1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC.

Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte. 1. Etapele mortii Stari terminale: preagonia si agonia -> Moartea clinica (oprirea functiilor vitale) - Etapa postmortem precoce(sub 24 ore) semnele mortii reale neinstalate sau deja prezente: lividitati, rigiditate, racire, deshidratare, autoliza. Cuprinde: Moartea celulara(moleculara)= moartea biologica a fiecarui organ in parte: - dupa moartea creierului; - Moartea cerebrala(moartea celulara a creierului)= moartea juridical(5-8 minute); Moartea somatica= individul nu mai este o unitate biologica, ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe viisucceed imediat mortii cerebrale ; - Moartea biologica= toate celulele si tesuturile sunt moarte ( 15-36 ore pt spermatozoizi si ovule) - Etapa postmortem tardiva(peste 24 ore) sunt prezente semnele mortii reale: - Putrefactie; Continuarea descompunerii 1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Moartea cerebrala Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup. (def medicala) Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism ( spermatozoid, ovul). Dpdv juridic, moartea survine la un mom prcis ( moartea cerebrala) care tb precizat. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ. Este sinonima cu moartea cerebrala. Semnele mortii reale sunt: -modificari precoce: lividitatea, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza - modificari tardive: distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte; conservatoare: naturale: mumificarea, adipoceara, lignificarea, inghetarea; artificiale: inghetare, imbalsamare Moartea cerebrala (moartea celulara a creierului)= moartea juridica (5-8 minute) Reprezinta moartea celulara a creierului sau moartea juridica care trebuie bine precizat , intrucat dincolo de ea intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea creierului sau moartea cerebrala. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut din corp (spermatozoid,ovul) 1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Etapele mortii - Stari terminale preagonie agonie - Moarte clinica (oprirea functiilor vitale) - Moarte reala: Etapa postmortem precoce (sub 24 ore) semnele mortii reale neinstalate, pe cale de instalare sau deja instalate; Moarte celulara moarte biologica a fiecarui organ in parte dupa moartea creierului; Moarte cerebrala (moartea celulara a creierului) moartea juridica (5-8 minute); Moartea somatica individul nu mai este o unitate biologica ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii; Moartea biologica toate tesuturile si celulele sunt moarte; Etapa postmortem tardiva (peste 24 ore): semnele mortii reale prezente: lividitati, rigiditate, racire, deshidratare, autoliza putrefactie continuarea descompunerii 1. Semnele mortii Clasificare: Semne negative de viata(care coresp mortii clinice si/sau mortii aparente): pozitia si aspectul cadavruluitonus abolit ; oprirea respiratiei ; oprirea circulatiei ; abolirea reflexelor ; modificari oculare ; suspendarea activitatii cerebrale.

Semnele mortii reale (coresp mortii reale) si se grupeaza in : modif cadaverice precoce(lividitate si hipostaza viscerala; racirea; rigiditatea; deshidratarea; autoliza) si modificari cadaverce tardive distructive: putrefactia si distrugerea cadavrului de animale,insecte necrofage sau larvele lor; conservatoare: naturale (mumifierea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) si artificiale (inghetarea, imbalsamarea) 1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Autoliza este un proces atat intravital cat si postvital. Este un proces de autodigestie enzimatica indus de activarea hidrolazelor lizozomale si are loc fara consum de energie si abacterian. Ca proces intravital proces localizat care genereaza de obicei necroza focala si reactie inflamatorie. (un fel de sinucidere celulara) Ca proces postmortem autoliza debuteaza in general dupa 3-5 ore de la moartea organismului ca intreg: celulele cultivate in aceasta perioada de timp in mediu oxigenat isi reiau functiile vitale. Autoliza post-mortem nu implica mecanisme inflamatorii si este un fenomen difuz. 1. Diagnosticul de moarte. Enumerati semnele mortii reale.Rigiditatea Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte. 1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Adipoceara Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup. (def medicala) Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism ( spermatozoid, ovul). Dpdv juridic, moartea survine la un mom prcis ( moartea cerebrala) care tb precizat. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ. Este sinonima cu moartea cerebrala. Semnele mortii reale sunt: a. modificari precoce: _lividitatea, _racirea, _rigiditatea, _deshidratarea, _autoliza b. modificari tardive: - distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte; conservatoare: naturale: mumificarea, adipoceara, lignificarea, inghetarea; artificiale: inghetare, imbalsamare Adipoceara - contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in O2. Grasimile neute se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in lipsa O 2, se hidroxileaza sub actiunea hidrolazelor bacteriene (Clostridium perfringens, Cl. Vechii) dar si a propriilor hidrolaze. Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara. Rezulta un aspect care pastreaza trasaturile (permite identificarea) cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced: (3-4) saptamani (3-4) luni. Daca acizii se oxideaza (in prezenta O2) se produce aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Completa in 1-2 ani. 10.Diagnosticul de moarte Diagnosticul de moarte se pune se semnele mortii reale : 1.semne precoce:lividitatea cadaverica, rigiditatea cadaverica, racirea cadavrului, deshidratarea cadaverica, autoliza cadaverica. 2.modif cadaverice tardive distructive:putrefactia, distructia cadavrului(de catre insecte necrofage si necrofile si de anim omnivore) Conservatoare: a.naturale:mumifierea, adipoceara, lignifierea, inghetarea naturala b.artificiale:inghetarea artificiala, imbalsamarea Diagnosticul pozitiv de moarte cerebral este stabilit pe mai multe criterii (conform OMS):

1. pierderea complet a vieii de relaie 2. areflexie i atonie muscular total 3. prbuirea TA cnd se ntrerupe susinerea iatrogen 4. oprirea respiraiilor spontane 5. linite electric persistent pe EEG (se specific i condiiile de nregistrare EEG) 6. la nivelul circulaiei cerebrale: - scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5,8 vol% < 2 vol%; - scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic; - scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a glucozei. Urmrirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, dup legislaie (4 -72h) 1. Lividitatile Se datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra singelui, acesta se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului, conferindu-le o culoare violacee. Examenul medico-legal al lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si a modificarilor sanguine postmortem prezinta valoarea medico-legala deoarece: - lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala; - in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte; - reprezinta un indicator al pozitiei cadavrului si al modificarilor ei ("semnul pozitiei cadavrului"), ele gasindu-se totdeauna pe partile declive; au valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii Etapele lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si hemolizei a. Hipostaza (2-16 ore) Mecanism: pierderea tonusului vascular i rigiditatea musculaturii arteriale mping sngele n capilare i venule; n lipsa propulsiei cardiace sngele se acumuleaz n zonele declive sub aciunea gravitaiei. Examen extern: lividitati rosii-albastrui; dispar la presiune si reapar dupa incetarea acesteia. Modificari cu pozitia cadavrului: dispar, pentru a reapare in noua pozitie decliva; Aspecte pe seciune: esuturile subiacente sunt albicioase, din vase se scurg picturi de snge care spal, dup care reapar altele. Hipostaza visceral: - substana alb a lobilor occipitali prezint puncte roii care dispar la splare- prile declive ale plmnilor sunt roii-violacee nchise, cu consisten crescut i crepitaii pstrate; - sedimentarea i coagularea sngelui cu formare de cheaguri roii = lardacee (depuneri de hematii n reeaua de fibrin), lucioase neaderente la vase i cord; - mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuiu brun, cu aspect tulbure murdar; - debutul hemolizei b.Difuziune (15-24 ore) Mecanism: extravazarea parial a hemoglobinei i difuzarea n esuturile perivasculare. Examen extern: lividitati violacee, palesc la presiune (dar nu dispar); Modificari cu pozitia cadavrului: datorita singelui fluid ramas in vase nu dispar, dar apar si in noua pozitie decliva Aspecte pe seciune: esuturile subiacente sunt rou nchis datorit difuziunii sngelui; Hipostaza visceral: - endocardul, intima vaselor mari, ansele intestinale i seroase sunt roii murdar; - cavitile seroase conin extravazat sanguin roietic c. Imbibitie (peste 18 ore) Mecanism: hemoliza complet. capilarele sunt goale. esuturile sunt impregnate cu hemoglobin. Examen extern: lividitati violacee-negricioase, nu se modifica la presiune Modificari cu pozitia cadavrului: nu dispare, nu se formeaza in noua pozitie decliva. Aspecte pe seciune: esuturile subiacente sunt mbibate cu snge care se spal; Hipostaza visceral: - accentuarea modificrilor precedente; - debutul putrefaciei. Particulariti ale lividitilor n funcie de cauza morii: 1. Septicemii, asfixii - debut rapid, culoare albstruie (1-2 ore); 2. Intoxicaii cu arsenic, stricnin - debut lent3. Intoxicaii cu substane methemoglobinizante - debut rapid, culoare albstrui nchis sau brun- cafenie (ca ardezia) 4. Intoxicaia cu CO i HCN - rou carminat5. Caexii, anemii - debut lent, roii-palide, uneori absente; 6. nec, cadavre inute n ap sau la frig - reduse sau chiar absente; 7. Insuficien cardiac cr. - debut rapid, tent nchis, ntins n suprafa. 6. Explicati de ce lividitatile cadaverice in hipotermie sunt rosii - lividitati rosii ( se mentin astfel cat timp cadavrul nu este decongelat ), culoarea rosie este cauzata de: _ scaderea consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie _ modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei HbO2

1.Rigiditatea Este modificarea cadaverica care consta din intarirea muschilor, cu cresterea la nivelul lor a tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii. In mod obisnuit, rigiditatea cadaverica (RC) trece prin urmatoarele etape: etapa de instalare urmeaza relaxarii imediat post-mortem si se iniiaz la 30 min - 4 ore i este total pn la 24 de ore. Ordinea in care sint cuprinsi muschii este in sens craniocaudal (legea Nysten). Ea poate fi invinsa cu usurinta, dupa care in scurt timp (chiar pe parcursul efectuarii autopsiei) se reinstaleaza. RC intereseaza si muschii viscerali: muschiul sfincter al pupilei (producind mioza), muschii erectori ai firelor de par (piele de gaina), dartrosul (retractia scrotului), muschii vezicii urinare, rectului si veziculelor seminale (cu eliminare de urina, fecale, sperma), muschiul uterin (expulzia postmortem a fatului), miocardul- etapa de stare - sau de generalizare - se desfasoara pe parcursul urmatoarelor 24-48 ore postmortem. In cursul ei, RC intereseaza toti muschii si se invinge greu, dupa care nu se mai reinstaleaza- etapa de rezolutie - incepe la 1-2 zile postmortem si

este completa (in functie de factori care o influenteaza) in 3-7 zile postmortem. Ea coincide cu debutul putrefactiei. In aceasta etapa rigiditatea dispare in ordinea in care a aparut. Aceasta stadializare poate prezinta insa si variatii, cum ar fi: - spasmul cadaveric, intilnit in decapitari, zdrobiri ale capului, intoxicatii supraacute cu substante convulsivante, fulgeratii, dupa efort fizic. Spasmul cadaveric este o stare de hipercontractilitate musculara care incepe din timpul vietii, instalarea sa avind loc fara existenta unei perioade de relaxare postmortem. Cadavrele care prezinta spasm cadaveric sint gasite in pozitia in care le-a surprins; - absenta RC la membrele paralizate. Mecanisme implicate n producerea rigiditii cadaverice: 1. Coagularea proteinelor musculare consecutiv cu creterea concentraiei acidului lactic pre i postmortem. Argument: a) RC apare mai rapid i e mai puternic la mucii supui antemortem efoertului fizic; b) la cadavrele al cror snge are pH alcalin muchii rmn flexibili. 2. Deshidratarea musculaturii. Argument: a) RC nu apare la membrele edemaiate b) secionarea membrelor edemaiate pentru scurgerea apei este urmat de apariia RC. 3. Anoxia puternic - inhibiie enzimatic - blocarea ireversibil a cilor de sintez a ATPului- transformarea rapid a ATP n ADP - supercontracia miozinei (creterea vscozitii ei i a consistenei muchiului. Argument: RC se instaleaz rapid dac intravitam ATP-ul i glicogenul muscular sunt sczute (efort fizic). Valoarea medico-legala a RC: - semn al mortii reale; - corelata cu celelalte semne de moarte reala, ofera indicatii pentru stabilirea datei mortii; - valoare orientativa asupra conditiilor in care a stat cadavrul si asupra cauzei mortii; pastreaza pozitia corpului dupa moarte, daca aceasta nu a fost modificata inainte de istalarae rigiditatii. 1.Def mortii. Enumerati semnele mortii reale. Deshidratarea Moartea= oprirea ireversibila a fct. vitale, respiratorie, cardio-circulatorie si a activ. sist. nervos superior. (definitia medicala). Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea cerebrala. Semnele mortii reale se grupeaza in: modif cadaverice precoce:- racirea corpului;- deshidratare;- autoliza;- lividitati cadaverice;- rigiditate cadaverica modificari cadaverice tardive (apar dupa 24 de ore de la deces):- modificari distructive ; - putrefactia ; - distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage sau larvele lor - modificari conservatoire - naturale : mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea ; - artificiale : inghetarea, imbalsamarea Deshidratarea :- o data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa, det deshidratarea cadaverica; procesul este mai evident la tes. cu continut hidric ridicat : globii oculari (tens. oculara scade la jum. in mom.opririi cordului), mucoase (buze, scrot, labii), tegum. excoriate sau marg. Plagilor 1.Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Racirea cadavrului= moartea reprezintaoprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii, si a activitatii SNC. Juridic moartea survine la un moment precis( moartea cerebrala) care trebuie precizat, intrucat dincolo de el intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Semnele mortii reale sunt: racirea, deshidratarea, autoliza, lividitatile cadaverice si hipostaza viscerala, rigiditatea cadaverica. Racirea cadavrului se datoreaza initial opririi circulatiei si metabolismului iar apoi pierderii de caldura in mediu. Intr-un mediu cu temperatura de 15-220 grade racirea cadavrului se face cu 1grad pe ora in primele 4 ore postmortem, iar apoi cu 2 grade pe ora incepand de la exteriorul corpului spre interior. Racirea este mai rapida pe partile descoperite si mai lenta la nivelul plicelor. Dupa 10-12 ore de la moarte, temperatura intrarectala este de 20 grade. Exista factori acceleratoti (boli cronice, hemoragii, insuficienta cardiaca, soc, batrani , casectictici)si factori inhibitori(boli febrile , convulsii, septicemii, soc caloric, hipertermie maligna, intoxicatii cu CO, stricnina, nicotina, alcool, hidroniazida, asfixii, adulti obezi) ai pierderii de caldura postmortem. 1) Putrefactia.Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.Poate avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cauzele mortii.Etapele biochimice: 1aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe (ex.Stafilococ) 2-anaeroba cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu formarea de amine cadavrice-putresceina, H2S, Nh3, etc) sub actiunea bacteriior anaerobe (Clostridium)Etapele macroscopice: 1- descompunere initiala = descompunere interna sub actiunea bacteriilor endocavitare E-Coli, protozoare si a enzimelor propii; o descompunere cu aspectul exterior normal pe fondul pregatit de autoliza. 2- putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea gazelor=>miros de putrefactie, 3putrefactie neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile devin moi, inchise la culoare si cu miros accentuat.4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros rinced, mucegai pe partea opusa decliva.5descompunere uscata 1.Putrefactia: Este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care

substantele organice (mai ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice. Ea continua autoliza, aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind de conditiile de mediu in care se gaseste cadavrul. Modificarile pe care le imprima cadavrului devin, de regula, vizibile in 2-3 zile postmortem. La exterior, primul semn al putrefactiei este reprezentat de pata verde de putrefactie: - de regula, aceasta apare pe abdomen in dreapta. - se extinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui. - aparitia ei se datoreaza degradrii sub aciunea enzimelor microbiene. Mucoasa cecal, permeabilizat n urma autolizei, permite trecerea H2 S rezultat din degradarea aminoacizilor n vase, unde se combin cu hemoglobina, ducnd la formarea de SHb i SmetHb, ambele de culoare verde. Ulterior, prin eliberarea Fe din Hb rmas se formeaz hematina, care n combinaie cu H2S formeaz FeS3 de culoare cenuiu-verzuie. De asemenea, la exterior apar dungi subcutanate, perivenoase, cafenii-violacee, dispuse in special pe membre si in jurul plagilor, realiznd in ansamblu asa-zisa"circulaie postum". Fermentatia glucidelor in prezena O2 duce la formarea de gaze de putrefactie. Procesul are loc datorita microbilor aerobi. Gazele rezultate destind stomacul, intestinele, scrotul (care atinge dimensiunile capului unui fat), penisul, abdomenul impinge in sus diafragma, comprima cordul (care se goleste de singe), pulmonii (determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea este interpretata gresit ca semn al edemului pulmonar acut), determina patrunderea continutului gastric in caile respiratorii au scurgerea lui la exterior prin gura si nas, expulzia de materii fecale si de urina, s expulzia fatului (nastere in sicriu). Bulele de gaze impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive, patrund in singe si invadeaza pe aceasta cale tot corpul, dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul plagilor. Acumularea subcutanata a gazelor realizeaza bule de putrefactie, iar in organe duce la instalarea emfizemului de putrefactie. Faza gazoas este urmat de faza de lichefiere i topire a organelor, care treptat setransform ntr-o magm negricioas. Factorii care influenteaza putrefactia sint reprezentati in primul rind de factorii de mediu. Astfel: - temperatura ridicata accelereaza putrefactia (regula Devergie: iarna, cifra care indica zilele corespunde cifrei care indica orele, vara); - excesul de oxigen care are rol favorizant; - mediul (regula Casper: 1 saptamina de putrefactie in are = 2 saptamini de putrefactie in apa = 8 saptamini de putrefactie in sol); - felul si adincimea solului in care s-a produs inhumareaimbracamintea de cauciuc, lina, matase, intirzie putrefactia. Se descriu doua feluri de putrefactie: aeroba: - determinata de microbii din caile aeriene superioare- glucidele sunt metabolizate la CO 2 , apa, acid lactic, acid butiric, aldehida acetica, alcool etilic (este inutila determinarea alcoolemiei) anaeroba:- este determinata de microbii din colonproteinele sunt metabolizate la amoniac, CO2 , acizi organici, amine cadaverice/ ptomaine (histamina, putresceina, cadaverina), H2S, mercaptan- ptomainele pot orienta gresit examenele toxicologice- se poate produce alcool etilic (pina la 50- 100 mg), cianuri (urme) Putrefactia poate distruge anumite toxice: cloralhidrat, nitrit de sodiu, aconitina; produsele toxice volatile se volatilizeaza. Multe toxice ramin insa nemodificate: antidepresive triciclice, barbiturice. 1. Metode conservatoare naturale ale cadavrului a.Mumificarea(curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece => deshidratare rapida;persista in mediul uscat). In lipsa apei viata se suspenda sau inceteaza.Este completa in 6 luni-1 an. b.Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in O2).Grasimile neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in lipsa O2, se hidroxileaza sub actiunea hidrlazelor bacteriene dar si a propriilor hidrolaze.Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara.Rezulta un aspect care permite identificarea cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced (3-4 sapt 3-4 luni). Daca acizii se oxodeaza se produc aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Este completa in 1-2 ani. c. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice). Patrund intre celulele epidermului facand imposibila actiunea hidrolazelor; de asemenea aceste medii au continut scazut in O2 si beneficiind chiar de prezenta unor substante antibacteriene au un continut scazut in bacterii.este completa in ani de zile si se adreseaza in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele,fanere,intestin,. d. Inghetarea naturala: conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia evolueaza accelerat. 1.Manifestari postvitale.Explicatie: Reprezinta viata reziduala a tesuturilor dupa moartea organismului ca intreg. Viata poate exista la mai multe niveluri functionale si tot asa cum moartea coexista cu viata chiar si intr-un organism sanatos si viu (ex. Autoliza celulara) tot asa viata poate fi mascata de fenomenul mortii (moartea aprenta, coma depasita) Uneori viata se suspenda pentru o perioada neprecizata de timp(starea de coma). Oprirea completa a metabolismului nu compromite intotdeauna viata dc procesul are loc lent si complet, ca de ex in: 1. scaderea marcata a T pana la inghet (criptobioza); 2.pierderea lenta si completa a apei (anhidrobioza); 3.variatii osmotice extreme (osmobioza); 4.anoxie progresiva (anoxibioza)

Perioada postmortem precoce in cadrul careia sunt prezente manifestarile postvitale este deosebit de importanta intrucat in acest interval se poate lua decizia de a extrage unele organe/tesuturi in vederea transplantului. Timpul de supravietuire in anoxie totala a unor tesuturi/organe este: corneea (24-30 ore), rinichi (20-24 ore), ficat (10-12 ore), cord (15-30 minute). 3. Definitia reactiei vitale si semnificatia ei Def:reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura (mecanica, fizica, chimica). Reactiile vitale se clasifica in locale si generale. In cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul hemoragic, coagularea, retractia tesuturilor, inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile hemoglobinei si modificarile enzimatice. Reactiile vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare, embolia (grasa, gazoasa, tisulara), modificarile sistemului nervos central, modificarile circulatorii, modificarile endocrine, umorale si dismetabolice. 3.Reactia vitala locala: -Hemoragia si infiltratul sagvin (echimoza) Inflamatia -Coagularea sangelui -Retractia tesuturilor -

3. Reactii vitale generale a. Aspiratul pulmonar - prezenta unor substante in arborele respirator poate fi determinata activ (prin aspirare) sau pasiv, postmortem; prezenta acestor substante la nivel alveolar este cauzata doar de un proces activ de aspirare b. Diferite tipuri de embolie- prezenta unei embolii este echivalenta cu existenta fluxului sangvin (a contractiilor cardiace) in momentul producerii emboliei c. Reactii pluriviscerale si umorale determinate de socul traumatic- plaminul de soc: - este congestionat si edematiat- prezinta zone de atelectazie si zone de emfizem compensator- ulceratii gastroduodenale (ulcere de stress Curling) - acidoza- cresterea catecholaminelor- cresterea Pg E2 , leucotrienei B4, a tromboxanilor

1. Diagnosticul de moarte. Data probabila a mortii. Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta) -pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatiei, abolirea reflexelor, modificari oculare, suspendarea activitatii cerebrale Semnele mortii reale: - modificari precoce: - lividitatile, hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza - modificari tardive:-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte Conservatoare-naturale:-mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea -artificiale:-inghetarea,imbalsamarea. Stabilirea momentului morii:-ncadrarea ntr-un anumit interval cu att mai restrns cu ct se face mai rapid examinarea cadavrului, deosebit de important n omucidere; diferite categorii de criterii pt. stabilire: 1. Studiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vechi i cel mai valoros; semnele morii reale devin manifeste n 3-6 h-> dezv. complet n 12-24h; cele mai importante sunt lividitatea i rigiditatea 2. Studiul modificrilor oculare: foarte utilizate-> indicii destul de importante; apariia petei Liarch>6-8 h; persistena reflexului pupilar: 4h la atropin, 8h la pilocarpin 3. Studierea unor procese fiziologice: aspirarea coninutului gastric: date orientative-> stomac gol deces >6-8h; din momentul consumului ultimului prnz (ancheta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prnz-> data, n ce a constat), timpul de staionare digestia diferitelor alimente n stomac se pot obine date extrem de precise->ex. carne 5-6 ore(tabele); gradul de plenitudine al vezicii urinare-> n condiii obinuite vezica urinar se umple pe parcursul nopii->pn spre diminea 4. Metode de tanatochimie: modificri pe care le sufer diferite substane n snge, LCR, alte umori, unele org. dup moarte; supus erorii-> valoroas n primele 15h, valoare relativ 15-30h, >30h nu pot fi luate n considerare 5. Metode moderne de tanatoenzimologie 6. Alte criterii: modificri de pH-> pH-ul scade brusc dup deces (24h)->alcalin(amine de putrefacie, amoniac); glicogen hepatic (coloraie Carmin best)-> n mod normal dispare la 10h de la instalarea morii; cadavru cu plgi>aspectul microscopic al plgilor (al fragmentelor recoltate din buzele plgilor); ventricolul stng i golete coninutul n 18-24 h de la deces 10.Diagnosticul de moarte Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta) -pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit

-oprirea respiratiei -oprirea circulatiei -abolirea reflexelor -modificari oculare -suspendarea activitatii cerebrale Semnele mortii reale:modificari cadaverice precoce: -lividitatile si hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza -modificari cadaverice tardive:-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte Conservatoare-naturale:-mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea -artificiale:-inghetarea,imbalsamarea. 1.Diagn de moarte. Moarte cerebrala 1.pierderea completa a vietii de relatie 2.areflexie si atonie musc totala 3.prabusirea TA cand se intrerupe sustinerea iatrogena 4.oprirea resp spontane 5.liniste electrica persistenta pe EEG 6.la niv circ cerebrale: scaderea diferentei arterio-venoase cerebrale a O2, glucozei si cresterea acesteia pt acidul lactic