Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sisteme in Format Ice Expert
Sisteme in Format Ice Expert
Informaţia este unul din cele mai utilizate cuvinte din lumea economică, şi nu numai.
Percepţia sa este cât se poate de eterogenă, conceptul de informaţie fiind subiect de reflecţie
şi analiză în: teoria informaţiei, teoria comunicării, teoria cunoaşterii, logică, semantică etc.
Sintagma informaţie este pe cât de folosită, pe atât de dificilă în privinţa unei definiri
riguroase. Cuvântul din care provine este latinescul informare care înseamnă a da o formă.
După Lindsay J [1984], prima atestare în limba englez^ a cuvântului information apare la
Chaucer încă din 1386. După The Oxford English Dictionary, informaţia se referă la
acţiunea de a informa, de a comunica cunoştinţe sau noutăţi despre un fapt sau o apariţie;
acţiunea de a spune sau de a i se spune ceva" sau „cunoştinţă comunicată ce priveşte un
anumit fapt, subiect sau eveniment; despre care se înştiinţează, se ia cunoştinţă; ştire,
noutate"
In general, se poate vorbi de două categorii de referinţe la informaţie: ca fapt în sine
şi ca transmiterea unor fapte
Prin intermediul informaţiilor se asigură 'transferul cunoştinţelor de la o generaţie la
alta, se asigură accesul la cele mai avansate realizări ale omenirii.
Conceptul de informaţie reprezintă o noţiune de maximă generalitate care semnifică
o comunicare, o veste, o ştire, un mesaj, un semnal etc. despre evenimente, fapte, stări,
obiecte, despre forme de manifestare a realităţii care ne înconjoară. Informaţia reprezintă
cantitatea de noutate adusă de un mesaj din lumea reală şi este furnizată de altcineva.
Informaţia, energia, şi materia sunt cei mai importanţi factori ai economiei moderne
pe lângă pământ, capital şi forţa de muncă.
Faţă de materie sau energie, informaţia prezintă caracteristici distincte:
a. Ba nu cunoaşte ideea de original,, se poate copia ori de câte ori se doreşte şi este
independentă de loc;
b. Informaţia nu se învecheşte şi se poate combina aproape nelimitat;
c. Informaţia este puternic condensabilă;
o Informaţia se percepe ca o anumită măsură a ordinii întrucât ea anihilează
incertitudinea şi nedeterminarea. O măsură a ordonării este entropia negativă,
termen care a luat naştere prin analogie cu entropia, care este, în termodinamică,
o mărime exprimabilă matematic a neordonării;
Office Automation System - (OIS) sunt cunoscute şi sub denumirea scurtă de sisteme
birotice (birotică). Misiunea lor este de a prelua, prelucra, stoca şi transmite date şi informaţii
sub forma comunicaţiilor electronice între birouri şi nivelurile organizatorice dintr-o firmă.
S-au dezvoltat, în principal, datorită generalizării microinformaticii, la mijlocul
anilor '80. Compartimentele sunt adevărate centre informaţionale prin care sunt vehiculate
importante volume informaţionale. Experienţa practică demonstrează că procurarea,
culegerea, valorificarea şi transmiterea direcţionată a informaţiilor este cea mai importantă
sarcină. Birotica se bazează pe procesoare de texte, programe de calcul tabelar, programe de
prezentare grafică, mesagerii electronice, alte tehnologii ale sistemelor informatice.
Principalele aplicaţii sau subsisteme includ: poşta electronică, teleconferinţele, aplicaţiile web,
messenger, ckat; videochaturi, videotelefon, agende electronice, tehnoredactare computerizată etc.
La începutul anilor '70 se încearcă trecerea spre uşurarea procesului decizional, prin
preluarea componentei informaţionale din efortul managementului strategic in
fundamentarea deciziilor. Obiectivul prioritar nu mai era simpla culegere a datelor, nici
sintetizarea lor sub forma rapoartelor, ci uşurarea procesului de luare a deciziilor. Şi-au făcut
astfel apariţia Decision Support System (DSS), cunoscute la noi ca sisteme suport de decizie,
deşi s-ar putea considera mai inspirată forma sisteme de sprijinire a procesului decizional,
evitându-se, astfel, posibila concluzie că, până la apariţia acestor sisteme, deciziile n-ar fi
avut suport.
Sistemele informatice de asistare a deciziilor, mai cunoscute şi sub denumirea de
sisteme informatice inteligente de asistare a deciziilor (S1AD), oferă managerilor răspunsuri
rapide la întrebările ad-hoc şi urmăresc pregătirea şi fundamentarea deciziei.
