierea altuia. Cercetarile arheologice au scos la iveala monede si cantare. si faptele ilicite cauzatoare de prejudicii. In privinta contractelor deosebit de uzitat era contractul de schimb si cel de vanzare. precum si solidaritatea rudelor autorului unei fapte ilicite. In materia raspunderii civile. exemplare de balanate folosite fara indoiala ca si instrumente ale realizarii unor astfel de conventii. a caror hotarari puteau merge chiar si pana la alungarea din obste.

IX-XIV. care a impus un nou mod de productie. vanatoarea. cunoscuta sub numele de perioada Legii tarii. in cete „de neam” (cranguri). albinaritul sau mestesugurile. dar si prin folosirea unor tehnologii noi. epoca de afirmare din punct de vedere etnic a poporului roman.1. incep sa fie atestate arheologic asezari sedentare cu structura urbana. Siguranta drumurilor. afirmarea poporului roman din punct de vedere etnic dar si o importanta perioada in istoria dreptului. cu toate consecintele ce decurg din acestea: aparitia primelor inegalitati de avere. dar si de dezvoltarea centrelor comerciale ce incep sa apara la raspantiile unor drumuri ce traversau tinuturile noastre. Perioada cunoscuta in istoriografie sub denumirea de „ Feudalismul timpuriu”. Este perioada in care. Continua sa se dezvolte si celelalte indeletniciri traditionale: pescuitul. se grupeaza pe baza rudeniei dintre ele. Se poate vorbi in aceasta epoca de primele relatii de productie feudale. avansate in raport cu epoca respectiva. Dovada acestei stari este data de circulatia monedelor. respectiv agricultuta si cresterea vitelor. Un important factor de progres l a constituit in egala masura sporul demografic al populatiei autohtone. bazate pe diferentierea fortei de munca al unor familii mai numeroase sau sporirea rolului conducator al anumitor persoane din cadrul obstilor care au beneficiat de venituri si avantaje suplimentare. Urmare acestor progrese se dezvolta schimburile comerciale. Dezvoltarea fortelor de productie este favorizata in primul rand de continuarea in mod statornic a vechilor si traditionalelor ocupatii ale populatiei sedentare. In 36 . El s-a datorat in primul rand sporului economic care a permis micilor familii sa-si produca cele necesare traiului lor. LEGEA TARII 5. care continua sa fie nucleele de baza al asezarilor rurale. in cadrul obstilor teritoriale libere. asa cum au fost cetatile de la Dunare. Aparitia si dezvoltarea orasului medieval este legata pe de o parte de dezvoltarea economica. al caror serios salt a fost favorizat atat de marirea suprafetelor agricole prin procedeele devenite clasice (destelenirea pajistilor si defrisarea padurilor). se remarca prin dezvoltarea impetuoasa a fortelor de productie si a schimburilor comerciale. Este in fine. Familiile. aparitia in statele din vestul si din centrul Europei a noii paturi sociale a comerciantilor au inclus teritoriul tarii noastre pe rutele marilor drumuri comerciale care o traversau spre si din spre Marea Neagra. caci surplusul de produse ajunge nu numai sa satisfaca nevoile proprii dar este folosit in relatiile comerciale. sec.DREPTUL IN FEUDALISMUL TIMPURIU. iar pe de alta parte de impetuoasa dezvoltare a relatiilor de schimb favorizate de drumurile comerciale ce traversau spatiul carpato-danubiano-pontic. Privire generala asupra societatii romanesti in perioada secolelor IX-XIV.

atat pentru ca ei traiau in „Romania dunareana”. dar si pentru a-i deosebi de barbari. 5. Romanati. luat prizonier de vlahii de la granita Haliciului. raspandite pe intregul teritoriu al Romaniei de astazi. La rasarit de Carpati. Mai aflam totodata despre romanii din sudul Carpatilor si cei de la Dunare. „Dux blacorum”. noile formatiuni prestatale poarta nume diferite. relatari interesante gasim in Diploma Ioanitilor anul 1247. Denumirea de „vlah” a fost data mai intai locuitorilor imperiului roman de origine celta (volcae). In relatiile cu alte popoare vecine. colonii veniti din peninsula italica si vlahi. izvoarele ii numeau pe locuitorii teritoriului tarii noastre atat romani. incepand din secolul IX apar primele formatiuni politice proprii. aliati ai bulgarilor in timpul lui Petru si Asan. cat si vlahi. Tara Vlahilor de la sud de Carpati. cnezatul. Scrierile vremii ii numeau „vlahii din Transilvania” asa cum apar ei in „Cronica notarului Anonimus” (sec X). Spre deosebire de obstile satesti. sunt mentionate „Tara Crisanei” a voievodului Menumorut. precum si despre voievodatele lui Litovoi sau Seneslau in regiunea Jiu-Olt-Arges. iar „Niebelungenlied”(Cantecul Nibelungilor) vorbeste la 1200 despre Vlachenlant. Denumirea a fost intrebuintata si de catre bizantini care i-au numit „valachi” si „valochi”. Aceasta denumire a fost preluata de la celti de germani. cu „Codrul Vlasiei” (al romanilor). Adoptarea unanima a denumirii de vlahi. de la care l-au imprumutat si slavii. Desigur ea a fost intrebuintata si de unguri la asezarea lor in Campia Panonica. organizare politica romaneasca Odata cu afirmarea etnica a romanilor. asa cum au fost: tara. Paradunavon sau Paristrion in regiunea dintre Dunare si Marea Neagra cu centrul la Durostalon sub conducerea lui Tatos.perioada secolelor IX-XIV. campul sau campulung. 37 . Astfel. avem mentiuni in secolul XIII despre „Tara Bolohovenicilor” si a „Brodnicilor” ori a „Berladnicilor”. Izvoarele vorbesc despre Andronic Comnenul. „Cronica lui Nestor” (sec XI) sau Gesta Hungarorum” din secolul al XIII-lea. desemneaza desavarsirea etnogenezei. „blach” sau „olahok” fiind numele dat de ei romanilor. precum si despre Campulung sau Campul lui Dragos La sudul Carpatilor aflam despre Vlachenlant. Cele mai dese mentiuni se refera insa la denumirea de „tara” formatiune intalnita peste tot dupa cum urmeaza: In arcul carpatic. ori despre cnezatele lui Ioan si Farcas. despre „Vlasca”. voievodatul. bizantinii ii numeau „romani” pe autohtonii care au pastrat numele Romei. „Tara Voievodului Glad” ducele Banatului si „Tara Transilavania” condusa de voievodul Gelu.2. „Tara”. ei erau mentionati de izvoarele vremii ca fiind vlahi. pomenita in „Cantecul Nibelungilor”. fiind recunoscuta identitatea dintre romani.

intrat insa in limba romana in sensul lui politic. corespondent latinescului „pavimentum”.1. Jupa este denumirea care o purta o formatiune politica aflata sub autoritatea unui „jupan”. Sensul politic al notiunii pentru alte tari latinofone. Mentiunea din anul 943 descoperita la Mircea Voda – Constanta se refera la un astfel de conducator. S-a apreciat ca etimologic provine din cuvantul trac „diurpaneuus”.Desi diverse. Fireste unirea lor in confederatii sau uniuni de obsti a impus 38 . „King”. voievodul Litovoi) Interesante si importante concluzii au tras ilustrii profesori E.(cnez Ioan.sau in engleza „king” cu derivatul sau „kingdom” adica regat. sau la peiorativul „de la tara” cu sens de provincial.2. In limba romana. de organizare statala iar nu acel material de pamant. dar asa cum vom vedea in dezvoltarile ulterioare. condusa de un voievod.Campulung Moldova sau pe Campulung pe Tisa (Maramures). dar el este folosit pentru a face referire la o obste. jupan Dimitrie. Unirea mai multor obsti satesti sub autoritatea unui cnez a fost un proces de lunga durata. daca ne referim de exemplu la boierii de tara. care. asa cum au fost si sunt Campulung Muscel. devenit in frantuzeste „pays” sau in italiana „paese”. Hateg. Campulung este denumirea folosita in referire la o tara. el va capata sensuri noi. . stapan. cum sunt Barsa. provine din latinescul „pagus-i”. Cuvantul este de origine vizigota. Cnezatul este o alta forma de organizare politica romaneasca aflata sub autoritatea unui conducator numit cnez. asa cum a evoluat el si in limba germana „Kunig”. De la obstea sateasca la tara. desemneaza o formatiune politica din feudalismul timpuriu. Cuvantul „tara” este de origine latina.Molcut. cuprinzand mai multe obstii satesti cu sateni liberi. dupa cum urmeaza: . Cuvantul este de origine slava (vojevoda).teritoriul. asa cum este exemplul Campul lui Dragos in Moldova sau Campul Perilor (pe Valea Moldovei). referitoare la caracterul unitar al denumirilor. Campul este tot o denumire a unei formatiuni politice. rudimentar sau neindemanatic.conducatorul politic este un cnez sau un voievod. asa cum au fost Vlasca ori Romanati. 5. . Voievodatul. provenit din substantivul comun „terra-ae”.Cernea si E.caracterul etnic al locuitorilor. conducator. Vrancea. in functie de etimologia lor. insemnand rege. cuvantul a preluat sens adjectival. la inceput a pastrat intacta structura interna a obstilor. denumirile formatiunilor au un caracter unitar dat de elementele lor componente. este individualizat prin denumiri geografice romanesti.

superioara cnezului. voievodul ajunge conducatorul.174 39 . in care el si-a pastrat doar prerogativele militare fiind totodata subordonat cnezului in ierarhia medievala. prin „legea tarii” intelegandu-se ansamblul perceptelor juridice nescrise dar respectate din convingerea individuala in consens cu aceea a colectivitatii. indiferent cum sau numit ei: cnezi. apararea sau justitia. Comunitatea de valori sociale aparate prin aceleasi norme de conduita atat in cadrul obstilor satesti si mai tarziu in cadrul confederatiilor de obsti. Legea tarii Uniunile si confederatiile de obsti au fost posibile ca entitati politice si sociale datorita comunitatii de teritorii. cuvantul lege definea legea scrisa si impusa prin forta de constrangere a statului. 33 C. la care s-au adaugat toponimele de rigoare. Bucuresti. Cand se refereau la obicei sau la traditie. Aprecierile referitoare la intelesul notiunii de lege. figura voievodului roman este una centrala.individualizarea lor prin denumiri specifice. muncii si impartirii rezultatelor acesteia. si este de necontestat ca factorii economici si strategici dictati de o mai buna si eficienta aparare a mosiei au fost hotaratori in acest sens. aflat la indemana conducatorilor politici. avem deja imaginea clara a exercitiului puterii politice specializate.3. oastea. Uniunile de obsti au descoperit in randul membrilor lor. Adaugand la autoritatea lor si forta armata. S-a sustinut ca conceptul de „lege”. In acest fel apare contradictia dintre caracterul egalitar al obstilor si cel al tarilor. Ed. etice si sociale. pag. a fost aparitia aparatului politic. se vorbea aceeasi limba si erau pastrate cu strictete aceleasi obiceiuri. desi are etimologia in latinescul „lex-legis”. orice comunitate umana pune in lumina spiritul de aparare a acelorasi valori morale. romanii foloseau „mos-mores”. a caror rostire incarcata de sensuri filozofice este greu de crezut ca a fost perceputa de acestia la inceputurile afirmarii lor ca popor. in evolutia sa. pornesc de la conotatii putin probabile. in care deja exercitarea unor prerogative de autoritate ii deosebea pe cnezi de restul populatiei. preluata in mod diferit de romani desi sunt interesante si ademenitoare33. 1970. Rostirea filozofica romaneasca. judecatorul si comandatul de osti ai unei uniuni de cnezate. Romanii numeau „lege” obiceiul pamantului. La fel de evident este insa ca. Inca din vechimea geto-daca a poporului roman.Noica. traductibil in romanescul morav. In plus. de genul celor mentionate mai sus. 5. a facut ca noile concepte de lege si dreptate sa aiba aceeasi valoare si inteles. Spre deosebire de tarile slave. nu provine din intelesul pe care l-au dat romanii acestui cuvant. varfurile sociale chemate sa conduca destinele tarii.Stiintifica si enciclopedica. juzi sau jupani. la care se face referire de exemplu „Diploma cavalerilor Ioaniti” (1247). Ceea ce insa a facut calea de la obsti la tari ireversibila. Pentru romani.

premisa pentru trecerea spre dreptul feudal. in acord cu principiile echitatii. judecator. ca norma de conduita respectata fie prin convingere.Bejan. Reaparitia lor in tarile romane. s-a pastrat si conceptul dreptatii. Consideram asadar ca romanii nu au receptionat conceptele de lege si dreptate in perioada feudalismului timpuriu ci le-au pastrat permanenta din vechimea geto-daca. Institutii politice si juridice romanesti. judet. 40 . 1998. dovedesc continuitatea institutionala care. influentele barbare. dominis. defineau credinta crestina ortodoxa.pastreza totusi aceleasi caracteristici ale unui sistem de drept consuetudinar propriu epocii de dinaintea formarii feudale de sine statatoare. domn si domnie.44. Procesul de cristalizare institutionala. La randul lor. poate fi explicata doar prin pastrarea lor continua. strans ingemanate. in sensul larg. care. si in special cele slave nu au facut decat sa confere unele trasaturi specifice sistemului normativ autohton care.Popa si A. grefat pe elementele autohtone geto-dacice si pe cele romane cuceritoare la care s-au adaugat unele influente migratoare a dus la nasterea unui sistem normativ adaptat la nevoile societatii romanesti in formare. de formare si apoi de organizare statala feudala. de-a lungul veacurilor. aparute odata cu nomocanoanele bizantine. Spre deosebire de „Legea tarii” notiunea de lege se apropie de aceea din zilele noastre abia cu incepere din secolul XVII. a caror pastrare a condus la gasirea in limba poporului roman a unor cuvinte precum drept si dreptate. fie datorita impunerii ei de catre statul feudal prin organele puterii. Acestea. legea nescrisa. Romanii defineau dreptatea ca fiind „ars boni et aegui” traductibil prin arta binelui si a dreptatii. instituiau norme crestine definite ca „Legile lui Dumnezeu”. cand odata cu aparitia primelor pravile de legi. Persistenta unor elemente juridice dacice si mai ales romane.Este cert ca romanii au dat valoarea si sensul cuvenit legii. in raport cu nevoile mereu schimbatoare ale societatii. le-a transformat dupa spiritul si dupa necesitatile sale34. cu cea mai mare parte a trasaturilor si a acceptiunilor cele mai raspandite si importante pe care le avusesera si in timpul ocupatiei romane. adica obiceiul incepe sa se deosebeasca de legea scrisa. 34 Pentru dezvoltari vezi V. jude. Concomitent cu ideea de lege. „Legea tarii” desi este o creatie a poporului roman. Conservarea poporului roman a acestei institutii deriva din tezaurul de institutii si cutume daco-romane. prin asimilare si adaptare. a avut permanent alte finalitati. inlauntrul comunitatilor respective. All Beck. Bucuresti. in care prin bine intelegeau binele social si valorile sale fundamentale unanim recunoaste. Un sens aparte il are cuvantul „lege” in scrierile religioase. Ed. Legea tarii constituie sistemul de drept propriu poporului roman in perioada sa. pag.

sistemul de drept romanesc din afara spatiului carpato-danubian a fost cunoscut sub numele de de „Jus Valachicum”. aplicau in relatiile dintre ei aceleasi reguli compatibile celor instituite de Legea tarii. ca si limba vorbita de romani sau originea lor etnica. Proprietatea. Caracterul original al Legii tarii se evidentiaza prin faptul ca ea a fost o constructie specifica poporului roman. tarile se conduceau dupa norme la randul lor asemanatoare sau identice. Romanii care locuiau in enclavele din afara teritoriului tarii noastre (in sudul Dunarii. Originale si autohtone sunt si institutiile consuetudinare romanesti. adica intelepti. statutul persoanelor. Chiar daca unele denumiri denota 41 . unanim recunoscute de romani. Caracterul unitar. se vor reflecta si in Legea tarii. Ea s-a aplicat bunurilor si persoanelor care au locuit acest areal (teritoriu).3. care nu poate fi mai bine apreciat decat ca persoanele ce prin comportamentul lor erau cunoscuti ca fiind buni (bonus) si batrani. rezulta din recunoasterea consensuala de catre obstile satesti si confederatiile de obsti a acelorasi valori sociale generale. a avut un caracter unitar. Specificitatea rezultata din caracterul teritorial al Legii tarii s-a afirmat in reglementarea de timpuriu a unor norme privitoare la proprietatea imobiliara dar mai ales la hotare si hotarnicii si la rezolvarea conflictelor rezultate din incalcarea sau stricarea lor. Romanii au pastrat institutia „oamenilor buni si batrani” tocmai ca efect al conceptului de bine si dreptate. nascuta din modul de viata al stramosilor si organizarea romanilor. Modul de tratare a strainilor „om din alt stat” ca si „ospitalitatea” ca institutii larg raspandite in randul obstilor. continand normele referitoare la cnezat si voievodat sunt originare. care distinge intre populatia autohtona si straini. Caraterele Legii tarii Legea tarii ca sistem de drept consuetudinar romanesc. si deoarece aveau un caracter strict personal. in Moravia sau in Slovacia). O astfel de caracterizare o vor da mai tarziu si domnitorii referindu-se la actele lor de judecata.1. In al doilea rand. 5.Inca din vechime. Caracterul teritorial imobiliar rezulta din imprejurarea ca legea tarii se adreseaza populatiei ce s-a organizat politiceste in spatiul geopolitic carpato-danubian. formula „dupa lege si dreptate” a fost uzitata pentru ilustrarea unei judecati drepte si chibzuite. Acest caracter rezulta in primul rand din imprejurarea ca fiind organizate asemanator sau chiar identic. teritorial si original. traditiile juridice ale romanilor avand in ultima analiza acelasi unic filon romanitatea. cu judecati echitabile. mestenirea vechiului fond daco-raman a fost pastrata in mod unitar. romanesti (cu continut si evolutie total diferite fata de cele slave). dreptul cnezial. Aceste reguli se aplicau insa numai in relatiile dintre ei.

nu au fost decat uniuni de obsti aflate pe cale de transformare in formatiunile de tip feudal incipient. slavul voievod pe latinescul judex. Noua institutie a cnezatului difera fundamental de cea care atribuia puteri limitate cnezului satesc prin aceea ca: .noul cnez este ales prin alegeri succesive si repetate dintre cnezii obstilor. in curs de consacrare prin aparitia unor cutume noi au fost cea a cnezatului si cea a voievodatului. mosi veteranus. noul cnez isi va transmite cu timpul ereditar functia. A. 5. prestatal. ele au alcatuit ceea ce numim „dreptul cnezial”. datorita amplorii normelor ce le-au impus in viata societatii feudalismului timpuriu.daca cnezul satesc era ales din randul membrilor obstii. Cnezatul a suferit transformari esentiale fata de ceea ce a fost la inceputurile sale. institutiile au fost adaptate si s-au nascut din necesitatile societatii medievale romanesti. .influente straine. Noile institutii ale perioadei.2. Este si motivul pentru care. adaptate noilor realitati sociale si politice. respectiv cnezatul si voievodatul. In acest caz. dar si de conservarea acelor institutii din vechime care si-au demonstrat utilitatea si importanta pe de alta parte. Daca la inceput cnezul si judele erau alesi de obstea sateasca din randul membrilor sai.Iorga a numit „dreptul popular” romanesc. in cadrul unor formatiuni. 42 . Observarea institutiilor si normelor juridice din Legea tarii ne prilejduiesc observatiile ce urmeaza. Normele care au consacrat aceste institutii sunt consuetudinare (cutumiare) caracteristice feudalismului timpuriu. batran) tot asa slavonul bastina a dublat pe termenul de mosie slavul delnita pe tracul tarina. In perioada anterioara unii termeni latinesti au dublat pe cei de origine traco-daca (davofosstum. Normele juridice din Legea tarii Evolutia obstilor satesti si inlaturarea lor. la formarea de institutii juridice noi. Noile institutii ale dreptului cnezial Toate formatiunile atestate de izvoarele vremii mentionate mai sus. a condus pe de o parte. cnezii si membrii de rand ai comunitatii. ele alcatuind ceea ce N. dar si o reflectare in plan juridic a diferentierii social-economice dintre conducatorii acestor comunitati. Dreptul cnezial a instituit in primul rand reguli noi referitoare la cele doua noi institutii ale puterii. influenta s-a limitat mai ales la terminologie.3. El este un sistem de drept caracteristic comunitatilor obstilor satesti in cursa de transformare spre organizarea feudala. prin unirea mai multor obsti s-a ajuns la alegerea unui alt conducator al noii uniuni ce poarta numele de cnezat. asa cum sunt cele referitoare la cnezat si la voievodat.

cnezul s-a supus autoritatii voievodatului. B. devenind astfel un organ politic subordonat autoritatii voievodale. iau locul celor vechi. a statutului persoanelor. 1. Dreptul de proprietate Obstea pastreaza in continuare un drept de proprietate superior. Cu toate acestea. potrivit carora membrilor obstii le era interzis sa vanda teren din interiorul obstii. Cnezatele si voievodatele au avut un rol deosebit de important in procesul formarii statelor feudale romanesti. Braila. in constituirea celor doua clase fundamentale ale societatii feudale. in aservirea treptata a obstilor taranesti. voievodul era ales din randul cnezilor de catre adunarea acestora. chiar si asupra celor amenajate prin munca proprie. voievodatele. Norma fundamentala a fost aceea potrivit careia. Voievodatul este noua institutie politica.18/1991 a Fondului Funciar.45. Ca si cnezii. norme mai permisive. voievozii au sfarsit prin a-si transmite ereditar functia avuta in varful ierarhiei voievodale. Ed.in cadrul noilor formatiuni politice. el evoluand pana in zilele noastre sub numele de drept de preemtiune sau de preferinta 35. 1998. in marea lor majoritate inca libere. a suprafetelor de teren prin defrisare si destelenire. Evolutia vechilor norme consuetudinare surprinde transformarile survenite in materia dreptului de proprietate.Apostu. vezi I. taranimea dependenta si nobilimea feudala.. a confederalizarii acestora spre noile formatiuni cu caracter politic. cnezatul si voievodatul. Centralizarea treptata a puterii politice a constituit un mod de organizare specific intregii Europe in drumul spre organizarea statala feudala. Dezvoltarea economiei feudale a avut ca premise cresterea productivitatii dar mai ales marirea prin munca proprie a familiilor. in virtutea caruia anumite categorii de persoane aveau intaietate la cumpararea unui bun s-a numit drept de protimis sau protimisis. Evolutia vechilor norme consuetudinare Relatiile de productie feudala in economie au luat nastere pe baza destramarii obstilor satesti. o forma de organizare prestatala superioara ierarhic cnezatului. 43 . Acest drept de preferinta. contractelor si procedurii de judecata. pag. Vanzarea putea fi convenita cu conditia ca rudele si ceilalti membrii ai obstii sa aiba prioritate la cumparare. In temeiul lui rudele 35 Cu privire la dreptul de preemtiune instituit de Legea nr. Introducere in teoria dreptului de proprietate si a drepturilor reale principale. caracterizat din rezervarea dreptului stravechi de preferinta asupra tuturor terenurilor din hotarul sau.Evrika. Continutul principal al perioadei feudalismului timpuriu consta in aparitia stapanirii feudale asupra pamantului.

in functie de statutul fiecareia dintre ele. iar aservirea nu a fost uniforma. 44 . Cu privire la toate aceste categorii sociale. in marea lor majoritate mestesugari si negustori. Proprietatea asupra terenurilor si stratificarea sociala au condus la aparitia aristocratiei feudale incipiente . legea nu le conferea drepturi si libertati. 2. formata din targoveti sau oraseni. Se dezvolta numeric populatia targurilor si oraselor. ci a imbracat o multitudine si variata categorie de forme. Este motivul pentru care se evidentiaza o puternica circulatie monetara si totodata acumulari importante de bani. sistematizate in ceea ce s-a numit sistemul statutar. Un loc important in Legea tarii il ocupa statutul juridic al persoanelor instituit in raport cu stratificarea sociala aparuta in epoca feudalismului timpuriu. caracterizata mai ales sub forma rentei feudale. dar incepe sa apara si se va mari numeric in decursul veacurilor. Taranimea libera inca mai constitua marea masa a populatiei. cnezi si voievozi. jupani. de catre Voievodul Litovoi. de imprumut etc. Aceasta transformare nu s-a facut dintr-o data ci treptat. investita cu exercitiul puterii in tari constituie inceputul unei aristocratii feudale. si a constituit principalul mijloc juridic de rezistenta al obstilor libere impotriva aservirii lor de catre nobilimea feudala. in ideea de a evita trecerea terenurilor in stapanirea unor persoane straine de obste. Ei administrau justitia. Asa se explica rascumpararea cu o insemnata suma de bani a fiului sau. cnezi. beneficiau de terenuri si venituri suplimentare. Norma a fost instituita in scopul proteguirii proprietatii obstii. caracteristic starilor feudale. Patura superioara a populatiei formata din voievozi. Statutul persoanelor Relatiile feudale in economie au luat nastere ca urmare aparitiei inegalitatilor sociale si transformarii taranilor liberi in tarani dependenti prin uzurparea pamantului obstilor. apar noi norme de drept diferite. juzi etc. de schimb. Barbat. Robii. apar in secolul al XI-lea provenind din tarani si tigani. Primul efect al inegalitatii sociale in privinta lor l-a constituit dreptul de a fi judecati la randul lor dupa o procedura aparte. de vanzare-cumparare. Norme privind contractele Sporul productiei si surplusul au constitut climatul propice dezvoltarii relatiilor de schimb in genere. jupani. taranimea aservita. exercitau sefia militara. care au impus institutia contractului in variantele lui specii.si ceilalti membri ai obstii aveau un drept de preemtiune la cumpararea sau rascumpararea unor terenuri ce se vindeau in cadrul circuitului civil feudal. o alta categorie sociala. Aceasta era formata din juzi. Proprietatea feudalului asupra pamantului precum si dependenta personala a taranului de proprietarul de pamant au determinat caracterul stapanirii feudale. 3.

Bogdan care s-a autointitulat „domn si stapan” in anul 1364.1. profitand de angajarea ungurilor in conflicte cu Tara Romaneasca si Bulgaria. DREPTUL IN FEUDALISMUL DEZVOLTAT 6. voievod roman din Maramures. In 1364. secuii si sasii colonizati s-au organizat in „scaune” dar dupa modelul romanesc. cu institutii proprii pastrate pana la supunerea Ungariei de catre turci in 1529. In Tara Romaneasca si Moldova. in anul 1330. cat si regimul probator – juratorii. marturii etc. Se evidentiaza originaliatea organizarii politice romanesti in formarea Tarilor Romane cat si faptul ca Legea tarii reprezinta opera creatiei spiritualitatii romanesti civilizatoare din spatiul stramosesc dacic. precum o realitate politica ce nu poate fi inlaturata. Dupa cucerirea ei. constituind pana tarziu in Evul Mediu adevarate tari voievodale si cneziale conduse de voievozi si cnezi locali si organizandu-se dupa vechiul drept romanesc. Ungaria si-a exercitat suzeranitatea asupra unei organizatii politice locale condusa de Dragos. subsecvent bataliei de la Mohacs (1526). In ceea ce priveste Moldova. a fost stopata sau doar incetinita in evolutia sa fireasca de imixtiunea fortelor politice straine in spatiul romanesc. In tot acest interval de timp. au fost in Muntenia. autonom fata de regele Ungariei. juramantul. Formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare In procesul de formare a statelor feudale romanesti rolul cel mai important l-au avut cnezatele si voievodatele. noul stat s-a numit Valahia sau Ungro-Valahia. Basarab I. „Descalecatorii” cum s-au numit primii sefi politici. s-au constituit tarile feudale de sine statatoare. In acelasi spatiu. 45 .In cadrul obstei satesti in targuri si centre orasenesti se mentin prerogativele judiciare traditionale acordate „oamenilor buni si batrani”. extrem de puternice mai ales in Transilvania. Primul voievod din Trasilvania a fost Leustachius in 1176. prin unirea formatiunilor politice de aici si prin eforturile de detasare a conducatorilor acestor formatiuni de suzeranitate maghiara. care l-a invins pe regele maghiar Carol Robert de Anjou. proces indelungat desfasurat pe parcursul secolelor IX-XIII. Si unii si altii au format uniuni politice numite „Universitas” conduse de catre un comite. al carui mandat era cel al unui „capitan regal”. economice si sociale. Bogdan. Centralizarea treptata a puterii politice ca si mod de evolutie caracteristic intregului spatiu european in drumul spre organizare statala feudala realizata pe fondul intensei dezvoltari politice. iar in Moldova. adica Valahia de langa Ungaria. formatiunile politice romanesti si-au pastrat autonomia fata de conducerea voievodatului si implicit al regatului Ungariei. regalitatea maghiara a fost nevoita sa accepte voievodatul ca veche forma de organizare politica romaneasca. Dupa victoria de la Posada.

stat care va deveni un important factor politic in Peninsula Balcanica. care. op. ambele consultate in chestiuni importante pentru conducerea imperiului. Dobrotici. Ascensiunea politica a conducatorilor locali dobrogeni in secolele X-XI a pereclitat serios autoritatea bizantina asupra acestor teritorii. mai ales dupa recunoasterea autonomiei sale de catre Ioan V Paleologul. Denumirea este slava dar institutia voievodala 36 V. al carui conducator.voievod roman din Maramures. In 1386 Mircea cel Batran a aparat tara impotriva turcilor.cit. si se cristalizeaza relatia de vasalitatecnez. legaturile dintre romanii din toate teritoriile pe care le-au locuit au fost continue si permanente. prin desfasurarea treptata a unitatii statelor romanesti36. in scurt timp va cadea din nou sub ocupatia turceasca (patru secole si jumatate). teritoriul ei intrat in stapanirea Bizantului a fost inclus in Thema Paristrion (Paradunavon). a armatei si totodata sef religios potrivit traditiei romane. nume preluat de la slavi la care „vojevoda” insemna de fapt conducator de osti. Noul stat a fost cunoscut la inceputurile sale sub numele de Terra Wallachorum. dar.Popa si A. fapt datorat dezvoltarii interne unitare a spatiului romanesc in ansamblul sau. Eforturile de constituire a unui stat romanesc au avut ca nucleu „Tara Cavarnei”. necesarelor asertiuni privitoare la formarea statelor feudale de sine statatoare in spatiul geografic romanesc. doar romanii au adoptat titlul oficial de „Voievod”. ceea ce a permis si determinat finalizarea procesului. Vlahia cea Mica. Terra Moldovana. Balica. In fruntea noilor state se afla asadar un monarh numit Voievod si domn. Odata cu dezvoltarea economico sociala a societatii medievale. voievod. Moldovalahia.Bejan.pag. Cat despre Dobrogea.2. Este recucerita in 1404 de catre Mircea cel Batran. se accentueaza ierarhizarea acesteia. consolidand autonomia statului fata de Bizant. Imparatul bizantin (basileul) a fost seful puterii administrative. Cu toate acestea. o vor transforma in provincie turceasca in preajma bataliei de la Nicopole. trece muntii si reuseste sa-l alunge pe Balc. Rusovlahia (Vlahia de langa Rusia). reprezentantul coroanei maghiare. devine „despot” in 1346. Conditiile istorice vitrege oferite de factorul extern au impiedicat realizarea in acest spatiu a unei singure organizatii politice statale. Institutia domniei In Tara Romaneasca si Moldova institutia domniei ca element central al monarhiei reprezentative a derivat din evolutia interna a societatii romanesti. 6.51 46 . mare voievod si domn. apoi Moldova. In exercitiul prerogativelor sale era ajutat de un senat pe langa care functiona un consiliu de stat. se reliefeaza apropierea in timp a momentelor de organizare a lor. Tara Vlahilor. va desavarsi organizarea statala a Dobrogei.. Urmasul sau. Concluzionand asupra succintelor dar. Dintre toate statele Europei centrale si de est.

care la origine au insemnat „cel daruit de Dumnezeu” sau „cel ales de Dumnezeu”. voievodul reprezentand initial nu numai comandantul ostilor. ci si conducatorul unei uniuni de obsti avand atributii politice. fapt ce se va petrece si in Moldova. Acesta este un atribut teocratic. cuvinte de origine slava. 6.2. tot mai amenintatoare din partea Portii si a Coroanei Maghiare. domn…. In titulatura ca si in subscrierea monogramatica si autografa din Tara Romaneasca si Moldova.Termenul de domn a avut in acelasi timp si o semnificatie religioasa. s-a afirmat in lupta cu puterile straine ostile. Bogdan isi ia acelasi titlu. distinctia dintre acestia se realiza prin adoptarea de catre seful statului a titlului de „Mare voievod”. dar si situatia sa de independenta ce nu recunostea nici o suzeranitate. adica singur stapan. precum si cel de despot. Titlul de „domn” provine din latinescu „dominus” traductibil prin substantivele proprietar dar si stapan sau conducator de osti.1. purtat si de catre urmasii lui. administrative si judecatoresti. el fiind recunoscut „Domn autocrat”. 47 . cu scopul de a conferi grandoare domniei si a asigura formal continuitatea dinastica. Pe plan extern. El poarta acest titlu alaturi de altele mai rare. care alterneaza in Moldova cu acela de „gospodar”. si-a luat titlul de „domn”. anterioara intemeierii statului. Dupa lupta de la Posada din 1330. vasali conducatorului statului. Dupa intemeierea statului existand si alti voievozi locali. Voievodul-Domn fiind modelul pamantean al lui Dumnezeu. In tarile romane. adoptarea sa este legata de intemeierea statelor feudale de sine statatoare ca si o necesitate a organizarii de catre un conducator militar a luptei pentru suveranitate si neatarnare.…. expresiile de genul „Io. intrebuintat de Mircea cel Batran si Ieremia Movila sau „singur stapanitor” cu care se autointitula Mircea cel Batran. mitropolie aflata sub jurisdictia patriarhiei de Constantinopol. Infiintarea Mitropoliei Tarii Romanesti in 1359. doar biserica putand investi pe domn la incoronare cu aceasta calitate..este o creatie romaneasca. „gospodin” ori „samodirjet”. Dupa ce-l inlatura pe Balc. independent. Prerogativele domnului Noua institutie politica a fost acceptata de romani doarece ea s-a afirmat in viata poporului ramanand prin originalitate dar mai ales prin aceea ca nu a fost impusa din afara ci. traductibile prin „singur stapan”. ii va da lui Nicolae Alexandru legitimizarea Bizantului. Pe plan intern aparitia institutiei domniei a presupus unirea micilor formatiuni in mod pasnic sub conducerea unui singur voievod.voievod. apare vocabula „Io” ori formulele „Ion” sau „Ioan”. si domnii se prevalau in sustinerea autoritatii lor tot atat de argumentul teocratic: toate documentele vremii certifica conceptia monarhiei de drept divin. La randul lor. din mila lui Dumnezeu. aparitia domniei a constituit un factor catalizator al concentrarii luptei pentru desfiintarea tendintelor de suzeranitate straina.” fiind frecvent utilizate. Acest titlu nu semnifica numai pozitia sa in stat.

domnul avea puterea de a incheia tratate. 48 . asezaminte. de a primi soli sau de a da sprijin diplomatic supusilor sai. han sau sultan. In acest context. Domnul putea totodata ca prin mila sa sa acorde gratierea unor persoane in privinta pedepselor aplicate de el sau de un alt predecesor. Din secolul al XIV-lea Imperiul Otoman interzice domnilor tarilor romane prerogativa politicii externe. unele pastrate printr-o traditie indelungata inca din perioada democratiei militare la geto-daci. Sistemul electivo-ereditar Succesiunea la domnie a reprezentat un ansamblu de reguli cutumiare. El avea insa drept de legiferare asupra unor probleme referitoare la organizarea bisericii si controlul corpului bisericesc. decidea infiintarea de noi episcopii si manastiri. el putea modifica normele juridice existente. de a declara razboi sau de incheia pace. Tarile Romane vor avea un reprezentant permanent la Istambul. domnul a avut nuneroase prerogative ce pot fi grupate dupa cum urmeaza: Functia militara.2.2. Succesiunea la domnie. altele noi si originale. domnul nu se amesteca in treburile dogmatice ale acesteia. De asemenea. Domnul era comandant suprem al armatei in calitatea sa de sef al statului. domnul avea competenta de a judeca orice proces si de aplica orice pedeapsa inclusiv pedeapsa cu moartea. Ca judecator suprem.Domnia nu are. Functia legislativa era exercitata de domn ca si reprezentant al vointei divine. 6. ele neputand fi atacate decat in fata unui alt domn care le putea reforma. Functia judecatoreasca ii revenea domnului prin traditie dar si sub influenta dreptului bizantin. El emitea acte normative numite hrisoave. prin judecatile sale putand acorda privilegii. pe care le putea chiar inzestra cu acte de danie domneasca. El il numea si il revoca pe Mitropolit si pe episcopi. care le reprezentau si fata de ambasadorii altor state. Tot el ii numea pe condamnatii armatei. In relatiile externe. Functia de reprezentare in politica externa. legaturi etc. Atributii ecleziastice. cu avizul sfatului domnesc. agent diplomatic numit capuchihaia. Pierzand acest drept. traditie ce a reunit norme vechi si noi. Pe de alta parte. ca de altfel si institutia domniei pe care o reglementau. Dupa pronuntarea lor hotararile deveneau definitive si irevocabile. care depuneau juramant de credinta in fata sa. institutia si principiile domniei au avut o indelungata traditie la romani. fie impreuna cu sfatul domnesc. prin acte care reglementau noi institutii de drept. prin tratate si conventii cu caracter juridic sau direct. Fara a avea vreo functie bisericeasca. aducandu-si nu de putine ori contributia la soarta bataliilor. hotarand fie singur. pe de alta parte corespondent in tarile vecine in care seful statului se numea tar. El conducea efectiv ostirea pe campul de lupta.

