TEST

RELAȚII PUBLICE ȘI COMUNICARE

1. Orice comunicare prezintă două aspecte: ………conținutul și

relația……………………………. în aşa fel încât cel de-al doilea îl include pe primul şi, ca
urmare, este o metacomunicare.
a) informaţia şi argumentarea;
b) forma şi conţinutul;
c) conţinutul şi relaţia.
2. Oricum, în comunicare, …relația……… influenţează conţinutul, se plasează la un
nivel superior, este metacomunicare.
a) argumentaţia;
b) relaţia;
c) imaginaţia.
3. Comunicarea publică ……consens……………se bazează pe respectarea gradului de
social înglobat de mesaj.
a) consens;
b) travaliu;
c) refuz.
4. Comunicarea publică este o comunicare ………formală………………… legată de
punerea în acţiune a regulilor pe care le stabileşte societatea.
a) binevoitoare;
b) condescendentă;
c) formală.
5. Realitatea se construieşte prin ………comunicare…………………
a) comunicare;
b) putere;
c) cunoaştere.
6. Fiind, ……constructoare……de……realitate…………. comunicarea este implicit
manipulare.
a) persuasiune;
b) seducţie;
c) constructoare de realitate.
7. Comunicarea publică se diferenţiază apoi în ceea ce se numeşte pe de o parte relaţii
publice, respective comunicare instituţională şi politică, pe de alta publicitate şi marketing,
respective comunicare comercială, totul scufundat în mediul însăşi al comunicării postmoderne
care este comunicarea………mediatică……………..
a) politică;
b) de advertising;
c) mediatică.
8. Relaţiile publice preiau în sens specializat şi de masă o serie de activităţi de informare
şi transmitere a informaţiilor care, până la apariţia ……mijloacelor…de…comunicare …de
masă…….. se desfăşurau empiric şi restrâns, în maniera comunicării interpersonale, sau
dogmatic şi extins, în maniera propagandei.
a) scrisului;
b) tiparului;
c) mijloacelor de comunicare de masă.
 9. Propaganda înseamnă în primul rând ……îndoctrinare………………. Relaţiile
publice, în schimb, încearcă să convingă publicul cu privire la obiectivele şi strategiile unei
instituţii.
a) argumentare;
b) persuasiune;
c) îndoctrinare.
10. Relaţiile publice sunt un management al comunicării care contribuie la stabilirea şi
menţinerea comunicării şi, pe această cale, la ……acceptarea…reciprocă…și…
cooperarea…………, între o organizaţie şi publicul ei.
a) acceptarea reciprocă şi cooperarea;
b) pace socială şi eficienţă;
c) armonie şi participare la decizii.
11. Este ceea ce se numeşte persuasiune: modificarea prin ……argumentare…………….,
cu participarea conştiinţei – adică prin asumarea liberă a responsabilităţii – a convingerilor şi
atitudinilor, pentru a obţine decizii, acţiuni şi comportamente conforme intenţiilor sau intereselor
celui care persuadează.
a) argumentare;
b) comunicare;
c) cunoaştere.
12. Retorica aristotelică distinge …3… moduri ale persuasiunii: ethos-ul, logos-ul şi
pathos-ul, care pot fi reataşate la …3…. elemente de bază ale schemei comunicării (Jakobson).
a) 2;
b) 3;
c) 4.
13. Argumentarea nu vinde avantaje, poziţii sau bunuri, ci …………….. despre avantaje,
poziţii sau bunuri.
a) cuvinte;
b) idei;
c) imagini.
14. Manipularea în schimb apelează la …gândirea noastră…………………., la ceea ce
este soclul operaţiilor logice conştiente, la ceea ce le este prealabil ca şi program.
a) credinţa noastră;
b) gândirea noastră;
c) programarea noastră.
15. Disonanţa cognitivă se numeşte senzaţia de ………disconfort…………………… pe
care individul o încearcă în cazul unei discrepanţe majore între compartimentele activităţii sale
psihice.
a) rău psihic;
b) disconfort;
c) durere psihică.
16. Astfel, din perspectiva mai apropiată de noi a analizei tranzacţionale a lui Eric Berne,
seducţia poate fi asimilată unei tranzacţii ………copil…părinte…………….
a) Părinte – Copil;
b) Adult – Adult;
c) Copil – Părinte.

17. Succesul în negocieri este dependent de abilitatea noastră de a-i ……

convinge…………… pe ceilalţi.
 a) convinge;
b) persuada;
c) seduce.
18. Comunicarea poate urma o serie de direcţii – de sus în jos, de jos în sus şi din/pe
lateral. Comunicarea ………de sus în jos…………… este folosită pentru transmiterea mesajului
superiorilor şi poate îmbrăca o varietate de forme, precum ar fi memo-urile, manualele de politici
ale organizaţiei, buletine, ordinele directe şi declaraţiile cu privire la misiune.
a) de sus în jos;
b) de jos în sus;
c) din/pe lateral.
19. Ideal este să se reuşească transformarea comunicării descendente în comunicare ……
laterală……………. prin întâlniri, week-end-uri comune, meciuri amicale etc.
a) laterală;
b) verticală;
c) ocazională
20. Comunicarea internă într-o firmă în dezvoltare contează nu doar din prisma motivării
şi antrenării, ci şi ca urmare a faptului că propriii angajaţi reprezintă multiplicatori de ……
imagine………. la exterior.
a) identitate reală;
b) imagine;
c) identitate presupusă.
21. Este ideal ca orice angajat să reflecte, în cercul din care face parte, compania unde
lucrează în mod pozitiv, favorabil şi mai ales …convins…………….
a) afectiv;
b) puternic;
c) convins.
22. Între promovare şi comunicaţia de marketing există un raport de la .......parte la
întreg...............
a) esenţă la fenomen;
b) parte la întreg;
c) costuri la câştiguri.
23. În comunicare prin ……poziționare…………… se înţelege fixarea în mintea
clienţilor şi a celorlalţi parteneri ai afacerii a anumitor caracteristici definitorii pentru identitatea
produsului /serviciului oferit de o anumită companie.
a) publicitate;
b) advertising;
c) poziţionare.
24. Studiul Decatur, realizat în 1945 sub auspiciile Biroului American de Cercetare
Socială Aplicată şi publicat ulterior de către E. Katz şi P. Lazarsfeld în Personal Influence: The
Part Played by People in the Flow of Communication, a demonstrat că inclusiv pentru alegerile
cotidiene, de tipul cumpărăturilor de alimente şi produse casnice, există …………
a………………….
a) experţi specializaţi;
b) îndrumători informaţi;
c) lideri de opinie informali.
25. Misiunea sa (expertului în relaţii publice) este să ……poziționeze………... firma, să-i
dea o personalitate recunoscută de toate categoriile sale de public şi o identitate distinctă de cea a
concurenţei.
 a) laude;
b) elogieze;
c) poziţioneze.
26. Din perspectiva relaţiilor publice, crizele afectează în primul rând ……
imaginra………………… unei organizaţii.
a) identitatea reală;
b) imaginea;
c) identitatea presupusă.
27. Planul unei campanii de relaţii publice într-o situaţie de criză trebuie să stabilească
purtătorul de cuvânt şi ……direcția………… generală a mesajului care trebuie difuzat.
a) direcţia;
b) semnificaţia;
c) modalitatea.
28. Purtătorul de cuvânt sau expertul în comunicare este legat de jurnalist pentru că e
interesat de promovarea ……imaginii………………. organizaţiei pe care o reprezintă, şi invers
jurnalistul, mai ales în prima fază a unui proces de mediatizare, este legat de purtătorul de cuvânt
pentru că are nevoie de informaţii de la sursă.
a) identitatea reală a;
b) imaginea;
c) identitatea presupusă a.
29.Negocierea este esenţialmente o …comunicare…………… . Doar că este o …
comunicare…………….. în care părţile sunt mai active şi mai directe în ceea ce priveşte
interesele lor şi că aşteaptă anumite hotărâri urmate de consecinţe.
a) acţiune;
b) activitate;
c) comunicare.
30. Câte tipuri de negociatori devin posibile conform teoriei jocurilor - câştig/pierdere,
pierdere/câştig, pierdere/pierdere şi câştig/câştig: …trei…….
a) două;
b) trei;
c) patru;
d) şase.
31. Cine a exersat în interpretarea limbajului corporal ştie că gesturile cu mâna dusă la
faţă sunt în general gesturi negative. Ele trebuie interpretate în relaţie cu ceea ce a spus ……mai
înainte……………. pentru a sesiza eventualele contradicţii şi a descoperi când oponentul nu vă
spune adevărul.
a) mai înainte;
b) după aceea;
c) în limbaj verbal.
32. …în oglindă……………. este un semn inconştient din partea oponentului asupra
dorinţei lui de acord de tipul „câştig eu, dar câştigi şi tu”. (Invers, copierea – dar nu maimuţărirea
– gesturilor şi poziţiilor oponentului îl va face pe acesta să se simtă confortabil.)
a) „În oglindă”;
b) „Coiful”;
c) „Braţele deschise”.
33. Cea mai bună formulare a propunerilor este cea care foloseşte condiţionalul: ……
dacă atunci…………...
a) „nici…., nici….”;
b) „sau…, sau…”;
 c) „dacă…., atunci…”.
34. În negociere e preferabil să ………taci…………… şi să-l laşi pe celălalt negociator
să vorbească ascultându-l cu multă atenţie şi punând întrebări.
a) taci;
b) să te gândeşti la altceva;
c) planifici viitoarea rundă.
35. Agenţii comerciali, vânzătorii, negociatorii sunt învăţaţi să observe poziţia palmelor
clientului atunci când argumentează ceva; se ştie că motivele întemeiate nu pot fi expuse decât
cu: palmele deschisr
a) pumnii strânşi;
b) degetele răsfirate;
c) palmele deschise.
36. În acest context, cea mai bună acţiune pe care un expert în relaţii publice o poate
întreprinde este aceea de a media între …percepție……… şi imagine, adică de a credibiliza
organizaţia şi reprezentanţii ei.
a) percepţie;
b) simboluri;
c) identitate.
37. În relaţiile dintre cele două părţi, expertul în relaţii publice se bazează pe un mediator
care joacă rolul unei a treia părţi şi care este reprezentat de ……massmedia……………………..
sau de alte grupuri în stare să medieze aceste relaţii (experţi, instituţii de validare sau testare
etc.).
a) proprietari;
b) conducere;
c) mass media.
38. Structura şi dimensiune firmei de relaţii publice sunt variabile: de la una sau două
persoane, până la sute de persoane; media în SUA este de …10…… persoane.
a) 7;
b) 10;
c) 15.
39. Dificultăţile firmei de relaţii publice provin mai ales din …diversitatea…………..
mare a clienţilor.
a) pretenţia;
b) exigenţa;
c) diversitatea.
40. Brainstorming-ul (Alex Osborne: a construi pe baza ideilor altcuiva) efectiv este ……
colectiv……….
a) colectiv;
b) profitabil;
c) manipulativ.