Aceste sisteme oferă managerilor instrumentele necesare pentru a analiza blocuri mari de
date, utilizând modele sofisticate într-o manieră flexibilă pe care utilizatorii o pot controla cu
uşurinţă. Sunt proiecte pentru a furniza opţiuni şi alternative, nu numai pentru obţinerea
informaţiilor. Există mai multe categorii de astfel de sisteme. DSS de uz individual sprijină
decidenţii individuali. DSS de grup sunt orientate pe cerinţele unui grup de decidenţi angajaţi
în activităţi separate, dar nercorelate. DSS organizaţionale sunt focalizate pe nivelul
organizaţional sau pe activităţi dispersate pe diferite*zone funcţionale ce implică resurse
numeroase. DSS irttra-organizaţionale sprijină procesul decizional generat de giobalizarea
sarcinilor în cazul corporaţiilor internaţionale şi multinaţionale.
în perioada de dezvoltare a.acestor sisteme, graniţa dintre sistemul suport şi
aplicaţia informatică este foarte imprecisă, o mare parte din aplicaţii fiind create pentru
rezolvarea unor probleme punctuale şi utilizate o singură dată. Din acest motiv, în ăaiii "80
atât suportul cât şi aplicaţiile au fost denumite generic sisteme interactive de asistare a
deciziei, aspectul interactiv fiind conferit în special de existenţa limbajelor grafice de
modelare. Acest tip de sisteme sunt încadrate în prezent în clasa sistemelor informatice de
asistare a deciziilor orientate spre modele.
Se remarcă apariţia în ultimii ani a unei noi generaţii de sisteme informatice de
asistare a deciziei - cele orientate pe date, care au la bază depozitul sau zăcământul de *date a
corporaţiei drept componentă tehnologică principală. Funcţionarea lor fiind bazată pe
analiza şi agregarea datelor, ca răspuns la necesitatea utilizării unor metode eficace de
analiză. Funcţiile principale ale acestor sisteme sunt: accesul imediat la date, realizarea unui
mecanism pentru analize ad-hoc ale datelor actuale sau cu caracter istoric şi analiza
informaţiilor.
Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul uflof
tehnologii inteligente create special şi anume:
t. Data Warehouse - tehnologie de centralizare, consolidare, reorganizare şi
'stocare a volumelor mari de date acumulate de-a lungul timpului, date
preluate din sisteme informatice eterogene, care vor fi baza procesărilor
analitice necesare proceselor de decizie.
u. OLAP (On-line Analytical Processing) - este o tehnologie de agregare a datelor
stocate în depozite într-o abordare multidimensională care asigură acces
rapid la informaţiile necesare analiştilor şi managerilor într-o manieră
consistentă, interactivă şi foarte flexibilă.
v. Data mining - tehnologie de explorare a datelor stocate în depozite în
încercarca dea descoperi aspecte noi ale activităţii desfăşurate, aspecte
trecute în mod normal cu vederea: corelaţii între evenimente, asociaţii între
anumite fapte, secvenţe, tipare de comportament etc.
Sistemele informatice inteligente bazate pe cunoştinţe care înglobează tehnologii
ale inteligenţei artificiale şi care sunt referite ca şi SIIAD.
Din categoria sistemelor SIAD la mijlocul anilor '80, proliferează un nou tip de sisteme, şi
anume Expert System (ES), cunoscute ca sisteme expert, prin care se trece la prelucrarea
cunoştinţelor umane, motiv de a fi numite uneori şi Knowbdge Work System (KWS). Ele preiau,
sub forme mult mai performante, o parte din activităţile surprinse prin tipurile de sisteme
menţionate până acum. De mai multe ori se consideră că sistemele expert sunt numai o
prelungire a celor de sprijinire a procesului, decizional, ceea ce nu este adevărat, întrucât ele
se pot regăsi pe orice treaptă a conducerii - de la nivelul operativ până la cel strategic, -
aşadar, de la sistemele de prelucrare a tranzacţiilor economice până la sistemele de sprijinire
a conducerii la nivel strategic.
Sistemele informatice inteligente - sistemele expert (Expert System) încorporează
cunoştinţele experţilor dintr-un domeniu dat şi Ie folosesc în luarea deciziilor, elaborarea de
recomandări, consultaţii etc. Un sistem expert reprezintă un ansamblu de programe
informatice destinate emulării raţionamentului unanim al experţilor într-un domeniu specific.
,
Utilizarea sistemelor expert se bazează pe premisa că orice problemă poate fi
rezolvată printr-o succesiune de raţionamente care pot fi descompuse în reguli logice.
Primele sisteme expert au apărut în chimie şi medicină (DENDRAL - 1967, MYCIN - 1979).
în domeniul marketingului, fînanciar-bancar, al expertizei există nenumărate sisteme expert:
GURU, INTELLIGENCE SERVICE, DEXPER, PERSONAL PLUS CONSULTANT, etc.
Nivelul strategic al conducerii este sprijinit, într-un mod aparte, prin noile Executive
Information System (EIS), dezvoltate puternic începând cu mijlocul anilor '80. Ele îşi propun
mult mai mult decât „clasicul" tablou de bord sau arhicunoscutele sisteme de raportare,
formele moderne de informare mult mai succintă, prin grafice, tabele, scheme. Veritabilii
conducători, buni strategi, de multe ori sunt interesaţi mai întâi să ştie ce fac alţii, ce se
întâmplă pe piaţa globală şi abia apoi doresc să ştie detalii despre firma lor. O astfel de
optică a deranjat pe mulţi realizatori de sisteme informatice de gestiune, care îşi văd neglijat
efortul muncii lor de ani de zile.
O explicaţie se regăseşte to în noile tehnologii fiindcă o dată cu apariţia atâtor forme
de „ieşire în lume", prin atâtea tipuri de reţele, care mai de care mai performante, este normal
ca top-managerii să dorească să vadă mai întâi ce se întâmplă în „ograda vecinilor lor", chiar
dacă ei se află peste mări şi ţări.
Prin utilizarea informaţiilor provenind atât din mediul intern, cât mai ales din mediul
extern al organizaţiei, specific „top-managerilor" de marketing, EIS creează un mediu
informatizat şi un cadru propice comunicării, care poate aborda o gamă de probleme ce se
schimbă în permanenţă. Aştfel, conducerea organizaţiei poate controla performanţele
organizaţionale, studia activitatea concurenţilor, poate prevedea tendinţe ale anumitor
fenomene, poate sesiza diverse oportunităţi de afaceri. Utilizarea unui astfel de sistem poate
avea drept efect ameliorarea considerabilă a performanţelor conducerii.
. Reprezentarea grafică sugestivă din figura 1.2. scoate în relief comportamentele mediului de
lucru al sistemelor informatice inteligente folosite în managementul organizaţional structurat
în funcţie de tipurile de decizii (structurate, semistructurate şi nestructurate) şi nivelul de
management organizaţional.
x
Mediul groupware este destinat creării, gestionării şi conducerii eficiente a
resurselor unei întreprinderi. Groupware-ul reprezintă un set integrat de instrumente, care
permite indivizilor să lucreze împreună prin comunicare; colaborare şi coordonare la momente
de timp şi locuri diferite,.
Groupware-ul îşi are rădăcinile în trei mari domenii distincte, dar foarte apropiate
cerinţelor grupurilor de lucru: mesagerie electronică, managementul informaţiilor,
automatizarea proceselor sau fluxului de lucru.
Groupware reprezintă un model organizaţional dezvoltat cu sprijinul tehnologiilor
informaţionale multiutilizator moderne, ce oferă posibilitatea reproiectării radicale a
proceselor, organizării şi mentalităţii din întreprinderi, prin intermediul unei clase de aplicaţii
reţea ce permit, echipelor de lucru să colaboreze online.
Aplicaţiile groupware n-au fost gândite pentru a substitui personalul, ci pentru a-1 sprijini în
orice relaţie de serviciu. Altfel spus, groupware este o
extensie sau un instrument de perfecţionare a procesului de colaborare. Tehnologia este
compusă din produse orientate „pe grup" ce au fost dezvoltate pentru a ajuta grupuri de
persoane să lucreze împreună. Aplicaţiile sunt diferite de aplicaţiile utilizator simple care
izolează utilizatorul şi-i limitează activitatea numai la îndeplinirea sarcinilor de lucru
independente. Astfel, groupware este o tehnologie multiutilizator care permite munca
cooperativă informatizată. Noţiunile de „activităţi comune" şi de „mediu partajat" sunt
fundamentale pentru a distinge un sistem groupware de un sistem multiutilizator
convenţional.
Potrivit figurii 1.4. tehnologiile groupware delimitează trei categorii de
aplicaţii:
1.o comunicarea pe baza de formulare şi documente;
2.o comunicarea de tip tranzacţional;
3.o comunicarea organizaţional ă.
Principalele diferenţe dintre cele două categorii sunt vizibile Ia nivelul volumului, al
integrităţii informaţiei şi al tipului de aplicaţie.
Sistemele informatice de tip GIS sunt tot mai frecvent utilizate în cadrul aplicaţiilor de
geomarketing, de localizare spaţială a clienţilor, de construire de hărţi privind atracţia şi
gravitaţia comercială de segmentare spaţială a clienţilor, furnizorilor şi concurenţilor.
O clasă specială de sisteme informatice în care sistemele expert pot fi integrate mai
uşor din punct de vedere funcţional sunt sistemele interactive pentru asistarea deciziilor
(SIAD), care utilizează cunoştinţele dintr-un anumit domeniu de aplicaţie pentru a ajuta în
rezolvarea unor probleme slab structurate (greu de algoriţmat şi de programat).
Datele sunt cunoscute întotdeauna dinainte; > timpul de răspuns pentru obţinerea unei soluţii
satisfăcătoare este limitat.
Structura unui sistem suport interactiv de asistare a deciziei este redat în figura 1.7.,
care redă legăturile dintre modelele şi bazele utilizate într-un DSS şi decidenţii- utilizatori a
unui astfel de DSS de marketing.