care in scrierile vremii era considerata ca si „mosia”. Mijloacele violente de incalcare a sistemului electivo-ereditar au constatat in luptele pentru tron si numirea de catre Poarta a domnilor. principiul primogeniturii.lea ambele principii au inceput sa fie incalcate. Electivitatea domniei consta in alegerea pe viata a domnului dintre rudele unui domn. Desi nu a fost formulat in terminis. domnia s-a transmis rudelor mostenitoare ale domnului asa cum afirma Grigore Ureche „pe obiceiul tarii. Pe parcursul vremurilor. Datorita celor doua principii fundamentale care guvernau succesiunea la domnie. era guvernata de doua principii diriguitoare alegerea domnilor si respectarea ereditatii. In acelasi scop. in scopul ocolirii alegerii si al evitarii competitiei dintre posibili succesori. era aceea a integritatii fizice. era facuta si recomandarea succesorului la scaun. succesiunea la domnie a fost asigurata numai pe linie masculina. astfel incat principiul masculinitatii poate si trebuie sa fie mentionat. in sensul ca domnia se transmitea catre rudele care puteau mosteni pe domn. Alegerea era facuta de starile feudale. Mijloacele pasnice de eludare a sistemului electivo-ereditar le-au constituit asocierea la domnie si desemnarea succesorului la tron. caci in scaunul domnesc putea urca si al doilea ori al treilea fiu. succesor al fratelui sau Dan I si chiar fiilor nelegitimi asa cum a fost cazul lui Petru Rares (1527-1538). Asocierea la domnie a fiului sau a fratelui domnului a fost procedeul prin care domnii au cautat sa-si desemneze succesorii. Succesiunea necunoscand principiul primogeniturii. nu era necesar nici ca succesorul sa fie primul nascut si nici ca el sa fie neaparat fiul domnului. tendinta de a-si transmite prin mostenire coroana devenind regula de drept. Vocatia la domnie era asigurata si rudelor colaterale ale domnului. asa cum a fost cazul lui Mircea (1386-1418). sistemul electivo-ereditar a suferit numeroase devieri. 49 . nepoti. astfel incat din secolul al XVI.Succesiunea la domnie potrivit acestor reguli. in Moldova cea a Bogdanestilor iar in Tara Romaneasca cea a Basarabilor. alegerea si ereditatea. avand si semnificatia depunerii juramantului de credinta fata de noul domn O conditie a accesului la domnie. unchi sau frati. Pe linie ereditara. adica mostenirea lor. unele pasnice si altele violente. iar mostenirea lor era tara. bastard al lui Stefan cel Mare. In tarile romane fiecare dintre descalecatori au intemeiat cate o dinastie. asa cum a procedat Stefan cel Mare in privinta fiului sau Bogdan cel Orb (1504-1517). sistemul de drept care le-a consacrat este cunoscut sub numele de sistemul electivo-ereditar. Dreptul medieval romanesc nu a recunoscut principiul dinastic devenit clasic in Europa de Vest. semnalata de izvoarele vremii. Aceasta regula de drept nu a fost aplicata. nu se cadea altuia domnia fara carile nu vrea fi samanta de domn” sau „os de domn”. Mostenitorii erau numiti „mosani”.

caci boierii vor ajunge sa conditioneze numirea domnului printr-o prealabila tocmeala in cursul careia domnul e obligat sa le respecte anumite privilegii.2. cu care a avut relatii cand mai bune. Principiul alegerii domnului. In astfel de imprejurari. marginandu-se doar sa avizeze.3.lea cand a inceput sa aiba acces la tron orice boier. Cele mai cunoscute imprejurari in care a fost necesara instituirea regentei au fost in Moldova.1. Stefanita-Voda (1517-1527) care a domnit sub regenta lui Luca Arbore pana in 1523. In epoca fanariota. era format. Ulterior. cand mai putin bune sau rele. Regula alegerii pe viata a domnului a fost si ea anulata de turci. desi deteritorat a continuat sa functioneze pana in secolul al XVIII-lea. dregatori. sfatul domnesc. domnul in scaun era minor ori domnul lipsea din tara. unde a domnit sub regenta lui mamei sale.3. in ordine ierarhica din: loctiitorii domnesti (atunci cand era cazul). militare si slujitorii bisericii. El s-a nascut odata cu institutia domniei. Sfatul domnesc Sfatul domnesc a reprezentat elementul cel mai important al colaborarii domnului. sfatul l-a dominat pe domn. facea parte din clasa nobiliara. fie din cauza ca tronul era vacant. dar. La inceputurile sale. confruntari in care nu de putine ori au fost implicate si familiile nobiliare din statele vecine si turcii.3. Aceasta a dat nastere la numeroase confruntari intre familiile boieresti. care au pretins ca domnii sa fie intariti de Poarta la trei ani. deci atata timp cat domnul fiind ales in tara se puteau ivi mai ales cazul minoritatii sale. adica cu nobilimea. cu reprezentantii clasei caruia acesta ii apartinea. formal hotararile domnului. 6. si in Tara Romaneasca Petru cel Tanar. Organele centrale ale statului Sistemul organelor statului medieval de care domnul era inconjurat si ascultat. Locotenenta domneasca a fost folosita in monarhia feudala romaneasca pana in deceniul al patrulea al secolului al XVII-lea. Loctiitorii domnesti Exista posibilitatea ca domnul sa nu-ai poata exercita prerogativele. o asemenea situatie practic a fost imposibil sa se mai iveasca. Doamna Chiajna (15591569). 6. organele fiscale. 5. odata cu centralizarea monarhiilor feudale a ajuns sa fie dominat de acesta. raportul se va inversa din nou. iar in secolul al XVII-lea in fiecare an. prerogativele sale erau duse la indeplinire de catre loctiitorii sai care constituiau „locotenenta sau regenta domneasca”. ultimul domn ales fiind Constantin Mavrocordat in anul 1730. care in ultima analiza.Principiul electivo-ereditar a suferit primele deteriorari din secolul al XVI. domnia fiind desemnata de catre Poarta. 50 .

sfatul domnesc a avut atributiuni corespunzatoare celor ale domnului. sau atunci cand politica externa urma o noua orientare. In politica externa. pe care domnul o asocia la conducerea statului. intarind prin autoritatea sa hotararile domnesti.281 39 Idem. de asemenea domnul obisnuia sa se consulte cu sfatul domnesc. Sfatul isi spunea parerea ori de cate ori era incheiat un tratat.Georgescu si P. Ed. constau in consultarea de catre domn in toate probleme importante. PAG. bisericesc sau cu privire la organizarea armatei. mutarea episcopiilor sau a mitrolopiilor de la o resedinta la alta. Aceasta deoarece domnul era interesat sa asocieze deciziilor sale participarea boierilor din sfat. domnul se consulta cu boierii cu privire la cele mai importante chestiuni. Atributiunile financiare ale sfatului costau in consultarile pe care domnul le avea cu acesta atunci cand voia sa infiinteze o dare noua sau 37 In acest sens. PAG. Acesta cu atat mai mult cu cat in sfatul domnesc au figurat si boieri cu calitati militare deosebite si chiar dregatori cu astfel de atributiuni. vol. Ed. vezi V. numiti „neamuri bune”. pag. Istoria dreptului romanesc. Trebuie precizat de la bun inceput ca sfatul domnesc nu functiona nici ca o instanta de judecata si nici ca un organ jurisdictional. In administrarea justitiei.Sfatul domnesc era format dintr-un numar de 10-15 in Tara Romaneasca si 15-30 de persoane in Moldova. in 1456. Judecata domneasca si Tara Romaneasca si Moldova 1611-1831.284 51 . Petru Aron a consultat sfatul atunci cand a hoatarat sa le plateasca turcilor haraciu. fie din necunoasterea normelor juridice sau a cutumelor aplicablile37 fie pentru a solidariza clasa feudala hotararilor sale 38.Academiei. Boierii din sfat erau consultati si in probleme de ordin financiar.S. Totodata sfatul garanta respectarea de catre domn a tratatelor incheiate cu statele straine. In chestiunile militare. Atributiile bisericesti. sfatul era dator sa informeze pe domn cu privire la starea de spirit din tara.R. 38 Op. Aceste chestiuni priveau infiintarea unor noi eparhii. Membrii sfatului erau desemnati de domn. dar mai ales cea din randurile boierilor.I. sfatul era de asemenea un factor important atat cat a participat la pronuntarea unor hotarari. dupa cum urmeaza: In politica interna.I. El era insa asociat la pronuntarea unor hotarari penale sau civile.cit.Academiei R.. vol. Domni cu vestite calitati de condamnati militari precum Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul au deliberat impreuna sfatul a supra planurilor lor 39 strategice . Fiind exponentul de varf al clasei feudale.Strihan. toate in randul marilor boieri la care se mai adaugau varfurile clerului.78. Astfe. prin alegere libera si reinnoiti in tot sau in parte. la inceputul fiecarei domnii. dar ca si un sfetnic al domnului in chestiunile juridice mai importante. dintr-un cerc traditional de mari boieri. la fel procedand si Mihai Viteazul in 1594 cand a pornit razboi impotriva turcilor.

le trimitea la domnie.3. in special „moartea de om”. administrative si mai ales judecatoresti fiind totodata conducatorul slujitorilor curtii. La sfarsitul secolului al XVI-lea era cel mai insemnat dregator dupa domn. unul in Tara de Sus si unul in Tara de Jos. vistirnicul. Vornicul avea atributiuni militare. aparatul dregatorilor s-a cristalizat in Tara Romaneasca in vremea lui Mircea cel Batran si in Moldova in timpul lui Alexandru cel Bun.sa evite neplata celor vechi. rumani si tigani. ei nu erau platiti pentru slujbele lor dar erau rasplatiti prin danii domnesti de sate sau ocine.3. 6. „calcarile de hotare”. visternicul. tinea catastifele de venituri si cheltuieli. era cea mai insemnata dregatorie din Tara Romaneasca. pastratorul marelui sigiliu al statului. postelnicul si portarul (usarul). furtul. in cele mai variate domenii ale treburilor statului sau chiar in interesul personal al domnului. Desi nu avea dreptul de a controla cheltuielile visteriei. adulterul. banul. logofatul. el judeca pricinile „de stapanire” referitoare la pamant. redactor si semnatar al documentelor 52 . desi ele sunt vag asemanatoare celor indeplinite de catre ministrii unui guvern modern. Dregatorii erau boieri care exercitau in cadrul curtii diferite slujbe. fara ca aceasta sa fie rupta de autoritatea domneasca. incestul si stricaciunile vitelor de pripas („gloaba vorniciei”). sau mai exact „Marea banie a Tarii de peste Olt”. cu resedintele la Dorohoi si respectiv Barlad. unul dintre dregatori. pedepsite cu moartea. dregatorii puteau fi dregatori civili de stat. Bania. Aparatul dregatorilor era format din categorii distincte prin rang si atributiuni. In Moldova erau doi vornici. Dregatorii civili de stat In fruntea ierarhiei dregatorilor se aflau dregatorii civili de stat. Pricinile mai grave. In materie civila. 6. Ei erau numiti de catre domn in fata caruia depuneau juramant de credinta. scutiri de dari sau daruri de la subalterni. banul Craiovei indeplinind prerogative la fel de complexe ca insusi domnul. numite „vini mari”.3. Logofatul era un functionar important – seful cancelariei domnesti. „talhariile. dregatori militari si dregatori de curte. Dregatorii La inceput redus.3. In Tara Romaneasca era un singur vornic. Pana la reforma lui Constantin Mavrocordat (1730). exercitand aceleasi prerogative in stanga Oltului. Atributiile dregatorilor nu erau exact limitate. Potrivit caracterului si importantei dregatoriei.1. vornicul. atributiile sale acoperind intreaga viata administrativa si judiciara a tinutului de dincolo de Olt. Vornicul hotara in materie. dar odata cu trecerea vremurilor din ce in ce mai numeros si mai specializat.

In timpul lui Dimitrie Cantemir. el pastra catastifele visteriei. In Tara Romaneasca. Aga era in Tara Romaneasca comandantul dorobantilor. in special a celor de condamnare la moarte. Dregatorii militari Cele mai insemnate dregatorii militare au fost: Spatarul. In Moldova. Vataful de aprozi era seful slujitorilor domnesti. In aceasta calitate. El purta spada domneasca la solemnitati si uneori in razboi prelua comanda armatei. aprozii avand atributiuni de curieri. Parcalabii erau comandantii militari ai cetatenilor. prinderea. el a indeplinit atributia de a introduce pe trimisii statelor straine. urmarirea executarii penale. obligat in plus sa cunoasca limba turca. aceleasi atributiuni le avea usarul. Odata cu instaurarea domniilor fanariote.domnesti.3. Armasul. in sensul ca ii judecat pe subalterni dupa dreptul ostasesc bizantin si dreptul ostasesc al tarii stabilit de obicei. asigurand ordinea interna in capitala si in capitalele de judet. el s-a numit „mare portar”. In Moldova el exercita si atributiuni judecatoresti in pricinile referitoare la pamant si hotarnicii. Postelnicul era la inceput cel se ingrijea de patul si camera de culcare a domnului. veniturile personale ale domnului erau administrate de catre camarasi. Vistiernicul avea atributiuni in strangerea veniturilor statului. 53 . iar in Moldova al pedestrimii. tinand totodata si socoteala cheltuielilor lor. el avea atributiunea de strangere a haraciului. In Moldova avea in grija sa si muzica militara. fiind in acelasi timp si talmaciul sau si in cele din urma coordonatorul relatiilor externe ale statului. cu insarcinarea de a le apara. din secolul al XVI-lea el era ajutat de un stratornic. avea in Tara Romaneasca din secolul al XV-lea atributiunea de primire a turcilor si a unor oameni de seama la curtea domneasca. iar in plan local avea slujbasi marunti numiti birari. cercetarea si intemnitarea celor vinovati de crime precum si executarea hotararilor domnesti. Pe timp de pace el era seful politiei. cand visteria statului s-a separat de cea domneasca („camara domnului”). In timpul lui Ieremia Movila (1600-1606).2. atributiuni notariale in incheierea de acte juridice autentice. stabilirea si perceperea darilor. iar mai tarziu de agenti judecatoresti.3. avea ca atributie principala. asigura mijloacele necesare intretinerii domnului si curtii sale. referent al domnului si al sfatului domnesc. Avand in permanenta acces la domn. El avea competente judiciare in privinta judecarii pricinilor. comanda armatei a fost incredintata unui hatman. Ei judecau pricini civile si penale avand dreptul de a pronunta pedeapsa cu moartea. In Moldova el avea si atributiuni judecatoresti. Vistiernicul era ajutat de logofetii de vistierie. Portarul. si de asemenea. Din secolul al XVIII-lea. 6. globnici sau visternicei. El condamna artileria in timpul razboiului si veghea ca ostasii sa nu fuga de la oaste.

la care obiectul perceperii il constituia materia impozabila. pravalii si cazanele de tuica. Dupa criteriul modului de percepere.Satrarul avea in atributiile sale grija corturilor domnesti si taberelor in care era incartiruita armata. vite. Stolnicul avea in grija camarile. Jitnicerul strangea granele cuvenite domnului si le depozita in magazia domneasca (jitnita). 6. Pitarul aproviziona curtea cu paine. Slugerul aproviziona curtea cu carne. Clucerul asigura aprovizionarea curtii cu alimentele necesare domnului si strangea zeciuiala cuvenita domnului din grau. la Pasti. numite si „dijme domnesti”. grane etc. precum si impozitele introduse pentru intretinerea armatei si a aparatului de stat. Totodata se ingrijea de prepararea si servirea mancarurilor domnesti.3. avea in grija pivnitele si viile domnesti. 6. vin.1. singura dare catre domnie fiind „birul” sau „darea”.3. Dregatorii de curte Dregatorii de curte erau in acelasi timp si dregatorii personali ai domnului: Din randul acestora faceau parte : Paharnicul numit si ceasnic. pe maini la masa.4. in calitatea lui de stapan al tarii care constituia „mosia” sa. darile erau de doua feluri: dari de repartitie. Caminarul aduna dijmele de ceara cuvenite domnului. darile puteau fi in natura. Medelnicerul ii turna domnitorului apa cand se spala rareori. obicei transmis de la cnezii sau voievozii in folosul carira erau aceste prestatii. 6. si darile de cotitate. in munca si in bani.El trebuia sa-i toarne domnului in pahar si sa guste bauturile pentru a se convinge ca nu sunt otravite. Darile de repartitie La inceputul secolului al XV-lea. percepea de la locuitorii tarii contributii banesti. incredintandu-se ca bucatele nu sunt otravite. la Craciun. Organizarea fiscala Principalele venituri ale statului feudal le-au constituit darile. Dupa criteriul formei de prestare.3. sistemul fiscal era mai relaxat. la a caror stabilire se tinea cont de posibilitatile materiale ale contribuabililor. tinea evidenta consumului si pastra prisosul in magaziile slugeriei. Domnul. Ea era principala obligatie fiscala 54 .3.3. in munca numite „slujbe”. sau in bani. gradinile si pescariile. darile pe carciumi.4. Comisul tinea evidenta cailor si grajdurilor domnesti si-l insotea calare pe domn la ceremonii.

marea boierime. trei rate anuale.3. (op. Darile de repartitie se vor majora si se vor inmulti incepand cu secolul al XVII-lea. 6.3.3. bourul. numite „slujbe”.3. In secolul al XVII-lea el va ajunge in Tara Romaneasca la 90. Pana in secolul al XVI-lea avea un caracter simbolic. pag. Totodata.000. podurilor. 6.4. varfurile ierarhiei feudale.Istoria dreptului……Ed. cu exceptia unei minoritati feudale privilegiate. Incepand din a doua jumatate a secolului al XV-lea. Obligatii catre Poarta otomana Obligatiile catre puterea suzerana imbracau forma „haraciului” si a „peschesurilor”. Pe masura ce nevoile statului feudal a crescut si numarul darilor40 dar si cuantumul unor dintre ele. clerul inalt si manastirile 40 Spre exemplu. branistea so ortul starostesc. sau a morilor efectuau o serie de transporturi. vin si vanzarea lui. 6. era darea pe oi.4. scutiti in vechime de astfel de prestatii.si apartinea tuturor categoriilor sociale ale populatiei. garduraritul. Gorstina sau „vama porcilor” era darea stabilita in functie de numarul porcilor. numita „mukarer”. cumpararea domniilor va impune o alta dare pentru confirmarea domnului. paharnicia.333) 55 . pe langa traditionalul vinarici au aparut pogonaritul.Academiei.4. a fost largita masa impozabila prin impunerea la dari si a unor categorii de boieri. numit in Moldova „deseatina din vin „sau”vadrari” era darea din vin. Mai tarziu.4. de natura a recunoaste starea de aservire statala si a inceput de la suma de 2000-3000 de galbeni. mumai pe vii. 6. mai existau si obligatiile catre Poarta constand in salahorie la fortificatiile turcesti ori de taiere a copacilor din padure pentru cherestea sau unele transporturi. ceparia.Ele erau prestate pentru construirea sau intretinerea cetatilor ori a drumurilor. Contribuabilii Povara fiscalitatii era suportata de categoriile inferioare ale societatii. numit in Tara Romaneasca „vama oilor’ si in Moldova „gostina”. camana.2. Mai erau si alte obligatii legate de oaste si serviciul militar.2. Darile de cotitate Darile de cotitate sunt cele mai vechi dari. Vinariciul. Muncile si slujbele Supusii mai aveau fata de domnie obligatii in munca. cele mai importante fiind: Oieritul.cit. cum erau „straja”.3. cuantumul birului a crescut. el putand fi platit in doua.4. datorita cresterii productivitatii muncii si a dezvoltarii pietei interne. „posada” sau „lopatasul”. Dijmaritul era darea pentru stupii de albine zis si „albinarit’. stabilita in functie de numarul lor.000 de galbeni si in Moldova la 30. In afara acestor obligatii. platita tot de catre contribuabilii de rand.

Obligatia era solidara. exista un sistem bine organizat de impunere si percepere a darilor prin slujbasi si organe specializate pentru eficientizarea acestui sistem.3.bucurandu-se de privilegii constand in scutirea totala sau partiala de dari. el era in intregime aservit. __ * Condica visteriei lui Constantin Brancoveanu din anii 1693-1703 indica un numar de 36 de bresle fiscale. care formau majoritatea populatiei sarace.3. Incepand cu secolul al XVII-lea. „ steagurile boieresti” care interveneau in virtutea relatiilor de vasalitate la chemarea domnului. Din secolul al XVII-lea fiscul a impartit populatia in doua categorii. cler si slujitori domnesti erau datoare a plati intre 3 si 15 categorii de dari. 41 42 Condica visteriei lui Constantin Brancoveanu din anii 1693-1703 indica un numar de 36 de bresle fiscale. Vezi spra. Daca intregul sat nu-si putea plati datoria. iar odata cu instaurarea domniilor turco-fanariote.Impunerea se facea prin sistemul cislei. Intrucat marea majoritate a locuitorilor tarii traiau inca in obstile satesti libere fiind si proprietari ai pamanturilor pe care locuiau. Practic obligatiile fiscale raportate la categoria sociala a contribuabililor sunt invers proportionale: ele scadeau cu cat persoana se afla mai sus in ierarhia sociala sau. Cronicile si istoria vorbesc indeosebi de reformele facute de Stefan cel Mare in organizarea armatei. 6. Taranimea era practic supusa tuturor darilor. secondat de dregatorii militari la care ne-am referit deja mai sus42. care asigurau paza domnului si politia. dimpotriva cresteau cu cat contribuabilul se afla spre baza acesteia. astfel incat daca o persoana fugea. Deosebirea consta in faptul ca breslele fiscale alcatuite din boieri. Inca de pe vremea lui Mircea cel Batran apare „oastea cea mare” formata din tarani. Din secolul al XV-lea. ei alcatuiau baza obstirii tarii. in vreme ce birnicii. Organizarea militara Un rol deosebit de important in formarea si dezvoltarea statelor feudale romanesti l-a avut fara indoiala armata. respectiv breslele fiscale si birnicii41.2. domnii recurgand de multe ori la reforme fiscale prin care se inaspreau necontenit sarcinile fiscale ale contribuabililor de rand. numita „oastea cea mica”. formata din micii feudali.5.Conducerea militara a ostirii apartinea domnului. care s-a bizuit si a biruit in numeroase confruntari militare datorita ostii celei mari. erau nevoiti sa plateasca intre 35 si 40 de dari. domnii vor avea si armata lor proprie. armata decade fiind alcatuita dintr-un numar restrans de mercenari. stabilindu-se o suma globala pentru un grup de contribuabili in functie de averea lor.5. curteni si elementele din randurile taranimii libere (calarasii si dorobantii). ceilalti contribuabili erau nevoiti sa plateasca si partea celui fugit.3.Dregatorii militari 56 . Avand in vedere rolul fiscalitatii in statul feudal. In cadrul ostirii se distingeau trupele boierilor. in cadrul ostirii incep sa apara trupele de mercenari.

Biserica se afla sub tutele domnului. avem in vedere dreptul de proprietate.Toate acestea au facut posibila diversificarea proprietatii dupa titualri. care s-au afirmat in continuarea pe un plan nou. robi si tarani. Radauti si Husi. Dreptul de proprietate Dreptul de proprietate in feudalismul romanesc s-a caracterizat prin limitari. Biiserica a fost organizata inca de pe vremea domniilor lui Mircea cel Batran si Alexandru cel Bun in doua mitropolii. secondat de episcopi. In studiul institutiilor dreptului. respectiv cea din Tara Romaneasca si cea din Moldova. la Roman. dar mai ales pentru pastrarea idependentei si identitatii spirituale a neamului romanesc. Institutiile de drept In perioada feudalismului dezvoltat. dupa categoriile sociale din care faceau parte acestia. Intre mitropolit si domn erau relatii privilegiate: mitropolitii slujeau la inscaunarea domnilor.4. dreptul penal si procedura de judecata. episcopiilor si egumenilor. atat pentru consolidarea structurilor sale interne. in intreaga perioada a feudalismului s-au aflat clerici care i-au sfatuit si le-au intarit autoritatea. institutiile dreptului se dezvolta pornind de la mostenirea stravechilor obiceiuri. casatorie si succesiuni. impotriva tendintelor expansioniste maghiare sau polone pe calea catolicismului sau a celor turcesti pe cea a islamului. suprapuneri si discriminari. pe care le adapteaza evolutiei vremurilor inovand totodata noi reguli referitoare la relatiile sociale noi si ele. protopopi.3.6. Asezamintele bisericesti s-au bucurat de obladuirea domniei. tendintele de modernizare a dreptului fiind evidente spre finele secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XVIII-lea. paduri. iar in Tara Romaneasca la Severin. obligatiii si contracte.4. Apar primele episcopii in Moldova. Fiind o institutie feudala. Alaturi de domni. 57 . corespunzaror epocii feudalismului dezvoltat. Organizarea bisericii Biserica ortodoxa a constituit dintotdeauna un sprijin fundamental al statului feudal. Chiar si regulile noi s-au nascut din vechile percepte ale normelor consuetudinare.1. care la randul lor confirmai numirea mitropolitilor. persoanele si raporturile conexe referitoare la rudenie. preoti si calugari. stareti. care le-a inzestrat cu terenuri. si a construit lacase de cult. vii. Ramnicu Valcea si Buzau. si biserica a fost organizata tot pe baze feudale: in varful ei se afla mitropolitul. 6. exercita intreaga autoritate asupra patrimoniului. isi face aparitia primele forme ale dreptului scris. 6. familie. complexitate. Pe langa „Legea Tarii” insa.6.

4.judete). El a cuprins initial terenurile neintrate in proprietate individuala datorita dimensiunilor lor ce depaseau formele de organizare existente (sate. Acest domeniu. pamanturile pustii sau pustiite din anumite cauze (terenuri parasite ori fara stapan).1. respectiv proprietatea domneasca. si in cauza lor domnul trebuia sa intareasca dreptul de proprietate in virtutea dreptului de dominium eminens pe care-l exercita asupra tuturor terenurilor. comparabil cu ceea ce astazi numim domeniul public. datorita deselor confiscari dispuse de domn pentru „hiclenie” dar si numeroaselor danii domnesti pentru „dreapta slujire” catre nobilii feudali sau catre asezarile bisericesti. precum mostenirea. apele mari curgatoare si baltile mari. Tot in mod originar de dobandire a proprietatii l-a constutiut destelenirea pamanturilor nelucrate sau nestapanire de nimeni. numit si „domunium emines” ii revenea domnului ca varf al ierarhiei feudale si reprezentant al statului. cum au fost luarea in stapanire a bunurilor mobile fara stapan. „curatura”. 6. Cea mai mare parte a proprietatii nobiliare insa a luat nastere prin moduri derivate (care au presupus transferul dreptului din patrimoniul dispunatorului in cel al dobanditorului).1. 58 . asa zisii „codrii merei”. a avut o dinamica deosebita in circuitul economic feudal. vadurile de mori si padurile si cetatile sau minele.1. pamanturile confiscate pentru tradare sau neascultare a poruncii domnesti (hiclenie si osluh).4. Dreptul de stapanire asupra intregului teritoriu al tarii. Totodata. astfel incat catre mijlocul secolului al XVII-lea domeniul public a ajuns sa fie lichidat. Majoritatea autorilor. referindu-se la dreptul de proprietate feudala si-au structurat demersurile intr-o intreita categorisire. pamanturile facand parte din succesiunile vacante. De asemeni a mai cuprins padurile intinse. domnul putea instraina si prin acte de vanzare parti ale domeniului domnesc. 6. Proprietatea nobiliara Proprietatea nobiliara consta in bunurile mobile si imobile detinute de exponentii clasei nobilimii. proprietatea nobiliara si proprietatea taraneasca. respectiv boierimea. Chiar daca lazuirea si curatura erau moduri originare de dobandire a proprietatii.2.Distinctia dintre proprietatea asupra bunurilor imobile si a celor mobile a fost mai putin importanta. ocuparea si defrisarea pamanturilor (lazuire). diferentierile vizand doar drepturile aferente acestora ori modurile de dobandire si de transmitere a proprietatii. Proprietatea domneasca Numita in Moldova si Tara Romaneasca „proprietatea domneasca” iar in Trasilvania proprietate „regala” era domeniul de cea mai mare insemnatate si intindere. donatia sai „miluirea” domneasca sau regala ori prin acte intre vii. clerul si domnul Ea poate fi dobandita prin moduri originare (care presupun nasterea dreptului direct in patrimoniul titularului).orase.

mai ales militare. Daniile erau facute de catre domn in primul rand boierilor pentru diferite servicii. Un alt mod derivat de dobandire a proprietatii nobiliarea a fost proprietatea donativa. Asa cum am mai precizat-o mai sus. prin procese sau alte manopere de multe ori necinstite au reusit sa-si mareasca averea in dauna vecinilor. proprietatea nobiliara putea apartine domnului. Fiecare familie avea o cota parte ideala din intreaga „mosie”. In semn de multumire. Beneficiarii unor astfel de danii au fost insa si taranii liberi. caci si el ara un nobil feudal. boierilor si nobililor feudali ori bisericii. Proprietatea asupra terenurilor care faceau parte din acest domeniu era intarita de catre domn si nu putea fi instrainata decat cu respectarea dreptului de protimis al rudelor. Pe parcursul vremurilor. de unde si numele obiceiului „darea calului” sau a „cupei”. care consta in stapanirea unui lucru in decursul unui anumit rastimp. In Transilivania. acesta trebuia sa-i daruiasca in mod simbolic domnului. In plus el beneficia si de averea dobandita in calitatea si prin prerogativele sale de monarh.redus tot mai mult domeniul dreoarece acei coindivizari care reuseau sa iasa din indiviziune isi consolidau tot mai mult averea.Cea mai veche forma de stapanire a fost cea numita si proprietate aloidala (care nu fusese dobandita prin danie ci prin mostenire din mosi stramosi). 59 . si prin bani sau acte de violenta. scutind astfel pe donatar de riscul predalicii. care putea astfel transmite la randul sau obiectul daniei mostenitorilor sai. procedura de revocare cunoscuta sub numele de „Preadalica”. in Moldova si Tara Romaneasca regula de stapanire in cadrul proprietatii aloidale care purta asupra „bastinei” sau „ocinei” era indiviziunea in care se aflau toti cei ce coborau din acelasi stramos comun. forma de proprietate care a ramas in indiviziune intre membrii familiei. separata de visteria tarii. La inceputul epocii feudale. In functie de titularii sai. daca cel astfel milostivit nu-si ducea la bun sfarsit insarcinarile domnesti. provenita din danie domneasca. un alt mod de dobandire a proprietatii nobiliare a fost prescriptia achizitiva. proprietatea indiviza sia. consolidarea marilor domenii feudale. largite pe seama micii proprietati devalmase. facute acestuia sau pentru indeplinirea unor treburii in aparatul de stat. un cal sau o cupa. A fost caracteristic epocii medii. Domnul isi putea retrage dania. acesta avea in proprietate toate averile dobandite intr-unul dintre modurile aratate mai sus. averi ce faceau parte din „camara domneasca”. numita „miluire”. pentru merite ostasesti manastirile sau mitropoliile. El putea face insa o danie irevocabila. Regurile aplicabile uzucapiunii erau insa diferite in raport cu pozitia de clasa a celui care invoca un astfel de mod de dobandire a proprietatii. In ceea ce-l priveste pe domn.

episcopi. capatand intinderea unor veritabile latifundii pe ale caror domenii lucrau robii iobagi. Ca si cei mai multi dintre boieri. Proprietatea taraneasca Ca si proprietatea oraseneasca. Proprietatea bisericeasca a fost costituita si ea tot prin modurile descrise mai sus. cu conditia ca acestea sa fi fost dobandite prin acet juridice. 6. astfel incat si 60 .1. proprietatea taraneasca a avut un caracter special in evul mediu. vecini sau rumani manastiresti. asa cum de altfel s-a intamplat si in cazul proprietatii nobiliare. intr-o permanenta tendinta de diminuare. fata de cea nobiliara fiind mult mai redusa si oricum. In functie de titularii dreptului de proprietate si de conditia de aservire a membrilor lor. astfel incat se cuvine a sublinia doar ca obiectul lui il puteau forma pamanturi. mitropoliilor. aveau drept de proprietate atat taranii liberi cat si cei aserviti. Atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca.incepand din secolul al XVIII-lea a inceput sa dispara distinctia dintre bunurile personale ale domnului si cele ale coroanei si respectiv ale statului. Modul de constituire al proprietatii boieresti a fost urmarit mai sus. Proprietatea taraneasca s-a caracterizat prin aceea ca ea a fost mentinuta prin munca proprie a familiilor din cadrul obstilor satesti. anumite obsti sunt aservite nobililor feudali. dar si a clerului format din mitopoliti. dar se vor accentua tendintele de desprindere din devalmasie si de stapanire individuala.4. In Moldova si Tara Romanesca exista distinctie dupa model bizantin. astfel incat averile domnilor au crescut in mod considerabil. Deosebirea a constat insa in regimul aplicabil iobagilor. cu respectarea dreptului de protimis al rudelor si vecinilor. Proprietatea manastiresca a crescut considerabil. domnia era scutita de dari. ultimii asupra uneltelor de munca si a vitelor. proprietatile boieresti puteau fi confiscate de catre domn. intre proprietatea mitropolitana si cea episcopala. branisti etc. In plus. episcopiilor. Legea Tarii permitea instrainarea terenurilor in conditii mai putin restrictive. nefiind create relatii de dependenta in legatura cu folosirea si exploatarea ei. eparhi etc. manastirilor. si ca ele nu puteau fi instrainate decat cu respectarea dreptului de protimis al rudelor. Proprietatea taraneasca asupra pamantului pastreaza modul de proprietate devalmas in cadrul obstii satesti. precum si manastirile.3. Procesul de dezagregare al obstilor a dus la acapararea pamanturilor acestora de catre nobilii feudali tocmai prin iesirea din indiviziune a membrilor sai. eparhiilor. Ea apartinea bisericii. In Transilvania. proprietatea taranilor asupra pamantului a avut un caracter individual dar si devalmas. sate. ea a fost constituita si prin danii particulare de bunuri mobile si imobile. In caz de tradare (hiclenie). referitoare la proprietatea nobiliara. munti. care aveau un drept de proprietate nobiliara dar si unul ca obiect imobile.

stapanirea padurilor implica dreptul de a vana. A doua forma a constituit-o campul.cit.dreptul de proprietate al membrilor unor astfel de obstii defera calitativ de cel al taranilor din obstile libere. pustiite sau curatori. acest drept s-a mentinut si in privinta apelor curgatoare si a baltilor din hotarele obstii. de regula nobilul feudal. in care se putea pescui. puteau fi construite mori si indiguite iazuri pentru peste. Stapanirea personala era exercitata asupra unei portiuni de teren dezmembrata din proprietatea comunala prin munca proprie prin care era data o alta destinatie sau o alta valoare lotului respectiv. Ele erau intemeiate pe terenuri provenite din pustii. Dreptul de proprietate taraneasca in obstea libera Unul din factorii de rezistenta ai obstiilor libere in fata tendintelor acaparatoare manifestate de catre nobilimea feudala. op. al unei maciuci sau al unei sageti pentru demarcarea locului (obicei numit aruncarea armei). care au putut fi transmise prin mostenire. implicit dreptul de stapanire se diviza si el. A. Alte forme prin care s-a constituit proprietatea taraneasca in obstea libera au fost43: Poienile si fanetele.103 si urm. Totodata. pentru a se delimita de alte proprietati. ocina. l-a constituit mentinerea starii de indiviziune al membrilor sai.Molcut. Stapanirea devalmasa asupra terenurilor obstii a continuat asupra pasunilor si miristilor dupa strangerea recoltelor. Prima forma de desprindere a constituit-o inca din feudalismul timpuriu casa ingradita cu gard. Ele erau constituite prin destelenire sau defrisare. Livezile (pometul) si gradinile de legume se intemeiau la fel ca si viile si aveau acelasi regim juridic. pe langa vinariciul domnesc. adica 10% din productia de vin.Cernea si E. proprietarul culturii ii datora si proprietarului terenului. Viile. Prisaca sau tulpina erau intemeiate prin aruncarea de catre domn din centru spre cele patru zari a unui topor. sau bastina sau delnita. intre proprietarul terenului si cel al culturii. In egala masura. pag. presupuneau un volum de munca mai mare pentru amenajare si intretinere. Obiceiul interzicea strainilor cositul fanului sub sanctiunea arderii fanului cosit pe nedrept. Prisacarul avea dreptul de a se opune asezarii in apropiere a unei alte prisaci si putea opri intrarea animalelor straine pe teritoriul stupinei sale. Normele consuetudinare aparau pe detinatorii prin sanctionarea taierii copacilor de catre straini. In acest caz. Daca terenul pe care era cultivata via apartinea altuia. vinariciul bisericesc. 61 . obtinute prin defrisare si intretinute pentru cositul fanului. de a pasuna vitele sau de a cosi fan. 43 Apud E. dar si deprinderi specifice acestui gen de cultura agricola..

ocrotindu-l impotriva celor ce veneau ulterior. domnii le-au recunoscut orasenilor dreptul de proprietate asupra vetrelor caselor si asupra unui mic teritoriu din apropiere. Persoanele In dreptul civil. Orasenii s-au bucurat de privilegii speciale avand in acest fel posibilitatea de a-si apara dreptul de proprietate asupra pamanturilor dobandite prin danie domneasca. boier sau nobil.L. Casa de Editura si Presa „Sansa”S. pastrand un drept de proprietate doar asupra casei. uneltelor si animalelor de munca. Obstile aservite au aparut fie prin supunerea lor unui astfel de nobil. pag. 1992. Dreptul de proprietate taraneasca in obstea aservita In obstile aservite. Terenul aflat in stapanirea unei comunitati urbane purta numele de „hotarul targului”. cosi ori pentru pasunarea animalelor. adica accesul la apa si vadul de moara. statutul juridic al persoanei se determina in functie de capacitatea sa juridica. Componentele moderne44 ale acestuia sunt capacitatea de folosinta ce semnifica aptitudinea unei persoane de a avea 44 In acest sens vezi Gh. Titulariul branistei putea interzice intrarea strainilor in padure pentru a vana.2. Au existat insa si cazuri cand astfel de danii au fost facute din terenurile orasenesti. dreptul de proprietate apartinea seniorului feudal. Introducere in dreptul civil. 6. ceea ce a dat nastere la indelungate procese de proprietate sau granituire. Drept civil roman.277 62 . iobagii aveau doar posesia si folosinta asupra terenurilor (sesiilor) lucrate de ei.4. pe care ii impiedica sa construiasca vaduri pentru mori (reaua asezare a morilor). B. Subiectele dreptului civil. putea fi plantata padure tanara numita dumbrava sau rediu.Prin acte speciale. Pe langa aceste terenuri din apropierea oraselor mai existau insa si alte terenuri cu care domnii i-au miluit pe boieri sau alte manastiri. 6. adica instalarea agregatului de macinat.3.4.Beleiu. Bucuresti. Taranul era dator sa presteze toate muncile necesare pentru seniorul feudal. Ei trebuiau sa-i remita nobilului feudal a zecea parte din productia obtinuta de pe astfel de terenuri. In Transilvania. fie. Daca padurea era insuficienta. Stapanirea asupra apelor implica vadul de apa.Branistea era o portiune din padure scoasa din stapanirea devalmasa. Proprietatea funciara urbana Locuitorii oraselor si targurilor erau oamenii liberi care nu depindeau de nimeni si nelucrand pamantul nu datorau nici obligatii de dijma decat daca lucrau pamant domnesc sau boieresc. prin infiintarea de catre el a unei astfel de obsti numita ”slobozie”..R.4. Legea tarii ocrotea dreptul primului intemeietor al vadului. Terenul folosit pentru agricultura se numea „tarina targului” si era lucrat dupa normele fixate de comnunitatile locale.

