TESTE GRILA EVALUARE ECONOMICA

1. Evaluarea economic i financiar a unei ntreprinderi se face pe baza: B bilanului economic 2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar poziionarea sistematic a ntreprinderii pe pia: A factori legai de existena preurilor libere 3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz i diagnostic: C la preurile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziiedin cea mai revent perioad 4. Ce relaie exist ntre rata de actualizare i riscul de ar: A cu ct riscul de ar e mai mare, cu att rata de actualizare e mai mare 5. Ce relaie exist ntre valoarea ntreprinderii i rata de actualizare: B invers proporional 6. Estimarea de ctre experi a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicaie: A o percepie diferit despre riscuri 7. Insuficiena de amortizarea imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este inferioar amortizrii tehnicoeconomice) influeneaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii n sensul: B majorrii 8. Cnd se dorete determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o ntreprindere, se urmrete: B corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil i valoarea economic a bunurilor 9. Evaluarea economic i financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat: B sistematic, pt o bun gestiune a afacerii 10. Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul net se corecteaz cu: B amortismentele, variaia necesarului de fond de rulment i investiia de meninere 11. Creterea necesarului de fond de rulment (NFR) influeneaz valoarea ntreprinderii, n sensul: A reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie 12. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilan economic: imobilizri 60.000, capital social 70.000, obligaii 640.000, creane 400.000, stocuri 300.000, diferene de reevaluare 50.000, profit 10.000, rezerve 10.000, disponibiliti 20.000: A 140.000 13. Cte variante teoretice sunt pt determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi n ce privete perioada de referin: C4 14. Evalurile pot fi: A evaluri contabile, evaluri administrative i evaluri bazate pe expertiz i diagnostic 15. Obiectivul evalurii economice i financiare l reprezint: B determinarea valorii de pia a bunurilor i ntreprinderilor 16. Care este diferena dintre uzura scriptic i uzura fizic a unei cldiri: B uzura scriptic este durata de recuperare a investiiei, iar cea fizic este durata de via 17. La ce se folosete reevaluarea mijloacelor fixe: B s reactualizeze valoarea patrimonial pt privatizare, asociere etc.

18. Care sunt metodele de pia de evaluare a terenurilor folosind chiria i informaiile de tranzacionare: A metoda rentei de baz i a capitalizrii rentei de baz 19. Capacitatea beneficiar se refer la: B un beneficiu viitor 20. Activul net corectat prin metoda aditiv se determin dup formula: B capitaluri proprii +/- diferenele din reevaluare 21. Activul net corectat, prin metoda substractiv, se determin dup formula: B activul reevaluat corijat total datorii 22. Care dintre urmtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare? A dobnda la mprumutul de stat 23. Rata de actualizare este: A un element al pieei financiare 24. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi sau a unui activ: B activul net corijat (corectat) 25. Sinteza diagnosticelor funciilor ntreprinderilor reprezint: C o centralizare a concluziilor privind diagnosticele funciilor ntreprinderii la un moment dat 26. Diagnosticul funciei organizrii, conducerii i gestionrii personalului urmrete examinarea: A structurii ntreprinderii 27. Obiectivul diagnosticului funciei organizrii, conducerii i gestionrii personalului are drept scop: B analiza structurii umane i a capacitii sale de a contribui la realizarea obiectivelor i funciilor ntreprinderii 28. Obiectivul diagnosticului organizrii, conducerii i gestionrii personalului are drept scop: B analiza structurii umane i a capacitii sale de a-i da concursul la realizarea activitilor ntreprinderii 29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare, n cadrul evalurii ntreprinderii, are drept scop: C aprecierea n ce msur mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoarele ale ntreprinderii sau ale achizitorului (cumprtorului) ei potenial 30. Diagnosticul funciei comerciale se afl n relaie de interdependen cu diagnosticul: C tuturor funciilor ntreprinderii 31. Durata de decontare medie a ncasrii datoriilor clienilor se face ca raport ntre: A Soldul la 31 decembrie al contului clieni Rulaj anual creditor al contului clieni X 365 zile 32. Diagnosticul comercial urmrete detrminarea: B pieei i a locului ocupat de ntereprindere pe aceast pia 33. Goodwill-ul reprezint: B un plus de valoare recunoscut ntreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca surs elementele intangibile ale acesteia 34. Evaluarea economic i financiar a ntrprinderii se face pe baza: B unei expertize i diagnostic 35. Elementele de calcul pt a evalua o ntreprindere prin rentabilitate sunt: B capacitatea beneficiar, rata de actualizare i perioada de referin 36. Goodwill-ul unei ntreprinderi se gsete nregistrat n bilanul ntreprinderii la nchiderea exerciiului B nu

37. Elementele intangibile influeneaz valoarea ntreprinderii: B prin rentabilitate 38. Bilanul contabil servete ca baz de date pt stabilirea: A activului net contabil 39. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri i cheltuieli n contul de profit i pierdere se face: B dup natura veniturilor i cheltuielilor 40. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile n bilanul contabil se face: B n sumele nete att n activ, ct i n pasiv 41. Diagnosticul funciei contabile are ca obiectiv: B aprecierea fiabilitii conturilor anuale 42. Analiza structurii salariailor pe niveluri de pregtire, sexe i vechime n ntreprindere relev anomalii n ceea ce privete: A nivelul corespunztor de pregtire a personalului 43. Separarea bunurilor din ntreprinderea supus evalurii se face n funcie de: C utilitatea exprimat i msurat prin gradul de participare la realizarea profiturilor 44. Care este regula (formula) actualizrii propriu-zise? 1 (1+i)n B x=y i rata de capitalizare, de fructificare sau de actualizare 45. Care este de regul (formula) capitalizrii? A x ( 1+i )n = y 46. Tehnicile pt realizarea actualizrii sunt: A capitalizarea i actualizarea propriu-zis 47. Care din urmtoarele ajustri aduse profitului din bilan, n vederea determinrii capacitii beneficiare a ntreprinderii, este inexact? C corecii legate de politica de comercializare a ntreprinderii 48. n ce const ajustarea profitului din bilan n funcie de politica de amortizare a ntreprinderii: A nlturarea excesului sau insuficienei de amortizare 49. Urmtorii factori trebuie avui n vedere, atunci cnd se reevalueaz bunurile dintr-o ntreprindere, unul din ei fiind eronat: C modul de contabilizare a costurilor 50. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situaie patrimonial: capital social 3.000.000, imobilizri 8.000.000, stocuri 20.000.000, creane 15.000.000, rezerve 500.000, profit 1.000.000, diferene din reevaluare 14.000.000, disponibiliti 500.000, obligaii nefinancire 25.000.000, instalaii luate cu chirie 10.000.000: B 18.500.000 51. Care este valoarea substanial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint ur,mtoarea situaie patrimonial: capital social 3.000.000, imobilizri 8.000.000, stocuri 20.000.000, creane 15.000.000, rezerve 500.000, profit 1.000.000, diferene din reevaluare 14.000.000, disponibiliti 500.000, obligaii nefinanciare 25.000.000, instalaii luate cu chirie 10.000.000: A 53.500.000

52. Metoda de evaluare la termen este recomandabil s fie folosit n cazul: C ntreprinderilor aflate n dificulatate, redresabile 53. Dac se poate determina valoarea patrimonial a unei ntreprinderi, care este aceasta, dispunnd de urmtoarele informaii: capital social 3.000.000, rezerve 10.000.000, alte fonduri proprii 15.000.000, imobilizri necorporale (cheltuieli de nfiinare) 5.000.000: A da, 23.000.000 54. O instalaie dat cu chirie influeneaz valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi? B nu 55. n evaluarea unei ntreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilanul contabil constituie: B punct de pornire n determinarea capacitii beneficiare a ntreprinderii 56. Care din urmtoarele afirmaii este inexact: C creterea riscurilor legate de politica economic, vamal, fiscal contabil micoreaz rata de actualizare i, ca atare, micoreaz valoarea ntreprinderii 57. Metodele combinate de evaluare abordeaz: B att patrimoniul, ct i rentabilitatea 58. Ce semnificaie are relaia ANC.i n evaluarea elementelor intangibile ale unei ntreprinderi n care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonial a ntreprinderii) i = rata de capitalizare: B prag de rentabilitate al ntreprinderii 59. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la baz criteriul principal: B raionamentul profesional al evaluatorului 60. Evaluarea ntreprinderii necesit aplicarea: B cel puin a doua metode 61. Evaluatorul n procesul de evaluare, estimeaz: B valoarea 62. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de: B constatrile din diagnosticul de evaluare 63. Preul pieii pt bunurile care au utilitate pt ntreprindere este egal cu: B preul de cumprare a unui bun similar sau cu caracteristici similare mai puin deprecierea 64. Utilitatea bunului n ntreprindere se determin n funcie de: A gradul de participare la realizarea profiturilor 65. Valoarea de lichidare a unui bun este egal cu: B preul de vnzare posibil de obinut, mai puin datoriile care greveaz bunul i cheltuielile ocazionate de lichidare 66. Diagnosticul efectuat de evaluator urmrete: B modalitatea de manifestare a funciilor ntreprinderii i stabilirea concluziilor 67. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator ine seama de: A mediul economic exterior ntreprinderii i conduiile asigurate de ntreprindere mediului intern de manifestare a funciilor ei 68. Soldul clienilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei iar rulajul creditul anual al acestora este de 186.150. Care a fost durata n zile a ncasrii clienilor: C 30 de zile 69. Se dau urmtoarele elemente de bilan:

- total activ = 425.000 mii lei - cheltuieli constituire = 2.500 mii lei - cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei - brevete proprietate = 125.000 mii lei Exist un cumprtor pt o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei Stabilind bilanul economic al ntreprinderii, bilanul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu: B 143.000 mii lei 70. Bilanul economic se prezint cu un: - activ net corijat de 23.000 mii lei - pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii toatele de 5.000 mii lei. Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de: A 18.000 mii lei 71. Se constat c o hal industrial n valoare rmas de 145.000 mii lei nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei n partea periferic a uzinei face posibil vnzare terenului nc liber de orice sarcin. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul i taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pt materialele recuperabile se estimeaz obinerea din vnzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilanul economic, cu ce sum urmeaz a fi ajustat (corijat) n minus, bilanul contabil: C 220.000 mii lei 72. Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiar de 3.000 mii lei iar rata neutr de 20%. Superprofitul va fi de: B minus 1.400 mii lei. 73. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchirit este de 105.000 mii lei iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la teri este de 75.000 mii lei. Valoarea substanial brut a ntreprinderii va fi de: A 455.000 mii lei 74. Capacitatea beneficiar a ntreprinderii este de 8.000 mii lei iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului etse de 30%. Valoarea ntreprinderii, utiliznd valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi de: C 26.667 mii lei. 75. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de 1.000 mii lei, rata neutr de plasament (i) este de 11% iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea ntreprinderii prin metoda bazat pe GOODWILL este de: C 8.480 mii lei

76. O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd urmtoarele date estimative: - active net contabil = 120.000 mii lei - plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei - minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei (plusul i minusul sunt estimate a fi rezultate n urma lichidrii vnzrii imobilizrilor) - cheltuieli de dezafectare i funcionare n timpul lichidrii = 2.000 mii lei Valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare este de: A 117.000 mii lei 77. n cte grupe se pot mprii metodele de evaluare combinate? B2 78. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000, capaciatatea beneficiar est ede 1.000, rata neutr (i) este de 11%, iar rata de actualizare a supraprofitului este de 25%. Valoarea global a ntreprinderii va fi de: C 8.480 79. Relund informaiile de la ntrebarea 72, precizai care este valoarea goodwill-ului aplicnd o rat de actualizare de 30%:

A -4.666 lei 80. Creterea necesarului de fond de rulment (NFR) influeneaz valoarea ntreprinderii n sensul: A reducerii 81. Ce relaie exist ntre rata de actualizare i riscul de ar? A direct proporional

NOTA:

Incepand cu nr. 82, intrebarile necesita analiza si judecata profesionala proprie

82. Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi. Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie abunurilor, activelor si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatial economic al tarii. Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura capitalului social, modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesinui, falimente, partaje), in cazul tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste 83. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui activ sau unei intreprinderi Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul financiar motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat. 84. Explicati diferenele dintre pre si valoare Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul. Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau. Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau serviciu. Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bun/serviciu. Pret de vanzare = fapt istoric, indiferent daca a fost publicat sau daca a fost confidential. 85. Clasificati diferitele tipuri de evaluari Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii - evaluari contabile - evaluari administrative - evaluari bazate pe expertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri Din punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare - evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale Abordarea prin active (costuri); Abordarea prin comparatie Abordarea prin capitalizarea veniturilor.

86. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii? Diagnosticul are drept scop - intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii; - cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea; - determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. 87. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii M etoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus De exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, iar in evaluarile effectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privatizare nu trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii. Scopul evaluarii este stabilirea valorii de piata/altui tip de valoare cerut, iar metoda reprezinta un ansamblu de cwrinte/impusuri prin care se ajunge la valoarea justa/alt tip de valoare. 88. Definiti valoarea de piata Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat. Valoare de piata = suma estimata pentru care o proprieate ar putea fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis si un vamzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, in care ambele parti au actionat in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri. 89. Definiti valoarea justa Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. Valoare justa = suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. 90.Definiti valoarea actuala a unui bun Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii. Valoarea la care un activ este inclus in bilant, dupa deducerea oticaror amortizari cumulate si a oricaror pierderi cumulate din depreciere. 91. Definii valoarea de origine Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului instare de utilizare sau de folosire. Valoare de origine = cost istoric 92. Definii valoarea de utilizare Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluarii. Valoare de utilizare = valoarea actualizata a fluxurilor de numerar viitoare estimate, ce se asteapta utilizarea continuua a a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utile. sa fie generate din

93. Definii valoarea substantiala Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause (ex. inchiriate). 94. Prezentai 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie evaluarea - modificari in marimea si structura capitalului social

- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) Fuziuni si schimburi de proprietati Vanzarea/cumpararea unei proprietati Garantarea inprumuturilor 95. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei ntreprinderi? - din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare - Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; - Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. Datorita schimbarii proprietarului 96.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia. Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa contractului, precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. Obiectiv estimarea riscurilor aferente situatiei juridice a intreprinderii. Mijloace de realizare: - dreptul societatii comerciale (contract de societate, statut, registrul AGA, registrul sedintelor CA, registrul actionarilor etc.); - bilantul pe ultimii 3 ani, vizat de MFP; - rapoartele cenzorilor si auditorilor; - avize necesare pentru functionare si plata taxelor aferente; - dreptul muncii: contracte individuale si colective de munca, ROF, ROI, contracte pentru manageri si clauze speciale; - drept fiscal: constatarile controalelorfiscale din ultima perioada; - dreptul mediului: identificarea unor tehnologii poluante, identificarea unor active/terenuri contaminate. 97.Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta piata. Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informatiile primite din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. Obiectiv determinarea pozitiei intreprinderii analizate. Mijloace de realizare: - studiu asupra pietei produselor si serviciilor intreprinderii; - studiu asupra pietei furnizorilor intreprinderii; - cercetarea pietei; - segmentarea pietei. 98. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare Diagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei potential. Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si concluziile din raportul altuyin profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata. 99. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane

Mij;loacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata. Obiectiv analiza masurii in care se asigura firmei resurse umane de calitate la toate nivelele ierarhice. Mijloace de realizare: - stabilirea potentialului functiunii de personal; - calitatea organizarii si a managementului. 100. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair, rentabiliatea si riscurile financiare. Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, [ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. Obiectiv utilizarea eficienta a resurselor financiare ale actionarilor si creditorilor. Mijloace de realizare: - abordarea bazata pe comparatie de piata; - abordarea bazata pe venituri DFC; - abordarea bazata pe active (costuri). 101.Avei urmtoarele informaii despre ntreprindere: cheltuieli de nfiinare 5.000, licene 10.000, cldiri 50.000, echipamente 100.000, stocuri 200.000, creane 300.000, bnci 10.000, venituri n avans 80.000, capital social 125.000, rezerve 5.000, furnizori 250.000, mprumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen lung), provizioane pt riscuri i cheltuieli 65.000. Elaborai bilanul contabil n principalele sale mase, bilanul financiar i bilanul funcionali explicai rolul acestora n cadrul diagnosticului de evaluare. FR = AC totale Datorii sub un an = Cap permanent Active imobiliz. Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an NFR = AC TREZORERIE DAT SUB UN AN NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans) Trezoreria = FR NFR = + sau Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie intrepr este decalata in faliment. Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s. Bilantul contabil Active imobilizate 165.000 Imobilizari necorporale 15.000 -chelt infiintare 5.000 - licente 10.000 Imobilizari corporale 150.000 - cladiri 50.000 - echipamente 100.000 Active circulante 510.000 - stocuri 200.000 - creante 300.000 - banci 10.000 Obligatii curente 325.000 - furnizori 250.000 - imprum. bcare 75.000 Activ net curent 185.000 Obligatii pe t.l. 75.000 Venituri in avans 80.000 Provizioane 65.000 Activ net 130.000 Cap soc. 125.000 Rezerve 5.000 Cap proprii 130.000 Bilantul functional

Activ Functia de investitii Imobilizari brute 165.000 Functia de exploatare NFR 95.000 Functia de trezorerie 10.000 270.000

Pasiv 130.0000 fd proprii de orig externa 65.000 fd propr. orig. interna 75.000 datorii financ (impr fin) 270.000

Bilantul financiar ACTIV PASIV I Activ imobilizat 165.000 IV Capitaluri permanente 270.0000 II Stocuri, creante 500.000 V Datorii nefinanciare 330.000 III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lung 75.000 Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000 FR = IV-I = 270.000-165.000 =205 T = III-VI = 10 75.000=-65.000 NFR = II V = 500.000-330.000=170.000 102 Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. 103 Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in active si functia de finantare in pasiv. 104. Pasii in determinarea ANC sunt: 1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii) 2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii; 3. Calculul mathematic al activului net corectat. 105. Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: activul net corectat si capacitatea beneficiara Diagnosticul juridic Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare Diagnosticul functiunii comerciale Diagnosticul functiunii de productie Diagnosticul functiunii de resurse umane Diagnosticul functiunii financiar-contabile 106.Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. Mijloace fixe in exploatare in ipoteza ca intreprinderea va continua sa functioneze; Mijloace fixe in afara exploatarii, aflate in stare de functionare si care beneficiaza de o piata secundara dezvoltata; Mijloace fixe in afara exploatarii, care nu mai sunt in stare de functionare sau care nu beneficiaza de o piata activa. 107. Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii ANC sunt > deprecierea monetara, modalitatile de amortizare, evolutia preturilor, modalitaile de contabilizare a op si proceselor , utilitate, alti factori depistati cu ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni importante intre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele de circulatie. Active in exploatare Active redundante (in afara exploatarii) 108. Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. aditiva Metoda identificarii Metoda asimilarii sau similitudinii Metoda corelarii Metoda indicilor de actualizare

10

109. Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate. Metoda substractiva = se identifica obiectul evaluat cu unul/unele obiecte identice, pentru care exista date privind tranzactii recente. 110. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. Metoda aditiva = asimilarea obiectului evaluat cu alte obiecte tranzactionate recent pe piata se face pe baza parametrilor sai principali de functionare. 111. ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a intreprinderii. Activ Net Corijat ANC = Active Totale corijate ATC Datorii Totale Corijate DTC Activul net corijat da valoare intreprinderii in abordarea prin metoda pe baza de costuri. 112 Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 113. Met aditiva Capitaluri Proprii 110.000 Cap social 100.000 Rezerve 10.000 Profit 55.000 Ch infiintare 15.000 ANC 150.000 Met substractiva Cladiri 200.000 Echipamente 250.000 Stocuri 300.000 Casa 10.000 Banca 150.000 Total active 910.000 Furnizori 400.000 Creditori 80.000 Imprum 200.000 Ven anticip 80.000 Oblig 760.000 ANC 150.000 114. Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior. Rata de actualizare = rata rentabilitatii ceruta de un investitor ca sa-si mentina capitalul sau sa-l plaseze intr-o intreprindere. 115. Tehnicile de actualizare - suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y * 1/(1+i)n - rd (rata deflatata) = (i-f ) / (1+f)n - rata neutra de plasament 1 I _ __1___ An= 1 (1+t)n - actualizarea unei serii de fluxuri constante t - actualizarea pe baza indicatorului PER Actualizarea permite compararea, la data evaluarii, a fluxurilor de venit care vor fi generate in viitor.

11

VN = VO X (1+K)n , unde (1+K)n este factorul de actualizare. 116. Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara - rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc) 117 Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie Actualizarea = calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflecta o plata sau o incasare). 118. Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV/S + (1-d)* /CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei 118. CMPC = CAO (CAO/CI) + CAP (CAP/CI) + CDF (CDF/CI) (1-T), unde: CMPC = cost mediu ponderat al capitalului; CAO = cost capital aferent actiunilor ordinare; CAP = cost capital aferent actiunilor preferentiale; CDF = cost capital imprumutat pe termen mediu si lung; CI = capital investit; T = rata impozitului pe profit. 119 idem 118 120. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc). Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de numerar. 121. Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. 122. Explicati Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 123. Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prêt Riscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gama de produse, coeficentul de marketing si al titlurilor de participatie ale entitatii

12

124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat 125. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activl net corijat se calculeaza prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORIi Metodele de determinare sunt: Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substantiale Alte metode patrimoniale, sunt: Metoda capitalului permanent necesar exploatarii 126. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 127. Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt: - studiul rezultatelor trecute - examenul previziunilor - mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare 128. 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare: amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici; - salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala; - stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; - profituri si pierderi exceptionale se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod systematic in viitor 129. amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici; - se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate 130. - salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala; 131. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare 132. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.

13

133. Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare. 134. Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta; 135. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii. Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. 136. Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe baza estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice intreprinderii evaluate. 137. Invers proportionala. 138. Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666 139. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a) rata neutra de plasament; b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__ an= (1+t)n t c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat 140.Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 141. 140.Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende previzionate a fi oferite actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face eval;uarea, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga eprioada. Valoarea intreprinderii este privita prin prisma actionarilor, respective a veniturilor pe care le primesc. 141. Valoarea de rentabilitate limitata este estimate prin actualizarea fluxurilor de profituri nete previzionate a fi obtinute de intreprindere de-a lungul unei perioade determinate de timp, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga perioada. De exemplu, in cazul unei afaceri, intreprinderi ce presupune exploatara unui contract cu durata de viata limitata (contract de concesiune, de inchiriere, asociere in participatiune), perioada de previziune va coincide cu durata contractului. 142. 143. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat, dividende si cash-flows.

14

144. Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor. Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cjeltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobanzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobanda pe datoria la terti - economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numeraqr - cheltuieli de capital +/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor Flux de trezorerie 145. Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n, cand se apreciaza ca proprietareul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se stabileste cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii 146. Aplicare metodei se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar 4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat. 147. Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar 148. Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc. 149. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate. 150. In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e intreprindere este superioara celei ce sar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net corijat. In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. 151. Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC. Sp = CB ANCxi, i= rata neutra de capitalizare Influenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii.

15

152. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate. Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala. 153.Este acelasi lucru. 154. Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare. Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate: - tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate; - tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile 154. Metodele combinate presupun abordarea financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare. Pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate: Tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate; Tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai mute elemente intangibile. 155. Metoda practicienilor Prin aplicarea metodei practicienilor de evaluare valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei valori patrimoniale (ANC) si a uneia prin rentabilitate (CB/i):

156. Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de iontreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Metoda remunerarii valorii substantiale brute consta in reevaluarea activului net in ipoteza continuitatii activitatii, la care se adauga valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietatea acestora, si din care se scade valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.). 157. Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale brute reduse insa din punct de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile. Prin metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii valoarea unei intreprinderi este egala cu capitalurile necesare crearii unei intreprinderi similare cu intreprinderea de evaluat. 158.Ipotezele de baza in evaluarea intreprinderii prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt: Continuitatea activitatii; Luarea in considerare a bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietatea acestora; Bunurile care, desi sunt in patrimoniul societatii dar nu sunt folosite (inchiriate etc.), nu sunt incluse in valoarea intreprinderii. Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului. 159. ACTIV IC FC S C DB TA Rvsb-15%; CB - 1.000/an PASIV 29.000 1.000 20.000 50.000 5.000 105.000 CP DR ON IB 105.000 50.000 25.000 25.000 5.000

16

Ra 12% Vgw=? ANC = 105.000 30.000 = 75.000 P = ANC x I = 75.000 * 0,12 = 9.000 Sp = 1.000 -9.000 = -8.000 GW = -8000 / 0,15 = - 53.333 V = 75.000 53.333 = 21.667 160. Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pachetului. 161. Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. Stocurile de materii prime, materiale, combustibil, piese de schimb, obiecte de inventar si semifabricate din afara, dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, se evalueaza la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie neterminata si semifabricate din productie proprie se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. 162.Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. Creantele, dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, intra in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii cu valoarea scriptica; cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. 163. Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. Disponibilitatile banesti intra in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii la valoarea scriptica; cele in valuta fiind actualizate la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. 164. Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica. Imobilizarile necorporale inregistrate in bilantul contabil nu se iau in calculul valorii activului net corectat, cu exceptia cheltuielilor de cercetare si dezvoltare care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu valoarea scriptica. 165. Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. Obligatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarii in alte scopuri. Creditele se iau in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii cu valoarea scriptica. 166.Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii posibile: a) poate fi redresata;

17

b) dispune de un patrimoniu care, dupa lichidare prezinta inca un activ net pozitiv; c) urmeaza sa fi lichidata. 167.Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate corectiile poyitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii. Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n mod rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr+un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile din definiia valorii de piaa. Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor tranzacii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc. In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare. In special pentru intreprinderile cu pierderi, valoarea actuala a activelor care ar rezulta din lichidarea intregii intreprinderi poate fi mai mare decat valoarea care se obtine din supozitia continuitatii activitatii. Valoarea de lichidare se bazeaza pe valoarea actuala a veniturilor nete, care deriva din vanzarea activelor minus pasivele si costurile cu lichidarea. 168. Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila - aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen Metoda valorii la termen se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile. Valoarea la termen se calculeaza pornind de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabile. Asupra valorii la termen astfel obtinute se aplica o decontare pentru a tine seama de: Capitalurile proprii care au fost injectate pentru realizarea redresarii; Riscul specific de ne succes al redresarii sperate, si; Actualizarea valorii la termen. 169.Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow. Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul de schimb. Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil, diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere. Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul societilor comerciale absorbite. In cadrul acestei etape se efctueaz: a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise.

18

Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net contabil la numrul de aciuni-pri sociale. b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi. Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune: a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb; b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial; c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i valoarea nominal a acestora. 169Evaluarea activelor si pasivelor in starea in care se afla la data fuziunii si divizarii se face la valoarea justa a acestora (IFRS 3). Este necesar ca expertul evaluator de intreprinderi sa ceara administratorilor intreprinderilor sa delimiteze activele necesare exploatarii de cele care nu mai sunt necesare exploatarii, pentru a putea determina valoarea justa sau de piata, iar pe baza acestora sa elaboreze bilantul economic. 170. Structura standard a unui raport de evaluare Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, aupra bazelor de evaluare folosite, ametodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind: 1.1. Scopul evaluarii 1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie 1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.Prezentarea intreprinderii - numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES, - Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc. - stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu salariatii. 4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte incheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juried, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii. 4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc: -oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime; -riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; -punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; -punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii: contarct si sattut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 4.2. Diagnosticul commercial 4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si in viitor 42.2. Constatari

19

a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii 4.4.2. Constatari: a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva., 4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati; -riscuri; - puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc. 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.51. Obiective - stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia; -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii; -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata; -diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite; -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice; -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare 4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale, 4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: - oportunitatilor; -riscurilor; -punctelor forte; - punctelor slabe; 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii

20

Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe) Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii. 5. Bazele lucrarii de evaluare Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat. 5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare. 5.2. Bibliografie 5.3. Factori de risc: 5.3.1. Factori de risc extern; 5.3.2. Factori de risc intern. 5.4. Ipoteze de evaluare: 5.4.1. Ipoteze macroeconomice; 5.4.2. Ipoteze microeconomice. 6.Metode de evaluare aplicate Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos: 6.1. Metode patrimoniale; 6.2.Metode prin rentabiliatte; 6.3. Metode combinate; 6.4. Metode combinate; 6.4. Metode bursiere; 6.5.Alte metode. 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. Structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii este: Descrierea intreprinderii de evaluat si a evaluatorului; Descrierea misiunii de evaluare; Descrierea procedrurilor si metodelor de evaluare utilizate; Descrierea ipotezelor si scenariilor de evaluare estimate; Concluzii. 171. Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale -Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuarii evaluarii Atunci cand moneda nationala se devalorizeaza (creste raportul de schimb) valoarea intreprinderii creste, iar cand se valorizeaza (scade raportul de schimb) valoarea intreprinderii scade. 172. Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel: - rata ed actualizare este influentata cu riscul de pr&ecirc;t; - bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama de preturile pietei Atunci cand preturile cresc valoarea intreprinderii scade iar cand preturile scad valoarea intreprinderii creste. De aceea, evaluarile de intreprinderi sunt valabile numai la o anumita data, dupa care ele trebuie sa fie din nou evaluate. 173. R ra = 10%; Vp = 10.000; CB = 1.500 Sp = ? P = Vp x I = 10.000 x 0,1 = 1.000 Sp = 1.500 1.000 = 500

21

174 CB = 10.000 Cc = 15% Vcb = ? Vcb = CB / c = 10.000 / 0,15 = 66.667 175. TA 150.000, din care Ca 10.000 TD 75.000 Dr 50.000 Cp 25.000 ANCc = ? ANCc = 150.000 10.000 -75.000 = 65.000, sau ANCc = 25.000 + 50.000 10.000 = 65.000 176.Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare. Rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi: ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare; este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o ntreprindere; reprezinta patrimoniul, rentabilitatea intreprinderii, actualizate si corectate in functie de exigentele pietei, pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare; reprezinta patrimoniul adus la nivelul pietei. 177.Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc. Evaluarea are rolul de a aduce toate posturile din bilantul unei intreprinderi, din punct de vedere valoric, la o valoare curenta/de piata. 178.Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii - metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnicoeconomice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. 179. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in caheltuiala perioadei. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnicoeconomice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ) mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului intreprinderii. