P. 1
Italia prezentare generala

Italia prezentare generala

|Views: 440|Likes:
Published by Ioana Gheorghe

More info:

Published by: Ioana Gheorghe on May 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2014

pdf

text

original

Gheorghe Ioana Virginia Cla a XII a A

ITALIA LA REPUBBLICA ITALIANA Italia este situatã în Europa de Sud între 35°29’26”- 47°5’29” lat.

N. Şi 6°37’32”-18°31’14” long. E. Vecini: Franta, Elvetia, Austria, Slovenia, marea Adriaticã, marea Ionicã, marea Tireanianã, marea Liguricã Relieful: Italia cuprinde o parte continentalã, formatã din versantul intern al arcului Alpilor şi Câmpia Padului, şi o alta peninsularã, ocupatã de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri şi înguste câmpii litorale. Alpii, în N, se prezintã sub forma unui zid masiv care se desfãşoarã pe cca. 1200 Km pe directia V-E. Pe aceeaşi directie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai putini înalti – dar cei mai extinşi şi uşor accesibili –la poalele cãrora s-au format, prin bararea unor vãi glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda ) şi Alpii Venetieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocupã cea mai mare parte a peninsulei şi se continuã şi în insula Sicilia, sunt fragmentati şi

prezintã altitudini mai mici decât Alpii. Sunt cunoscuti pentru caracteristicile lor vulcanice: câmpuri de lavã , vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic distinctã de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podiş. Coastele Italiei mãsoarã peste 9000 Km şi sunt joase şi nisipoase spre marea Adriaticã şi înalte şi abrupte spre marea Tirenianã. Numeroasele bãi şi golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor; Clima: În N clima este continentalã, cu ierni relativ reci, veri cãlduroase şi precipitatii abundente. Italia peninsularã are un climat mediteranian, cu veri secetoase şi calde şi cu ierni ploioase şi blânde. De la N la S temperaturile cresc concomitent cu scãderea precipitatiilor. Moneda: Lira Italianã Istoria: La începutul mileniului 2 î.C. în Pen. Italicã pãtrunde primul val indo-european, urmat, în sec. 12-11 î.C., de noi valuri italice. În sec. 10-9 î.C., în vestul Italiei îşi fac aparitia etruscii, a cãror putere politicã şi civilizatie atinge maxima strãlucire în sec. 7-6 î.C. Grecii întemeiazã, începând cu sec. 8 î.C. primele colonii în sudul peninsulei şi Sicilia. Emancipat în 510 î.C. de sub suzeranitatea etruscã, statul roman devine în sec 2 î.C., stãpânul întregii Italii şi îşi extinde în secolele urmãtoare hegemonia în Bazinul Marii Mediterane, punând bazele celui mai puternic imperiu al antichitãtii. Detronarea lui Romulus Augustus de cãtre cãpetenia germanã Oduacru marcheazã sfârşitul Imperiului Roman de Apus. Italia este stãpânitã de heruli, ostrogoti, apoi cuceritã de Imperiul Bizantin; în 568 longobarzii cuceresc Nordul. În 756 ia fiintã statul papal cu capitala la Roma. Cucerit în 773, regatul longobard este inclus în statul franc. În Sicilia se stabilesc la începutul sec. al IX-lea arabii. În timpul domniei împãratului Otto I, Italia de Nord şi Centralã sunt incluse în imperiul romano-german care intrã în conflict cu papalitatea. În sec. XI-XII arabii sunt eliminati din sudul Italiei de cãtre normanzi. Oraşele din Italia de Nord şi Centralã, Venetia, Genova, Florenta, Milano, care înfloresc în secolele XIII-XV devenind patria umanismului şi Renaşterii, decad în sec. XV-XVI. Între 1495-1595 Italia este câmp de bãtãlie între Franta şi Spania. Prin pacea de la Cateau-Cambrésis (1559), cea mai mare parte a Italiei revine Spaniei, iar dupã tratatele de la Utrecht şi Rastatt (1713-1714), habsburgilor austrieci. Cu exceptia Siciliei şi a regatului Sardiniei, întreaga Italie este unitã de Napoleon I în 1809.

Gheorghe Ioana Virginia Cla a XII a A

Dupã rãzboiaele napoeoneene, un puternic val al mişcãrii de eliberare nationalã zguduie întreaga Italie; la 9.02.1849, Mazzini şi Garibaldi proclamã la Roma republica, dar reactiunea europeanã înãbuşã aspiratiile populare. Regatul Piemontului este statul în jurul cãruia se realizeazã unificarea Italiei; în urma rãzboiului franco-piemontezoaustriac, Lombardia se uneşte cu Piemontul (1859). În 1860-1861 Garibaldi şi “cãmãşile roşii” elibereazã Sicilia şi Italia de Sud. Victor Emanuel II din dinastia de Savoia se proclamã, în 1861, rege al Italiei. Rãzboiul austro-prusac din 1866, în care Italia este aliata Prusiei, are ca urmare unirea Venetiei cu Italia. La 20.09.1870 este eliberatã Roma, care devine în 1871 capitala statului italian. În 1929, acordul italo-papal de la Lateran statueazã independenta Vaticanului şi stabileşte statutul bisericii catolice în Italia. La 10.06.1940, Italia se alãturã Germaniei, în cel de-al doilea rãzboi mondial, atacând Franta, Grecia, Iugoslavia şi participând la agresiunea împotriva U.R.S.S. Dupã debarcarea anglo-americanã din Sicilia (10.07.1943), regimul dictatorului Mussolini este rãsturnat şi Italia declarã rãzboi Germaniei. La 18.06.1946 este proclamatã Republica Italianã. Diviziuni administrative: Italia este împãrtitã în 20 de regiuni. Valle d’Aosta: Situatã în partea de N-V a Italiei în zona montanã a masivului Mont-Blanc la granita cu Franta. Resursa principalã este turismul. Capitala: Aosta. Piemont: vestitã regiune planã între Alpi şi Apenini traversatã de râul Pad. În aceastã zonã este concentratã 3/5 din productia italianã de orez. De asemenea, regiunea Asti este celebrã prin vinurile şi brânzeturile produse aici. Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene. Lombardia: Reprezintã zona cea mai atractivã a Italiei. Ocupã zona de câmpie dintre râurile Ticino şi Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgicã, chimicã şi mecanicã), Bergamo (industria textilã şi mecanicã), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano – reprezintã centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene. Veneto: Situatã în zona aluvionarã de vãrsare a râului Pad şi afluentilor sãi. Regiune predominant agricolã. În zona MestreMarghera, lângã Venetia, sunt concentrate rafinãrii de petrol şi industrie chimicã. Capitala: Venezia – important port şi centru

cultural şi turistic. Tretino-Atto Adige: Regiune italianã cu statut special divizatã în douã provincii autonome: Trento şi Bolzano, etnic predominant germanã. Friuli-Venezia Giulia: Situatã la poalele Alpilor Carmici. Zonã cu traditie agricolã. Capitala: Trieste – oraş port cu statut de zonã liberã. Emilia-Romagna: Regiune ce flancheazã masivul muntos al Apeninilor.. Zonã agricolã renumitã pentru sfecla de zahãr. Capitala: Bologna – important centru industrial (siderurgie, industrie alimentarã) şi comercial (piatã cerealierã şi zootehnicã). Liguria: Regiune în zona litoralã la Marea Liguriei. Relief în terase, favorabil cultivãrii pomilor fructiferi şi mãslinilor. Renumitã prin marmura de Carrara. Capitala: Genova – important port comercial, şantiere navale. Toscana: Una dintre cele mai frumoase şi renumite regiuni ale Italiei având în centru valea râului Arno. Oraşe importante: Pisa şi Siena. Capitala: Florenta – centru cultural şi turistic de importantã mondialã. Umbria: Regiune colinarã cu vãi sinuoase. Patria Sfântului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia. Marche: Zonã muntoasã, riveranã la marea Adriaticã, strãbãtutã de vãi adânci. Litoralul este bogat în plaje. Capitala: Ancona. Lazio: Reprezintã leagãnul civilizatiei romane, cuprinsã între Apenini, la est şi coasta tirenianã la vest şi strãbãtutã de râul Tibru. Capitala: Roma - totodatã capitala Italiei şi a creştinãtãtii de rit catolic unde se aflã statul Vatican. Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lantul muntilor Apenini. Capitala:: L’Aquila- centrul siderurgic.

Gheorghe Ioana Virginia Cla a XII a A

Campagna: Regiune cu câmpii fertile unde se practicã cultura cerealelor, tutunului, cânepii.. Capitala: Napoli – situatã în golful cu acelaşi nume şi dominatã de prezenta vulcanului Vezuviu. Molise: Regiune cu relief muntos, vãi profunde, pãduri întinse. Capitala: Campobasso. Puglia: Regiune bogatã în resurse agricole. Capitala: Bari important centru comercial cu legãturi cu lumea orientalã. Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemãnãtoare: relief montan grandios şi sever, zonã de coastã pietroasã. Capitala: Potenza, Catanzaro. Sicilia: Cea mai mare insulã mediteranianã dominatã de vulcanul Etna. Este o zonã agricolã cerealierã. Oraşe importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo. Sardinia: Situatã în marea Tirenianã se caracterizeazã printr-un relief muntos şi plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul şi turismul estival. Capitala: Cagliari. Reţeaua Hidrografică: Italia are o reţea hidrografică bogată cu râuri în general scurte şi numeroase lacuri. Populaţia: Ţara numără aproximativ 56 411 000 locuitori (1861: 22 182 000 locuitori; 1901: 32 965 000 loc; 1961: 50 623 000), natalitatea 9,80/00, mortalitatea 9,60/00, populaţia urbană fiind de 69%. Oraşe principale după numărul de locuitori: 1. Roma-capitala 2 791 000 2. Milano 1 432 000 3. Napoli 1 206 000 4. Torino 992 000 5. Palermo 734 000 6. Geneva 701 000 7. Bologna 412 000 8. Florenţa 408 000 9. Catania 364 000 10.Bari 353 000 11.Venezia 318 000 Italieni sunt circa 95%, peste 30 000 000 de italieni sunt cetăţeni ai altor ţări. Populaţia este concentrată în mare parte în jumătatea nordică şi în deosebi în Câmpia Vaduzului şi în zona apropiată (cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia). În Sudul

(Mezzogiorno), principala concentraţie de populaţie este cea din jurul oraşului Napoli. Cele mai puţin populate zone sunt Alpii, insula Sardinia şi sectorul peninsular la S de Napoli. Culte: Catolicism 95%, protestantism, ortodoxism. Statul: Republică parlamentară, potrivit constituţiei intrată în vigoare la 01.01.1948. Activitatea legislativă este exercitată de parlament compus din Senat şi Camera Reprezentanţilor, iar cea executivă de consiliul de miniştrii, numit de preşedinte în urma alegerilor legislative. Economia: Ţară cu economie dezvoltată, locul 5 pe glob în care industriei îi revine un rol crescând: concentrează ⅓ din populaţia activă şi contribuie cu 1/3 la PNB şi înregistrează cel mai ridicat ritm de creştere dintre ţările membre C.E.E. Foarte diversificată şi bazată în cea mai mare parte pe materiile prime din import. Este mai dezvoltată în Nord (peste 80% din producţia industrială se află concentrată în triunghiul Torino-Milano-Genova, care acoperă mai puţin de 1/3 din suprafaţa Italiei) şi mai puţin dezvoltată în Sud (Mezzogiorno). În afară de ramurile tradiţionale, textilă şi alimentară se remarcă industria constructoare de maşini (autovehicule, nave maritime, electronică şi electrotehnică, diverse aparate şi utilaje), petrochimia, siderurgia. Agricultura: Rămâne un sector important în economie. Deţine supremaţia pe glob la măsline (2/5 din producţia mondială), struguri şi vin (la acestea din urmă ca producţie nu şi calitativ). Este al doilea mare producător de fructe din lume şi unul dintre cei mai importanţi cultivatori de legume şi cereale din Europa. Un rol important în economie joacă de asemenea, comerţul şi turismul (anual, peste 40 000 000 de turişti, circa 12 miliarde $ încasări). Reţea de transporturi dezvoltată şi modernizată şi balanţa comercială echilibrată. În prezent economia Italiei se află în pericol de stagflaţie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->