Un bun exemplu de cooperare intre domnie si oraseni il constituie privilegiile acordate de Stefan cel Mare in primul sau an de domnie negustorilor brasoveni invitati sa vina cu marfuri in Moldova in octombrie 145745. postavul su bucata”. diferea boierimea si nobilimea laica de cea ecleziastica. dar de pe o pozitie inferioara celei boieresti. de boierimea mijlocie si mica. clerul inferior. O situatie aparte a avut-o clerul ortodox din Transilvania. alaturi de oraseni a avut capacitatea juridica a omului liber. brasovenii sunt „volnici si slobozi sa umble prin toata tara. orasenimea. constituiau categoria sociala avand deplinatatea drepturilor si obligatiilor publice si private. Unui privilegiu asemanator acordat pescarilor de catre Petru Rares (15271538) se datoreaza prima atestare documentara a Galatiului. ca martori figurand boierii si mitropolitul Teoctist. Incepand din secolul XV. Ea era diferita pentru marii boieri si marea nobilime. Potrivit acestui document. Stefan reinnoieste invitatia la 13 martie 1458 cand intocmeste in forma solemna.drepturi si obligatii si capacitatea de exercitiu care inseamna aptitudinea persoanei de a-si asuma obligatii incheind acte juridice. se cuvine a preciza ca toate persoanele aveau potrivit normelor din Legea tarii capacitatea juridica. Orasenii si targovetii au constituit o categorie sociala fata de care domnia a avut o atitudine cand ingaduitoare cand agresiva. la inceput fara deosebiri in randul acestei clase. Astfel dupa natura proprietatii. Panza si boboul se vor vinde cu cotul. in sensul ca puteau judeca unele pricini penale. In plus orasenii se bucurau de unele privilegii fiscale iar unele dintre orasele din Transilvania aveau chiar dreptul de a bate moneda si de a-si ridica armata proprie. supus doar domniei. Membrii acestei clase erau reprezentanti in organele centrale ale statului si aveau competente in materie judiciara. Arges si Ramnic. taranimea libera. Taranimea libera. In categoria 45 Deoarece brasovenii au avut unele indoieli. cu drepturi mai putine si cu mai multe si mai grele obligatii. boierimea si nobilimea mijlocie. clerul inalt. jeleri si robi. ceea ce inseamna ca in aceasta privinta tuturor le era recunoscuta calitatea de subiect de drept. Continutul capacitatii era insa diferentiat in functie de pozitia sociala. 63 . respectiv de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii. diferentele erau reflectate si in cadrul aceleiasi categorii in raport cu proprietatea. Boierimea si nobilii feudali. si prin targuri ca sa-si vanda marfa lor: postavuri si panza si bobou si orice ar avea. iar dupa marimea si valoarea ei difereau marea boierime si clerul inalt. odata cu declararea ortodoxismului care religie tolerata. Fara a face o analiza diferentiata a componentelor capacitatii juridice in evul mediu. Clerul era de asemeni o clasa privilegiata care se bucura de toate drepturile publice atat datorita averilor dar mai ales influentei pe care o avea in treburile si organizarea de stat. si prin cetati. de apartenenta persoanei la o anumita categorie sociala. Privilegii asemanatoare le-a acordat Mircea cel Batran orasului Campulung si Vlad Vintila orasenilor din Pitesti. civile si canonice.

Dependenta personala prin interdictia mutarii de pe un domeniu pe altul a fost instituita si in Tara Romaneasca la 1595 de catre Mihai Viteazul (15931601) precum si in Moldova in 1628 de catre Miron Voda Barnovschi (16261629). 64 . a constituit motivul numeroaselor ridicari la lupta impotriva oprimarii feudale si nationale din 1437. Asfel taraniii liberi. iar in Ardeal iobagi. sa daruiasca sau sa dea zestre odata cu pamantul si pe taranii care ii trudeau. iobagii aveau un statut juridic mai precar decat cei din Moldova si Tara Romaneasca. un drept de proprietate incomplet. Taranii aserviti numiti in Moldova si Tara Romaneasca rumani si vecini. precum si asupra mijloacelor demunca (inventarul agricol) sau a animalelor de munca. Starea de dependenta putea lua sfarsit doar cu voia stapanului. si legiferata prin Tripartitul lui Werboczi in acelasi an. De asemenea. Robii din Tara Romaneasca si Moldova erau impartiti in trei categorii. 1534 sau 1784. De altfel. ei puteu avea in proprietate bunuri mobile si imobile pe care le puteau transmite liber prin acte juridice de vanzare. tatarii si tiganii au fost atestati pentru prima oara in secolul al XIV-lea. schimb etc. Robii. aveau libertatea ingradita de dreptul pe care stapanul il avea asupra persoanei lor. In Moldova si Tara Romaneasca ei se numeau mosneni si razesi. ridicata prin munca proprie. era urmata si de catre sotia sa. nu puteau avea in proprietate imobile iar pentru sesiile lor trebuiau sa plateasca o serie de obligatii in munca. Aceasta se explica prin faptul ca proprietarul putea sa vanda. dreptul pe care acesta il avea asupra taranului dependent se intindea si asupra urmasilor sau in linie barbateasca. Aceste masuri de inasprire a dependentei taranimii aservite au avut insa un efect de scurta durata. starea de dependenta si asuprirea iobagimii din Transilvania. unii dintre ei fiind ridicati de domnie chiar la ranguri dregatoresti. pecenegilor si cumanilor. cei manastiresti si cei boieresti. desi nu puteau ocupa functii inalte in aparatul de stat. Libertatea lor se a se muta de pe un domeniu pe altul a fost suprimata urmare razboiului taranesc condus de Gheorghe Doja din 1514. Taranul aservit avea un drept de proprietate personala asupra gospodariei sale. care o putea dispune in schimbul unei sume de bani eliberarea taranului dependent. In Transilvania.taranimii libere intrau si unii sateni cu obligatii militare asa cum erau calarasii si rosiorii. Robia este contemporana migratiei tatarilor. urmarile lor constand in fuga masiva a taranilor aseviti de pe mosii. Ei nu aveau nici un drept public. respectiv robii domnesti. taranimea libera a avut o situatie mai buna decat in Moldova sau in Tara Romaneasca. puteau indeplini unele mici functii administrative pe plan local. Mai mult. In Transilvania. Soarta de aservire a barbatului. Randurile taranimii libere au fost ingrosate cateodata si de boierasii saraciti de sarcinile fiscale. produse si bani.

fiind considerata de normele canonice mai puternica chiar decat rudenia fireasca. unchi. infratire etc. ceea ce constituia pentru el o situatie de inferioritate. din alianta care genereaza raporturi intre grupul de rude al unui sot cu grupul de rude al celuilalt sot (incuscrire). Rudenia spirituala „nasia” se intemeia pe relatia stabilita intre nasi si fini prin taina a botezului si cea a cununiei religioase. La randul ei. Rudenia Rudenia este legatura dintre doua sau mai multe persoane. veri. sa intemeieze comunitati proprii si sa-si ridice lacase de cult. fie prin numirea de catre domn intr-o dregatorie. spre autorul comun exista doua nasteri. Aceasta legatura poate rezulta din faptul nasterii a doua persoane dintr-un ascendent comun si se numeste rudenie fireasca sau de sange. rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau suitoare (de la fiu la tata si bunic) sau descendenta. Gradele de rudenie se stabilesc in functie de numarul de nasteri intre doua persoane sau pana la autorul comun. mai ales daca erau crestini. deoarece de la unul la celalalt. fiu nepot. recunoscuta si in dreptul roman se intemeiaza pe faptul nasterii. dar si dreptul de a-i pedepsii. Rudenia prin alianta se intemeiaza pe casatoria sotilor.4..Starea de robie era ereditara. Rudenia dintre frati este una colaterala de gradul II. numita rudenie spirituala si din acte juridice de adoptie. putea cere despagubire in vederea compensarii fortei de munca pierdute in acest fel. stabilindu-se la locuinta parintilor acestuia. Rudenia naturala poate fi colaterala atunci cand doua persoane au acelasi ascendent comun (intre frati. In traditia romaneasca. Fara sa aiba gospodaria impreuna cu socrii. coboratoare de la bunic. matusi etc). sotia trebuia sa-l urmeze pe sot. Pentru uciderea robului unui alt stapan. Rudenia fireasca numita si rudenie naturala sau de sange. prin care se creeaza relatii de rudenie intre doua sau mai multe persoane si rudele lor. din consumarea tainelor botezului si cununiei subsecvent carora nasii devin rudele finilor. Finii erau datori 65 . Acest mod se stabilire a rudeniei de sange este valabil si in prezent. fie prin casatoria cu o pamanteana. Strainii erau tolerati in tarile romane.3. Ea poate fi directa.Stapanii de robi puteau dispune de ei ca de orice bun mobil sau imobil. Ei puteau „impamanteni”. asa cum s-au bucurat armenii si grecii. de a-i casatori sau chiar de a-i desparti. Spre exemplu rudenia dintre tata si fiu este una directa descendenta de gradul I. copiii robilor devenind la randul lor robi. Lor le era permis sa-si desfasoare negotul. a fiului ii desparte pe ei. tata. Rareori se intampla ca sotul sa se stabilesca la casa socrilor. 6. atunci cand se stabileste intre tata si fiu sau colaterala cand este vorba despre frati. numita si „ rudenie din calimara” datorita caracterului ei consensual. acestia erau considerati ca si parinti pentru ambii soti. caci o singura nastere. avand fata de ei obligatia de a-i imbraca si hrani.

au fost infratirea si insuratirea. cei de botez fiind obligati sa-si cunune finii ajunsi la varsta casatoriei. ca si a casatoriei. decisiva era autoritatea paterna. De altfel insasi casatoria constituia un element esential si obligatoriu in ciclul vietii. ziua si locul celebrarii actului religios. purtau discutii („urmarea de vorba”) se prezenta zestrea. Alte forme de rudenie create prin consens. copii alaptati de aceeasi doica sau de acelasi san se socoteau „frati de lapte”. dar avea o semnificatie aparte si crea relatii de rudenie intre infiat si infietori si rudele acestora. era „fratia de cristelnita” stabilita intre copiii botezati in apa din aceeasi cristelnita considerati ca si frati buni. Pana la perfectarea casatoriei. dar si toate drepturile rezultate din noua filiatie. care se „insurateau”. Incheierea casatoriei era precedata de o logodna.4. existand si in zilele noastre ca in caz de deces. Dreptul scris care a reluat unele obiceiuri instituia regula ca „baietii sa fie 66 . iar in caz de neintelegere. logodnicii se vizitau reciproc (”vederea in fiinta”). In privinta varstei. intemeiate pe consimtamantul celor ce se implicau in acest gen de acte juridice. in Transilvania preotii parohi aveau obligatia de a tine registre de casatorie in care erau obligati sa treaca numele sotilor. Familia Familia in evul mediu romanesc se constituia prin casatoria celor doi soti. al martorilor. In Moldova si Tara Romaneasca era mai cunoscuta si „fratia de cruce”. Prin infratire. subliniat de obiceiul ca si celor morti necasatoriti sa li se organizeze o nunta simbolica. Adoptia. In unele zone ale tarii. iar viitorul mire trebuia sa arate care-i este averea si ce parte de pamant i se cuvenea de la parintii sau de la fratii sai. Obiceiul era adaptat si in privinta a doua femei. Apoi. Adoptia si infratirea erau alte forme ale rudeniei. Infierea se facea cu consimtamantul parintilor. „nunta mortului”. era necesar consimtamantul tinerilor in cauza. era interzisa casatoria dintre nasi si fini. nasii trebuiau sa le poarte de grija finilor. Alta forma de rudenie intemeiata pe taina botezului. Ca o consecintaa incheierii casatoriei.4. Fiind considerati ca si rude. a fost mai rar intalnita in evul mediu romanesc. mirele trebuia sa fie mai mare decat mireasa. infiatul dobandind prin infiere numele infietorilor. doi barbati hotarau ca respectand un anumit ritual (de regula „ruperea furcii”) sa se infrateasca si sa se stapaneasca aceeasi mosie. Pentru incheierea logodnei. La randul lor. Petitorii negociau cu parintii fetei zestea apoi intelegerea era urmata de un ospat. numita si infiere sau „luare de suflet”. 6. iar casatoria se incheia de regula la varste fragede fata de perceptiile actuale.sa le acorde ascultare si respect nasilor pe care ii numeau parintii lor spirituali. Casatoria se incheia prin consimtamantul liber exprimat al celor doi soti. tinerele fete sa fie inmormantate in rochie de mireasa. Ea constituia un act public celebrat cu acordul parintilor in fata si cu benedictiunea autoritatii bisericesti.

In caz de desfacere a casatoriei din motive neinputabile sotiei. Ea era obligata sa-l urmeze pe sotul ei si sa-i fie fidela. puterea parinteasca era exercitata de catre bunic. precum si cea dintre nasi si fini. dar in cazul culpei acesteia. in sensul ca putea avea calitatea de mostenitor. Puterea parinteasca era absoluta. iar fetele apte pentru barbat” adica primii sa fi trecut de 14 ani. Numeroase si variate erau impedimentele la casatorie. determinati prin vointa legii sau a defunctului. caci era oprita casatoria intre consagvini si afini pana la gradul al VII-lea.5. Succesiunea se deschidea in momentul mortii firesti si in beneficiul unei persoane existente la acea data si care nu este nedemna. iar in caz de vina mare „s-o bata cu vrasmasie oricat de mare” si chiar „sa o inchiza cum ar fi in temnita si sa o puna in hiara”. zestrea ii era restituita. iar in privinta copiilor. Prin moartea unei persoane si deschiderea succesiunii acesteia treceau asupra succesorilor sai. Tutorele nu se putea casatori cu pupila atata vreme cat ii administra averea. si nici preotii daca viitoarea sotie era de o alta confesiune. Cu ocazia divortului se facea si impartirea bunurilor aduse sau dobandite in timpul casatoriei. acestuia supunandu-i-se atat tatal cat si nepotii. obicei sugerat si in zilele noastre in cursul nuntii. Emanciparea copiilor avea loc atunci cand parintele abuza de puterea parinteasca. Ceremonialul nuntii a fost redat cu fidelitate in traditiile populare si este inca pastrat cu sfintenie in unele zone ale tarii.4. bunurile si datoriile sale. parintii putandu-si in caz de nevoie. Divortul era admis insa el constitua o raritate. iar cele din urma de 12. hotaratoare era supunerea sotiei fata de barbatul ei. 6. baietii il urmau pe tata si fetele pe mama. Drepturile si obligatiile dintre parinti si copii aveau un caracter de relativa reciprocitate. Sotul avea asupra sotiei un drept de corectie. sa nu se prea treaca”. in sensul ca putea sa o certe. 67 . principiu regasit si in perceptele biblice. cu masura. De asemenea era oprita o persoana sa se recasatoreasca de mai mult de trei ori. zestrea era oprita de catre sot.puberi. In familiile cu mai multe generatii (bunici-parinticopii). catre succesorii acesteia. Ele se intemeiau in primul rand pe rudenia viitorilor soti. Succesiunile Succesiunea sau mostenirea constituie transmiterea averii unei persoane decedate. Lipsa acordului parintilor putea constitui un impediment dar usor de trecut prin „fuga mirilor” sau prin „rapirea miresei”. „s-o bata putintel. chiar vinde copii. cand se impartea averea de bastina intre fii (emanciparea fata de baieti) si cand se casatoreau fetele (emanciparea fata de fete). In raporturile dintre soti. cand se da de veste ca „mireasa a fost furata”.

ce putea ajunge pana la 1/3. ü sotul supravietuitor si vaduva saraca. Succesiunea legala. Tripartitul lui Werboczi instituia reguli speciale privind succesiunile. bunuri dobandite prin schimb (mostenite numai de baieti) etc.In Tara Romaneasca opera privilegiul masculinatii. Bunurile imobile dobandite. rudenia era luata in considerare pana la a opta spita si putea fi dovedita cu martori. descendentii. ü autoritatile publice in cazul succesiunilor vacante. facute cu masa si pomeni. succesiunea parintelui comun se impartea intre acestia. ei puteau lasa averea prin testament doar in privinta bunurilor mobile. adica de domn sau organele fiscale. „partea sufletului”. in sensul ca intreaga lor avere dobandita dupa intrarea monahala ramanea lacasului unde au slujit ultima oara. ü infiatul fata de averea parintelui lui sufletesc si viceversa. in lipsa succesorilor legali. facea si ea parte din categoria mostenitorilor. Mostenitorii legali directi erau considerati descendentii defunctului. iar mai apoi potrivit vointei defunctului exprimata prin testament „cu limba de moarte ”. bunuri cumparate (se transmiteau si celuilalt sot – daca figura in actul de proprietate). In Transilvania. regula mentinuta si in zilele noastre prin reguli de drept speciale. Este si motivul pentru care o buna parte din averea sa. adica obiceiului. Averile celor ce mureau fara succesori erau culese de stat. in sensul ca numai in lipsa baietilor. treceau numai in cota de ½ in stapanirea nobilului feudal. pana in secolul al XV-lea succesiunea se transmitea potrivit legii. Daca defunctul lasa copii din mai multe casnicii. Monahii din manastiri mureau fara posteritate economica. bunuri donative (reveneau indeosebi baietilor si in mod exceptional fetelor). pentru „usurarea” sufletului mortului. In ceea ce priveste succesiunea iobagilor. de obicei in bani sau in lucruri mobile.In feudalism. Sotia defunctului. ü copilul din afara casatoriei. ab intestat cunostea urmatoarele clase de mostenitori : ü mostenitorii legitimi. ascendentii si colateralii. daca avea copii din casatoria respectiva. In privinta colateralilor. la o succesiune puteau participa si fetele. Ele isi primeau partea lor din averea parinteasca prin inzestrare. Bunurile care faceau obiectul succesiunii nobiliare se imparteau in bunuri mostenite (care reveneau descendentilor si in lipsa acestora ascendentilor si colateralilor). Preocuparea pentru cinstirea mortului se materializa in „pomenirea” sa la inmormantare si la parastase. in raport cu succesiunea mamei si a rudelor ei. era pastrata pentru indestularea grijilor sufletesti ce cuprindeau dupa datina pe langa cheltuielile de inmormantare si costul pomenilor pana la sapte ani. deoarece imobilele lor dobandite prin mostenire le mosteneau in totalitate stapanii mosiilor. al dezgroparii 68 .

si ca a fost respectat dreptul de preemtiune al rudelor si vecinilor. Formele raspunderii colective sunt cele mai frecvent utilizate. Scopul organizarii acesteia. penala sau comerciala. robi. actele translative de proprietate si orice alte acte sau fapte din domeniul obligatiilor au fost ca si inexistente. Datorita faptului ca nevoile feudalului si ale curtii sale nu puteau fi satisfacute numai prin munca taranilor dependenti si a meseriasilor de la curtea sa. In dreptul scris. intreaga comunitate sateasca avea obligatia de a participa. care particiau si ei la bautul aldamasului.6. Este evocata in istoriografie „despagubirea de la altul”. ca vanzarea s-a facut public. stravechi obicei. Consimtamantul trebuia sa fie dat de buna voie (fara sila). Pretul era stabilit in bani. Proba contractelor civile se facea cu aldamasarii. se apela la munca in comun (claca). iazuri ori mosii. 69 .osemintelor si chiar a zidirii unei fantani pentru sufletul mortului la care sa-si potoleasca setea trecatorii. In dreptul popular romanesc obligatiile luau nastere ocazionat de evenimentele importante ale vietii omului asa sunt nasterea si nunta. In privinta pamantului. Vanzarea era intarita de aldamasari persoane care participau la o mica petrecere in cadrul careia era baut aldamasul. Cu prilejul strangerii recoltei sau a construirii unei case. dinamica sau stingerea obligatiilor. apoi ele au folosit la dovedirea conventiilor incheiate.4. 6. ca modalitate de raspundere colectiva pe plan international. Izvoarele scrise vorbesc indeobste despre executarea obligatiilor care se faceau asupra bunurilor dar si asupra persoanelor. darea mainii si juramantul. imprejurare in care potrivit traditiei. Cel mai intalnit contract a fost contractul de vanzare-cumparare. era pentru ca participantii sa poata marturisi eventual mai tarziu. Alte contracte reale au fost cel de donatie si cel de schimb sau de imprumut. schimbul de produse. trebuia respectat dreptul de protimis al rudelor si al vecinilor. Initial acestea au fost conditii de existenta a contractelor. mai ales in materie fiscala. In materia obligatiilor. dar el putea fi exprimat si in bani si bunuri sau chiar in prestari servicii. In astfel de ocazii se schimbau daruri in vederea inzestrarii mirilor. anuntati despre vanzare prin „strigarea” ei vreme de trei zile. in dreptul din Transilvania feudala existau diferentieri intre diversele categorii sociale. puse in pericol de a-si pierde libertatea. Obligatii si contracte Dreptul cutumiar feudal romanesc nu ofera suficiente informatii pentru a trage concluzii daca in „Legea tarii” sunt conturate cat de cat izvooarele. contractele ca surse de obligatii trebuiau sa fie bazate pe acordul comun si sa nu fie afectate de nici un viciu de vointa . rudele sau vecinii erau indreptatiti sa o rascumpere in vreme de 10 ani. care avea de regula ca obiect pamant. Daca vanzarea se facea fara de stire.

agoniseala lui ramanand manastirii de la care a fugit. Apostazia consta in lepadarea calugarului de cinul calugaresc si reintrarea lui la viata laica. sanctionate cu gloaba sau mai mari. Faptuitorul era mai intai supus canoanelor bisericesti: el era „afurisit”. era in cazuri mai grave asemanata chiar hicleniei si se pedepsea ca atare. preluata mai tarziu si de pravilele romanesti. 6.7. fie cu dusegubini. care a urmat canoanele bizantine consta in decapitare. pedeapsa prevazuta in pravilele bizantine. Dreptul penal Ca orice oranduire sociala. dreptul penal a fost intrumentul juridic prin care au fost consolidate si aparate relatiile si valorile sociale cele mai importante ale societatii.4. Falsificarea monedei „calpuzania”. Infractiunile. Inalta tradare sau „hiclenia”. pentru a carei comitere faptuitorul era pedepsit. care in timp a devenit un simplu obicei faptic cu rezonanta in domeniul curtoaziei cotidiene. puteau fi mai mici.A „da mana” sau „a bate palma” avea semnificatia acordului de vointa realizat intre parti. apostazia si ierosilia. Neascultarea poruncii domnesti „osluhul”. Pentru astfel de vini. Vinile mari. 70 . precum si cu confiscarea averii. constand in spanzurarea sau tragerea in teapa a boierilor. el era deferit justitiei mirene pentru a fi „certat”. care avand un caracter public erau mai aspru pedepsite. arderea cadavrului si confiscarea averii. era „moartea cumplita”. era cea mai grava infractiune in sistemul dreptului feudal. Ea era pedepsita cu maortea prin spanzurare daca autorul ei era un om simplu sau prin decapitare daca era un nobil feudal. fie cu moartea. ea putea fi pedepsita si cu gloaba. insotita de multe ori si de conceptia mistica a pacatului. apoi supus la torturi si in cele din urma afurisit a doua oara. era si ea indreptata impotriva autoritatii domnesti. numite vini. Ca si alte state ea consta in incalcarea datoriei de credinta fata de domn si implicit fata de statul pe care acesta il intruchipa. singura indreptatita sa bata moneda. Cele mai cunoscute abateri de la dogmele religioase au fost erezia. Infractiunea era fapta socialmente periculoasa care aducea atingere valorilor sociale ale societatii feudale. erau infractiunile cele mai grave. si in evul mediu dezvoltat romanesc. indreptate impotriva statului sau/si a domnului. Ea se manifesta prin rebeliune. precum si abaterile de la dogmele religioase. In cazurile mai putin grave. Aplicarea pedepsei era atributul exclusiv al domnului care putea imbraca forma cea mai severa. Erezia consta in abaterea constienta de la dogma religioasa prin fapte sau convingeri marturisite. Pedeapsa. Daca persista in hotararea sa. uneltire impotriva tarii ori refuzul acordarii ajutorului militar. care prin abuz putea fi extinsa si asupra rudelor acestora.

jacuire. temnita. era pedepsit cu ocna. numite „ucisaturi” erau sanctionate cu gloabe. la talpi sau cu buzduganul). Nu se facea inca deosebire intre omorul premeditat sau nepremeditat. Pedeapsa traditionala era arderea de viu. insotite de obligarea autorului la despagubirea incapacitatii fizice provocate partii vatamate. a caror sanctionare era de regula mai blanda. Omuciderea sau „moartea de om” era de asemenea o infractiune foarte grava dominata de conceptia razbunarii (moarte pentru moarte!). Chiar si in cazul pedepsei cu maortea cei pedepsiti puteau sa-si rascumpere „capul” sau „gatul”. sau furtul de lucruri sfintite dintr-un loc sfintit. era definita ca fiind orice greseala a omului fata de biserica. innecarea. Insulta sau „sfada” era savarsita cu prilejul certurilor de hatarnicie era sanctionata cu gloaba. In plus. tragerea in teapa. Talharia constand in furtul comis prin violenta. mutilarea. violul. Aceasta infractiune era pedepsita cu moartea prin spanzurare. 71 . Ea putea consta in „impreunarea trupeasca in biserica sau cu o calugarita”. Paricidul. Furtul care consta in insusirea pe nedrept a lucrului altuia. arderea de viu.”limba stramta” sau „sperjurul” in cadrul unui proces erau aspru sanctionate. copiilor sau fratilor sotiei. Pentru toate infractiunile. In functie de gravitatea lui. numit si „furtisag”. considerata moartea cea mai cumplita. furtul si talharia erau pedepsite cu asprime. rapirea de fete. infierarea si bataia (cu toiagul. era cea mai frecventa infractiune. in caz de adulter. ajungandu-se chiar la insemnarea cu fierul rosu. jaf sau talhasug. Loviturile (cu palma sau cu toiagul). adulterul si bigamia erau aspri pedepsite. puscaria. consta in uciderea parintilor. Infractiunile impotriva proprietatii. mutilarea. Dintre acestea enumeram mai jos: Marturia mincinoasa. inchisoarea la ocna. Denuntarea calomnioasa „sudalma mare” era pedepsita cu aceeasi pedeapsa cu care ar fi fost sanctionat cel impotriva caruia s-a comis infractiunea. Vinile mici erau infractiunile mai putin grave. era cunoscuta sub numele de jac. pana la cele banesti. Infractiunile contra moralei. ranile si vatamarile corporale. ele mergand de la pedeapsa cu moartea. ingroparea de viu sau sugrumarea).Ierosilia. surghiunul sau gloaba. pe ulita. Pedepsele aveau un pronuntat caracter aplicativ. decapitare. obiceiul permitea o larga aplicare a principiului compozitiunii prin care puteau fi rascumparate cele mai multe infractiuni. Pedepsele corporale erau: pedeapsa cu moartea (prin spazurare. daca se repeta de patru ori. sotia adulterina pierdea zestrea in favoarea sotului ultragiat.

gloaba sau confiscarea averii. sa pedepseasca si sa cazneasca. ea s-a facut prin investirea de catre statul feudal cu competenta judiciara a dregatorilor teritoriali pentru rezolvarea pricinilor penale sau civile. varta ori surghiunul. banul ori manastirile investite cu competenta de a judeca in satele lor orice vina. care l-ar fi succedat la tron. domnul era arbitru intre boieri si judecator al tuturor supusilor sai. grosul. Caile de atac nu erau cunoscute. dar acelasi proces putea fi redeschis de catre partea nemultumita la aceeasi instanta sau la una superiara. degradarea civica si raderea barbii. in cadrul procesului urmarindu-se respectarea formalismului incadrat in anumite ritualuri religioase. Pedepsele pecuniare constau in desegubina. Potrivit legii. puteau pronunta pedeapsa cu moartea si marele vornic. Procedura de judecata se desfasura in fata instantelor competente. Judecata se facea „dupa lege si dreptate”. asa cum au fost marele vornic sau banul Craiovei. Probatiunea judiciara se realiza prin mijloace de proba scrise sau orale. Pedepsele accesorii sau complementare erau tortura. Ca sef al statului si varf al ierarhiei feudale. nu permitea torturarea celor vinovati si nici supunerea la cazne. fiind recunoscute judecatile drepte ale unor domni precum Petru Rares sau Radu cel Mare. Cazurile cele mai grave erau judecate de catre domn sau de catre inaltii dregatori. El era indrepatit sa judece in prima si ultima instanta pricinile de importanta majora si sa evoce orice pricina judecata de o jurisdictie speciala cum era cea bisericeasca.4. In cazul pierderii sau 72 . Ca organ de judecata. la ea asistand doar marii boieri. Legea tarii spre deosebire de normele penale din Ardeal unde nobilii erau autorizati ca pe domeniile lor sa ridice spanzuratori. care erau cercetate cu prioritate in procesele privitoare la proprietate si hotarnicie. Procedura de judecata In ceea ce priveste organizarea judecatoreasca. In afara de domn. La sate au fost pastrate prin traditie instantele „oamenilor buni si batrani”. 6. Probele scrise erau cele provenite din cancelaria domneasca. temnita.8. dar si cu taierea capului sau spanzurarea daca cel hiclean nu era boier. Hotararile pronuntate de domn nu puteau fi apelate decat in fata unui alt domnitor.Pedepsele privative de libertate imbracau una din urmatoarele forme: inchiderea la ocna. putand apela inclusiv la judecata domneasca. pedeapsa capitala pentru boierii hicleni se executa prin lovirea cu buzduganul de catre domn. domnul era judecator suprem tinand „marele scaun de judecata al domniei”. hrisoave si carti domenesti si zapiisele particulare. iar in targuri cele ale soltuzilor si pargarilor. Judecata domneasca avea un caracter solemn.

5. ele puteau fi reconsstituite de catre sfatul domnesc in temeiul dispozitiilor unor martori. care in Transilavania putea fi obtinuta si prin tortura (proba fierului rosu). juratorii si juramantul cu brazda. care depuneau juramant in biserica privitor la obiectul pricinii civile sau la reputatia unei persoane. influenta dreptului roman asupra evolutiei dreptului romanesc a continuat si in epoca medie. dacic. Juratorii erau persoane de aceeasi conditie cu partea din proces de aceeasi conditie sociala. a dat justificare domniei sa tinda spre unificarea normelor juridice in scopul consolidarii si centralizarii puterii statale exercitata de monarhul feudal. indiferent cum s-a numit el. voievod.5. adaptarea lor vechilor obiceiuri din Legea Tarii. Impunerea ca si superioare a normelor juridice receptate de catre romani din dreptul bizantin s-a facut printr-un proces de lunga durata impus in primul rand de necesitati practice. biserica a constituit sprijinul cel mai de nadejde a domniei in consolidarea relatiilor societale. In acest fel. simboliza autoputernicia pamantului zeificat si atot stiutor. dominat la randul sau de puterea domneasca. s-a facut si datorita unei „compatibilitati” ce rezulta fara dubiu din originea comuna romana a normelor din dreptul romanesc si a celor bizantine. diversitatea cutumelor si caracterul lor neuniform sub aspect geografic. 6. Probele orale constau in marturisirea simpla. au consolidat o intrepatrundere a normelor dreptului roman cu cele ale dreptului autohton. Aparitia pravilelor Domnia a fost in permanenta interesata de consolidarea puterii centrale. Aceasta nu se putea realiza decat printr-un cadru legislativ unitar. Apoi.2. Or. in forme mai mult sau mai putin accentuate. principe sau domn. Este neindoios faptul ca Legea Tarii a cunoscut vadite influente din dreptul roman. Pe de alta parte. Cel mai important mijloc de proba era considerat a fi marturisirea (recunosterea) invinuitului. Juramantul cu brazda intalnit inca din antichitatea geto-daca.1.deteriorarii lor. Dreptul scris in Evul Mediu 6.5. Conditiile aparitiei dreptului scris Destramarea relatiilor sclavagiste al caror punct de plecare l-a constituit retragerea aureliana din Dacia. 6. Biserica crestina a pus insa in contact civilizatia dunareana cu cea bizantina. avand in vedere implicarea divinitatii in explicarea originii si functionarii puterii domnesti. 73 . Pamantul se punea pe cap sau intr-o traista purtata pe umeri de catre cel desemnat sa mearga corect pe hotarul adevarat al terenului aflat in litigiu.

iar in 1636 apare Pravila de la manastirea Bistrita. Este si motivul pentru care limba cancelariei domnesti a fost cea slava. 6. Pravilele in limba romana Aparitia primelor pravile in limba romana dateaza din secolul al XVI-lea. scrisa din porunca lui Vladislav al II-lea de catre gramaticul Dragomir si Pravila de la manastirea Neamtului din 1474 numita „Pravila cea mare”.5.1. Un exemplar identic a circulat si in Moldova la inceputul secolului al 74 . iar in 1557 apare Pravila de la manastirea Neamtului redactata din porunca mitropolitului Grigore. Pravilele in limba slavona La inceputurile aparitiei lor. ea este cunoscuta si sub numele de Pravila de la Ieud. ierodiaconul Nicodim redacteaza din porunca lui Bogdan al III-lea Pravila de la manastirea Bisericani.2. Aceste texte au fost redactate din porunca domnilor sau a mitropolitilor. asemenea si primelor scrieri juridice aparute si ele tot in limba slava.2. iar din secolul al XVII-lea acestea au fost tiparite. care a continuat sa se aplice. Prima scriere a fost „Pravila Sfintilor Apostoli” tiparita la Brasov de diaconul Coresi intre 1560-1562.Asa s-a ajuns ca domnul sa impuna bisericii crearea unui climat juridic inspirat din normele divine.5. Cu tot caracterul lor progresist insa. redactata in anul 1474 din porunca lui Stefan cel Mare de catre calugarul Gervasie. Datorita faptului ca a fost descoperita in 1921 la Ieud in Maramures. inca din inceputurile crestinarii sub influenta bizantina si receptionarea canoanelor religioase s-a facut tot din izvoarele bizantine. In 1581 este redactata de catre sihastrul Lucaci din porunca episcopului Eustratie Pravila de la manastirea Putna. 6. Cum insa biserica ortodoxa tarile romane s-a aflat in permanenta. Cele mai vechi scrieri de drept canonic sunt Pravila de la Targoviste din 1452. pravilele au fost multiplicate in manuscrise. pravilele nu au inlaturat Legea Tarii. In 1512 in Moldova. decaderea politica vreme de 100 de ani a domniei subsecvent omenilor turco fanariote a facut ca vechile pravile sa se piarda sau sa-si diminueze importanta. pravilele si comentariile parintilor bisericii autori de nomocanoane Ioan Postelnicul si Nichita Eracleanu. precum si de textele legislative ale unor imparati ai Bizantului asa cum a fost Leon Filozoful. nescrisa. Mai mult decat atat.2. asa incat ele au avut un caracter oficial. climat care nu putea fi asigurat decat prin preluarea dogmelor religioase. aplicandu-li-se in egala masura atat a clerului cat si a laicilor. Toate aceste scrieri au fost inspirate de nomocanonul „Sintagma alfabetica” redactata de Matei Vlastares in 1335. insa pe filiera slava. aplicate relatiilor sociale. Forta lor normativa a fost data in special de imprejurarea ca ele aveau un caracter general si impersonal. atat in viata religioasa dar si in cea mireana.

Logodna era reglementata ca si un contract sub influenta bizantina.5. Tot o reproducere a textului scris de Coresi a continut si „Pravila sfintilor dupa invatatura marelui Vasile”. 75 . Normele de drept din continutul pravilelor Continutul pravilelor este deosebit de variat. Spre deosebire de altele scrieri anterioare. civil sau procesual. zalog. Tot ca o caracteristica generala. O alta categorie de infractiuni erau asa numitele „vrajbi” in categoria carora intrau insulta (sfada. „spirituala” sau din infiere. aceasta lucrare s-a inspirat si din vechile obiceiuri romanesti. Textele cu caracter penal defineau infractiunea ca pe „un pacat’ astfel incat si pedeapsa urma sa aiba menirea unei ispasiri. „in jos”. Pe materii de drept. imprumut sau depozit. Constituia impediment la casatorie rudenia spirituala precum si cea rezultata din infiere. caracterizata ca si o semi-casatorie. ele incluzand texte juridice nesistematizate pe ramuri. neadmitandu-se casatoria „fara de lege”. Casatoria trebuia facuta „dupa lege”. Pravilele in limba au circulat atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca sau Transilvania in editii diferite. in cuprinsul lor sunt tratate impreuna si fara de sistematizare texte laice si texte religioase din domeniile dreptului penal. adica potrivit canoanelor bisericesti. Nu era admisa nici casatoria dintre un fost rob si fosta sa stapana. ori tabelele pentru calcularea timpului. La fel de insemnata a fost si „Pravila de la Govora” numita si „Pravila cea mica” scrisa in 1640 din indemnul lui Matei Basarab.3. Dintre infractiunile cele mai frecvente. logodna si rudenie. cu omiterea sau adugarea anumitor paragrafe. in ceea ce priveste furtul se facea distinctie intre cel comis din biserica. Rudenia era categorisita „in sus”. continand asadar atat norme de drept canonic dar si dispozitii de drept laic. Divortul era admis mai cu seama atunci cand sotul a furat din biserica. calomnia (clevetirea) si falsificarea de moneda (calpuzania). De asemenea sunt cuprinse si scrieri fara de legatura cu dreptul asa cum au fost referirile istorice la sinodurile si parintii bisericii ortodoxe. 6.XVII-lea sub titlul de „Pravila de isprava a oamenilor si de toate pacatele si greselile”. „de mijloc’. din targ sau din „gropile din cereale”. interval in care arendasul se bucura de dreptul de posesiune deplina a terenului) vanzare. mai importante au fost urmatoarele abordari: Normele consacrate familiei se refereau la casatorie. divort. Ele se aseamana avand la baza aceleasi texte cu deosebiri dialectale. care a inclus si textul slavon al Pravilei de la Putna. De asemenea nu era permisa casatoria intre copiii „de suflet” si „cei trupesti”. Materia contractelor continea reglementari referitoare la contractele de emfiteoza (arendarea unui teren pe termen foarte lung pana la 99 ani.

5. Ele au aparut aproape concomitent intre anii 1646 si 1652 si au avut un continut asemanator.5. rugaciuni. constand in matanii. „glave”(capitole) „zaceale”(articole). desi boierimea le-a interpretat in sensul ingradirii prerogativelor domnesti. Operele legislative ale domnitorilor Vasile Lupu (1634-1658) si Matei Basarab (1632-1654) Cele mai importante izvoare ale dreptului ascris medieval romanesc au fost unanim recunoscute ca fiind ale domnitorilor Vasile Lupu si Matei Basarab. Se facea vorbire despre mijloacele de probatiune (marturia si juramantul). ele fiind impartite in „pricini”(sectiuni). Pravila lui Matei Basarab a fost tiparita in 1652 la Targoviste sub denumirea „Indreptarea legii cu Dumnezeu care are toata judecata arhiereasca si imparateasca de toate vinile preotesti si mirenesti” pe scurt „Indreptarea legii”. la final ea reproduce unele probleme de interes general din medicina. ele au constituit mijlocul juridic de a interveni cu reglementari ferme in diferite domenii ale vietii sociale. a fost scrisa de logofatul Eustratie si tiparita in Iasi la manastirea Trei Sfetitele avand titlul complet „Carte romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti si de la alte giudete cu zisa si cu toata cheltuiala a lui Vasile voievodul si adomnului Moldovei. Ele au avut menirea de a consolida puterea de stat centralizata a domniilor. prima legiuire romaneasca oficiala cu caracter laic. pe scurt „Carte romaneasca de invatatura”.Sistemul pedepselor era si el impartit in cele fizice (bataia. mutilarea si pedeapsa cu moartea) si cele duhovnicesti. Pravila lui Vasile Lupu de la 1646. gramatica si filozofie preluate din nomocanonul lui Alexie Ariston si raspunsurile lui Athanasie Scolasticul. 6. Principalele institutii reglementate de pravilele domnitorilor Vasile Lupu si Matei Basarab Partea I din ambele pravile a fost inspirata din legea bizantina agrara si constituie un veritabil „cod de politie rurala” prin aceea ca dispozitiile sale consacra legarea de pamant a taranilor dependenti. Pentru domnie.1. Ea a fost inspirata din legea bizantina agrara (Nomos Gheorghicos) si din „Praxis et theoricae criminalis” a lui Prosper Fanaricci.4. Mult mai ampla decat „Cartea romaneasca de invatatura”. „predoslovie”. plocoane si oprirea de la mancarurile cu sare (posturi). In plus ele confereau 76 .4. dar si despre marturia falsa sau despre incriminarea judecatorilor care se lasau mituiti. Ea a fost alcatuita din porunca domnitorului de catre calugarul Daniil Popeanul si contine la inceput o introducere. Sistematizarea celor doua lucrari este aceeasi. 6. a mitropolitului Stefan. In ceea de priveste procedura de judecata a fost sumar consacrata de textele pravilelor. den multe scripturi talmacite din limba italieneasca pe limba romaneasca”.

77 . dar raspunderea penala putea fi angajata de la 18 ani. Era totodata reglementata paza hotarelor. Persoanele numite „obraze”erau incadrate in categoria „slobozilor”si in cea a dependentilor. se referea la principalele institutii ale dreptului civil. Astfel. atat pentru barbar cat si pentru femeie. Proprietatea feudala s-a bucurat de o reglementare ampla.dreptul nobililor de a-i urmari pe fugari si de a-i readuce pe pamanturile lor. logodna crea relatii de alianta intre familiile viitorilor soti. Taranii vecini aveau obligatia de a-i plati stapanului cuvenita dijma. Din acesta categorie de bunuri faceau parte locurile bisericesti si cele calugaresti. penal si procesual. iar in cazul recoltelor slabe. Pravilele stabileau chiar interdictia altor nobili de a-i primi pe fugari si de a-i readuce pe pamanturile lor si totodata obligatia acestora de a-i preda stapanului feudal. acestuia ii era consfintit dreptul de a pretinde toata recolta. Caderea boierilor „din cinste” urmare a unor pedepse infamante ii puteau arunca in randul robilor. O persoana devenea majora la implinirea varstei de 25 ani. incestul sau relatiile de tutele dintre viitorii soti. „cu nume bun” ori „vestit de rau”. Dreptul de proprietate asupra bunurilor bisericesti considerate ca „sfintite” se bucura de o protectie divina (jus divinum). Din prima categorie (slobozilor) faceau parte domnul. morilor si a inventarului agricol sub sanctiunea unor pedepse severe pentru deteriorarea acestora. Din categoria persoanelor dependente faceau parte taranii categorisiti a fi „neintelegatori” sau „oameni de gios” si robii. boierii (la randul lor cei mari de vita „aleasa”. In dreptul penal se tinea seama de (circumstante) profesiunea persoanei. Partea a II a si cea mai ampla din continutul pravilelor. a vitelor. Ample reglementari au continut cele doua pravile in privinta casatoriei si a relatiilor de familie. Asupra celor din urma. Totodata era interzisa cea de a treia casatorie consecutiva. „cei mijlocii” „de treaba” sau de „folos tarii” si de oamenii domnesti) precum si clerul. „din biserica”. Logodnicul putea chema in judecata pe cel ce ar fi adus injurii logodnicii sale. In sistemul pravilelor aceasta putea fi mireana sau bisericeasca. Aceleasi pedepse puteau fi aplicate si pentru furt sau instigare. de credinta religioasa sau de renumele acesteia de a fi „credincioasa’. „la drumul mare” sau „la foc”. Obiectul proprietatii mirene il constitua pamanturile si bunurile mobiliare. erau considerate a fi fara voie. Impedimente la casatorie numite „sminteli”. pomilor. inspirata din principiile dreptului bizantin. recoltelor. Ei isi puteau redobandi libertatea fara voia stapanului ca rasplata pentru denuntarea acestuia in cazul cand ar fi comis fapta de falsificare de moneda sau aceea de a-i fi indemnat la desfrau. stapanul avea un drept discretionar de corectie. daca era comis „dela stapan”.

sau prin tutori. Casatoria inceta prin decesul unuia dintre soti ori era desfacuta prin divort.in urmatorii termeni: „Cinstitutul bagoslav si marele grigorie zice ca nunta cea dintai este lege. Izvoare ale obligatiilor erau considerate a fi conventia (tocmeala) si „greseala” cu sau fara „nesocotinta”. nevoie sau „sila” si nici „prin amagire”. Divortul putea fi pronuntat prin cauze determinate in cuprinsul pravilelor. asasinul si feciorii sai in privinta succesiunii celui asasinat. La calificarea unei infractiuni se tinea seama de intentie („gandul faptasului”). neglijarea intretinerii sotiei. Partile puteau fi reprezentate prin mandatari. „de cap” si vini mici. Materia obligatiilor si a contractelor avea la baza principiul raspunderii individuale. autoratul de complicitate precum si pluritatea infractionala sub forma concursului de infractiuni sau a recidivei. 78 . descendentii si colateralii pana la al noualea grad inclusiv. precum si fii rezultati din incest sau siluire cu privire la acerea mamei lor. inchirierea (namuirea). Copiii naturali aveau dreptul numai la mostenirea mamei lor. numiti „ispravnici” si „pristavi”. betie sau alungarea sotiei. nebunie. a doua este iertare. progresist in raport cu vechile norme consuetudinare care se intemeiau pe raspundere colectiva. Incapabili de a dispune (nevolnici). Despartirea putea fi realizata fie pe cale judecatoreasca fie prin repudiere (carte de despartire). fie oral in prezenta a 57 martori. erau considerati cei condamnati pentru comiterea unor infractiuni impotriva moralei. Transmiterea succesiunilor se facea fie printr-un testament scris numit „zapis”. infractiunile erau impartite in „vini” sau „greseli” mari. Ca si in alte scrieri ale vremii. fie oral „lasat cu limba de moarte”. potrivit celor mai avansate principii din acea vreme. Cele mai importante contracte erau vanzarea. el administra zestrea sotiei asupra careia avea un drept de corectie constand in bataie. Pravilele privesc in mod deosebit infractiunea savarsita dar nereusita de tentativa. In virtutea acestuia. Testamentul era valabil daca cel ce l-a lasat „era cu mintea intreaga”. precum si de timpul in care acesta a fost savarsita. Normele de drept penal s-au bucurat de cea mai ampla reglementare. imprumutul si donatia. iar a treia calcare de lege”. asa cum ar fi: adulterul. erezia. Erau considerati incapabili de a mosteni. procuratori si executori testamentari. de locul comiterii ei („la loc de cinste” sau „la curte”). „vina de fata si aratata”. Efectele casatoriei se refereau in special la drepturile sotului care dobandea puterea maritala asupra sotiei. Clasele de mostenitori erau ascendentii. fie in scris. cea mai periculoasa fiind considerata infractiunea flagranta. La incheierea contractelor. consimtamantul nu trebuia sa fie viciat prin „frica”. farmece. Garantiile contractuale continuau sa fie chezasia si zalogul.

stapanul pentru sluga. armurieri etc). betia.5. Pedepsele privative de libertate erau ocna. care puteau fi precedate de mutilari in cazul paricidului. Dispozitiile procedurale dadeau puteri discretionare judecatorilor. sotul pentru sotie. prezumtiile si numai in penal. Pedeapsa cu moartea consta in taierea capului. dascalii sau doctorii) trebuiau crezuti mai mult decat oamenii de rand. ignoranta. Dreptul scris in Transilvania Aparitia si evolutia dreptului scris a fost si ea influentata de cele doua tendinte din viata politico-sociala. dascalul pentru prunc. Cat despre mijloacele de proba. expertizele. legitima aparare. spanzurare. dar si sanctiunea prescriptiei care in civil era de 40 de ani pentru reclamarea zalogului si 30 de ani pentru datori ori succesiuni. Pedepsele aveau si in aceste pravile un caracter aplicativ. ele nu se aplicau de regula mestesugarilor iscusiti (giuvaiergii. pravilele consacrau varsta. iar in penal de 5 ani pentru furt si 10 ani pentru ranire. tendintele de centralizare ale coroanei maghiare. tragerea in teapa sau arderea in foc. aceste pedepse nu puteau fi aplicate boierilor si clerului ci numai oamenilor de jos. vladica si egumenul pentru clerici si monahi. pasiunea. hiclenia comisa de boierii mari si „lotria” daca cel ce indeamna la furt era ruda cu cel indemnat. provocarea. pe de alta parte. „greseala fara inselaciune”. pentru ca prin aplicarea lor sa nu devina inapti sa-si practice mestesugul. Pravilele prevedeau ca judecatile puteau fi mirenesti si bisericesti. surzenia sau mutenia. Hotararile pronuntate nu puteau fi apelate. varsta sub 7 ani. Pedepsele fizice constau in mutilari (taierea mainilor sau a nasului). 79 . cauzele penale si cele civile fiind judecate de aceiasi judecatori. pe de o parte tendintele factorilor locali de consolidare a autonomiei vioevodatului Transilvania. sau urmate de arderea cadavrului falsificatorilor de moneda. a caror apreciere era foarte larga in sensul ca puteau pronunta schimbarea sau chiar iertarea de pedeapsa.Cauzele care aparau de raspundere erau considerate a fi nebunia. mania. Pravilele recunosteau principiul autoritatii lucrului judecat. insa ele puteau fi evocate in fata unui judecator superior. purtarea de cozile cailor. In materie penala. In categoria circumstantelor atenuante. De asemenea. acestea puteau fi depozitiile martorilor martorilor.5. Potrivit regulilor de procedura. turnarea de plumb topit in gura ori bataia. 6. Constituiau circumstante de agravare. temnita si surghiunul la manastire in cazul boierilor. logodnicul pentru logodnica. juramantul. respectiv. ordinul superiorului si obiceiul locului. somnambulismul sau „slabiciunea firii femeii”. inscrisurile. tortura. Valoarea marturiilor era apreciata in functie de pozitia sociala: cei cu vaza sau expertii (vracii. actiunea publica era pusa in miscare de catre victima sau de catre alte persoane indreptatite sa o faca precum parintele pentru copil.

dipozitiuni din Statutele Tarii Fagarasului prevedeau ca fetele inzestrate de parinti nu veneau la succesiunea acestora. nobilimea din Transilvania a adoptat „Unio triun nationum”. Ea a consacrat relatii si institutii de drept feudal. declaratie politica si juridica potrivit careia puterea politica in stat urma sa fie exercitata numai de catre nobilimea maghiara.familiei. Astfel. patriciatul sasesc si mica nobilime secuiasca. In ceea ce priveste succesiunile. Dipozitiunile de drept penal incriminau aceleasi fapte penale. dintre care cea mai cunoscuta a fost legarea de glie a iobagilor. Colectia a aparut in anul 1517 sub influenta razboiului taranesc condus de Gheorghe Doja din 1514 si desi nu a fost publicata oficial. iar in lipsa acestora de catre frati. obligatiilor. Primele incercari de codificareale dreptului scris si nescris i-au apartinut lui Matei Corvin prin al sau „Decretum maius” din 1486.Subsecvent rascoalei de la Bobalna din 1437. Casatoria se incheia cu consimtamantul parintilor fara de care aceasta era considerata „cu fuga”. Dispozitiuni partculare deosebite ce cele din Moldova si Tara Romaneasca priveau materia dreptul familiei si a succesiunilor. juramantul mincinos (fals). bunurile donative nu puteau fi transmise in Transilvania decat baietilor. Pamanturile taranilor aserviti treceau initial in proprietatea regelui. 80 . particularitati existand doar in materia succesiunilor. vatamarea corporala. Toate aceste dispozitiuni au fost de larga aplicare. casatoria putea fi desfacuta si prin repudiere iar bunurile retinute de catre sot. motiv pentru care a fost si cunoscuta sub numele de „Decretum tripartitum” sau tripartitul lui Verboczi. comertul cladestin. iar mai apoi in cea a nobililor. a fost utilizata in practica instantelor pana in anul 1848. astfel incat se intercalau dispozitiunile de drept civil cu cele penale sau de drept procesual. In cuprinsul lor nu exista o sistematizare. Toate dispozitiunile consacrate de actele familiei mai sus m entionate. precum furtul. faceau trimitere la materiile contractelor. valorificand izvoarele scrise si mai ales cele nescrise existente. succesiunilor si dreptului procesual. Lucrarea a fost sistematizata in trei parti. pe care le-au redat intr-o forma fidela dar concentrata. ele au codificat vechi obiceiuri juridice romanesti. Codificarea a fost facuta de pe pozitia dominanta a elementului nobiliar maghiar. De asemenea. Vladislav al III-lea i-a cerut juristului Stefan Verboczi sa intocmeasca o colectie de drept scris. ca si in Moldova si Tara Romaneasca. Redactate in limba latina si elaborate la propunerea romanilor. lucrarea vadind deosebirile esentiale dintre dreptul Ungariei si cel al Transilvaniei.„mera ad glebae adstricti”. Zestrea fetelor trebuia consimtita de catre parinti. Particularitati deosebite au marcat in dreptul transilvan „Statutele Tarii Fagarasului”.

1. 6. El aproba actele domnesti cu caracter normativ. cresc prerogativele domnului: acesta intarea prin hrisov domnesc pravilele. componenta lui fiind redusa prin implicarea de catre domni a unor factori politici interni.1.2. Din anul 1802.6. dar si aplicarea de catre toti romanii a acelorasi norme de drept cunoscute si respectate ca atare si in afara arcului carpatic.6. eforturile turcesti de a opri decaderea imperiului dupa infrangerea suferita in asediul Vienei. Domnia Incepand cu anul 1711. au determinat Poarta sa adopte o noua politica in ceea ce priveste numirea domnilor in Tara Romaneasca si Moldova: desemnarea domnilor din randul grecilor fanarioti. in Moldova este numit domn Nicolae Mavrocordat. ii numea pe dregatori. In acelasi timp. prin implicarea Rusiei impotriva abuzurilor turcilor in ceea ce priveste numirea domnilor.Statutele Tarii Fagarasului au vadit unitatea de continut a normelor juridice roamnesti. Este si motivul pentru care intr-o prima etapa. Organizarea de stat si dreptul in epoca turco-fanariota Limitarea autonomiei celor trei tari romanesti de catre Poarta Otomana si Imperiul Habsburgic s-a realizat intr-un parcurs istoric indelungat. Eforturile unor domnitori precum Dimitrie Cantemir si Constantin Brancoveanu au sfarsit dramatic in exil sau sub sabia turceasca. Organizarea de stat 6. Dreptul sau de a judeca procese insa a suferit serioase limitari. cu posibilitatea inlocuirii domnului pentru greseli grave. precum si pierderile teritoriale incercate. durata ei fiind fixata la 7 ani.1. domniile erau foarte scurte. Perioada de timp in care turcii au desemnat in scaunul tarilor romane domni fanarioti. Organele centrale ale statului Divanul a inlocuit vechiul sfat domnesc.6. iar in Tara Romaneasca ultimul domn pamantean Stefan Cantacuzino este inlocuit in 1716 cu acelasi Nicolae Mavrocordat. In urma Tratatului de la Kuciuc-Kainargi din 1774. Divanul avea prerogativele legislative. Numirea facuta de Poarta era confirmata la cativa ani de domnie. este binecunoscuta in istorie sub numele de perioada turco-fanariota si a durat din 1711 si pana in 1821. tarile romanesti capata noi garantii impotriva abuzurilor turcilor.1.6. 6. asigura aplicarea legilor si organiza functionarea unor 81 . institutia domniei a fost stabilizata. administrative si juridice. infiinta sate si targuri si pastra formale prerogativele militare. lupta pentru emancipare nationala si eliberare de sub suzeranitatea straina regresand pentru o perioada de un secol. Pe de alta parte. 6. in functie de aducerea la indeplinire de catre noul domn a angajamentelor asumate fata de turci.

marele logafat. Contribuabilii erau impartiti in doua categorii: breslele. Husi si Radauti. Pasi importanti au fost facuti in directia modernizarii fiscalitatii. stabilita prin ceea ce se numea „tidula de bir”. In Tara Romaneasca existau trei episcopii. iar in cea de a doua. boierii de rand ai caror urmasi erau numiti mazili. aveau prioritate boierii pamanteni. dar si pentru sporirea averilor personale ale lor si camarile lor. Doua erau categoriile de dregatori in functie de care era stabilita si ierarhia boierilor: in prima categorie erau socotiti marii dregatori. constituie formele incipiente si totodata primele tendinte de separare a atributiunilor statului. marele virstienic etc. Dregatoriile desi au fost mentinute in formele lor traditionale. in scopul aducerii la indeplinire a obligatiilor asumate de catre domni fata de Poarta. desi potrivit hatiserifului din 1802. Obligatiile fiscale au fost unificate intr-o singura dare. iar in Moldova tot atatea. erau si dregatori fara de functii. totusi au aparut si altele noi. Din anul 1802. care plateau toate darile. marele vornic. Dregatorii erau numiti la inscaunarea domnilor si erau reconfirmati anual. era consultat de catre domn si in privinta stabilirii si repartizarii impozitelor. inlocuite cu timpul de catre formatiunile rurale de jandarmi. marele postelnic. mai ales in materie judiciara. Biserica a fost pusa sub controlul statului prin intermediul unei epitropii. la Ramnic. Drepturile sale de jurisdictie au fost limitate. in sensul ca repartizarea sarcinilor fiscale era conditionata de factori economici sau geografici si au fost instituite unitati fiscale identice (grupuri de gospodarii). Armata a fost desfiintata odata cu instaurarea regimului turco-fanariot. In afara dredatorilor care indeplineau anumite functii. Buzau si Arges. Toti acestia erau numiti de regula din randul anturajului fanariot al domnului. Organizarea financiara a fost orientata spre spolierea veniturilor paturilor mici si mijlocii ale populatiei. Din categoria marilor boieri faceau parte marele ban (in Tara Romanesca). 82 . paznici si slujitori de scaun.servicii publice. mentinandu-se doar cateva elemente. Mitropoliile din Tara Romaneasca cu sediul la Bucuresti si din Moldova cu sediul la Iasi se gaseau sub autoritatea Patriarhiei de la Constantinopol. Deosebit de semnificativa este insa imprejurarea ca slujbele dregatorilor erau platite. Din anul 1775. singurul fapt pozitiv mentinut in epoca fiind scutirea manastirilor si a preotilor de dari. Aceste atributii noi ale divanului precum si limitarea prerogativelor domnului. Domnul era cel care isi dadea acordul cu privire la numirea mitrololitilor si tot el le dadea carja episcopala episcopilor. la Roman. graniceri. Paza domnului era asigurata de catre un grup de arnauti. in Tara Romaneasca se infiinteaza o „oaste dinauntru” pentru asigurarea ordinii interne si „oastea de afara” pentru paza hotarelor. cu numele de boieri veliti ai caror succesori erau numiti neamuri. care aveau un regim fiscal avantajos fiind scutite de anumite dari si birnicii din categoria carora faceau parte taranii liberi si clacasii.

„Divanul domnesc” functiona numai in Tara Romaneasca sub presedintia domnului si era format din boieri veliti. au fost infiintate departamenturi speciale care judecau pricinile dintre romani si straini. El avea competenta de a judecat pricinile civile ivite intre boieri. astfel incat toate actele cu caracter normativ au imbracat forma hrisoavelor domnesti sau a anaforalelor adoptate de catre divanul domnesc. El judeca precum o instanta suprema pricini importante.Opera legislativa a lui Constantin Mavrocordat Sirul operelor legislative din aceasta perioada a fost deschis de catre domnitorii Nicolae si Constantin Mavrocordat. competentele lor fiind diferite atat material. iar procesele penale erau judecate de „departamentul vinovatiilor”. regimul fanariot s-a impus prin ingradirea autonomiei tarilor romanesti.6. Sistemul instantelor judecatoresti instituit prin „Pravilniceasca Condica” era urmatorul: „Judecatoriile dupa judet” aveau competenta in prima instanta. „Departamenturile” erau instante de drept comun in materie civila si penala. 6. atat in materie civila. cat si teritorial. Dezvoltarea dreptului in epoca turco-fanariota La inceputurile sale. 6.3.2. Atat in Moldova. Ele aveau competenta de a solutiona procesele civile dintre tarani precum si marunte pricini penale. aflat sub influenta iluminismului la inceputul secolului al XIX-lea.1. „strainile pricini”. Potrivit acestei lucrari. Hotararile pronuntate de aceste instante erau scrise in conditii speciale. Organizarea instantelor judecatoresti O adevarata reforma a organizarii instantelor judecatoresti a fost realizata de domnitorul Alexandrul Ipsilante (1744-1782) a sa lucrare „Pravilniceasca condica” aparuta in anul 1775. dar si in preocuparea 83 .6. cat si in materie penala. Procesele penale erau judecate de doua departamenturi egale in grad (unul format din 7 si unul din 8 judecatori). care s-au manifestat ca niste adevarati despoti luminati.2. fie in prima instanta fie in caile de atac. instantele erau organizate ierarhic.1.6. precum si de a exercita controlul judiciar asupra hotararilor pronuntate in prima instanta de departamenturi. ele judecand in complet format dintr-un judecator ajutat de un logofat. Caracterul luminist al operelor lor consta in primul rand in asigurarea si intarirea statului centralizat. „Departamentul velitilor boieri” era format din boieri veliti si trei mazili. Evolutia in timp a statelor romanesti precum si slabirea din ce in ce mai accentuata a puterii Portii au facut posibila dezvoltarea spectaculoasa a dreptului. cat si in Tara Romaneasca.6.

Reformele infaptuite pana in 1740 cu privire la statutul social al clerului si al boierilor la organizarea administrativa si financiara au fost sistematizate intr-o forma concentrata in acest asezamant. Prima dintre codificarile care trebuie mentionate in acesta perioada este lucrarea lui Alexandru Ipsilante „Pravilniceasca Condica”. repartizata prin sistemul cislei si platibila in sferturi. 6.2. Articolele 1-4 s-au referit la scutirea de dari a clerului.13 au fost consacrate organizarii financiare.aratata pentru o veritabila democratizare. dar si la limitarea prerogativelor sale jurisdictionale. prin care.12. caracterul progresist al lucrarilor legislative din aceasta perioada este subliniat in primul rand prin codificarea vechilor obiceiuri romanesti a caror permanenta s-a pastrat prin Legea Tarii. stabilindu-se totodata obligatia de a lucra pentru boier fara a se preciza cat. operele unor autori ilustri precum Montesquieu. erau scutiti doar de vinarici si dijmarit. fostii tarani dependenti au fost asimilati oamenilor liberi.11 au inasprit situatia taranilor aserviti.6. dar si de sistemul de acordare a lefurilor tuturor categoriilor de dregatori. Prin articolele 7 si 8 au fost dispuse noi masuri in organizarea administrativa. Urmare acestor ultime hrisoave. Dispozitiunile din primul hrisov au fost insa atenuate de hrisoavele din 1 martie 1746 si 5 august 1746 in Tara Romaneasca si 1 iulie 1749 in Moldova. fiind introdusa dregatoria izpravnicului de judet. in „Asezamantul” din 7 februarie 1740 ce a fost publicat in „Mercure de France” in numarul din iulie 1742. a fost desfiintata rumania si vecinia. 84 .10. 46 Potrivit Asezamantului boierii din prima categorie erau scutiti de orice dari. in vreme ce boierii din cea de a doua categorie. a manastirilor. In anumite lucrari si-au facut simtita influenta marilor curente juridice progresiste din apusul Europei. noua ierarhie avand un caracter progresist46. au ramas codificari feudale. boierii au capatat un statut nou. in esenta lor. chiar daca nu au fost desfiintate toate formele de dependenta personala. datorita resentimentelor Portii. potrivit slujbelor lor si nu al pamantului. Codificarile legislative de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea Desi. Potrivit articolului 5. chiar si in forma firava. a vietii sociale. mazilii. a boierilor si a organizarii adminstrative si fiscale. Lucrarea a fost intocmita din porunca lui Alexandru Ipsilate si a circulat in manuscris pana in anul 1780.2. constituind surse de documentare predilecte. Sinteza masurilor luate pana in anul 1740 a fost formulata in cea de a treia domnie a lui Constantin Mavrocordat in Tara Romaneasca. Beccaria sau Lombroso. „Asezamantul” contine 13 articole in care a fost reglementata situatia clerului. Articolele 9. Dispozitiile art. carora le-a fost interzisa stramutarea de pe o mosie pe alta. Domnul a suprimat unele dari si le-a totalizat pe celelalte intr-una singura.

Inca de la inscaunarea lui pe tronul Moldovei. unul din 14 august si unul din 12 septembrie 1785. a dreptului bizantin si mai ales al limbii grecesti alaturi. apoi a fost publicata in trei parti. unde a primit forma definitiva. cand a dispus mai intai sa fie traduse in romaneste „Imparatestile pravile” ce se aplicau in tara de catre Anania Cuzanos. Intre cele doua variante nu exista deosebiri de continut. atata doar ca varianta in limba romana este cea mai clara in explicarea unor termeni juridici. a circulat alaturi de varianta in limba romana (Mica randuiala juridica). in vreme ce varianta greaca abunda in termeni romanesti redactati cu litere grecesti. In afara de aceasta traducere. Daniile nu puteau fi primite decat de la cei bogati la cei saraci. domnitorul a format o comisie de boieri din care au facut parte Andronache Donici si Costache Conache. obiceiurile juridice romanesti si jurisprudenta dar si lucrarile lui Montesquieu si Beccaria. fiind in cele din urma folosita si in textele oficiale. „Codul Calimach” sau „CodIca tivila a Moldovei” este o legiuire care a dainuit o jumatate de secol. domnul Scarlat Calimach l-a intarit si l-a promulgat printr-un hrisov la 1 iulie 1817. O astfel de intentie este pusa in practica un an mai tarziu. intre 1816-1817 dupa citire. In ceea ce priveste structurarea lucrarii. Autorii nu se cunosc. insarcinati cu adunarea vechilor obiceiuri si legi ale tarii. sas din Brasov. fireste de limba romana. hrisovul mai stabileste procedura executorie a dreptului de protimisis atunci cand cumparatorul nu era ruda sau codevalmas al vanzatorului. „Pravilniceasca Condica” a fost aplicata pana la intrarea in vigoare a Legiuirii Caragea la 1 septembrie 1818. in anul 1815. Lucrarea a fost supusa Adunarii Obstesti compusa din mitropolit . dreptului civil si administratiei in care au fost introduse dregatoriile izpravnicilor de tinut. Izvoarele acestei lucrari au fost bazilicalele. adoptat in 1865.1912 al Codului Civil in vigoare. cele mai numeroase texte sunt consacrate organizarii instantelor judecatoresti. a zapciilor si a vorniceilor. si a fost abrogata implicit prin art. Legiuirea hotaraste interzicerea „daniilor facute de cei saraci si de jos celor bogati si puternici”. dar acestia au facut dovada stapanirii cunostintelor de drept romanesc. profesor la Academia Domneasca din Iasi si Christian Flechtenmacher – doctor in drept si filozofie la Viena. 85 . procedurii de judecata. ambele avand menirea de a linisti framantarile taranesti pe fondul abuzurilor boierilor. „Hrisovul sobornicesc” dat in 1785 de domnitorul Alexandru Mavrovordat a fost o legiuire cu caracter special care a reglementat doar anumite aspecte ale vietii sociale. adus in acest scop in Moldova. la 17 septembrie 1812. Scarlat Calimach a dorit sa imbunatateasca organizarea de stat si sa dea tarii o lege scrisa. al practicii judecatoresti. episcopi si velitii boieri. De asemenea. intre rude sau pentru manastiri si biserici. Lucrarea contine de fapt doua hrisoave.Scrisa in limba neogreaca (Sintagma Nomicon).

Aceasta lucrare a fost considerata a fi cel mai insemnat si mai complet cod din tarile romane. pag. competenta instantelor. care nu ar fi reglementate in actualul cod si nu ar fi contrare dispozitiunilor acestora. bBucuresti. ocna si pedeapsa cu moartea. In cartea a 5-a. 1926. Izvoarele acestei legiuriri au fost Codul austriac de la 1811. 4)succesiuni si donatii. au lucrat Christian Flechtenmacher. Lucrarea mai contine anexe referitoare la concursul creditorilor si a licitatiei. amenda. La prima varianta. in limba graca. I. autorii s-au referit la infractiuni. „Adunare cuprinzatoare in scurt de pravilele cartilor imparatesti spre inlesnire celor ce sa indeletnicesc intru invatatura lor”. 86 . mijloacele de proba. Noi sunt si dispozitiunile de drept comercial privitoare la firmele de comert si la contractele comerciale de vanzare cumparare. hrisoavele domnesti si obiceiul pamantului. Lucrarea clasifica persoanele dupa sex. El a avut caracterul unui manual de drept si a constituit o sinteza a sistemelor de drept aplicate in Moldova din acea vreme. Codul Calimach a fost abrogat expres prin dispozitiile art. legea va fi obiceiul pamantului”. Sub denumirea impusa de domnul Scarlat Calimach. In ultima parte sunt instituite norme de drept procesual referitoare la actiunea in justitie. falsul si omorul. dreptul lucrurilor si dreptul persoanelor „dimpreuna si al lucrurilor”.1912 din actualul Cod Civil. dar si la dreptul familiei si succesiunii. manualul a aparut in versiunea lui scurta la 21 iunie 1815. Legiuirea era structurata in 6 carti. dar. caile de atac si prescriptie47. bazicalele si Hexabiblul lui Armenopol.Peretz. 2)lucruri. Costache Conache si Iordachi Ghica. pomenindu-le pe cele mai frecvente. bataia.327. „Legiuirea Caragea” a fost intocmita de catre logofatul Nestor si Afanase Hristopol in 1816. Alexandru Donici. in tot ce nu este conform „regurilor prescrise in prezentul codice”. Petre Asachi si Damaschin Bojinca. Foarte interesant este de remarcat faptul ca in cuprinsul lucrarii se face mentiunea ca acolo „unde legea nu dispune. si tiparita in 1819 din porunca domnului Ioan Gheorghe Caragea. 3)contracte (tocmeli). apropiat codurilor moderne. precizand insa ca femeia este inferioara barbatului. se refera sumar la polita si donatie. In materia contractelor. 5)drept penal. In sistemul pedepselor erau evidentiate rascumpararea. furtul.Aparuta mai intai in limba greaca. va fi tradusa in romaneste abia in anul 1833. 6)drept procesual. nastere si capacitate. totul fiind tratat pe parcursul a nu mai putin de 2032 articole. Pentru dezvoltari. dreptul persoanelor. iar traducerea din 1833 a fost supravegheata de Christian Flechtenmacher. sar putea pune. 47 In masura in care dispozitiunile Codului Calimach nu ar fi desuete sau contrarii dispozitiunilor din actualul Cod Civil.I. dand astfel o noua recunostere deosebita influentei dreptului autohton asupra noii legiuiri. fireste doar teoretic. respectiv: 1)persoane. vol. Lucrarea este structurata in trei parti. Curs de Istoria dreptului roman. inchisoarea. chestiunea aplicabilitatii unor norme din aceasta lucrare.

87 . Lucrarea a fost inspirata din dreptul bizantin si s-a dovedit a fi o aplicare a acestuia conditiilor specifice locale. In anul 1814. lucruri si actiuni. considerat a fi primul cod civil complet. contracte. apare „Manualul juridic” al lui Alexandru Donici. actiuni in justitie si probe. In cele 22 de capitole subimpartite in paragrafe. sunt consacrate reguli privitoare la persoane. Pe langa aceste scrieri cu caracter oficial. Veniamin Costache in care autorul prezinta o descriere a dezvoltarii dreptului roman si bizantin. care s-au referit la cele trei parti la persoane. la inceputul secolului al XIXlea au mai circulat si alte scrieri juridice apreciate si chiar pomenite in practica instantelor judecatoresti. precum si conceptiile sale asupra dreptului. deoarece autorul lui fiind un adept al „carvunarilor” nu a fost agreat de domnie si nici de ceilalti pravilisti ai vremii.1912 din actualul Cod Civil. dreptul familiei. Manualul este prefatat de o dedicatie facuta mitropolitului Moldovei. Acest manual a fost folosit doar in manuscris.Cu mai multe modificari. aceasta legiuire s-a aplicat pana in 1865 cand a fost abrogata expres de dispozitiunile art. Printre acestea se cuvine a mentiona „Pandectele lui Toma Carra” aparute in 1806.

Inconjurati de o clientela politica de ordinul a mii de persoane. a fiscalitatii excesive. nu se poate face normal. oraseni si chiar a boierilor. mari si mici. stabilind ca principale obiective inlaturarea dependentei feudale. Revolutia de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu a avut un profund caracter social si national. Marea boierime dorea puterea pentru sine. Asa cum rezulta din desfasurarea miscarii revolutionare. In conditiile izbucnirii revolutiei din 1821. iar apoi recurgeau la cele mai cumplite forme de extorcare fiscala. care isi avea sediul in Rusia.DREPTUL ROMANESC IN EPOCA MODERNA Perioada de tranzitie spre statul burghez si aparitia elementelor dreptului de tip burghez 7. Observata din perspectiva acestor deziderate. precum si din actele adoptate in decursul ei. pronuntandu-se in favoarea egalitatii boierilor. tarani. nu trebuie deci sa surprinda ridicarea la lupta a poporului roman. Mica boierime. dar de pe pozitii diferite. interesati in eliberarea tarii de dominatia si inlaturarea regimului turco-fanariot. proces caracterizat prin adancirea contradictiilor dintre clasa feudala si celelalte clase si categorii sociale pe de o parte. nu s-a subordonat miscarii din Balcani (avem in vedere luptele desfasurate in 88 . a abuzurilor si venalitatilor fanariotilor. Atat marea cat si mica boierime. asa cum o avusese.1. pentru a-si plati creditorii si pentru formarea fondurilor necesare pastrarii tronului. apasati de datorii enorme (Mihai Sutu a platit 3 milioane de piastri pentru dobandirea tronului). si pe care sa o exercite intr-un divan care sa-l controleze chiar si pe domn. Apare deci firesc ca intreaga boierime sa fie interesata in restaurarea domniilor pamantene. revolutia de la 1821 ne apare ca un moment istoric in care idealurile sociale s-au impletit pana l contopire cu cele nationale. era si ea dornica de putere pentru ca nu o avusese niciodata. cata vreme domnii fanarioti preluau domnia. au fost obstructionate in interesele lor de catre domnitorii fanarioti si anturajele lor. Diferentierea dintre cele a doua laturi. traditionale. dintre poporul roman si fanariotii aflati in slujba turcilor de alta parte. Tudor Vladimirescu a constituit o veritabila Adunare a poporului. Declansata in conditiile in care popoarele din sud-estul Europei s-au ridicat la lupta impotriva dominatiei otomane. Revolutia de la 1821 si semnificatiile ei Revolutia de la 1821 este expresia unui proces complex care a cuprins toate laturile vietii economice. participarea la revolutie a tuturor paturilor sociale. sociale si politice. desi se afla in stransa legatura cu Eteria. a instabilitatii politice si dominatiei otomane. Revolutia romana din 1821. domnii fanarioti promovau o politica de ruina economica prin instituirea regimului fiscal de nemiloasa spoliere*. lacoma si acaparatoare.

iar Mitropolitul sa fie ales de catre popoare48. Potrivit acestor programe. Biserica urma sa se supuna legilor tarii. urmarind sa realizeze macar o parte a dezideratului eliberarii. Ipsilante incerca sa determine o interventie a Turciei in Tarile Romane. statul fiind condus de Adunarea poporului. ci dimpotriva a avut o conducere politica independenta si un program de reforme democratice propriu.cit. op. Tudor Vladimirescu a recunoscut Divanul ca organ administrativ central menit sa-i indeplineasca programul regimului sau constitutional. Astfel.Molcut. 48 E. Se prevedea deasemeni organizarea comertului interior si desfiintarea privilegiilor negustorilor straini. Tudor Vladimirescu si-a schimbat atitudinea. dar. programul Revolutiei prevedea abolirea starii de dependenta a taranilor fata de boieri. pag.Cernea si E. Tudor Vladimirescu a actionat in stransa cooperare cu Eteria. Principiile regimului constitutional erau cuprinse in acte fundamentale ca: Proclamatia de la Tismana (Pades-Mehedinti). provizoriu. Alexandru Ipsilante a fost dezarmat de tar. ceea ce ar fi insemnat transformarea lor intr-un teatru de razboi. Indreptat contra oranduirii feudale. un adevarat proiect de constitutie. unde Tudor Vladimirescu sosise cu armata de a rnauti in 18/19 ianuarie 1821. Cand la jumatatea lunii martie. 233 89 . Programul constitutional prevedea organizarea armatei nationale sub conducerea lui Tudor Vladimirescu si urmarea apararea suzeranitatii si independentei tarii impotriva agresiunii straine si inlaturarea dominatiei otomane. care avea sediul in Rusia. in Proclamatia de la Bolintin din 16 martie 1821 si in Proclamatia de la Bucuresti din 20 si 23. Dupa ce armata sa a fost incartiruita in Bucuresti. si confiscarea pamanturilor celor care se impotriveau reformelor democrate. in mod deosebit in programul intitulat „Cererile norodului romanesc”(9 aprilie 1821). adaptandu-se noii situatii. el aprecia ca in alianta cu Eteria si cu sprijinul trupelor tariste va putea sa obtina eliberarea Tarii Romanesti de sub dominatia otomana. Timp de peste trei luni (28 ianuarie–27 mai 1821). el a conditionat aceasta apropiere de inlaturarea domniilor fanariote si revenirea la sistemul traditional al domniilor pamantene. Tara Romaneasca urma sa fie o monarhie constitutionala. iar dregatoriile de stat si bisericesti sa fie ocupate de romani pamanteni dupa merit. deoarece primise garantii ca aceasta miscare de eliberare a Greciei se bucura de sprijin ferm al regimului tarist. Tudor Vladimirescu a refuzat sa se angajeze intr-o actiune aventurista si a incercat o apropiere de Turcia. in timp ce se indrepta spre Bucuresti. In aceste conditii. In prima faza a revolutiei.Siberia si mai cu seama in Grecia). martie 1821. ca urmare a victoriei revolutiei puterea politica in Tara Romaneasca a fost detinuta de Tudor Vladimirescu secondat de armata sa.

e) reorganizarea administrativ-teritoriala a celor doua tari romane etc. a avut ecou in toate cele trei state romane.Academiei RSR. dar mai ales de presiunile Rusiei. Documentele privind istoria Romaniei. Se preconiza o reorganizare a sistemului judiciar. Tinand seama de reformele preconizate. Ed. prin care se cerea: a) revenirea la sistemul domniilor pamantene in Tara Romaneasca si Moldova. Reglementarile au fost adoptate de catre Adunarile obstesti extraordinare ale celor doua tari romane in anul 1830 si intarite de Poarta. 49 50 Idem In acest sens. numind pe Ionita Sandu Sturdza domn al Moldovei si pe Grigore Ghica. iar tarile romane au fost ocupate de trupele tariste. Inalta Poarta a consimtit in 1822 sa se revina la regimul domniilor pamantene. Tara Romaneasca si Moldova au avut regimul unor „protectorate”. domn al Tarii Romanesti. d) libertatea comertului si industriei autohtone. indeosebi in Tara Romaneasca si Moldova50. fiind conduse de un guvernator rus numit de tar. Potrivit Conventiei de la Akkerman si Tratatului de la Adrianopol.III. si de a fi creat camp liber dezvoltarii acestora pe calea afirmarii oranduirii capitaliste in societatea romaneasca49. Cu toate limitele ei. Cele doua Regulamente organice au fost elaborate de catre doua comisii (cate una pentru fiecare dintre cele doua tari). in sensul reducerii taxelor. b) desfiintarea raialelor turcesti de pe teritoriul tarilor romanesti si infiintarea armatei nationale. inlesnirea accesului tuturor locuitorilor la instantele de judecata si desfiintarea privilegiilor la care se bucurau strainii. in pofida incercarilor reformatoare a celor doi domni.Bucuresti 1967 90 . Cu privire la organizarea financiara se prevedea revenirea la sistemul platii impozitelor in patru sferturi.Revolutia romana de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu a avut o semnificatie politico-juridica deosebita. Timp de 6 ani. progresist. Cucerirea a fost insa de scurta durata. in tarile romane urmau sa fie adoptate regulamente organice in scopul modernizarii vietii sociale si de stat. Solidaritatea romanilor din Transilvania cu miscarea lui Tudor Vladimirescu. au intrat in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova. vol. incepand cu anul 1828 regimul domniilor pamantene a fost suspendat. In plus. care indeplinea si functia de presedinte al celor doua divanuri. care au lucrat sub indrumarea viceguvernatorului rus Minciaki. orasenilor si taranilor. c) stabilirea granitelor si talvegul Dunarii. in perioada 1821-1822 au fost adresate Portii peste 70 de proiecte de reforme si memorii ale boierilor. Conventia de la Akkerman din 1826 consacra puterea politica a marii boierimi. programul sau democrat. a avut meritul de a fi inlaturat regimul turco-fanariot ce a existat in Tara Romaneasca si Moldova timp de peste un secol. cat a durat ocupatia Rusiei. Desi Revolutia de la 1821 a avut loc numai in Tara Romaneasca. In urma razboiului turco-rus.

Organizarea de stat intre 1821-1848 Organizarea politica a societatii romanesti din cele doua state romane a fost influentata atat de programele constitutionale aparute in cadrul Revolutiei de la 1821. Regulamentele organice intrate in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova. 7.101-105 91 . si Curtii Tariste a 51 I. in care conducerea de stat urma sa fie exercitata de catre domn si divan.Atanasiu. numai in Moldova. negustorilor si mestesugarilor. regim inlaturat de Regulamentele organice adoptate in vremea „protectoratului” exercitat de Rusia.Ca o consecinta a Conventiei de la Akkermam incheiata intre Rusia si Turcia. s-a ajuns la recunoasterea autonomiei Tarilor Romane. prevedeau ca domnii vor fi alesi de catre Adunarea obsteasca extraordinara. in Tara Romaneasca a fost numit domn Alexandru Ghica. nobiliara si viagera. Alexandru Ghica a fost demis. Bucuresti. In 1842. apartinea de asemenea domnului. Dupa incetarea protectoratului rus. iar locul sau a fost ocupat de Gheorghe Bibescu. Domnul . legile votate putand fi aprobate sau respinse si ii numea pe dregatori in dregatoriile mai importante. Adunarea obsteasca extraordinara era formata din reprezentantii boierilor. Divanul e pastreaza in perioada regulamentara doar atributii judecatoresti de instanta suprema. El avea initiativa legislativa.Desi se prevedea ca domnii urmau sa fie alesi. Atributiile sale administrative au fost preluate de catre Sfatul administrativ. Aceasta se intrunea pentru alegerea domnului tarii. in Tarile Romane puterea suprema de stat a fost exercitata de catre domnii pamanteni. judecand ca instanta suprema. In aceasta epoca dispar prerogativele financiare ale domnului. numai Gheorghe Bibescu a fost ales ca domn potrivit acestor norme. dar prerogativele sale au fost substantial modificate. Potrivit Regulamentelor organice. Domnul avea prerogative legislative. dupa care solicita Portii Otomane investitura. El nu mai avea dreptul de a judeca. In fapt. Oastea romana de-a lungul vremurilor. iar in Moldova Mihail Sturdza. iar cele l gislative de Obisnuita adunare obsteasca. Divanul domnesc continua sa fie organ al puterii de stat si in epoca Regulamentelor organice. Comanda armatei nationale 51. ci numai de a intari hotararile judecatoresti definitive. pag. executive si judecatoresti.2. deoarece fixarea impozitelor si cheltuielilor tarii erau date prin lege in competenta obisnuintei obstesti adunari. in realitate au fost numiti. in mod exceptional. si apoi. 1993. institutia domniei era electiva. in Moldova conducand insusi dezbaterile Divanului domnesc. cat si de Regulamentele organice adoptate de Adunarile obstesti extraordinare si intarite de Inalta Poarta. Intre anii 1822 si 1830. vor fi investiti in functie de Turcia si comunicati Rusiei ca putere „protectoare a Tarilor Romane”.

2. organ de decizie. vistiernic si postelnic. in anul 1842. Adunarea obsteasca ordinara sau Obisnuita obsteasca adunare era un organ asemanator parlamentului tarii. Acesti inalti demnitari erau numiti de catre domn. 1982.Rusiei confirmarea lui in functie. propunand proiectele de legi pe care domnul urma sa le supuna votului Obisnuintei adunari obstesti52. in baza hotararii adoptate de Obisnuita adunare obsteasca. vol. marele spatar ca sef al militiei pamantene si apararii nationale. ce aveau competenta de a solutiona neintelegerile dintre sateni. formata din din 42 de membri in Tara Romaneasca si 35 in Moldova. 52 D. format din vornic. pe termen de 6 ani. verifica cheltuielile statului prin domn si ii propunea acestuia masurile pe care le socotea necesare in domenii ca agricultura. ordinea publica etc. pag. industria. Regulamentele prevedeau ca titlurile nobiliare sa fie acordate numai acelora care au fost numiti si dregatorii si celor ce au adus servicii deosebite statului. intocmea bugetul si controla executia lui. Ea era formata din regimente de infanterie. cu unele schimbari care le-au subliniat specificul. Administrarea justitiei se facea separat de activitatea altor autoritati de stat. Istoria dreptului romanesc. marele postelnic ca ministru de externe. sistemul organelor cu activitate jurisdictionala fiind format din: a) Tribunalele satesti. potrivit Regulamentelor organice. 92 . alesi pe o perioada de 5 ani din randul boierimii si a clerului.180. Dregatoriile. marele logofat al dreptatii ca si ministru de justitie. a caror comanda o exercita domnul cu ajutorul marelui spatar in Tara Romaneasca si respectiv a hatmanului in Moldova. comertul. iar periodic se adunau sub presedintia sa si hotarau asupra treburilor statului. In aceasta vreme apare in sistemul organelor de administratie a statului – marele vornic al treburilor dinauntru (ministrul de interne). fapt ce demonstreaza amestecul acestora in treburile interne ale tarilor romane. dregatoriile si-au pastrat vechile trasaturi. Doar Gheorghe Bibescu a fost ales domn potrivit acestei proceduri.Firoiu si altii. Regulamentele organice prevedeau regimul specializarii dregatoriilor pe domenii de activitate si interziceau cumulul atributiilor administrative si judecatoresti. Armata a inceput sa fie constituita din tarani. Divergentele dintre adunare si domnul tarii erau rezolvate de catre Poarta Otomana si Curtea Tarista a Rusiei. Si in perioada regulamentara. Bucuresti. Adunarea avea prerogative legislative. marele vistiernic ca ministru de finante. Problemele curente erau dezvoltate de un Sfat administrativ. formate din preot si trei reprezentanti ai taranilor. recrutati cu arcanul. in tendinta de a se renunta la trupele de mercenari.

1942. desi erau functionari administrativi pastrau totusi atributiuni judecand pricinile politienesti si fiscale. Celelalte orase erau conduse de catre efasii. au fost desfiintate odata cu organizarea administrativa data de Regulamentele organice. impreuna cu preotul si proprietarul mosiei. c) Tribunalele politiei indreptatoare judecau marunte pricini penale. Craiova si la Iasi) aveau fiecare cate o sectie civila si una comerciala. Marile subdiviziuni teritoriale din Moldova. tinuturilor. transport. Ele aveau competenta de a solutiona in ultima instanta apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de divanurile judecatoresti. Satele aflate sub administrarea directa a parcalabilor si vornicilor isi pastreaza „Sfatul oamenilor buni si batrani” ales de membrii obstei. Organizarea administrativ-teritoriala este configurata in cadrul judetelor. e) Divanurile judecatoresti. Bucuresti si Iasi. care au reintrat sub administratia Tarii Romanesti. ocoalelor. precum si plangerile boierilor impotriva clacasilor. aplicabila incepand cu anul 1829 si Brailei. organizarea activitatilor comerciale si a tuturor problemelor ce tineau de domeniul edilitar. Bucuresti. orasele din afara domeniilor feudale au obtinut personalitate juridica si au primit dreptul de se administra prin Sfatul orasenesc. corectionale.Negulescu. Prin Regulamentele organice. h) Divanul domnesc functiona numai in Moldova si era prezidat de domn. cambie etc. in numar de trei (la Bucuresti.87-90. In competenta sa intra judecarea cauzelor de gresita aplicare a legii. oraselor si satelor. In compunerea lor intrau si trei asesori. plasilor. Sfaturile oraselor aveau atributii cu privire la adminstrarea veniturilor si cheltuielilor. ales de locuitorii orasului si confirmat de catre domnul tarii 53. Giurgiului si Turnului. comerciale. In anul 1831 a fost desfiintata si caimacania 53 P. pag. g) Inaltul divan in Moldova si Inalta Curte de Revizie in Tara Romaneasca erau instante judecatoresti formate din boieri „cu stiinta si cunoscatori de lege”. precum si a celor in care hotararile erau contrare jurisprudentei instantelor judecatoresti.b) Ispravnicii judetelor si zapcii tinuturilor. alesi pe termen de trei ani. Tara de Sus si Tara de Jos. interval de timp in care erau inamovibili. tot in numar de trei si tot la Craiova. f) Tribunalele apelative de comert. judecau procesele civile in legatura cu faptele de comert. Odata cu dezvoltarea oraselor s-a elaborat o bogata legislatie de drept urban. investite cu judecarea proceselor civile pana la o anumita valoare. Istoricul judetelor in Romania. alese de asemenea de catre locuitori si aflate sub controlul statului. Ele judecau atat in prima instanta cat si in apel pricinile civile si comerciale. d) Tribunalele judetene in Tara Romaneasca si de tinut in Moldova erau compuse dintr-un presedinte. 93 . in cazul satelor aflate pe domenii feudale. alesi dintre negustori. doi judecatori si un procuror. comision. vanzare. precum si plangerile clacasilor impotriva boierilor.

la propunerea Sfatului admninistrativ si depindeau de vornicul dinauntru. se accentueaza una din trasaturile proprii sistemului de drept burghez. In Tara Romaneasca ei se numeau ocarmuitori de judete. In acest context. asigurarea comunicatiilor si a sanatatii publice. In Tara Romaneasca. cum a fost Franta. pag.. continuandu-se in paralel practica trimiterii unor tineri la studii juridice in strainatate (Franta. in identitatea conditiilor de dezvoltare. Bucuresti. pe faptul ca adesea in tarile 54 55 In acest sens si Istoria Dreptului. 1976. s-a organizat la nivel superior pregatirea juridica. Austria si Italia)55. s-a dovedit deosebit de influenta in aceasta privinta. stavilirea abuzurilor. care sa le completeze pe cele anterioare si sa prefigureze inceputurile unui sistem de drept burghez. iar in Moldova ispravnici administrativi.152 V. Ed. Proiectele de constitutie. Sistemul juridic din perioada 1821-1848 a consacrat principiul legalitatii. Evolutia dreptului in perioada regulamentara si a revolutiilor de la 1848 In aceasta perioada s-a accelerat procesul descompunerii feudalismului si al ascensiunii capitalismului. indiferent de pozitia lor sociala sau politica.Craiovei. Unele modificari au fost introduse prin Regulamentele organice si in privinta organizarii plaiurilor. vol.II. Din punct de vedere al continutului.3. Principalele lor atributiuni constau in pastrarea ordinei. prin impunerea obligatiei de a respecta normele de drept pentru toate persoanele. al XIX-lea. 4. po. Are loc o reala modernizare a formei dreptului. prin organizarea cursurilor de drept. Acestia erau numiti pe termen de trei ani de catre domn. dreptul acestei perioade se caracterizeaza prin identitatea sa in ambele tari romane. 2. plaiurile si plasile erau conduse de catre subcarmuitor iar ocoalele in Moldova de catre privighetorii de ocoale. In consecinta au fost adoptate coduri noi. ceea ce a constituit un vadit progres cu efecte directe in urmatoarele directii: 1. Pentru formarea cadrelor necesare aplicarii dreptului. prin elaborarea de noi coduri. al XVII-lea si prima jumatate a sec. cu toate modificarile aduse de legislatia progresista in ultimele decenii. Acest fenomen de unitate isi are originea in fondul comun al dreptului nostru stravechi. Experienta altor state. 94 . 7. plasilor si ocoalelor54. masura inscrisa in directia centralizarii puterii de stat.Academiei. 3. deoarece vechiul drept feudal. nu mai corespundea noilor cerinte ale societatii romanesti.Sotopu.cit. programele de reforma si petitiile de drepturi in Tarile Romane in sec. si anume diviziunea tot mai neta intre dreptul public si dreptul privat. intemeiat pe intrepatrunderea dintre dreptul dac si dreptul roman. Accentuarea rolului legii scrise. Numarul judetelor si tinuturilor s-a redus odata cu aparitia unor elemente noi aparute in legatura cu denumirea si atributiile conducatorilor acestora. in raport cu obiceiul pamantului.

au fost urmatoarele contra argumente: a) cele mai importante dispozitii se refera la organizarea statului. pag.1. Aparitia unor elemente de drept constitutional Regulamentele organice aproape identice. b) oricat de progresiste ar fi dispozitiunile acestei legiuiri. in conformitate cu ideologia nationala. avand valoarea unor adevarate legi fundamentale care au marcat inceputurile dreptului constitutional roman. Ori. care au constituit punctul de nastere al dreptului constitutional roman. principii esentiale care nu s-au regasit in adoptarea lor. dar si o recunoastere a apartenentei lor in acelasi stat56.cit.. care puteau circula liberi si dobandi imobile in oricare din cele doua tari romanesti. forma de stat incompatibila cu constitutionalizarea.3.3. legea fundamentala trebuie sa fie rodul vointei suverane si independente a statelor. fiind rodul compromisului dintre Poarta si Rusia tarista. op.Molcut.3. c) organizarea de stat a societatii romanesti de afla la inceputul secolului al XIX-lea in epoca feudala a absolutismului monarhic.1. c) se realizeaza o neta distinctie intre notiunea de stat si domn. b) regulamentele introduc principii de drept constitutional burghez. Principalele ramuri si institutii juridice 7. separarea veniturilor statului de cele ale domnului si gestiunea lor potrivit unui sistem de contabilitate publica. 7. In sprijinul tezei potrivit careia Regulamentele organice au constituit adevarate legi fundamentale.172 In acest scop s-a elaborat in anul 1833 versiunea in limba romana a Codului Calimach 95 .1. Dreptul civil Potrivit Regulementelor organice. Importanta acestei aprecieri au fost aduse urmatoarele argumente: a) adaptarea lor a fost rodul unor vointe legislative straine tarilor romanesti. 56 57 In acest sens. ambele fiind corespunzatoare realitatilor din preajma anului 1821. E.romane au fost adoptate simultan legi cu un continut similar si pe tendinta catre unirea politica. ele nu contin dispozitii privitoare la drepturi si libertati in sensul consacrat de revolutiile burgheze. intre dreptul public si privat. ceea ce pe de o parte este sinonim cu o libertate cetateneasca in dreptul burghez. instituind norme de drept constitutional. Are loc limitarea prerogativelor domnului. 7. infiintarea unor adunari care prezinta puncte comune cu regimul parlamentar.2. d) este consacrat un regim unitar pentru romanii din Tara Romaneasca si Moldova.1. toate pricinile civile urmau a fi judecate dupa Codului Colimach57 si Codul Caragea.Cernat si E. au dat celor doua tari romane aceeasi organizare politica. dintre care cel mai important este cel al separatiei puterilor in stat.

Insuficiente s-au dovedit a fi chiar si Codul Calimach sau Legiuirea Caragea. b) sporirea importantei actelor scrise in viata juridica. actele de stare civila erau intocmite si pastrate de catre parohiiile urbane si feudale. Din aceste considerente.3. al caror cuprins a fost. 58 Potrivit Regulamentelor organice. pornind tot de la codul comercial francez.3. registre de comert (catastife). prin introducerea sistemului de inregistrare a contractelor de ipoteca si de dota. au reconsiderat si consolidat o serie de institutii cum ar fi: a) dreptul de proprietate asupra mosiilor si intreprinderilor. comisionari. 7. au dovedit ca institutiile de drept civil cu corespundeau pe deplin noilor operatiuni juridice. carausi. Cartea a III a se referea la navigatie. tiparita si aplicata in practica instantelor din Tara Romaneasca si Moldova. Condica de comerciu cuprinde trei parti. in 1833. si cele regulamentare referitoare la organizarea profesionala a comertului. numite de autor „carti” si un supliment. samsari. vanzari-cumparari. cu anexele sale. continea dispozitii generale referitoare la negustori. Dezvoltarea relatiilor capitaliste a constituit cadrul aparitiei conditiilor favorabile pentru libera circulatie a marfurilor. c) se accentueaza caracterul personal al raspunderii civile prin desfiintarea formelor de raspundere colectiva caracteristica obiceiului pamantului. Acest drept real a fost consacrat de Regulamentele organice ca fiind „ dreptul sfant al proprietatii”. 96 . „Condica de comerciu a Francei”. vase maritime si negotul maritim. polite. Anexa – cuprindea norme referitoare la organizarea instantelor comerciale si procedura de judecata.1. in mare. In 1840 in Tara Romaneasca. si a actelor de stare civila58. Iacovache Veisa si in 1841 Emanoil Draghici au tradus in Moldova. s-au aplicat si dispozitiile din Codul Calimach si Codul Caragea. cambii etc. Dreptul comercial Dezvoltarea relatiilor de schimb. acesta urmand a se aplica numai la proprietatile devalmase ale taranilor. precum si Regulamentele organice cu dispozitiile privind acest domeniu. cu privire la concursul creditorilor. Simion Marcovici a intocmit „Condica de comerciu”. dar mai ales a comertului si a productiei de marfuri. Codul Comercial Francez din 1808. Pe langa aceste norme cu caracter special. societati comerciale (tovarasii).Dispozitiile regulamentare insa. Cartea a II a trata chestiunile pendinte falimentului. a dus la desfiintarea dreptului de precumparare si rascumparare. burse de comert. urmatorul: Cartea I.

Pentru unele infractiuni au fost introduse reguli referitoare la prescriptia raspunderii penale (30 ani pentru furtisag. toate infractiunile erau considerate criminale. pruncuciderea. constand in tulburarea stapanirii mosiei si casei. nepazirea munitiilor si lucrarilor de razboi etc. principalele izvoare de drept penal au fost aceleasi ca in Moldova (Bazilicalele si legiuirea Caragea – cartea a V-a). pradaciunea. Grigoras Sturdza si Iordache Ruset. fie de competenta unor instante specializate. ranirea. Acesta cuprindea normele care reglementau indatoririle. Fapte pricinuitoare de tulburarea linistii si sigurantei obstesti. urmare a constituirii primelor unitati militare nationale. departarea de slujba. Condica Criminaliceasca din Tara Romaneasca a fost inspirata de Codul Penal si Codul de instructie criminala din Franta si a cuprins dispozitii mai putin numeroase decat modelele sale franceze. Pedepsele constau in destituire. acelasi continut in linii mari. Codul penal austriac din 1803 si Codul Caragea cartea a V-a.3. boierii nu erau pedepsiti cu inchisoarea la ocna.4. abaterile si sanctiunile militarilor. Sistemul pedepselor are un pronuntat caracter feudal. In Tara Romaneasca pana in anul 1851. 3 luni pentru adulter). punerea de foc. furtisagul. Dreptul penal Desi asemanator in Tara Romaneasca si Moldova. tainuirea. Tot in Tara Romaneasca apare in 1832 „Asezamantul ostasesc”. 97 . ce a fost elaborat de Iordache Cantacuzino. Potrivit conceptiei consacrate in Criminaliceasca condica. 2. plastografia etc. si de la aceasta data Condica Criminaliceasca. in functie de situatia sociala a infractorului. faptele criminale fiind impartite in doua categorii: 1. dar alta lucrare. Printre sanctiunile comise de militari erau mentionate: nesupunerea.7. asa cum era considerata razvratirea si impotrivirea fata de dregatori si judecatori. nesilinta. aceeasi denumire. violul. prin pastrarea unor pedepse de genul inchiderii la ocna sau al bataii si prin caracterul discriminatoriu al pedepselor. ci erau surghiuniti la manastire. alcatuit de o comisie care s-a inspirat din Bazilicale. Abaterile militarilor erau clasificate si ele in doua categorii: abateri disciplinare (simple si grave) si infractiuni grave. Fapte pricinuitoare de vatamare particularilor. uciderea. bataie sau munca silnica.1. Judecarea acestor fapte era in functie de gravitatea lor. fie de competenta unui consiliu militar. Ca si in Legea tarii de exemplu. dispozitiunile dreptului penal au fost consacrate prin reglementari diferite: In Moldova in 1820 a aparut prima carte a „Condicii Criminalicesti” (Pravilnicestile oranduieli intru cercetarea faptelor criminalicesti) care este un cod de procedura penala. obiceiul pamantului. Intrucat nu a putut fi aplicat si nici redactata continuarea sa. in 1826 apare intr-o noua redactare din initiativa lui Ionita Sandu Sturdza.

Bucuresti. se contureaza urmatoarele progrese aduse de Regulamentele Organice: In materie penala. In cele doua ramuri ale procedurii.Bulai. contracte comerciale.2. 7. totodata. sau la manastiri. C. apelul si revizuirea hotararii. c) organizarea procedurii scrise si a avocaturii.V. 1982. este consacrata o reglementare moderna a probatiunii prin inscrisuri ca mijloace de proba scrise. care a fost redactat si pus in aplicare in 1831. constand in principal in: a) separarea instantelor judecatoresti de cele admnistrative. deosebit de importante sunt principiile referitoare in inamovibilitatea judecatorilor si egalitatea in fata legii. Regulamentul organic al Tarii Romanesti.Moroiu. Ocnele erau la Telega in 59 60 D. cuprinde prevederi necesare reformarii regimului penitenciar. profesor de legi la Scoala Sf. Partea a II-a avea ca obiect de reglementare organizarea ocnelor si temnitelor ca locuri de detinere si executare. Drept penal – partea generala.Firoiu. vol. Dreptul procesual In perioada regulamentara asistam la un proces complex de imbunatatire a organizarii judecatoresti si procedurii de judecata. In ambele materii. e) delimitarea de competenta intre instantele civile si cele ecleziastice. la elaborarea caruia s-a implicat si profesorul C.1987.7. In materie civila. acte de stare civila etc. Regulamentele organice introduc prima data principiul autoritatii lucrului judecat in cazul triplei identitati de persoane. constituie totusi un fapt pozitiv chiar si numai enuntarea lor intr-o legiuire cu caracter oficial. prima din domeniul dreptului executional penal si penalogie din Romania60. Aceste principii desi nu au fost pe deplin respectate.6.1. acte de zestre. b) specializarea instantelor in materie penala. In august 1827 stabilea necesitatile intocmirii unui regulament al temnitelor. actiunea penala nu mai trebuia sustinuta prin juramant si era supravegheata de procuror. civila.1. In 1872. penala si civila. in temnite pentru cei cu pedepse usoare.3. publica studiul „Disertatie pentru indreptarea puscariei din Bucuresti”.180. Tot in materia producerii civile. inviolabilitatea persoanei era garantata prin introducerea mandatului de arestare si cercetarea celui arestat in termen de 24 de ore de la arestare 59. C. Acest regulament a fost sistematizat in doua parti: Partea I facea referire la personalul administrativ si atributiile sale. comerciala. Bucuresti. cunoaste modificari importante.3. pentru cei condamnati la munca silnica. ce intereseaza dreptul procesual. pag.5. pag. cand cei condamnati erau boieri. obiect si cauza.Sava. Aparitia sistemului penitenciar roman Regimul executarii pedepselor privative de libertate care avea loc in ocnele de sare. d) introducerea procedurii cailor de atac.Miroiu.18 98 . Istoria Dreptului romanesc.

1. înfaptuita sub semnul ideilor revolutionare de la 1848. Principatele române constituiau o zona tampon între imperiile europene care îsi disputau controlul asupra zonei. Aceasta a constituit un model si pentru celelalte inchisori din principate. pag. FORMAREA STATULUI ROMÂN 8. prin formarea statului national modern. 61 D. cand se pune in aplicare Asezamantul despre temnita capitalei care cuprindea norme referitoare la hrana detinutilor. inspector al inchisorilor. însa evolutia modernista este stopata de existenta unor institutii învechite a unei legislatii reprezentând interesele unei minoritati aflate la putere si a unei opozitii înversunate a acestei minoritati. ceea ce nu asigura interesele natiunii române. Astfel puterile garante insistau asupra ramânerii la formula uniunii personale. juridice. Cuza a marcat trecerea de la organizarea feudala la organizarea burgheza de tip modern.Muntenia si la Ocnele Mari in Oltenia. a mentinut Principatele sub suzeranitatea Turciei instituind garantia colectiva a puterilor europene. statul national modern a fost constituit. care a fost Cuza. Craiova. a deschis o noua pagina în istoria României. a reprezentat un act de curaj si de demnitate nationala. I. Lupta pentru desavârsirea unirii a durat mai multi ani interval la finele caruia. Tratatul de la Paris din 30 martie 1856. Unirea de la 1859. Unirea Principatelor Române. alegându-l pe colonelul Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 si apoi al Tarii Românesti la 24 ianuarie 1859.Firoiu. op. în cadrul Conventiei de la Paris s-a hotarât unirea formala a Principatelor sub sezeranitatea Portii.184 99 . Opozitiei unora dintre marile puteri europene. În 1858.cit. economice. elaboreaza in 1855 un Asezamant pentru administrarea inchisorii din Iasi61. Cadrul juridic al unirii a fost favorizat de o conjunctura istorica externa deosebit de favorabila ce a fost pe deplin exploatata de curentul politic unionist. realizata prin dubla alegere a lui Al.V. Ioan Cuza. luminarea temnitelor si unele masuri sanitare. Semnificatia Unirii Principatelor Române. care a pus capat razboiului Crimeii. Temnite functionau la Bucuresti. iar inchisori in judete. prin vointa natiunii condusa de marele reformator. România cunoaste o perioada de mari transformari sociale. românii din tarile române le-au opus un act de mare abilitate. Piedicilor interne li s-au adaugat si cele internationale. In octombrie 1830 si in Moldova se declanseaza inceputurile modernizarii regimului penitenciar. Perioada domniei lui Al. Ferdinand Dodur. Giurgiu si Braila. prin lupta poporului român.

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a avut o îndoita semnificatie. Mai întâi, a fost manifestarea a ceea ce Nicolae Iorga a numit “sistemul faptului împlinit” iar apoi a pus temeliile statului român modern. Întreaga activitate a domnitorului a urmarit si ea tot doua mari obiective, respectiv unificarea legislatiei si a institutiilor în vederea înfaptuirii deplinei uniri politico-administrative si realizarea reformelor fundamentale care sa aseze statul român pe principii moderne. De altfel, prima din marile probleme care l-au preocupat pe Alexandru Ioan Cuza a fost aceea a unificarii politico-administrative. În 1859, în Moldova si Tara Româneasca functionau aceleasi institutii reglementate prin legi diferite. În Muntenia în dreptul civil se aplica legiuirea Caragea, iar în Moldova Codul Calimach. Referitor la dreptul penal în Tara Româneasca sub domnia lui Barbu Stirbei, în anul 1850 fusese promulgat un cod penal si de procedura penala, adoptate dupa legile corespunzatoare franceze, iar în Moldova ramasese în vigoare “Condica criminala” din 1820-1826, inspirata din legiuirea penala austriaca de la 1803. În Tara Româneasca, pe lânga instantele judecatoresti, functionau procurori, procedura care în Moldova nu fusese introdusa. În momentul alegerii, Alexandru Ioan Cuza s-a confruntat cu marile probleme ale epocii, fapt pentru care s-a preocupat sa înzestreze România cu o legislatie moderna, cu institutii politice si juridice moderne, si cu o administratie corespunzatoare cerintelor evolutiei catre un stat modern. Cuza era animat de patriotism, tinând seama de conditiile în care se gasea tara, dar privind si spre alte popoare. El a fost atras îndeosebi de Franta, mare parte din legislatia adoptata fiind de inspiratie franceza. Activitatea legislativa a fost vasta, neexistând compartiment al vietii economice, sociale, politice în care sa nu fi fost initiate masuri care sa propulseze societatea româneasca. 8.2. Desavârsirea Unirii. Dupa realizarea dublei alegeri, în fata României stateau ca principale obiective de atins, recunoasterea noului stat de catre marile puteri. Dintre puterile garante favorabile acestei recunoasteri au fost : Franta, din ratiuni referitoare la echilibru de forte, Prusia si Sardinia care erau interesate în promovarea principiului unitatii nationale datorita propriei lor situatii de farâmitare si Rusia pentru a slabi Imperiul Otoman. Pe de alta parte, Anglia a avut atitudine inconsecventa, Austria s-a opus temându-se ca statul national român se va reîntregi prin unirea cu Transilvania iar Turcia si-a manifestat opozitia deoarece îsi vedea amenintata dominatia asupra tarilor române. Cuza si fortele progresiste, au adoptat o atitudine îndrazneata, impunând noul rol al domniei unice, începând prin a-i înlatura pe caimacani si guvernând ferm, cu toata autoritatea.
100

Conform Conventiei de la Paris, Principatele Române aveau ca organe comune Comisia centrala de la Focsani si Curtea de Casatie de la Focsani. Organele administrative, adunarile elective si guvernele urmau a fi organizate distinct si a realiza o activitate separata. Alexandru Ioan Cuza a procedat la unificarea treptata a organelor centrale ale statului, în fiecare guvern a numit persoane originare din ambele principate, iar ministerele de la Iasi au fost transformate în directoratul ministerelor corespondente din Bucuresti. În Adunarile Elective ale fiecarui principat au fost alesi deputati din ambele principate. Referitor la organizarea armatei, regulamentele de instructie au devenit comune, armamentul acelasi, ministerul armatei unic si acelasi Stat Major. Unificarea administrativa s-a realizat prin crearea unei retele comune de posta, de telegraf, sanatate si de transport. S-a pus capat amestecului din afara în treburile bisericii române, au fost înlaturati egumenii greci si s-a trecut la secularizarea averilor manastiresti. Pe plan extern, Principatele Unite au reunit reprezentantele diplomatice de la Constantinopol, celelalte tari trimitând deasemenea reprezentante diplomatice unice. Asemenea masuri, adoptate fara recunoasterea puterilor straine, au fost oficializate de Conferinta de la Constantinopol din septembrie 1861, dar numai pe timpul domniei lui Cuza. În baza acestor înfaptuiri, domnul a proclamat constituirea României si a anuntat unificarea guvernelor si a Adunarilor Elective. Contopirea efectiva a guvernelor s-a înfaptuit în decembrie 1861, iar cea a Adunarilor Elective în ianuarie 1862. 8.3. Politica reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost nevoit sa depuna mari eforturi si sa apeleze la politica faptului împlinit pentru asigurarea autonomiei legislative, judecatoresti si administrative a statului. Autonomia legislativa a fost recunoscuta initial prin Conventia de la Paris care cerea Principatelor române sa-si revizuiasca legislatia si sa-si puna de acord cu cerintele moderne precum si prin recunoasterea internationala a organizarii de stat impusa prin reformele succesive ale lui Cuza. Astfel, recunoasterea internationala a sistemului legislativ creat de domnitor, echivala cu recunoasterea autonomiei legislative. Din punct de vedere juridic autonomia României a fost consacrata prin regimul capitulatiilor. Capitulatiile erau tratate încheiate de Turcia si statele occidentale prin care acestea din urma aveau dreptul sa solutioneze litigiile cetatenilor aflati în Turcia. Unele state europene au pretins aplicarea capitulatiilor în Principate, fapt ce putea afecta suveranitatea de stat. Juristii români au sustinut netemeinicia acestor pretentii, pe considerentul ca Tarile Române nu au facut
101

parte din Imperiul otoman, iar tarile crestine nu se judeca dupa Coran si au legi similare altor state europene. Statul a interzis activitatea judiciara a consulatelor straine si a trecut la punerea în executare a sentintelor instantelor judecatoresti. În apararea suveranitatii de stat, Principatele Unite nu au mai recunoscut valabilitatea pasapoartelor eliberate de Turcia românilor din principate si nici valabilitatea pasapoartelor emise de alte state precum Turcia, în principate. Ca o consecinta a recunosterii internationale a autonomiei, Principatele Unite au început sa elibereze pasapoarte proprii. Tot în planul relatiilor externe, statul român a încheiat conventii nemijlocit cu alte state, fara a mai recurge la serviciile Ministerului de Externe al Turciei (comunicari postale, de telefon, extradarea infractorilor). O alta problema care afecta suveranitatea statului nostru si care afecta numeroase interese, a fost aceea privitoare la averile manastiresti. Aceasta problema a fost cercetata de o conferinta a marilor puteri care urma a stabili regimul juridic al acestor bunuri si modul de lichidare a pretentiilor Patriarhiei de la Constantinopol. Adunarea Electiva, fara a astepta hotarârea conferintei, în 1863 a procedat la exproprierea acestor averi, readucând în patrimoniul statului un sfert din suprafata arabila a tarii. Astfel, s-a pus capat amestecului în treburile interne ale statului prin intermediul Patriarhiei de la Constantinopole, sub pretextul protejarii Bisericii ortodoxe. Initial exproprierea trebuia însotita de despagubire, ce urma a fi platita calugarilor straini. Datorita sustinerii externe a eforturilor diplomatice românesti care au demonstrat ca pretentiile erau prea exagerate statul român nu a mai dat curs cererii de despagubiri. 8.3.1. Organizarea statului unitar român. În perioada anilor 1859-1866, organizarea statului unitar român s-a întemeiat pe Conventia de la Paris din anul 1858 si Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din anul 1864. Credincios idealurilor revolutiei de la 1848, Cuza si colaboratorii sai în frunte cu M.Kogalniceanu, au procedat la reorganizarea statului într-o forma care sa asigure o autentica unitate politica a natiunii (uniunea reala) si sa faca posibila aplicarea programului de reforme democratice. Conventiile internationale au fost aplicate prin intermediul legilor ordinare edictate de statul român suveran si autonom. Conform legilor adoptate, organele centrale ale statului au fost : Parlamentul. Acest organ a fost constituit potrivit dispozitiilor Conventiei de la Paris care au prevazut câte o Adunare electiva pentru fiecare principat, organizata unicameral. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris a prevazut însa organizarea bicamerala a parlamentului român, largirea corpului electoral, fara a se introduce votul universal, egal, direct si secret.
102

Parlamentul era asadar format din Adunarea Electiva (a deputatilor) si Adunarea Ponderatrice sau Corpul Ponderator (Senatul). Adunarea electiva, era formata din deputati alesi prin scrutin de doua grade, corpul electoral fiind împartit dupa avere, în alegatori primari indirecti si alegatori directi cu dispensa de cens, format mai ales din intelectualii români. În aceasta categorie se aflau: preotii, profesorii academiilor si colegiilor, doctorii în stiinte si licentiatii facultatilor, avocatii, inginerii si conducatorii unor institutii culturale sau stiintifice. Alegatorii din ambele grade trebuiau sa aiba vârsta de 25 ani iar cei alesi ca deputati 30 ani si un venit anual de 200 galbeni. Adunarea Ponderatrice. (Senatul) era formata din 64 de membri numiti, 32 fiind desemnati din rândul consiliilor judetene, câte unul din fiecare judet (din cele trei propuneri facute de catre fiecare judet). Senatul adopta sau respingea proiectele de lege supuse dezbaterii. Daca proiectul era adoptat fara modificari, legea era promulgata de domn. Daca proiectul era amendat de Senat, el era restituit Adunarii Elective si daca acesta aproba amendamentele, legea era supusa sanctiunii domnului tarii. Domnitorul. Cu ocazia Unirii si întemeierii Statului National Român, în functia de domn a fost ales asa cum am precizat-o mai sus, Alexandru Ioan Cuza prin cele doua scrutinuri electorale organizate la Iasi si la Bucuresti. Conventia de la Paris a prevazut între organele centrale investite cu exercitiul “puterii publice” si domnitorul ales pe viata de catre Adunarea Electiva, moldovean sau muntean, în vârsta de cel putin 35 ani, cu un venit minim de 3000 de galbeni. Potrivit Statului Dezvoltator al Conventiei de la Paris, domnul cumula atributii executive si legislative, putând emite decrete fara consultarea parlamentului, ori de câte ori situatia impunea masuri urgente. Puterea legislativa în stat urma sa fie exercitata de domn împreuna cu parlamentul. Initiativa legislativa o avea numai domnul care pregatea proiectele de legi cu concursul legislatorilor existenti în Consiliul de Stat al României. Proiectele de legi erau sustinute în parlament de catre ministri sau de catre functionarii Consiliului de Stat. Guvernul României. Contopirea efectiva a guvernelor celor doua principate a dus la formarea în 1861 a Guvernului României, urmata de unificarea deplina a administratiei Centrale a statului si proclamarea orasului Bucuresti drept capitala tarii. Acest sistem de organe administrative a fost organizat initial pe baze centralizate (organizarea guvernului national cu ministerele de profil si a unei administratii locale, subordonata organelor centrale) din necesitatea aplicarii uniforme a legilor tarii. Apoi trebuia sa aiba loc descentralizarea administrativa si îngustarea prerogativelor guvernului.

103

În aceasta perioada pe plan central, puterea executiva apartinea domnitorului, care o exercita prin guvernul sau si prin ministrii numiti si revocati de el. Art.2 al Constitutiei de la Paris acorda României dreptul de a avea o armata nationala, în masura sa asigure apararea tarii, fapt în urma caruia Alexandru Ioan Cuza a devenit si comandantul suprem. 8.3.2. Legislatia cu caracter reformator a lui Alexandru Ioan Cuza. Prin adoptarea legislatiei din perioada care-i poarta si numele, Al.I.Cuza, a fost creat în linii generale sistemul de drept burghez si totodata cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea celor mai moderne legislatii, introducând norme si institutii noi, dintre cele mai evoluate. Prin opera sa legislativa, Al.I.Cuza a plasat România în rândul tarilor cu cea mai avansata legislatie, fiind chiar criticat pentru unele neconcordante dintre legislatia prea avansata, fata de relatiile sociale de a caror reglementare se preocupa. Opera legislativa a lui Cuza a dus la crearea unui sistem judiciar modern, a determinat evolutia practicii instantelor, a stimulat înflorirea învatamântului juridic si a stiintei dreptului, formarea de cadre de specialitate si afirmarea gândirii juridice românesti în tara si peste hotare. Multe din operele sale legislative au fost calificate în istoriografie drept ”reforme”, datorita caracterului lor evoluat si importantei sociale deosebite a reglementarilor cuprinse. Dintre acestea, ne vom referi la reforma agrara si la cea electorala. 8.3.2.1. Reforma agrara. Reforma agrara a fost adoptata la 14 august 1864, dupa numeroase tentative si proiecte care fie nu au ajuns în fata legislativului, fie ca nu au fost sanctionate de catre domn, cum a fost proiectul din 1862 propus de guvernul Barbu Catargiu. Potrivit acestei legi, ”satenii clacasi sunt si ramân deplin proprietari pe locurile supuse posesiunii lor, în întinderea ce se hotaraste prin legea în fiinta”. Suprafata asupra careia se recunostea dreptul de proprietate era fixata în functie de numarul de vite si pe care le detineau taranii. Prin aceasi lege era desfiintat sistemul clacasiei, în schimbul unei despagubiri pe care taranii urmau sa o plateasca în termen de 15 ani în sume distribuite anual. Urmare a acestei legi, aproximativ 2/3 din pamânturile mosieresti au trecut în proprietatea taranilor. Totusi, legea nu vorbeste de expropriere si nici de împropietarire, recunoscând si dând forta juridica unei situatii preexistente : taranii aveau în folosinta terenurile asupra carora însa nu exercitau un drept de proprietate, ci doar o stapânire. Asa fiind, legea nu facea decât sa recunoasca un drept preexistent. Singura problema reala, a fost cea a delimitarii dreptului de proprietate a taranilor fata de cele ale boierilor, prin iesirea efectiva din indiviziune.
104

2.3. electorii erau împartiti în doua categorii. doctorii si licentiatii facultatilor. Legea a prevazut totusi plata unor despagubiri catre mosieri. dar nu l-a copiat. care urmau sa fie efecuata în compensare cu desfiintarea clacii. înca în vigoare în zilele noastre. împropietarirea taranilor si consacrarea principiului potrivit caruia proprietatea este sacra si inviolabila. Alte legi cu caracter reformator au mai fost : legea consiliilor judetene si legea comunala din 1864 prin care a fost reglementat modul de constituire. avocatii si arhitectii. si legea instructiei publice. în plus hotarau sa aiba un venit minim de 200 galbeni. dar si civila. Cuza a cerut Comisiei Centrale de la Focsani sa alcatuiasca un nou cod. Potrivit acestei legi. 8. iar dupa abdicare. Normele dreptului civil existente erau depasite sub aspectul continutului. Legea electorala a fost adoptata prin plebiscit în 1864. Codul Civil. iar în comunele urbane cei ce plateau cu acelasi titlu între 80 si 100 de lei. 105 . apoi a urmat Codul Civil din 1804 a lui Napoleon (codul Napoleon era cuprinzator si verificat în practica de 60 ani. Patentarii pâna la clasa a V-a erau tot alegatori primari si plateau impozit din operatiunile lor de comert. codul civil român – în cea mai mare parte. Textele franceze au fost selectionate.3. inginerii. Totodata lipsa de sistematizare a normelor. s-au realizat doua obiective importante si tipice noii orânduiri si anume. dar mai ales operatiunilor comerciale bazate pe relatii contractuale atât de natura comerciala. Ambele categorii prescriau vârsta minima de 25 ani a electorilor si de 30 ani a candidatilor. Puteau fi alegatori directi fara a face dovada venitului preotii. cel italian era nou).3. 8. de unitate si structura reclamau noi reglementari în materie. Reforma electorala. Alegatorii primari din comunele rurale erau cei ce plateau 48 lei impozit. a fost adaptat la realitatile de la noi. Codul Civil a fost adoptat în 1864 si a intrat în vigoare la 1 decembrie 1865 sub numele “Codul Civil Alexandru Ioan”. comisia a folosit ca izvor proiectul Codului Italian Pissanelli. Codul civil român are drept izvor Codul Civil francez. Alegatorii directi erau declarati cei ce aveau un venit anual de 100 galbeni si puteau face în orice mod dovada acestui venit.Prin recunoasterea dreptului de proprietate al taranimii asupra pamânturilor pe care le foloseau. neraspunzând relatiilor de productie.2. profesorii academiilor si colegiilor. Pâna în 1863. acesta fiind adoptat în 1864. legea de organizare judecatoreasca. Un numar de 50 de alegatori primari numeau un alegator direct. respectiv alegatori primari si alegatori directi.2. organizare si functionare a comunelor si judetelor.

Cartea I reglementa statutul persoanelor. al comunitatii sau al dotei. Dota trebuia mentionata în actul dotal. Daca nu se exprimau. se mentin dizpozitiile referitoare la încheierea si desfacerea casatoriei si este consacrata egalitatea sotilor cu privire la motivele de divort (În dreptul francez adulterul constituie motiv de divort si poate fi invocat numai de catre sot. Recunoasterea de catre tata. având în vedere ca modelul francez al codului nostru civil este mai amplu cu 300 de articole. mai evoluate sub aspectul tehnicii de redactare. stabilit a fi la 21 de ani. Astfel. La încheierea casatoriei. Bunurile achizitionate în timpul casatoriei apartineau sotului care facea dovada dobândirii lor. Codul Civil român era format la data adoptarii lui din preambul.unele pastrate. de binefacere sau politice. sportive. altele modificate. nu si în ceea ce priveste drepturile si obligatiile ce decurg din filiatie. Rudenia pastreaza dizpozitiile preluate din legiuirile anterioare. iar codul admitea dobândirea ei anticipat prin procedura emanciparii. iar altele eliminate. clasificate în mobiliare si imobiliare. care se înfiintau potrivit codului de comert si fara scop lucrativ. Din proiectul Pissanelli au fost preluate dispozitiile referitoare la contracte si obligatii. Codul Civil interzicea ca si cel francez cercetarea paternitatii. în scopul apararii familiei legitime. trei carti si dizpozitii finale. se considera ca au optat pentru regimul separatiei de bunuri. care în dreptul civil român începea de la nasterea copilului. egalitatea sotilor în invocarea motivelor de divort. a fiului natural. Actualul cod civil a pastrat si dispozitiuni mai vechi cum ar fi regimul copiilor naturali. Bunurile sotilor. Preambulul se referea la notiunea legii civile în general si la aplicarea ei în timp si spatiu. având obiective culturale. fiecare sot având dreptul de a-si administra bunurile sale. spre deosebire de codul francez care conditiona dobândirea capacitatii la nasterea copilului viabil. sotii trebuiau sa opteze între regimul separatiei. avea efecte numai cu privire la starea civila. Cartea I consacra principiul egalitatii tuturor persoanelor în fata legii. Deplina capacitate de exercitiu era dobândita la majorat. Cartea a II-a era consacrata bunurilor iar cea de a treia a modurilor de dobândire si de transmitere a proprietatii. bunurile fiind administrate de catre sot în interesul casatoriei. de o protectie deosebita bucurându-se imobilele care aveau o valoare mai 106 . care se înfiintau prin decret domnesc. sotia putându-l invoca numai daca fapta s-ar fi consumat în domiciliul comun). Persoanele juridice erau împartite în doua categorii. Cartea a II-a se referea la bunuri. facând însa distinctie între capacitatea de exercitiu si capacitatea de folosinta. Din Codul Civil belgian au fost preluate unele texte referitoare la privilegii si ipoteci. cu scop lucrativ.

Odata cu adoptarea lui. respectiv raspunderea civila contractuala si raspunderea civila delictuala. Codul facea referiri ample la modurile de dobândire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale. În Cartea a III-a cele mai importante reglementari se refera la contracte. Dezvoltând institutia obligatiei civile. 8. dobândirea fructelor de catre posesorul de buna credinta. transmiterea. codul facea referire si la dezmembramintele dreptului de proprietate. Codul Penal a fost publicat în 1865 si a ramas în vigoare pâna în 1937. infractiunile fiind pedepsite cu pedepse criminale. Textul art. si care trebuie sa plateasca celeilalte parti o despagubire.criminale pentru crime. fiind unificate toate dispozitiile de drept penal : Codul Penal de la 1865 era structurat în trei carti : Cartea I . institutie pe larg reglementata. de Codul Penal francez de la 1810. în mai mica masura. . servitutea si superficia. obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat. .2. crimele si delictele grupate dupa gradul de pericol social sau gravitatea faptei puteau fi: 107 . pe care se întemeiaza teoria generala a obligatiilor.politienesti pentru comiterea de contraventii. în functie de relatiile sociale ocrotite de lege. Normele cu privire la proprietate au fost completate cu dispozitiile altor legi referitoare la proprietatea funciara. transformarea si garantarea obligatiilor civile. Dizpozitii noi continea codul si în privinta modurilor de transmitere a proprietatii prin acte între vii. cvasi-contracte. delicte si cvasi-delicte. Cartea I clasifica pedepsele în: . a-l repara”.dispozitii referitoare la pedepse si felul lor. El a fost inspirat din Codul Penal prusian din 1851 si. la posesie si efectele acesteia (prezumtia de proprietate. au fost abrogate condicile criminalicesti. sanctionate cu pedepse politienesti. prin care se aduce un prejudiciu altuia si care obliga la despagubire.4. Raspunderea contractuala se întemeia pe încalcarea unei obligatii nascute din contract. Cartea III .corectionale pentru delicte sanctionate cu pedepse corectionale. uzul. Cartea a II a clasifica faptele penale. industriala sau comerciala. sau prin mostenire.3. Codul Penal. precizeaza ca “orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu.mare. raspunzatoare fiind partea care nu si-a îndeplinit obligatia asumata.materia contraventiilor. în crime si delicte: La rândul lor. uzufructul. apararea posesiei prin actiunile posesorii si dobândirea dreptului de proprietate prin efectul posesiei îndelungate). abitatia. 998 din Codul Civil înca în vigoare. Cartea II . Raspunderea delictuala se naste din faptul ilicit savârsit de o persoana.norme referitoare la crime si delicte. codul face totodata referiri la stingerea. De asemenea.

Iasi.3. precum modul de îndeplinire a rezolutiei infractionale. integritatii corporale. curtile de apel. Judecata în caile de atac era facuta în apel (cale de atac de reformare devolutiva ce presupunea o noua judecare în fond). crime si delicte împotriva constitutiei. doar faza cercetarii penale era secreta (element vechi).2. Codul de Procedura Civila. competenta a fost data subprefectilor pâna în 1879. onoarei. Cartea I nu a fost pusa în aplicare. sau a coautoratului de complicitate si instigare etc. cum erau rasturnarea ordinii de stat sau tradarea. Codul de Procedura Penala a avut ca model Codul de instructie criminala francez adoptat în 1808. Lucrarea era împartita în 7 carti: procedura înaintea judecatorului de plasa. iar ulterior a fost abrogata prin legea pentru judecatoriile comunale si de ocoale. numarul de participanti. legate de exercitarea functiei administrative cum era abuzul de putere sau delapidarea. Codul de Procedura Penala. adica fapte savârsite împotriva sistemului parlamentar sau electoral. crime si delicte.. îndreptate împotriva intereselor particulare îndreptate contra vietii. s-a realizat o cale de mijloc între vechea si noua procedura de judecata. În clasificarea faptelor penale erau avute în vedere o serie de aspecte. El a avut ca izvoare Codul de Procedura al Cantorului Geneva. experti. crime si delicte împotriva intereselor publice. 3. si contradictorialitatii dezbaterilor. întrucât din lipsa de judecatori. Sistemul instantelor judecatoresti în conceptia codului era format din : Tribunalele cu competenta generala limitata de un plafon valoric. martori. delimitarea tentativei de infractiunea consumata. 2. Probele erau facute prin înscrisuri. la Bucuresti. legea belgiana referitoare la executarea silita si unele norme de drept procesual din legiuirile mai vechi. Prin acest cod. proceduri speciale si dispozitii generale. Codul consacra principiile moderne ale oralitatii. opozitia (împotriva hotarârilor date în lipsa). 8. Vechea procedura era scrisa si secreta. Craiova si Focsani (ulterior mutata la Galati). Adoptat si aplicat concomitent cu Codul Penal. orala si contradictorie. contestatia si recursul (daca legea nu a fost bine interpretata si aplicata). 4. Codul de Procedura Civila a fost elaborat si a intrat în vigoare odata cu Codul Civil în anul in 1865. infractiuni îndreptate împotriva statului. juramânt judiciar sau prezumtii. patrimoniului etc. În noua conceptie. publicitatii. executarea silita. 8.5. 108 . Curtile de Apel au fost initial patru. tribunalele de judete.1. arbitrii.3.6.2. cea a judecatii devenind publica. Codul de Procedura Civila francez.

legile pentru incurajarea industriei nationale (1887 si 1912). Istoria Moderna a Romaniei. . Industria s-a dezvoltat in conditiile specifice ale contextului international. Viata economico-sociala 9. . ritmul a fost de 14 fabrici pe an. . .1985. Romania a initiat o serie de masuri care urmareau incurajarea industriei.1.in perioada 1893-1906.267-293 109 . chiar a materiilor prime care au determinat o dependenta economica accentuata fata de capitalul strain. Lipsa capitalurilor. Instantele cu competenta în materie penala erau judecatoriile de plasa. care trebuiau sa se pronunte doar cu privire la vinovatia sau nevinovatia faptuitorului. Cartea II s-a referit la judecarea proceselor. Dezvoltarea economica. la administrarea probatoriilor si la aplicarea pedepsei în cazul în care cei judecati erau declarati vinovati de catre jurati. . In acest sens semnificative sunt: .legea pentru acodarea de scutiri si taxe la importul unor masini (1884). 62 Ghe. a mijloacelor tehnice. Delictele erau de competenta Tribunalului iar crimele de competenta curtilor de jurati. a marcat intrarea tarii noastre intr-o noua etapa a revolutiei economice si in mod deosebit a industriei. pag. tribunalele de judet. urmarirea si instructia infractiunilor.legea de incurajare a industriei hartiei (1891).in perioada 1887-1893.1. ritmul a sporit la 1862. a calificarii fortei de munca. ritmul a fost de 8 fabrici pe an. . Dezvoltarea industriei Formarea statului roman modern a reprezentat un moment important in istoria poporului nostru.legea pentru incurajarea industriei zaharului (1882).Codul de procedura penala era compus din doua carti : Cartea I privea descoperirea. curtile de jurati si Înalta Curte de Casatie. Bucuresti.tarifele vamale protectioniste (1896). Progresul industriei s-a reflectat in ritmul constructiei intreprinderilor industriale: . infaptuita in primul rand prin industria nationala urmarea ca Romania sa nu ramana eminamente agricola. Juratii erau persoane particulare fara studii juridice. In consecinta.in perioada 1886-1887. În cadrul acestor instante judecatorii aveau atributia de a veghea la desfasurarea dezbaterilor.Platon. ORGANIZAREA DE STAT SI EVOLUTIA DREPTULUI IN PERIOADA MONARHIEI CONSTITUTIONALE 9.1.

Are loc un proces de crestere a pietii interne. englez si dupa 1900 si a celui american. Traian Vuia si Henri Coanda au realizat cele dintai avioane in anii premergatori primul razboi mondial.XIX-lea se exporta 60% din productia de grau si 40% din cea de porumb). Are loc extinderea mijloacelor de transport. care a condus la o balanta de plati deficitara. 9. Braila si Galati. prin razboiul de cucerire a independentei de stat si eliminarea dependentei de Imperiul Otoman.Cu toate limitele sale. o participare marcanta a Romaniei pe piata internationala. pana la sfarsitul secolului au fost infiintate alte 24 banci noi.8 milioane tone petrol. In 1880 se constituie Banca Nationala a Romaniei. primul loc il ocupau cerealele (la finele sec. urmate de vite. datorita politicii comerciale gresite. iar intre 1900-1914 un numar de 170 societati bancare. S-au dezvoltat in mod deosebit sectoarele alimentar. La export. in 1914 reusindu-se extractia a 1. Reforma agrara din 1864 a deschis calea transformarilor in agricultura. dezvoltarea industriei a avut consecinte profunde si durabile asupra societatii romanesti. al comerciantilor si al societatilor comerciale. marcand o crestere a nivelului de civilizatie al tarii.2% din productia mondiala de petrol. Anglia.2. Descoperirea de noi zacaminte a creat un important obiectiv de disputa pentru marile corporatii internationale cu capital german. Franta si Germania.1. Constructorii de marca si oamenii de stiinta in domeniul aeronauticii. lemn. In 1877 se inlatura un important obstacol in calea dezvoltarii capitaliste a tarii. Turnu Severin. In 1913. asa cum a fost Conventia comerciala cu Austro-Ungaria. schimbarea raportului de forte in favoarea burgheziei. a determinat treptat. petrol si pielarie. deoarece marea majoritate a populatiei ocupate era formata de taranime. Comertul romanesc a manifestat slabiciuni. In aprilie 1885 s-a inceput modernizarea portului Constanta care va juca un rol important in comertul exterior al Romaniei. Subsecvent a sporit numarul populatiei orasenesti. 110 . forestier si extractiv (in mod special industria petrolului). Ia fiinta un serviciu de transporturi pe Dunare si au fost modernizate principalele porturi dunarene: Giurgiu. Pentru dezvoltarea industriei era necesara adaptarea si organizarea unui nou sistem de credit. Problema agrara Agricultura a continuat sa ramana principala ramura a economiei nationale. existand preocupari pentru infiintarea unei flote maritime si fluviale. Partenerii comerciali mai importanti pentru Romania au fost: AustroUngaria. Romania producea 3.

prin rascumpararea obligatiilor fata de vechiul stapan. a) o treime proprietate absoluta a fostului proprietar. in timp ce 95% din ei (tarani) detineau abia 40% din suprafata agricola. urmare noii destinatii economice a marilor proprietati funciare. ponderea burgheziei in viata sociala si de stat a dus la schimbarea raportului de forte dintre clase. 111 . Aparitia arendasilor. a determinat in acelasi timp inasprirea situatiei taranilor. proportional cu potentialul economic (numarul de vite si al bratelor de munca).1.I. legata tot mai mult de productia de marfuri si implicarea in economia industriala. In aceste conditii. in preajma abdicarii lui Cuza.Astfel. detinatorii de capitaluri si inaltul corp administrativ dobandesc o pondere tot mai mare. ce au determinat schimbari semnificative pe planul structurilor sociale.XIX. carora li s-a recunoscut dreptul de coproprietar. Creste patura burgheziei mici si mijlocii. b) doua treimi proprietatea deplina a fostilor clacasi. negustorii reprezinta elementul traditional al acesteia. si a u nui sistem unitar de invatamant. interpusi intre mosieri si tarani. iar intelectualitatea devine o clasa de sine statatoare. 1% din proprietari (latifundari) detineau 50% din suprafata agricola.3. Un moment caracteristic al raportului de forte si al relatiilor dintre mosierime si burghezie l-a constituit infaptuirea „Monstruoasei coalitii”. din 15 august 1864 prevedea improprietarirea prin recunoasterea dreptului de proprietate asupra lotului primit si emanciparea producatorilor directi. Industriasii. comertului si agriculturii. a dus la aparitia premiselor dezvoltarii industriei. Din randul lor apar politicienii de profesie.Cuza prin „Legea pentru reglementarea proprietatii rurale”. 9. Consolidarea industriei. Arendasii care urmareau obtinerea de avantaje din arenda prin constrangerea taranilor. Legiuitorul a intervenit prin actul normativ din 25 martie 1908. Structura sociala Formarea Romaniei prin Unirea Principatelor. s-au constituit in veritabile trusturi. la inceputul sec. fara plata vreunei despagubiri. printr-o lege a invoielilor agricole. A sporit numeric burghezia. clasa ei devenind tot mai eterogena. constituirea unui aparat administrativ modern. dupa rascoala taranilor din 1907. Intrucat aproximativ 80% din taranime nu dispunea de pamant suficient era nevoita sa munceasca pe mosiile latifundarilor intr-un sistem concretizat in invoielile agricole. Improprietarirea s-a realizat prin scindarea proprietatii financiare in doua parti. Adesea taranii erau nevoiti sa incheie invoieli in conditiile deosebit de oneroase impuse si cu obligatii greu de indeplinit. Reforma agrara infaptuita de A. Are loc un proces de tranzitie al mosierimii catre burghezie. pozitiile boierimii sunt zbuciumate.

2. si in al doilea rand ostilitatea fata de reformele de care le promova Cuza. locul central in viata de stat fiind detinut de catre domn (devenit dupa 1881 rege). Galati. unde muncitorii din fabrica nu mai depindeau de agricultura. Puterile constitutionale ale domnului erau ereditare in cadrul dinastiei Hohenzollern – Sigmaringen. respectiv: . 112 .principiul separatiei puterii in stat. domnul (regele) nu mai putea avea autoritate in acelasi timp asupra puterii executive si legislative.principiul guvernarii reprezentative. sa fi fost votata de majoritatea parlamentarilor din cele doua camere si sa fie supusa sanctiunii domnului. . . Regele putea dizolva parlamentul. Iasi. al XIX-lea a facut sa creasca numarul grevelor acestora intre 1900-1904. . in Romania acestia mai pastrau legatura cu satul.drepturile si libertatile cetatenesti. Au fost organizate asemenea miscari la:Bucuresti. guvern si parlament.avea dreptul de amnistie.Aceasta marcheaza mai intai slabiciunea pozitiilor burgheziei. cultivand pamantul. La nivel central activitarea executiva era detinuta de domnitor. cu riscul unor concesii. . . Ploiesti si Botosani.sanctiona si promulga legi.numea si confirma pe functionari in toate functiile publice. care o exercita prin guvernul sau si prin ministrii numiti si revocati de el. . Conditiile grele de munca. Spre deosebire de tarile dezvoltate din punct de vedere industrial.1.2. Constitutia ii acorda totusi o serie de prerogative in temeiul carora acesta: . Guvernul era numit de catre rege si avea o pozitie importanta in raport cu parlamentul. iar dupa 1881 de rege. Organele centrale ale statului Monarhia constitutionala–parlamentara a fost instaurata dupa adoptarea Constitutiei de la 1866.principiul suveranitatii nationale. Prin constitutia din 1866 se stabileau principiile si normele caracteristice gandirii sociale si organizarii de stat burgheze. 9. iar apoi numea un nou guvern care proceda la organizarea alegerilor.avea initiativa legislativa. formata din doua adunari: Senatul si Adunarea Deputatilor.numea si revoca ministri. situatia materiala precara la finele sec. Constanta. Potrivit principiului separatiei puterilor. nevoita sa se alieze cu mosierimea. Puterea legislativa se exercita de catre domn impreuna cu Reprezentanta nationala. Braila. . Orice lege trebuia sa intruneasca trei conditii: sa fi fost discutata. Structura Parlamentului consacrata prin Constituatia de la 1866 era data de reprezentanta nationala. Monarhia constitutionala si parlamentara 9.

2. dupa alegerea sa de catre consiliul local. primarilor si a celorlalti agenti ai puterii centrale. civila. Organul administrativ central cu rol important pentru asigurarea functiei de ordine publica a statului a fost Ministerul de Interne. avea drept de control asupra functionarilor insarcinati cu aplicarea legii. asupra prefectilor.2. Consiliul comunal era format din membrii alesi de un corp electoral.constituit dintr-un singur colegiu. de sef al administratiei comunale si de reprezentant al administratiei centrale.Legea fundamentala si celelalte legi ulterioare au reglementat responsabilitatea ministrilor. pe criteriul censului (in valoare de 80-100 lei) platit de electori. iar prin legea din 17 aprilie 1822. Printr-o lege din 1908 au fost reglementate comunele suburbane. 113 . Comunele erau clasificate in comune urbane si rurale. inlocuind vechile reglementari stabilite prin Regulamentele organice. Hotararile importante ale consiliului comunal erau supuse aprobarii prefectului. administrand si 4325 sate si catune. aprovizionarea si controlul aparatului administrativ.03. iar ca unitati intermediare. subprefectului sau reprezentantilor locali ai guvernului in teritoriu. Comunele rurale au fost in numar de 1256. 9. Primarul a dobandit si unele atributii jurisdictionale odata cu adoptarea legii invoielilor agricole. Numarul comunelor suburbane erau de 28 si aveau un statut de orase libere. care deveneau executorii. Numarul judetelor era de 42. era insarcinat cu mentinerea ordinii publice. la 30. cea politica si dreptul de control al parlamentului asupra guvernului. Ministerele exercitau conducerea admnistrativa intr-un anumit domeniu de activitate. egale. care se ocupa cu administratia curenta. Era ales de alegatorii comunei si avea atributii in administrarea si pastrarea proprietatii comunale. Prin legea din 21 martie 1874 prefectul numea primarul. Comunele erau conduse de catre primar. si de catre consiliul comunal. raspunderea penala. plasile in numar de 320. primarul era confirmat de prefect. care coordona apararea. in sensul ca el putea sa legalizeze contractele intervenite intre arendasi si tarani. care se subordonau oraselor ce le admnistrau.1866. organ executiv. ca organ deliberativ. Conform constitutiei unitatile administrativ-teritoriale erau judetene si comunale. Primarul avea dubla calitate. Organizarea locala-teritoriala Legea din 11 aprilie 1864 pentru infiintarea Consiliilor judetene si de organizare comunala a constituit izvorul judiciar al organizarii locale si a avut ca scop o organizare administrativa moderna.

cheltuieli personale (salarii). cai ferate. o incasa printr-o perioada financiara. urmarind infaptuirea politicii partidului de guvernamant. . cheltuieli extraordinare (ocazionale).aparte sau personale. 9. posta. cheltuieli reale (investitii).directe sau indirecte. Ministerul de finante capata o structura centralizata. ori alta organizatie publica.fixe sau variabile. fara obligatie de restituire si fara sa se miscoreze tulpina averii personale in sens restrans. insemna suma bunurilor pe care statul. calitate in virtutea careia coordona interventia organelor de politie pentru restabilirea ordinii si linistii publice. intreprinderi comerciale si industriale (banci de stat. cheltuieli proprii (bugetare) si cheltuieli ascunse (reduceri sau scutiri de taxe). Prima lege de contabilitate generala este cea din 13 ianuarie 1865. . aveau atributii de supraveghere si control asupra activitatii organelor comunale rurale si de aplicarea deciziilor organelor judetene. 114 . Cheltuielile statului se clasificau in cheltuieli ordinare (anuale). care puteau fi: . telegraf. sau a contribuabililor in sens larg.2. modificat prin decretul din 2 mai 1867. sarea. Prefectul era reprezentantul guvernului in judet. Venitul public. a carui sursa principala o constituiau impozitele.3. loterii de stat) sau intreprinderi mixte. Prefectul cumula si functia de sef al politiei.Plasile erau administrate de pretori. Judetele au fost administrate de catre un consiliu judetean si de catre prefect. . Taxele. consolidata indeosebi prin elaborarea decretului din 11 iunie 1861. sistemul fiscal a urmarit o noua repartizare a sarcinilor fiscale ca o consecinta a desfiintarii privilegiilor feudale si a stabilirii impozitelor functie de veniturile contribuabililor. a constituit o prima modalitate de realizare a venitului public. O alta categorie o constituiau monopolurile (tutunul.judecatoresti sau administrative. necesar pentru cheltuieli. Organizarea financiara Dupa crearea statului roman modern. exploatari miniere. bauturile spirtoase) si amenzile. dupa modalitatea de percepere. petroliere. Anul financiar si exercitiul bugetar incepeau la 1 aprilie a fiecarui an si sfarsea la 31 martie anul urmator. reprezentau o alta sursa de realizare a venitului public. fiind numiti de prefect sau de ministrul de interne. Activitatea productiva desfasurata in domeniile apartinatoare (suprafete agricole si paduri). Bugetul statului reprezenta actul care prevedea si aproba veniturile si cheltuielile anuale ale statului tuturor sectoarelor publice. El era numit prin Decret al domnitorului (regelui) la propunerea Ministerului de Interne.

care in art. Durata serviciului militar era stabilita la 8 ani (de la varsta de 21 la 29 ani) in militii fiind cuprinse persoane pana la 37 ani. . ci sa respinga si un atac din afara. Curtea de Conturi infiintata prin legea din 5 februarie 1864.4. iar totalitatea obligatiilor pecuniare contractate de catre stat. . gloatele. printr-un proiect elaborat la 28 decembrie 1859. Regimul vamal a fost organizat cu o Directie generala la Bucuresti si una secundara la Iasi. Prin legea din 23 iuie 1868. militiile.impozitul pe veniturile din profesii si ocupatii neimpuse.Creditul public constituia creditul pe care particularii il acordau statului pentru acoperirea unor nevoi generale. in masura sa asigure nu numai ordinea interna. . precum si imperativul ca organizarea armatei in timp de pace sa fie cat mai putin diferite de cea din timp de razboi. asigura controlul asupra finantelor publice. armata era structurata in: . . 3. . 2. armata teritoriala (dorobantii si granicerii). 4.42 recomanda o organizare identica spre a putea la trebuinta sa se uneasca si sa formeze o singura armie. .impozitul pe venitul proprietatii cladite. respectiv: 1.impozitul pe veniturile societatilor comerciale si industriale. iar in gloate pana la 46 ani. trupe teritoriale de dorobanti.armata permanenta cu rezervele ei. el preluand comanda in anul 1861.garda oraseneasca. Impozitele percepute de stat prin constituirea venitului public erau obtinute pe: .corpul dorobantilor si granicerilor.impozitul pe venitul capitalurilor mobiliare. organizarea armatei cuprindea ca si specialitati trupe permanente de infanterie.militiile. Primele reglementari militare aparute in 1864 stabileau sistemul de recrutare la regimul copului ofiteresc si starea de asediu.2. 115 . reprezenta datoria publica. calarasi si pompieri si armata de militii. Armata era structurata pe patru categorii. 9.impozitul pe veniturile proprietatilor agricole. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost primul comandant al celor doua armate reunite.gloatele. . cavalerie si geniu. Prin legea din 8 aprilie 1872 se consacra cele doua principii ale organizarii militare si anume instituirea serviciului militar obligatoriu si personal. . Din legea din 29 noiembrie 1882. armata permanenta. Organizarea armatei Dreptul principatelor de a avea armata nationala a fost acordat prin prevederile Conventiei de la Paris.

Cetatenia putea fi acordata strainilor prin legi speciale. De asemenea mai era consfintita aptitudinea strainilor de a 116 . In timp de razboi.3. Despre drepturiel romanilor. cu unele modificari pana in anul 1923 a consacrat faurirea statului national roman. curtile martiale si curtile superioare de justitie militara. Dreptul constitutional Constitutia adoptata la 1 iulie 1866. competentele jurisdictionale aveau pretorii militari.1. Constitutia prevedea ca ele nu pot fi exercitate decat de cetatenii romani. Constituatia din 1866 si Codurile adoptate in epoca lui A. Prin continutul si forma sa poate fi considerata prima constitutie a Romaniei. a judetelor in plasi si a plasilor in comune. corespondenta politiei militare. Alexandru Ioan Cuza a organizat primul escadrom de jandarmi calari si o companie de jandarmi pedestri. S-a formulat interdictia colonizarii teritoriului cu populatie de ginta straina si s-a dispus impartirea administrativ teritoriala in judete. evoluand in stransa legatura cu transformarile sociale si economice. Despre revizuirea constitutiei. Constitutia Romaniei din 1866 este structurata in opt titluri: 1. In titlul referitor la drepturi.3.Cuza. asigurand paza Dunarii cu trei salupe fluviale. Arsenalul Marinei din Galati. 9. Dispozitii generale. Dispozitii tranzitorii si suplimentare. admitandu-se cetateni straini indiferent de confesiune sau credinta religioasa). Marina militara a fost infiintata in anul 1880. Evolutia dreptului In perioada 1866-1918 sistemul de drept.I.Cuza au constituit temelia sistemului de drept modern. Despre finante. 6. 8. organizare care nu putea fi schimbata sau ratificata decat prin lege. a urmarit modernizarea vietii sociale si de stat. proclamand monarhia constitutionala pe temeiul separatiilor puterilor. Legislatia a evoluat pe linia principiilor formulate prin opera legislativa a lui A. cu conditia de a fi de rit crestin (ulterior a fost modificat art. consiliile de razboi si consiliile de revizuire. Despre puterea armata. Despre puterile statului. A fost infiintata politia rurala denumita „guarzi comunali” si crearea „geandarmieriei” din cadrul armatei. Despre teritoriul Romaniei. 3. 9.I. 7. fiecare cu cate doua divizii.Teritoriul era impartit in patru regiuni de corpuri de armata. In anul 1873 a fost adoptat Codul Justitiei Militare care cuprindea pe timp de pace ca si instante judiciare consiliile de disciplina. democratica si moderna. Teritoriul este proclamat indivizibil. 2. 5. 4. drepturile si libertatile cetatenesti.7.

in vreme ce puterea executiva era incredintata domnului si se exercita prin organele administrative. iar al III-lea colegiu cuprindea industriasii si comerciantii care plateau un impozit de cel putin 80 lei. Aceasta exercita o serie de atributii legislative. Aceste trei colegii constituiau alegatorii directi. dupa cum urmeaza: . Dintre cei 183 membrii ai Adunarii deputatilor. egal si secret.exercita comanda armatei.sanctiona si promulga legi. care emana „de la natiune” si se exercita numai „prin delegatie”. Dreptul administrativ Pe plan central. Membrii senatului erau alesi de doua colegii. In al IV-lea colegiu erau cuprinsi toti cei ce plateau un impozit oricat de mic. La Colegiul I intrau alegatorii cu un venit funciar sau urban de cel putin 200 lei. 70 de Colegiul II si 38 de Colegiul III. fapt realizat abia in timpul razboiului prin introducerea votului direct.intocmea regulamente in vederea executarii legilor. executive. care la randul sau alegea un deputat. 50 de astfel de alegatori numind un delegat. 9. prin schimbarea raportului de forte dintre clase s-a modificat si sistemul electoral. . al II-lea colegiu cuprindea alegatorii cu un venit funciar de la 100 la 300 de galbeni. In preajma primului razboi mondial partidele politice insistau in programele lor asupra necesitatii infaptuirii unei noi reforme electorale. 75 erau alesi de Colegiul I. Cele patru colegii s-au redus la trei. . In anul 1884. Acest sistem a permis a larga participare a maselor populare la viata politica. 117 .3. prin contopirea colegiilor 1 si 2. alegatorii erau impartiti in patru colegii: primul colegiu din care faceau parte alegatorii cu un venit funciar mai mare de 300 de galbeni. Prin proclamarea regatului (1881) si modificarea constitutiei (1884) puterile regelui au sporit mult. exercitand un vot direct.dobandi si exercita drepturi civile si politice.incheia conventii cu alte state. din 1878.2. In vederea alegerii deputatilor. .conferea gradele militare si decoratiile.confirma functionarii in toate functiile publice. . administratia era condusa de rege si de catre guvern. Colegiul al III-lea cuprindea satenii care votau indirect. In titlul referitor la puterile statului era proclamat principiul separatiei puterilor. respectiv proprietarii de fonduri rurale cu un venit de cel putin 300 galbeni si proprietarii de imobile cu un venit de pana la 300 galbeni la orase. cu modificarea constitutiei. iar in Colegiul II orasenii care plateau un impozit de cel putin 20 lei. Reprezentanta nationala era formata din Adunarea deputatilor si Senat. . in conformitate cu Tratatul de la Berlin.Puterea judecatoreasca revenea in exclusivitate curtilor si tribunalelor. Puterea legislativa se exercita de catre domn si reprezentanta nationala. judecatoresti.

Dreptul civil Evolutia ramurii dreptului civil a fost determinata nemijlocit de dezvoltarea productiei si circulatiei marfurilor. Formal. in mod deosebit cu privire la persoanele juridice.ierta sau micsora pedepsele in materie similara. precum si a meseriasilor care aveau cel putin patru calfe. in 1887 a fost adoptata o lege de incurajare a industriei nationale („Masuri generale pentru incurajarea industriei nationale”) prin care se prevedeau conditiile si avantajele infiintarii unor intreprinderi. 9. constand in: a) posibilitatea afectarii unor terenuri pentru construirea fabricilor. scutiri de taxe si acorda posibilitatea dobandirii unor terenuri rurale cu plata in rate. Guvernul era format dintr-un numar de ministri aflati sub presedintia primului ministru. era sanctionata si calificata contrafacere. fiind pedepsita cu despagubiri pentru acoperirea prejudiciului produs.avea dreptul de amnistie in materie politica. In materia proprietatii. parlamnetul exercita un control asupra activitatii guvernului si a fiecarui ministru. In anul 1906 se emite legea brevetelor si inventiilor. statul a manifestat o preocupare speciala pentru dezvoltarea intreprinderilor industriale. care acorda avantaje intreprinderilor industriale in care lucrau cel putin 20 muncitori si care dispuneau de un utilaj cu motor de cel putin cinci cai putere. Legea din 1895 a admis separarea proprietatii solului si cea a subsolului.. b) inlesniri la importul de masini. c) scutiri de impozite. ori societatilor cooperatiste cu un capital minim de 2000 lei si 10 lucratori asociati. Noi reglementari au fost date cu privire la proprietatea miniera.3. utilaje. Legea mai acorda scutiri de vama. Aceste reglementari au fost introduse prin Codul de comert si prin unele legi speciale. 118 . In aceasta situatie statul a devenit proprietarul zacamintelor miniere si petroliere. intervenind transformari substantiale in domeniul proprietatii. Astfel. care a avut ca scop stabilirea ordinii si prioritatilor in fabricarea lor si protejarea autorului. In anul 1912 se elaboreaza o noua lege de incurajare a industriei nationale. Codul civil roman adoptat in vremea lui Cuza a sustinut mult timp cadru juridic necesar dezvoltarii economiei de schimb. .3. In materia persoanelor s-au adus reglementari noi. cat si transportul pe calea ferata. conditiei juridice a persoanei si a contractelor. In 1879 a fost adoptata o lege pentru protectia marcilor de fabrica. Insusirea pe nedrept a unei marci straine. Ministrii erau numiti si revocati de catre rege. Numarul ministerelor a sporit treptat in legatura cu dezvoltarea industriala si comertului. materiale prime din strainatate.

1902 si 1906.4. Conflictul balcanic din 1913. 119 . Contractul de arendare. cu drept de control.Codul comercial din 10 mai 1887 a suferit o serie de modificari in 1885. In materia contractelor au aparut unele modificari. iar in anul 1909 s-a interzis tuturor categoriilor de muncitori si functionari sa declanseze miscari revendicative.3. Legea contra sindicatelor. patronul era degrevat de obligatii cand putea demonstra ca accidentul sa produs numai din culpa salariatului. dreptul penal a avut ca izvor Codul penal din 1865. incetarea lucrului din cauza grevei. Privitor la durata zilei de munca si conditiile de munca s-au adoptat mai multe masuri prin Legea pentru asigurarea serviciului sanitar din 1874. reglementat sumar in Codul Civil. Dreptul penal Ca si dreptul civil. 9. instituirea unor legi speciale care incriminau faptele ce aduc atingere securitatii interne si externe a statului. Regimul contractului de munca. a fost pe larg consacrat in legea privitoare la invoielile agricole in 1866. pentru apararea drepturilor si interselor lor. domeniu reglementat printr-o lege din 1902. In 1906 a fost adoptata o lege speciala care interzicea lucratorilor din mine sa participe la greve. declansarea primului razboi mondial si perspectiva iminenta a participarii Romaniei la acest razboi a determinat. dar numai impreuna cu patronii. conflictele colective de munca. din vremea lui Cuza. judetelor si stabilimentelor publice evidentiaza incadrarea ca infractiune si pedepsita cu privare de libertate pana la doi ani. repausul duminical. Potrivit acestor norme noi. Prin cresterea numerica a muncitorilor. 1900. Legea sanitara din 1885 si Regulamentul industriei insalubre din 1894. in special la femei si copii. a aparut necesitatea constituirii si organizarii sindicatelor si asocierea lor. in preajma declansarii razboiului balcanic. asociatiilor profesionale a functionarilor statului. La conducerea sindicatelor urmau a fi numiti reprezentanti ai statului. a constituit obiectul a numeroase masuri legislative in legatura cu impunerea unor reglementari privind durata zilei de munca. Raspunderea civila delictuala a suferit noi modificari datorita evenimentelor petrecute in procesul muncii. care a suferit putine modificari. Pentru acest considerent. Ele se refereau la anumite categorii de muncitori. In principal s-au modificat unele prevederi prin legi speciale ce au fost adoptate impotriva muncitorilor si pentru pedepsirea unor infractiuni in legatura cu starea de razboi. Dispozitiile acestei legi au constituit un pas inapoi fata de Codul Civil. in cazul accidentelor de munca. prin care se recunoaste dreptul muncitorilor de a organiza sindicate (corporatii). deoarece invoielile agricole se incheiau cu incalcarea vadita a principiului autonomiei de vointa. jurisdictia muncii. pe linie militara. in anul 1912 au fost introduse reglementari noi referitoare la raspunderea pentru riscul profesional.

pe baza principiilor oralitatii si contradictorialitatii.Aceste legi incriminau fapte ca spionajul. fara parcurgerea fazelor premergatoare procesului penal: constatare. Persoanele care savarseau infractiuni si erau surprinse in flagrant puteau fi arestate pe loc. cu ocazia republicarii Codului de procedura civila din 1865 s-au introdus noi prevederi.5. Dreptul procesual Ambele coduri de procedura civila si penala au continuat sa se aplice fiind si ele supuse modificarilor mai jos mentionate. nerespectarea obligatiilor cu privire la pastrarea secretului de stat. S-a renuntat in cazuri speciale la forma obisnuita de solutionare a litigiilor intre parti. In materia dreptului procesual penal o procedura speciala a fost adoptata prin legea privitoare la instructiunea si judecarea in fata instantelor corectionale a flagrantelor delicte. al demonstratiilor. reusindu-se sa se adopte hotarari rapide si acordarea de solutii in scurt timp. El trebuia sa se pronunte in aceiasi zi cu o hotarare urgenta. In anul 1900.581 din Cod procedura civila. si din practica judiciara a instantelor noastre. instructie. Pentru solutionarea mai rapida a litigiilor au fost introduse prevederi inspirate din codurile altor state. in sedinta publica. care le interoga si le trimitea in fata judecatorului de ocol sau tribunal. din 1913 (Legea micului parchet). ca fiind reglementata de dispozitiile art. urmarire. manifestatiilor de strada sau grevelor. 9. tradarea de patrie. In acest sens a fost adoptata forma de dezbatere in camera presedintelui instantei fara dezbateri ample si formele folosite anterior. Aceleasi dispozitiuni se aplicau la infractiunile marunte extinse si in domeniul conflictelor dintre muncitori si patroni. privitoare la ordonanta presedintiala. renuntandu-se la principiile dreptului procesual traditional. 120 . sabotajul. Aceasta procedura se pastreaza si in zilele noastre. bazata pe lupta juridica ale caror interese erau opuse. care au urmarit imbunatatirea manierei de redactare a textelor prin aplicarea celor mai noi si moderne tehnici legislative in materia procedurii.3. aduse in fata procurorului. O asememea procedura a fost utilizata si in raporturile dintre proprietari si chiriasi.

in lupta impotriva puterilor din centrul Europei63. eveniment care a creat conditiile propice si justificative de faurire a statului national. Formarea statului unitar roman Statul national roman a fost faurit in contextul unui proces revolutionar.cit. tel de veacuri al celor trei provincii romane a creat posibilitatea dezvoltarii rapide a economiei.Molcut. Astfel. op. superioare tehnic. a fost recunoscuta de celelalte nationalitati. Armata romana. unitar roman. svabii din Banat au avut aceiasi atitudine de acord cu unirea. confirmand ca hotararea de unire de la Alba Iulia reprezinta chezasia pentru dezvoltarea etnica si culturala.FORMAREA STATULUI UNITAR ROMAN SI EVOLUTIA DREPTULUI LA INCEPUTUL SECOLULUI XX SI IN PERIOADA INTERBELICA 10. actiune care s-a desfasurat prin hotararile plebiscitara ale maselor populare. intr-o Europa marcata de uriase framantari si contradictii. Astfel de adunari au avut loc in localitatile de resedinta ale provinciilor romanesti. a reusit in vara anului 1917 sa faca dovada ca idealurile de independenta si unitate nationala sunt mai puternice decat cea mai puternica masina de razboi a Europei.1. care printr-un manifest. luptand pentru eliberarea teritoriilor romanesti aflate sub dominatia Austro-Ungara la 15 august 1916. la Cernauti la 20 noiembrie 1918 si la Alba Iulia in ziua de 1 decembrie 1918. Formarea Romaniei Mari. De la Congresul de la Timisoara din august 1919. s-au deschis noi perspective pentru largirea pietii interne. din Transilvania si Banat. Desavarsirea unitatii nationale s-a realizat datorita contextului international prin incheierea primului razboi mondial. manifestate cu ocazia constituirii adunarilor reprezentative si care aveau sa decida „unirea de tara”. Vechea Romanie a contribuit esential la infaptuirea statului national unitar. din Bucovina si Basarabia. valorificand resursele naturale ale subsolului. prin lupta eroica a intregii natiuni. Romania a luat armele.243 121 . participand la primul razboi mondial.Cernea si E. disciplina exemplara si entuziasmul romanilor aflati in afara statului national. in luna ianuarie 1919 la Medias s-au intrunit reprezentanti ai populatiei germane din Transilvania. respectiv la Chisinau la 8 aprilie 1918.pag. 63 In acest sens. Darzenia. reprezinta marturia clara ca nimic nu ia putut abate pe romani de la infaptuirea visului secular al unirii intregii natiuni intr-un singur stat. Infaptuirii Marii Uniri s-a produs prin lupta neobosita dusa impotriva dominatiei straine. au confirmat acordul populatiei sasesti de unire cu Romania. din vechea Romanie. Realizarea Romaniei Mari. E. confruntata cu serioase dificultati in infruntarea cu diviziile germane. si cu nerespectarea angajamentelor militare de catre aliati.

dupa cel ungar. 64 In acest sens. Prin art. 18 decembrie pentru Bucovina si 24 decembrie pentru Transilvania. Romania a participat la Conferinta de Pace de la Paris. o consfintire a ordinii de drept”. Organizarea administrativa din Basarabia era dupa model rusesc. Tratatul cu Austria. unificarea organizarii administrative a fost necesara. Constitutia adoptata in anul 1923 continea si dispozitiuni in legatura cu organizarea si functionarea administratiei. prin marea adunare populara de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia64. Acesta a constituit actul juridic care consacra actul istoric de faurire a statului unitar roman. i s-a incredintat puterea executiva in stat. pe plan extern.1.cit.Bratianu. recunosterea prin tratate internationale a fauririi statului national unitar. aprecia ca ”Tratatul de la Trianon apartine tuturor romanilor si indeosebi celor din Ardeal. la 3 martie 1920 a inceput la Trianon discutiile pentru semnarea tratatului cu Ungaria. Angliei si Frantei de a impinge pe plan secundar opinia si interesele statelor mici. s-au bucurat de concursul intregii populatii. In intervalul 1918-1920. care au exercitat atributiuni de conducere politicoadministrativa in perioada de tranzitie catre formarea unui aparat unic. po. 10. In urma guvernarii lui Alexandru Vaida.39. E. iar in Transilvania. ea fiind realizata prin extinderea pe intreg teritoriu al sistemului de organizare in vechea Romanie si printr-o forma noua de organizare a administratiei. 92 se preciza ca „guvernul exercita puterea executiva in numele regelui”. semnat de Romania la 10 decembrie 1919 a consfintit dezagregarea monarhiei austro-ungare si a recunoscut unirea Bucovinei cu Romania. printre care si Romania. Organizarea centrala Dupa desavarsirea unitatii nationale s-a trecut la procesul de reorganizare a institutiilor statului pentru o buna conducere si administrare a noilor principate romanesti.C.2. Hotararile de unire a celor trei stravechi provincii romanesti au fost promulgate apoi prin decrete regale din 27 noiembrie pentru Basarabia. s-a lovit de atitudinea ferma manifestata de delegatia romana condusa de I. Din aceste considerente. In vechea Romanie sistemul administrativ a functionat in baza Legii de organizare locala din 1864 cu modificarile ulterioare si Constitutia din 1866. membru al delegatiei romane. Incercarea reprezentatilor SUA. Pentru acest motiv. Organizarea centrala si locala 10.253 122 . iar in art.Cernea si E. in Bucovina dupa cel austriac. Nicolae Titulescu.2.Adunarile legislative si guvernele provizorii formate de catre reprezentantii poporului. statul roman a avut ca principala preocupare.Molcut. unde a fost recunoscut aportul sau a dus la infrangerea Germaniei.pag.

care atunci cand erau considerate ilegale. potrivit art.7 dadea competenta Consiliului de ministri de a autoriza functionarea in Romania a unei persoane juridice straine. reprezentanti ai partidelor politice. ci numai in cazurile speciale date de competenta fie prin Constitutie. Regele ca organ al administratiei centrale. datorita instaurarii regimului fascist. care a fost inlocuita cu Legea administratiei din 14 august 1938. Astfel. Organizarea si functionarea lor a fost reglementata prin Legea pentru organizarea ministerelor din 2 august 1929. iar acestea erau constituite in comune. ü acorda gradele militare potrivit legilor. ü avea dreptul sa bata moneda in baza unei legi speciale. navigatie si alte asemenea acte cu statele straine. Principalele izvoare care au reglementat organizarea si functionarea administratiei in baza Constitutiei din 1923 au fost Legea pentru unificarea administrativa din 14 iunie 1925. denumite „decrete regale” care erau contrasemnate de ministrul de resort. Consiliul de ministri ca organ al administratiei centrale avea ca atributii adoptarea de hotarari. Legea persoanelor juridice prin art. Judetele erau conduse de consiliile judetene si comunale.Organele administratiei centrale au fost ministerele. Legea administratiei din 27 martie 1936. La nivel local Constitutia din 1923 a impartit teritoriul in judete. ü conferea decoratii si medalii. obligatoriu. constand in: ü numirea sau confirmarea in functii publice potrivit legilor. ü incheia conventii pentru comert. ü intocmirea si regulamentele pentru executarea legilor. conduse de ministrii. puteau fi atacate in justitie. Legea pentru administratia locala din 5 august 1929 (care a suferit 14 modificari in sapte ani cat a fost in vigoare). Ministerele erau grupari de servicii administrative puse sub conducerea si autoritatea unui ministru si desfasurau activitati de interes general pe intregul teritoriu al tarii. fie printr-o lege organica. Consiliul de Ministri nu avea o competenta generala intr-o anumita materie de administratie publica. 88 avea atributii in administratie. Regele emitea acte administrative. iar conducerea consiliilor era asigurata de membrii alesi prin vot universal. Legea pentru organizarea administratiei publice locale din 1929 in art. in art. direct. ü era comandantul suprem al armatei. secret.9 a dispus ca schimbarea numelui unui stat sau oras se poate face numai in baza unui jurnal al Consiliului de ministri. numite „jurnale de ministri”. Prin prevederile Constitutiei.7 alin 3 din Constitutie se prevedea de exemplu ca „naturalizarea se acorda in mod individual de Consiliul de Ministri”. cu reprezentarea minoritatilor. 123 .

in anul 1921 a fost creat Ministerul Agriculturii. Prefectul era seful administratiei judetene descentralizate. . Prin Legea administratiei din 1929. In urma Marii Uniri. cu sediile in: Cernauti. reprezentant al guvernului in judet. Cluj. Chisinau. apare faptul ca puteau fi numiti si ministri fara portofoliu. fiecare minister a avut circumscriptiile sale teritorile.reprezentanti ai serviciilor administrative. calitate in care putea da ordine organelor de politie si jandarmerie si le putea controla. Aceasta forma de organizare administrativa a fost desfiintata prin Legea din 15 iulie 1931. Un an mai tarziu. numite inspectorate. Puterea si atributiile prefectului ca sef al administratiei au fost foarte mari. El era in subordinea ministrului de interne care il putea oricand revoca. In activitatea sa era sprijinit de Consiliul de prefectura.Specific perioadei interbelice. atributiile de sef al administratiei vor trece din nou asupra prefectului in dubla sa calitate de reprezentant al guvernului in judet si de cap al admnistratiei judetene. s-au eliminat din competenta prefectului atributiile sale de sef al administratiei judetene. fiind atribuite presedintelui Delegatiei Consiliului de Judetean. care nefiind titularii unui departament sau minister.primar procuror. Pana la adoptarea Legii de Organizare si Functionare a Ministerelor din 1929 si a Legii pentru Administratia Locala din acelasi an. ajutat de un numar de membrii licentiati in drept. ales de consiliu pe termen de 5 ani. format din: . in anul 1920 infiintandu-se alte trei ministere. revenindu-se la organizarea initiala. Prefectul detinea si functia de sef al politiei judetene. Prin Legea din 15 iulie 1931. Organizarea locala Reglementarea juridica a organizarii locale a fost asigurata de legile din 1925. Era principalul organ de control si supraveghere al administratiei comunelor din judete. in plan administrativ are loc o dezvoltare a aparatului administrativ.2. 10. 124 . La adoptarea acestor legi se modifica teritoriul. Ministerul Cultelor si Artelor si Ministerul Comunicatiilor. si anume Ministerul Muncii si Ocrotirii Sociale. erau numiti pentru a indeplini o parte din atributiile unui ministru. Iasi si Timisoara. 1929 si 1930. numit prin Decret regal. . fiind impartit in sapte directorate ministeriale.primarul comunei de resedinta.

Codul comercial din 1938. Evolutia dreptului un perioada interbelica 10. reprezentant al puterii centrale. cat si de adaptare a noii reglementari. care putea decide in locul consiliului. se aplica Codul din 1864. 125 . in care functionau sercivii administrative exterioare ale unor ministere.Consiliul judetean constituia organul colegial deliberativ. Codurile civile din 1939 si 1940 si Codul de procedura civila din 1939. compus din membrii alesi prin sufragiu universal de toti alegatorii judetului si din membrii de drept. in vederea unificarii legislative si realizarea acordului dintre unitatea politica si cea juridica. prevedea ca vechile legi. cand acesta nu era intrunit.1. a Legii din 1919. Delegatia Consiliului judetean avea ca presedinte pe prefect si alcatuita din membrii consiliului ales. Consiliul putea fi dizolvat prin Decret regal si inlocuit cu o comisie interimara. ordonante. Modalitatile principale prin care s-a urmarit unificarea sunt au fost extinderea unor prevederi din legislatia din vechea Romanie si adoptarea de noi acte normative pentru intregul teritoriu.3.3. Unificarea legislativa In perioada interbelica. care in art. In perioada interbelica se impun ca principale izvoare ale dreptului – Constitutia din 1923. Judetul. circumscriptie teritoriala. in timp ce procesul unificarii legislative a fost de lunga durata. raman in vigoare in mod provizoriu pana la dispozitii „in interesul ordinii publice”. in provinciile din vechea Romanie.1. completat cu unele cutume si chiar dispozitii ale legislatiei adoptate in Austro-Ungaria. intocmea regulamente care cuprindeau masuri si sanctiuni referitoare la administrarea intereselor judetene. pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial. In Transilvania era in vigoare Codul civil austriac din 1911. 10. De aceea a fost necesara o activitate vasta de extindere a dispozitiilor Codului Civil roman. Astfel. Aceste actiuni s-au desfasurat gradual. El se intrunea in sesiuni ordinare si extraordinare. reprezentanti ai unor profesiuni sau functiuni sociale administrative. problema fundamentala s-a pus pe planul reglementarii juridice. O prima actiune a reprezentat-o emiterea de catre Consiliul Dirigent al Transilvaniei. pentru aplicarea legilor de unificare. prin acestea urmarindu-se unificarea dreptului roman. Codul penal si el de procedura penala din 1936. in domeniul dreptului civil. condus de prefect. regulamente si statute legale anterioare Unirii. Dupa infaptuirea Marii Uniri s-a observat ca in toate ramurile dreptului existau reglementari paralele. Faurirea statului national unitar s-a infaptuit inca din anul 1920.

Prima metoda prezenta avantajul ca asigura unificarea legislativa intr-un ritm rapid si dezavantajul ca unele dintre dispozitiile extinse nu corepundeau intotdeauna conditiilor din noile provincii.1. Cel de-al treilea titlul cuprinde dispozitiile constitutionale prin care era consacrata separatia puterilor in stat. libertatea invatamantului. activitatea legislativa urmand sa fie 65 E. reprezentand un factor popzitiv in dezvoltarea Romaniei. precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului. in scop de unitate publica. admisa. a fost dur atacat de partidele de opozitie (Partidul National.cit. prin Decretul – Lege nr. Constitutia a consacrat si principiul suprematiei legii si a statului de drept. al continutului dar dezavantajos deoarece se intindea pe o perioada de lunga durata.Molcut. din magistrati si juristi. Multe din aceste libertati au imbracat caracter formal.19 se prevedea ca zacamintele miniere. Partidul Poporului) care apreciau ca sunt in imposibilitatea de a participa efectiv la elaborarea noii legi fundamentale. Constitutia apara si interesele sistemului financiar-bancar. garanta egalitatea cetateanului in fata legii. Prin infaptuirea unificarii a fost creata o comisie ministeriala formata. impusa de realitatea fauririi -a statului national unitar. pag. ca adunare constituanta. in 1920. In art.1. Aceste proceduri speciale au fost extinse si in provinciile noi. a presei si a intocmirilor. In anul 1923 s adoptat o noua Constitutie. Unificarea sistemului de drept prin adoptarea de noi acte normative era superior sub aspectul tehnicii legislative. parlamentul format dupa alegerile din 1922. Partidul Taranesc.162 126 . inviolabilitatea domiciliului. Dreptul constitutional dupa realizarea Marii Uniri a ramas in vigoare Constitutia din 1866 cu cele doua modificari importante din 1917.. 10. referitoare la introducerea votului universal si la posibilitatea exproprierii proprietatii particulare. fara deosebire de clasa. Au fost introduse dispozitii noi care decurgeau din tratatele semnate de Romania in cadrul Societatii Natiunilor. Totusi. 3475 din 18 decembrie 1918. op. Legea fundamentala in 1923 a consfintit regimul parlamentar democratic. de toate partidele politice. prin Hotararea Sfatului Tarii din 27 martie 1918 si in Romania.137 din Constitutie 65. stabilindu-se modul de organizare al controlului constitutionalitatii legilor. ci sa si impiedice formele de organizare si activitatea clasei muncitoare.Cernea si E. conform art. in principiu. Aceasta constitutie a cuprins dispozitii de natura sa apere nu numai interesele marii proprietati si ale patronatului. libertatea individuala.Asemenea masuri au fost luate in Basarabia.3. a recunoscut drepturile si libertatile cetatenesti. care a optat pentru revizuirea codurilor.

de industrie. primele alegeri parlamentare.128. Regele avea atributii de a sanctiona legile. ce urmau a fi dezbatute in Reprezentanta Nationala. O conceptie novatoarea reprezentat-o principiul controlului legalitatii actelor administrative. organizati pe circumscriptii electorale. fie uneia din cele doua adunari. s-a introdus votul universal. de munca. Initiativa legislativa apartinea fie regelui. fosti presedinti ai corpurilor legiuitoare. care urma sa fie exercitat de Inalta Curte de Casatie si Justitie. In exercitarea atributiilor sale. Sistemul electoral s-a critalizat in perioada 1917-1926. fosti ministri. al camerelor de comert. cea executata de catre rege si guvern. Conform prevederilor de la Capitolul III. Adunarea deputatilor era formata din deputati alesi de cetatenii romani. Consiliul de ministri era prezidat de un presedinte. conferea decoratiile romane si avea dreptul de a bate moneda.exercitata de catre rege si Reprezentanta Nationala. putea crea noi functii de stat. de membrii consiliilor judetene si comunale. de profesorii fiecarei universitati din tara. regele intocmea regulamentele pentru aplicarea legilor. Ministrii erau numiti si revocati de rege. iar cea judiciara de catre instantele judecatoresti. Persoana regelui era inviolabila. de a dizolva una din cele doua camere. iar ministrii sunt raspunzatori pentru activitatea lor. confirma gradele militare. instantele judecatoresti puteau cenzura actele emanate de la administratia de stat. numea sau confirma in functii publice. fostii sefi de guverne. agricultura. 127 . fosti senatori si deputati. organizandu-se in noiembrie 1919. puterea executiva era exercitata de guvern. in numele regelui. potrivit careia „in caz de pericol de stat se putea introduce starea de asediu general sau partial”. O alta inovatie a Constitutiei din 1923 a fost introducerea controlului constitutionalitatii legilor. de a numi un nou guvern. Potrivit acestui principiu. O dispozitie cu urmari importante a fost cea din art. Senatorii de drept faceau parte din reprezentantii clerului (mitropolitii. Astfel. Senatul era compus din senatori de drept si senatori alesi. episcopii). cu drept de vot din circumcriptiile electorale fixate de lege. Senatorii puteau fi alesi de cetateni romani de la varsta de 40 ani. desemnat de rege si cu formarea guvernului. dreptul de a convoca parlamentul. exercita comanda armatei. Reprezentanta nationala era formata de acelasi doua adunari Senatul si Adunarea Deputatilor. Constitutia a prevazut crearea unui Consiliul legislativ care formula proiectele de lege. instantele puteau cenzura actele emanate de la administratia de stat si obliga statul la plata unor despagubiri.

ca urmare a mortii regelui Ferdinand. anumite atributii erau exercitate de catre organe proprii de conducere ale provinciilor care s-au unit cu tara. Aceste atributii au fost stabilite prin Decretul-Lege din 26 decembrie 1918 in Transilvania si cel din 1 ianuarie 1919 pentru Bucovina si Basarabia. 10.3.partidul care obtinea 40% din totalul voturilor pe tara. In ianuarie 1926.restul de 50% din mandate se repartizau proportional cu numarul voturilor obtinute dintre toate partidele care au obtinut minim 20% din totalul voturilor. . Basarabia si Bucovina. in eventualitatea in care Mihai ar fi ajuns rege inaintea majoratului. toate mandatele din fiecare crircumscriptie reveneau partidului care obtinuse cele mai multe voturi (principiul majoritatii relative).totalizarea voturilor pentru fiecare partid la scara intregii tari. consacrand o majoritate confortabila in parlament si inlatura de pe scena vietii politice gruparile politice mai mici. beneficia de prima majora (prima 50% din mandate). care au impus unificarea aparatului de stat la nivel central si local. care sau infaptuit pentru unificarea reglementarilor juridice. iar in Basarabia si Bucovina atributiile erau exercitate de directorate si secretariate de servicii. corpurile legiuitoare au ratificat actul renuntarii.daca nici unul dintre partide nu obtinea 40% din voturi.1. Noua lege electorala asigura interesele marilor partide politice.gruparea nu obtinea 20% din voturi nu primea nici un mandat. S-a constituit regenta din trei persoane. La alegerile pentru Senat. cand Carol s-a intors in tara si s-a proclamat rege. Regele a inceput sa-si exercite atributiile din iunie 1929. In Trasilvania. mandatele erau repartizate proportional cu numarul de voturi obtinute. Dreptul administrativ Dreptul administrativ a cunoscut cele mai importante modificari.2. S-a inlocuit prin acesta lege principiul reprezentarii proportionale cu cel al primei majoritare. In Transilvania. care urma sa-si exercite prerogativele. structura Adunarea Deputatilor si a Senatului. serviciile publice erau conduse de Consiliul Dirigent. . desfasurarea alegerilor. In perioada 1927-1930 au functionat prevederile constitutionale referitoare la institutia regentie.cu exceptia cazului cand obtinea majoritatea absoluta intr-un judet. . . 128 . pana in 1930. proclamandu-l motenitor pe Mihai. Acest sistem de aplica in alegerile pentru Adunarea Deputatilor si se baza pe urmatoarele reguli: . fiul cel mare a regelui Ferdinand. fiul lui Carol al II-lea. care a fost determinata de renuntarea la coroana a lui Carol al II-lea.A fost adoptata o noua lege electorala din martie 1926 care consacra dreptul de alege si de a fi ales.

Legea administrativa din 1929 a scos din competenta sa atributiile de sef al administratiei judetene si le-a dat in competenta delegatiei Consiliului Judetean. judetul a avut o dubla calitate. Activitatea comunelor si judetelor se afla sub conducerea si controlul Ministerului de Interne. Administratia judetelor era realizata de consilii formate din consilieri alesi si consilieri de drept. armata. care a avut loc in timpul desfasurarii negocierilor dintre 129 . presedintele Consiliului judetean (pentru scurt timp si Consiliul judetean). istoria Romaniei s-a desfasurat prin impunerea modelului sovietic asupra tabloului intregii societati. 1929 si 1936. Conducerea acestora erau foarte costisitoare (primar. Prin Legea din 2 august pentru organizarea ministerelor. telegraful. si comune neresedinta de judet. in etape succesive. vamile. siguranta statului intrau in competenta guvernului central. Organele judetului ca unitate administrativ-teritoriala au fost prefectul. ele au fost organizate intr-un sistem unitar.4. a contribuit la intarirea unitatii statului. Prefectul era reprezentantul guvernului in judet si seful administratiei judetene centralizate. adopatata de Stalin si acolitii sai. si din membrii de drept. alcatuit din membrii alesi prinsufragiu universal de toti alegatorii judetului.Afacerile straine. care puteau fi rurale si urbane. circulatia financiara. ales de consiliu pentru cinci ani. ajutat de Consiliul Administrativ Superior. statul si dreptul romanesc au fost alcatuite. imprumuturile publice. iar comunele urbane in circumscriptii numite sectoare. La a aprilie 1920 a fost dizolvat Consiliul Dirigent al Transilvaniei si directoratele si secretariatele de servicii din Basarabia si Bucovina. prin Legile din 1925. dupa sabloanele comuniste. Consiliul judetean era organ deliberativ. ajutor de primar. In organizarea administrativa locala. caile ferate. Teritoriul Romaniei era impartit din punct de vedere administrativ in judete si comune. Legea din 14 iulie 1925 pentru unificarea administrativa care a prevazut constituirea unor organe eligibile. 10. Prima etapa (august 1944 – martie 1945) a debutat cu lovitura de stat de la 23 august. Comunele urbane erau centre de populatie si se clasificau in nume resedinta de judet. Comunele rurale puteau forma unul sau mai multe sate. posta. care puteau fi declarate prin lege muicipii. reprezentanti ai unor profesiuni sau functiuni sociale sau administrative. secretar comunal). El constituia o unitate administrativa descentralizata cu personalitate juridica si totodata circumscriptia teritoriala in care functionau servicii administrative exterioare unor ministere. notar. Judetele erau impartite in circumscriptii numite plasi. punanduse astfel capat formelor regionale de conducere. Dreptul romanesc in perioada socialista Dupa 6 martie 1945. inspirate din doctrina marxist-leninista.

act care consfinteste in fapt transformarea Romaniei intr-un stat ocupat de trupele sovietive.A.S.S. Aceasta intelegere avea sa fie consfintita in februarie 1945 la Conferinta celor trei mari puteri (URSS. potrivit Pactului Ribentrop-Molotov. cand partea de rasarit a Europei a trecut sub hegemonia URSS.U.Petru Groza. apreciata de istorici perioada sovietizarii.R.S. . 130 .S. contributia la sustinerea eforturilor de razboi cu 12 divizii ale armatei romane. in sensul acceptarii pactului incheiat intre Churchil si Stalin (10-11 octombrie 1944) prin care a fost pusa in practica teoria sferelor de interes in sud-estul Europei.S.S.R..U.S. si Marea Britanie referitoare la statutul postbelic al Romaniei.S. De la aceasta data.. Conventia de armistitiu din 13 septembrie 1944 stabilea urmatoarele probleme importante: . in ideea trecerii partii de rasarit a Europei sub hegemonia U. Organul Suprem al Ocupatiei in Romania era Comisia de Control Aliata (sovietica).Petru Groza care intr-un cadrul aparent constitutional a elaborat urmatoarele masuri: ü infaptuirea reformei agrare potrivit Legii promulgate la 23 martie 1945. . S.R. adoptandu-se principiul exproprierii tuturor proprietatilor mosieresti mai mari de 50 hectare. La confluenta anilor 1944-1945 a avut loc un veritabil asalt al comunistilor la putere. care si-a formulat in programul de guvernare obiective precum: prietenia cea mai sincera si colaborarea pe toate planurile cu U. Chiar si dupa 23 august 1944 Romania a devenit stat ocupat de U. ü etatizarea Bancii Nationale a Romaniei.R.R.S.A.S.. si Marii Britanii fata de U. potrivit legii adoptate de Parlament la 20 decembrie 1946. pe linia stabilita in vara anului 1940.S. SUA si Marea Britanie) de la Yalta. Explicarea evolutiei evenimentelor pe aceste coordonate o regasim in pozitia obiedienta a S.S. minimum 12 divizii de infanterie. desavarsita de guvernul dr. A doua etapa (1945-1947).R.plata fata de U.obligatia Romaniei de a mentine permanent pe frontul antihitlerist. incununat de succes prin impunerea guvernului condus de Dr. estimate la 300 milioane dolari in marfuri.U. a unor despagubiri de razboi. La 13 septembrie 1944 la Moscova s-a semnat Conventia de arminstitiu intre Romania si Puterile Aliate. aplicarea integrala a prevederilor Conventiei de Armistitiu.anularea Dictatului de la Viena (august 1940) prin care nordul Transilvaniei era anexat Ungariei. .impunerea granitei dintre Romania si U. pana la sfarsitul anului 1947. eliminarea din viata politica a liderilor de alta orientare decat cea socialista si comunista. cat si al intregii Europe Centrale si rasaritene. loc in care s-a concretizat divizarea Europei.R. prin care Basarabia si nordul Bucovinei au fost anexate Kremlinului.S.S.

compus din cinci membrii. Organele centrale ale statului Constitutia di anul 1923. prin care varsta alegatorilor cobora de la 21 la 20 de ani. stiintifice si culturale ale Republicii Populare Romane. independent si suveran”.4. religie sau grad de cultura. modificarea sistemului electoral. In aceasta perioada au fost organizate. La 28 martie 1948 au avut loc alegeri pentru Marea Adunare Nationala.1626 din 31 august 1944. precum si obiectivele economice si politice prevazute in programul adoptat de Partidul Muncitoresc Roman. regele avea atributii legislative. Guvernul si structurile sale centrale au pus in aplicare prevederile Conventiei de Armistitiu. potrivit doctrinei marxist-leniniste. legiferarea reformei agrare si trecerea la realizarea unei economii socialiste. Frontul Plugarilor) a obtinut peste 79% din mandatele Parlamentului Unicameral (Adunarea Deputatilor). nationalitate. executive si judecatoresti. Dupa abolirea monarhiei a fost adoptata o noua Constitutie. unitar. eliminarea claselor sociale considerate contra revolutionare. fara deosebire de sex. la 19 noiembrie 1946. Aceasta lege fundamentala prevedea urmatoarele dispozitii: ü egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. respectiv lichidarea vechiului aparat de stat. primele alegeri parlamentare de dupa cel de-al doilea razboi mondial. ü activitatea executiva a fost incredintata unui Prezidiu al Republicii.ü reforma monetara din 15 august 1947.1. pe care le exercita la propunerea Consiliului de Ministri. obiectivul fundamental si acesteia fiind adoptarea unei noi Constitutii. La 30 decembrie 1947. fiind reglementate urmatoarele probleme: ü activitatea legislativa sa fie exercitata de Adunarea Deputatilor. 10.363 este abolita moharhia si proclamata Republica Populara Romana. care a consfintit forma de stat republicana. consfintea faptul ca organele centrale ale statului erau: regele. stiintifica si culturala cu URSS. ü incheierea unor acorduri de colaborare economica. controlul asupra economiei in vederea indeplinirii obligatiilor de razboi. alesi cu majoritate de Adunarea Deputatilor „dintre personalitatile vietii politice. ereditara. rasa. Romania continua sa fie monarhie constitutionala. pana la dizolvarea ei si formarea Adunarii Constituante. lege fundamentala repusa in vigoare prin Decretul-Constitutional nr. 131 . Partidul Comunist. tehnica. Inca din primul articol al noii Constitutii se stabilea ca „Republica Populara Romana este un stat popular. ü excluderea din guvern a reprezentantilor ultimei grupari burgheze (Partidul National Liberal si Partidul National Taranist). prin Legea nr. guvernul si parlamentul. La 23 ianuarie 1948 a fost adoptata o noua Lege electorala. in urma carora Blocul Partidelor Democrate (Partidul Social-Democrat.

ü atributiile de sef al statului erau exercitate de Prezidiul Marii Adunari Nationale. de transport si telecomunicatii”. plasi. judete si regiuni. ü Constitutia prevedea faptul ca „mijloacele de productie apartin statului. care sunt proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice. un secretar si 14 membri alesi pe o perioada de 4 ani. ü Prin acte normative elaborate ulterior Legii din 11iunie 1948. au fost initiate si finalizate urmatoarele actiuni: ü Prin Legea din 11 iunie 1948 privind nationalizarea principalelor mijloace de productie au fost trecute in proprietatea statului „toate bogatiile subsolului. asigura planificarea economiei nationale. conducea politica generala a statului in domeniul relatiilor internationale. conferea decoratii si medalii. Potrivit Constitutiei. apele. in conditiile prevazute de lege”. alese prin vot universal. care erau conduse de consilii locale populare. caile de comunicatie ferata.ü dreptul de a alege il aveau toti cetatenii (barbati si femei) de la varsta de 18 ani. zacamintele miniere. raspunzator pentru activitatea sa in fata Marii Adunari Nationale. 132 . precum si intreprinderile industriale. bancile si societatile de asigurare. alcatuit de presedinte. pot deveni proprietatea statului. de asigurari. ca bunuri ale intregului popor. direct. institutiile medico-sanitare.10 din Constitutie consacra principiul exproprierii intr-o forma originala:”cand interesul general cere. mijloacele de productie. ca bunuri comune ale poporului”. ü organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Nationala. telefonul si radioul apartin statului. persoane fizice sau juridice”. izvoarele de energie naturala. posta. egal si secret pe timp de patru ani. ministerele. De asemenea „bogatiile de orice natura ale subsolului. ü Organul „suprem executiv” era guvernul. telegraful. padurile. singurul organ legislativ. ü pentru prima data sunt recunoscute drepturi depline pentru femei. Guvernul conducea activitatea administrativa a statului. trei vicepresedinti. sau organizatiilor cooperatiste sau particulare. exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele. adica bun comun al poporului. reprezenta statului roman in relatiile internationale. Prezidiul convoca Marea Adunare Nationala. au fost nationalizate: industria cinematografica si cinematografele. din punct de vedere administrativ in: comune. rutiere. pe apa si in aer. ele aveau drepturi egale cu barbatii in toate domeniile de drept public si drept privat. miniere. societatile de orice fel si asociatiunile particulare industriale bancare. numea si revoca ministrii la propunerea presedintelui Consiliului de Ministri. fiind trecute sub comanda statului biserica si scoala. Art. ü Teritoriul Romaniei era impartit. realiza politica statului in domeniile ordinii publice si securitatii.

a Rusiei si respectiv Uniunii Sovietice. cu cele doua forme: proprietatea de stat si cooperatist-colectivista.organele procuraturii.formatiunea particular-capitalista. . independent si unitar. in care rolul conducator revine clasei muncitoare sub conducerea Partidului Comunist Roman. casa de locuit. la 17 iulie 1948 a fost anulat concordatul cu Vaticanul (semnat in anul 1927). Istoria Republicii Populare Romane. greco-catolice si prestatante.organele administratiei de stat. sub semnatura lui Mihail Roller. ü Forta politica conducatoare o reprezinta Partidul Comunist Roman. . care se confunda cu statul. precum si bunurile de uz si confort personal. Proprietatea personala era alcatuita din veniturile si economiile provenite din munca. dupa care s-a dispus inchiderea unor biserici catolici. Constitutia din 1952 proclama Romania ca stat al oamenilor muncii de la orase si sate. La randul ei proprietatea socialista cuprindea: proprietatea de stat asupra bunurilor apartinand intregului popor si proprietatea cooperatista asupra bunurilor apatinand fiecarei organizatii cooperatiste (cooperatie mestesugareasca. Constitutia reglementeaza cele trei formatiuni social-economice: . lucrare devenita. Din punct de vedere al organizarii statale. a Rusiei. La 3 august 1948 a fost votata Legea Invatamantului. Cel mai afectat a fost domeniul istoriei nationale: in anul 1947 a fost publicat manualul unic de ISTORIA ROMANIEI. . in care trecutul istoric al romanilor era prezentat pe doua coordonate fundamentale: 1) ajutorul primit din partea slavilor. suveran.mica productie de marfuri. intregul proces de invatamant fiind organizat de stat. agricola si de consum). partid unic. stat al oamenilor muncii de la orase si sate. Constitutia Republicii Socialiste Romania din 21 august 1965 a fost definita „constitutia socialismului victorios”. gospodaria de pe langa ea si terenul pe care se afla. Constitutia defineste cele patru categorii de organe ale statului: . ü Sunt reglementate proprietatea socialista si proprietatea personala.formatiunea socialista. Fundamentul formatiunii socialiste este proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie. Constitutia din 1965 cuprinde urmatoarele prevederi: ü Republica Socialista Romania este un stat de tip socialist. . 133 .Astfel. 2) dezvoltarea societatii are la baza lupta de clasa.organele judecatoresti. prin care au fost desfiintate scolile particulare si confensionale.organele puterii de stat. dupa anul 1948. . Constitutia proclama pentru prima data rolul conducator al partidului marxist leninist al clasei muncitoare in viata politica a societatii romanesti.

precum si organele de specilitate ale administratiei de stat de la nivel judetean. organizarea si asigurarea executarii legilor.elaborarea proiectelor. Consiliul de Stat era organul suprem al puterii de stat cu activitate permanenta. Consiliul de Stat si Presedintele Republicii erau considerate supreme. Tribunalul Suprem si Procuratura Generala. 134 . emiterea de decrete cu putere de lege. Presedintele Republicii Socialiste Romania Prin Legea nr.infiintarea de organizatii economice. ministerele si organele de specialitate reprezentau administratia centrala.Sistemul organelor statului era alcatuit din patru categorii de organe: a)organele puterii de stat: Marea Adunare Nationala. planurilor de dezvoltare economico-sociala. Fata de Marea Adunare Nationala sunt subordonate Consiliul de Stat si Presedintele Republicii ( acesta era ales si revocat de catre Marea Adunare Nationala). Consiliul de Ministri (acesta era ales si revocat de Marea Adunare Nationala). care exercita conducerea generala a activitatii executive pe intregul teritoriu al Romaniei. orasenesti si comunale erau organele locale ale puterii de stat.initierea masurilor necesare pentru indeplinirea politicii interne. b)organele administratiei de stat: Consiliul de Ministri. c)organele judecatoresti erau reprezentate la nivel central de Tribunalul Suprem la nivel judetean de tribunalele judetene. condus de un presedinte (care era si presedintele Romaniei)m cinci vicepresedinti si 19 membri. Presedintele era ales de Marea Adunare Nationala pentru un mandat de patru ani. atributiile sale principale fiind: .71 din Constitutie „Presedintele Republicii Socialiste Romania este seful statului si reprezinta puterea de stat in relatiile interne si internationale ale Republicii Socialiste Romania”.1 din 28 martie 1974. intreprinderi si institutii de stat de interes republican. Principalele atributii ale Consiliului de Stat erau: stabilirea datei alegerilor pentru Marea Adunare Nationala. Potrivit art. Constitutia Romaniei a fost modificata in sensul ca s-a instituit functia de Presedinte al Republicii Socialiste Romania. iar la nivel judetean de procuraturile locale. la nivel local de judecatorii. d)organele procuraturii erau reprezentate la nivel central de Procuratura Generala. ratificarea si denuntarea tratatelor internationale (cu exceptia celor a caror ratificare era de competenta Marii Adunari Nationale). a bugetelor anuale si proiectelor de legi si decrete. organizarea ministerelor si a celorlalte organe centrale de stat. stabilirea gradelor militare si instituirea decoratiilor si titlurilor de onoare. la propunerea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman. iar consiliile populare judetene. Consiliul de Ministri era Organulsuprem al administratiei de stat. . iar comitetele si birourile executive ale consiliilor populare. . orasenesc si comunal reprezentau administratia locala.

4.principiul unitatii sistemului instantelor judecatoresti. materializate in adoptarea Decretelor-Lege nr.101 din Constitutie.289 din 1947.principiul asigurarii dreptului de aparare. profascist sau terorist-politice.58/1968 in care erau stabilite competentele fundamentale ale institutiilor de judecata: apararea oranduirii sociale si de stat. fata de bunurile obstesti. asigurarea respectarii legilor de catre organele statului. fata de munca. judecatorii. persoanele juridice si persoanele fizice.asigurarea ordinii publice. . Instantele judecatoresti Potrivit art. pentru reprimarea speculei si a sabotajului economic. care realizeaza activitatea de asigurare a respectatii legilor. Dreptul socialist Dreptul socialist a reprezentat instrumentul prin care statul a reglementat totalitatea relatiilor sociale potrivit doctrinei si ideologiei partidului comunist.principiul publicitatii dezbaterilor judiciare. etc. 135 . fata de oameni si drepturile acestora.1460 din 2 mai 1945. desemneaza o categorie distincta de organe ale statului. „justitia se infaptuieste conform legii. . tribunalele judetene.principiul imposibilitatii retractarii de catre instante a hotararilor pronuntate.principiul alegerii judecatorilor si asesorilor populari.. Activitatea de judecata consta in solutionarea litigiilor juridice ivite in societate prin hotarari cu putere de lucru judecat si susceptibile a fi executate prin forta de constrangere a statului. Prin normele de drept a fost reglementata conduita oamenilor fata de stat. . Organele procuraturii Articolul 112 al Constitutiei. drepturile si interesele legitime ale persoanelor. apararea intereselor statului si ocrotirea drepturilor cetatenilor. Organele procuraturii sunt constituite ca un sistem de organe speciale care asigura respectarea si aplicarea legilor. Principiile de organizare si functionare ale organelor judecatoresti erau: . Dreptul penal a cunoscut modificari substantiale imediat dupa anul 1944. . prin Tribunalul Suprem. 10. precum si a celor vinovati de dezastrul tarii. . a Decretului-Lege nr.140 si 149 din 20 ianuarie 1945 pentru urmarirea si pedepsirea criminalilor si profitorilor de razboi. facand referire la organele de procuratura si la principalele lor atributii.aducerea la indeplinire a masurilor stabilite in domeniul relatiilor externe. precum si tribunalele militare”. a Legii nr. . militare sau paramilitare. Activitatea judecatoreasca a fost reglementata prin Legea nr.2.principiul independentei judecatorilor si asesorilor populari si supunerea lor numai fata de lege. familie. pentru desfiintarea si interzicerea de tip fascist.

5/1973 cu privire la spatiul locativ. prin care se reglementeaza modul de audiere ca martor a minorului care nu a implinit 14 ani. orice conventie cu privire la transmiterea dreptului de proprietate fiind declarata nula.Decretul nr.Decretul nr. Cele mai importante modificari au fost: . sunt in vigoare si astazi.167/1958 privind prescriptia extinctiva.278/1960 privind actele de stare civila. Statul si dreptul nu 136 .Legea nr. dreptul familiei. In anul 1948 a fost republicat Codul Penal din 1936. terenurile nu puteau fi dobandite decat prin mostenire legala.471/1971 cu privire la asigurarile de stat. in anul 1974 a Legilor nr.321/1956 privind drepturile de autor. .187 din 30 aprilie 1949 este modificat art.212/1974 de ratificare a pactelor internationale privind drepturile omului.58 si 59. .Decretul nr.Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice.975/1968 cu privire la nume. .Decretul nr. Dreptul civil. Potrivit acestor legi aberante. . Aceste dispozitii au fost completate prin norme juridice specifice privitoare la dreptul de proprietate. cu modificarile intervenite succesiv.Decretul nr. In aceasta perioada au fost aplicate dispozitiile Codului de Procedura Civila elaborat in 1865. Legea pentru organizarea controlului economic. limita dreptul persoanelor de a avea mai mult de o locuinta si dispunea normarea suprafetelor locative. care.1 al Codului Penal care prevedea:”Legea penala are drept scop apararea Republicii Populare Romane si a ordinii sale de drept impotriva faptelor periculoase pentru societate.Decretul nr. s-a dezvoltat pe dispozitiile cuprinse in Codul Civil elaborat de Alexandru Ioan Cuza la 1865. iar prin Decretul nr. Perioada care face obiectul analizei (1948-1989).195 din Codul de Procedura Civila.Decretul nr. . .58/1968 privind organizarea judecatoreasca care modifica procedura de organizare si desfasurare a judecatii in fata instantei. fiind insa atat de aproape de noi nu poate fi condensata in cateva pagini.Decretul nr. ca ramura esentiala a dreptului national. cele mai reprezentative fiind: .Decretul nr. modificat in repetate randuri si republicat in anul 1948. . pentru reprimarea infractiunilor au fost adoptate:Legea pentru circulatia produselor agricole. . a insemnat scoaterea din circuitul civil a terenurilor. Adoptarea.38/1959 de modificare a art.32/1954 de punere in aplicare a Codului Familei.470/1958 prin care inceta dreptul Tribunalului Suprem de a mai introduce recursul in supraveghere. Legea pentru combaterea infractiunilor vamale. Legea nr.In domeniul economic. . pentru aplicarea masurilor de aparare sociala fata de persoanele care savarsesc asemenea fapte. dreptul cooperatist etc. acest drept revenind procurorului general. In anul 1968 au fost adoptate Codul Penal si Codul de Procedura Penala.

. Ca ansamblu de norme care reglementeaza raporturile sociale. cadru social-politic si factorul uman. in frunte cu clasa muncitoare”. Statul socialist era definit ca „organizatia politica a puterii celor ce muncesc. .legalilatea socialista. iar in perioada de construire a comunismului ca organizatie ce exprima vointa si realizarii intereselor poporului.000 de militari). Potrivit doctrinei si ideologiei marxist-leniniste „statul socialist este organizatia politica cu cele mai largi posibilitati de organizare sociala fiind condus de partidul clasei muncitoare”. care in totalitatea sa este alcatuit din oameni ai muncii”66. ordinea juridica presupune o societate organizata politic.1967 137 . In literatura juridica erau consacrate urmatoarele principii fundamentale ale dreptului socialist: . iar la nevoie cu ajutorul fortei coercitive a statului”. . care exprima vointa clasei muncitoare aliata cu toti oamenii muncii. sub conducerea clasei muncitoare. .democratismul real.umanismul socialist. reguli a caror respectare si aplicare obligatorie se asigura prin constiinta juridica socialista a cetatenilor. . vointa determinata in ultima instanta de conditiile vietii materiale a societatii.consfintirea puterii politice a oamenilor muncii in frunte cu clasa muncitoare. Romania a avut in aceasta perioada o organizare politica impusa de ocupatia sovietica in urma incheierii celui de-al doilea razboil mondial. care indeplinind sub conducerea partidului marxist-leninist rolul de instrument principal de construire a socialismului si comunismului – se manifesta. in perioada construirii socialismului ca organizare a dominatiei asupra claselor exploatatoare. . iar dupa construirea socialismului.proprietatea socialista ca baza a dreptului socialist. .internationalismul proletar.retributia dupa munca. . Acelasi autor defineste dreptul socialist ca „Ansamblul regulilor de conduita instituite sau sanctionate de statul socialist in interesul construirii socialismului si comunismului. pentru o foarte scurta perioada de timp sa consacre o serie de principii socialiste: organizarea socialista a puterii 66 Certerchi – Teoria generala a statului si dreptului . ele nu se nasc si nu evolueaza decat pe coordonatele factorilor care le configureaza:cadru natural. Dreptul socialist isi gaseste originea in prima dictatura a proletariatului – Comuna din Paris (1871). care a reusit.imbinarea intereselor individuale cu cele obstesti.apararea pacii si coexistentei pasnice. Pana in anul 1958 in Romania au stationat trupe apartinand armatei sovietice (peste 25. situatie care a garantat implementarea modelului sovietic de organizare politica.sunt notiuni abstracte. vointa intregului popor.

a constructiei si victoriei oranduirii comuniste. separarea scolii de biserica. faptul ca societatea romaneasca se afla in prezent intr-un indelungat proces de devenire constituie normalitatea ultimilor ani. pe constrangerea de stat a acestei clase asupra dusmanilor sai de clasa. cand s-a produs dezintegrarea sistemului socialist si destramarea URSS.I. transportului. Intreaga opera de constructie si dezvoltare a dreptului socialist s-a intemeiat pe tezele formulate de socialismul stiintific. Dreptul socialist si-a gasit consacrarea in dreptul sovietic. Dictatura unei clase inseamna. Ungaria. Polonia. fundamentat pe Rezolutiile si Decretele elaborate de puterea sovietelor din Rusia in Octombrie 1917. Tinand seama ca intreaga istorie a umanitatii s-a consumat intr-o permanenta tranzitie si transformare.Lenin care considera faptul ca dictatura proletariatului este o forma superioara a democratiei.de stat (Comuna). sistem electoral specific. Statul reprezenta puterea organizata a unei clase cu ajutorul careia aceasta exercita conducerea societatii. cea a tranzitiei spre democratie. Cehoslovacia. In baza socialismului stiintific au stat operele teoretice ale lui V. Bulgaria. statutul de organizare a Tribunalului Suprem si instantelor judecatoresti. cele privitoare la noua organizare a statului. puterea nelimitata si bazata pe forta. statul de drept si economia de piata. de infiintare a tribunalelor revolutionare etc. bancilor. Codul civil sovietic si de procedura civila. Republica Democrata Germana). nationalizarea atelierelor parasite de patroni. a agitatiei contrarevolutionare si sabotajului. Romania. realizat in Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a fost impus de puterea de la Moscova in toate statele europene devenite satelite ale acesteia. comertului. Ulterior au fost definitivate: Codul penal sovietic si de procedura penala. dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial (Albania. in cenceptia lui Lenin. 138 . organizarea controlului muncitoresc asupra productiei din marile intreprinderi. incriminarea penala a tradarii cauzei poporului. adaptat in tarile amintite la unele particcularitati ale acestora si potrivit unei idei ce au apartinut unor lideri comunisti. Din decembrie 1989 statul si dreptul romanesc intra intr-o epoca a evolutiei sale. Modelul de organizare a statului si dreptului socialist. s-aspulberat incepand cu anul 1989. respectiv de nationalizare a intreprinderilor. care a fost considerat stiinta tranformarii revolutionare a oranduirii capitaliste. Acest model.

TESTE 139 .

1 1. 140 . 2. 7. 3. calvina. 4 – c. 11. 5. ortodoxa. 15. 12 – a.În epoca principatului. abroga doua alte opere legislative importante adoptate la începutul sec al XIX-lea.Regele dac este caracterizat a fi fost: a) capul statului si monarhul sclavagist absolut b) vârful aristocratiei si al ierarhiei aparat ului de stat c) preot si judecator suprem. 6 – a.În anul 1785 a aparut lucrarea “Hrisovul sobornicesc” din initiativa domnitorului: a) Scarlat Calimah b) Alexandru Ipsilanti c) Constatin Mavrocordat. 10 – a. 4.Normele privind statutul persoanelor în cadrul obstii satesti erau guvernate de principiile: a) egalitatea membrilor obstii si egalitatea în regurile de familie b) egalitatea membrilor obstii si munca în comun c) stapânirea devalmasa a terenurilor si munca individuala. în zonele de granita.Normele de conduita ale geto-dacilor în epoca democratiei militare aveau un caracter: a) juridic b) nejuridic c) estetic. 9 – a. 1 – c.Dreptul “imperium”. 3 – c.Sistemul electivo-ereditar are la baza urmatoarele principii: a) transmiterea ereditara a domniei în linie dreapta si alegerea domnului c) alegerea domnului din rândul succesorilor unui domnitor c) alegerea domnului cu avizul prealabil al Portii. 13.Sfatul domnesc era compus din: a) dregatorii personali ai domnului b) 12 – 25 de boieri c) din boierii alesi de adunarea starilor.În perioada regulamentara pâna în 1851 dreptul penal a avut comun în Tara Româneasca si Moldova: a) o reglementare ce purta acelasi nume b) acelasi sistem penitenciar c) acelasi izvor principal. vornicul: a) executa sentintele penale si purta sigiliul domnesc b) era conducatorul slujitorilor curtii si judecator al cauzelor penale c) era talmaciul domnului si coordonatorul relatiilor externe. 10. calvina si luterana b) catolica. luterana si reformata c) catolica. 9. Regulamentul Organic. ortodoxa si reformata. în Transilvania.Normele cutumiare medievale referitoare la proprietate. 7 – c.Conceptul de dreptate în “Legea tarii” poate fi exprimat prin adagiul: a)”prescriptio longi temporis” b)”ars boni et aequi” c)”Dominium eminens”. 13 – b. 12. situau apele curgatoare mari si baltile întinse în: a) Dominium utile b)”Ager publicus” c)”Dominium eminens”.CHESTIONARUL NR.În Transilvania. 2 – a. 15 – c. satele românesti libere au rezi stat datorita: a) religiei lor ortodoxe b) atributiunilor militare ale locuitorilor c) taxele vamale pe care le încasau. dupa cum urmeaza: a) Codul Caragea si“Manualul juridic”al lui Andronache Donici b) Codurile Calimach si Caragea c)”Condica Tivila”si Codul Calimach. 6. a fost: a) Nicolae Mavrocordat b) Dimitrie Cantemir c) Constantin Brâncoveanu.Ultimul domn pamântean de dinaintea instaurarii regimului turco-fanariot în Moldova. 14 – b. calvina. 8 – b. 11 – b.Codul Civil în vigoare. era o prerogativa exercitata în Dacia romana de catre: a) Consiliul consultativ b) Guvernator c) un “pontifex maximum”. 8. erau recunoscute oficial urmatoarele biserici: a) catolica.Printre dregatori. 14. 5 – a.

CHESTIONARUL NR.Proprietatii provinciale îi sunt incidente urmatoarele norme de drept: a)”Jus quiritium si dreptul autohton b) “Jus quiritium” si “jus gentium” c)”Jus gentium” si dreptul autohton. 11 – c. 2 – a.Ce era ”Universitas Siculorum”: a) organizarea administrativ teritoriala a scaunelor secuiesti b) adunarea juzilor din scaunele sasesti c) institutie de învatamânt juridic din Transilvania? 10. 6 – c. constituie o importanta schimbare: a) renuntarea la plata censului b) plata tributului catre turci c) scutirea de la plata tributului catre Poarta. 2 1. 5 – a. 10 – a. 141 . 12. 7 – a. numit ”Manualul Juridic…”.”Tarile Balohovenilor si Borodnicilor” se situau în sec. 1 – b. 2. 13 – b. al XIII-lea: a) în arcul carpatic b) la rasarit de Carpati c) la sud de Carpati. 8.Domnul era judecator suprem. 13. 8 – b.Legile adoptate în Transilvania de Dieta în perioada 1540-1653 au fost grupate în colectia: a)”Approbatae Constituiosnes…” b)”Compilatae Constitutiones…” c)”Decretum Tripartitum. 6. 11.Procesul trecerii geto-dacilor de la societatea gentilica la organizarea politica s-a încheiat pe vremea regelui: a) Dromihete b) Burebista c) Rhemaxos. 4. 14.Normele privitoare la relatiile de munca din cadrul obstii satesti se refereau la: a) propriet atea devalmasa si personala b) proprietatea devalmasa si munca în comun c) munca individuala si munca în comun. 9 – c. 15 – c.”Condica Criminaliceasca” a introdus reguli cu privire la prescriptia raspunderii penale în: a) Tara Româneasca b) Moldova c) Transilvania. 14 – a. Hotarârile sale puteau fi atacate: a) doar în fata sfatului domnesc b) numai dupa moartea sa c) conditionat de”darea cal ului”. vârsta minima a eligibililor era de: a) 30 de ani b) 20 de ani c) 25 de ani. 12 – b.Printre dregatori.Unul dintre cele mai importante efecte ale hrisoavelor lui Constantin Mavrocordat a fost: a) desfiintarea rumaniei si a veciniei b) legarea taranului de glie c) eliberarea robilor tigani. 7.În noua organizare fiscala a principatului Transilvania. 4 – c. spatarul: a) era talmaciul domnului si coordona relatiile cu alte state b) era seful cancelariei domnesti si uneori judeca procesele penale c) pastra sabia domnului si uneori prelua comanda armatei în razboi.Potrivit Legii electorale din 1864. 9. 15. 3 – c. poarta numele autorului sau: a) Constantin Moruzzi b) Scarlat Calimach c) Andronache Donici.”Juramântul pe Zeitatile palatului”era la geto-daci: a) un mijloc de incantatie religioasa b) un mijloc de aparare a proprietatii c) un mijloc de probatiune.Primul cod civil complet aparut în 1814. 5. 3.Ce titlu pe care îl vor purta si urmasii sai îsi ia Basarab I: a) voievod b) domn c) mare voievod si domn.

8 – b. 12.Ce era ”Universitas Saxonum”: a) adunarea juzilor din scaunele secuiesti b) organizarea administrativ-teritoriala a scaunelor sasesti c) institutie de învatamânt superior în Transilvania? 10.În perioada principatului. 14 – c.”Legea tarii” este definita prin urmatoarele caractere generale: a) generala. 9. 3 – c. 142 . 15 – b.”Cântecul Nibelungilor”.Referindu-se la fidelitatea femeii dace. 4. 7. cu aplicare repetata si teritoriala.”Pravilniceasca Condica” aparuta în 1775 reglementeaza: a) organizarea fiscala b) organizarea instantelor judecatoresti c) organizarea administrativ-teritoriala. 10 – b. 6 – a. gradinile si pescariile domnesti b) executa sentintele penale c) asigura aprovizionarea curtii cu grâne si carne. activitatea Dietei din Transilavania se desfasura: a) la convocarea principelui b) pe lânga Congregatia nobililor c) permanent.Dreptul de proprietate quiritara era exercitat potrivit normelor: a) de dreptul gintilor b) de drept civil roman c) de drept autohton. 9 – c. 5 – a.Potrivit Legii electorale de la 1864. face referire la: a) valahii din Transilvania b) Tara valahilor de la sud de Carpati c) Secuii care traiau în mijlocul romanilor. teritoriala si originala c) obligatorie. impersonala si obligatorie b) unitara.Aparitia primelor elemente de drept constitutional este legata de: a) Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris b) Regulamentele Organice c) Constitutia României de la 01 iulie 1866. 12 – c. 2 – a. 4 – a. a spus ca ”principala ei zestre este virtutea”: a) Vergiliu b) Ovidiu c) Horatiu.Mijloacele pasnice de înfluentare a sistemului electivo-creditar au fost: a) asocierea la domnie si recomandarea b) numirea si recomandarea domnului c) asocierea la domnie si numirea. 11 – b. 13. 3 1.Legile adoptate în Transilvania de dieta în perioada 1654-1688. stolnicul: a) se îngrijea de camarile. 5.În epoca fanariota instanta suprema era: a) departamentul velitilor boieri b) divanul domnesc c) sfatul domnesc. 1 – b. au fost grupate de Mihail Appafi în colectia: a)”Decretum tripartitum” b)”Approbatae Constitutiones…” c) Compilatae Constitutiones…”. 6. 15.”Oamenii buni si batrâni” alesi dintre megiesii obstii satesti aveau la început atributiuni: a) militare b) administrative c) judecatoresti. 13 – c. 14.CHESTIONARUL NR. 11. 8. puterea religioasa a fost detinuta de catre: a) Rhemaxos b) Deceneu c) Vesinas.Printre dregatori. 2. 3.În vremea lui Burebista. vârsta minima a electorilor era de: a) 30 de ani b) 20 de ani c) 25 de ani. 7 – c.

1.5.2.2. Perioada obstei satesti si a normelor sale de conduita 30 4. Epoca prestatala pe teritoriul Romaniei 7 1.Institutia juridica a provinciei 18 3.3.1.Tripticele din Transilvania 28 DREPTUL MEDIEVAL Cap.Institutia juridica a provinciei 19 3.1.Dreptul in Dacia provincie romana 25 3.1.Formele incipiente ale dreptului in cadrul obstei satesti 32 4.2.Statul si obstea sateasca.4.Institutiile juridice ale dreptului geto-dac 16 Cap.2.1.Responsabilitatea si procedura de judecata 35 143 .2.2.2. forme de organizare sociala 31 4.2.2.Generalitati 16 3.Statul geto-dac 12 2.1. Dreptul in Dacia provincie romana 18 3.3.2.1.1.Periodizarea istoriei dreptului romanesc 4 1.2.Democratia militara la geto-daci 7 1.1.3.2.1.Formarea statului geto-dac 12 2.4.Organizarea centrala 14 2.1.2.1.Obiectul istoriei dreptului romanesc 1 1.Organizarea centrala a provinciei Dacia 21 3.2.Organizarea social politica pana in secolul al VII-lea 31 4.Organizarea statului dac 14 2.1.2.Alte opinii privind periodizarea istoriei dreptului romanesc 5 DREPTUL SCLAVAGIST Cap.1.1.2.1.1.2.Privire generala asupra epocii vechi 7 1.CUPRINS NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1.1.2.1.1. Dreptul geto-dac 12 2.Reguli referitoare la statutul persoanelor 34 4.Izvoarele dreptului 25 3.3.Reguli referitoare la munca 33 4.Organizarea de stat a Daciei provincie romana 21 3.Organizarea locala a provinciei Dacia 24 3.1.3.Institutiile juridice 26 3.1.Normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala 9 Cap.1.2.2.2.Notiuni generale 16 2.Organizarea locala 15 2.4.1.1.2.2.3.2.Reguli referitoare la proprietate 32 4.

Dreptul scris in Evul Mediu 73 144 .6.Organizarea fiscala 54 6.2.2.3.2.Dreptul penal 70 6.3.5.De la obstea sateasca la tara 38 5.2.1.2.1.1.Privire generala asupra societatii romanesti in perioada sec.3.1.Sfatul domnesc 50 6.3.Persoanele 62 6.Muncile si slujbele 55 6.3.4.3.3.8.Proprietatea funciara urbana 62 6.3.2.1.2. Sistemul electivo-ereditar 48 6.3.Caracterele Legii Tarii 41 5.4.Organele centrale ale statului 50 6.5.3.6.4.4.Noile institutii ale dreptului cnezial 42 5.1.Dregatorii 52 6.5.3.IX-XIV 36 5.3.4.Formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare 45 6.Darile de cotitate 55 6.Obligatiile fiscale catre Poarta Otomana 55 6.4.3.3.6.3.4.4.Dreptul de proprietate 57 6.2.Cap.3. Legea Tarii.Contribuabilii 55 6.4.Rudenia 65 6.Organizarea militara 56 6.2.1.2.1.3.2.Proprietatea taraneasca 60 6.Tara.3.3.Normele juridice din Legea Tarii 42 5. organizare politica romaneasca 37 5.1.3.4.Succesiunea la domnie.Procedura de judecata 72 6.Institutiile de drept 57 6. 5.3.Organizarea bisericii 57 6.3.4.Succesiunile 67 6.4.4.4.3.Familia 66 6.7.1. Dreptul in feudalismul dezvoltat 6.4.3.2.Obligatii si contracte 69 6.3.1.4.2.4.1.4.5 Dreptul in feudalismul timpuriu secolele IX-XIV.Dregatorii de curte 54 6.3.2.Prerogativele domnului 47 6.4.Darile de repartitie 54 6.4.Evolutia vechilor norme consuetudinare 43 Cap.1.3.Proprietatea domneasca 58 6.4.Legea Tarii 39 5.Proprietatea nobiliara 58 6.Institutia domniei 46 6.Dregatorii civili de stat 52 6.1.5.2.3.Dregatorii militari 53 6.4.1.Loctiitorii domnesti 50 6.

Conditiile aparitiei dreptului scris 73 6.Opera legislativa a lui Constantin Mavrocordat 83 6.3.6.1.3.Organizarea statului unitar roman 102 8.3.Codul Civil 105 145 .Semnificatia Unirii Principatelor Romane 99 8.6.1.6.1.3.Organizarea de stat intre 1821 si 1848 91 7.6.Codificarile legislative de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea 84 DREPTUL ROMANESC IN EPOCA MODERNA Cap.Reforma agrara 104 8.2.2.2.5. Perioada de tranzitie spre statul burghez.3.Principalele ramuri si institutii juridice 95 7.5.7.4.1.6.5.5.1.3.Operele legislative ale domnitorilor Vasile Lupu (1634-1658) si Matei Basarab (1632-1654) 76 6.2.2.3.Evolutia dreptului in perioada regulamentara si a revolutiilor de la 1848 94 7.6.3.4.1.2.8.1.Organizarea instantelor judecatoresti 83 6.2.Dreptul commercial 96 7.1.1.Aparitia sistemului penitenciar roman 98 Cap.Dreptul civil 95 7.2.Dezvoltarea dreptului in epoca turco-fanariota 83 6.3.1.Principalele institutii reglementate de pravilele domnitorilor Vasile Lupu si Matei Basarab 76 6.Organele centrale ale statului 81 6.5.Desavarsirea Unirii 100 8.1.Aparitia unor elemente de drept international 95 7.1.Politica reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza 101 8.5.1.1.6.Reforma electorala 105 8.1.6.3.2.2.5.Pravilele in limba romana 74 6.Revolutia de la 1821 si semnificatiile ei 88 7. Formarea statului roman modern 99 8.3.2.2.6.Dreptul scris in Transilvania 79 6.1.4.5.3.1.3.6.3.2.2.3.3.1.Aparitia pravilelor 73 6.Dreptul procesual 98 7.1.2. aparitia elementelor dreptului de tip burghez 88 7.2.3.Organizarea de stat si dreptul in epoca turco-fanariota 81 6.5.5.1.Dreptul penal 97 7.Organizarea de stat 81 6.3.Normele de drept din continutul pravilelor 75 6.Legislatia cu caracter reformator a lui Alexandru Ioan Cuza 104 8.2.1.Domnia 81 6.Pravilele in limba slavona 74 6.

2.3.1.Structura sociala 111 9.1.2.Dreptul constitutional 128 10.3.1.3.Formarea statului unitar roman 121 10. Formarea statului unitar roman si evolutia dreptului la inceputul secolului XX si in perioada interbelica 10.1.Organizarea financiara 114 9.2.4.Dezvoltarea industriei 110 9.Viata economico-sociala 109 9.4.2.3.2.Organizarea locala 124 10.2.Dreptul penal 119 9.Dreptul administrativ 128 10.3.4.5.2.2.1.3.Codul de Procedura Civila 108 8.Codul de Procedura Penala 108 Cap.1.Problema agrara 110 9.4.1.Unificarea legislativa 126 10.2.Organele centrale ale statului 131 10.1.2.3.2.Organele centrale ale statului 112 9.6.1.3.2.1.3.Evolutia dreptului in perioada interbelica 125 10.2. Organizarea de stat si evolutia dreptului in perioada monarhiei constitutionale 9.2.4.8.2.3.Dreptul socialist 135 146 .Organizarea locala 113 9.3.Evolutia dreptului 116 9.1.3.Dreptul procesual 120 Cap.Dreptul constitutional 116 9.Organizarea centrala si locala 122 10.5.4.Dreptul administrativ 117 9.1.2.Organizarea centrala 122 10.Codul Penal 107 8.3.3.Dreptul civil 118 9.3.Organizarea armatei 115 9.3.9.Monarhia constitutionala si parlamentara 112 9.10.1.1.2.Dreptul romanesc in epoca socialista 129 10.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->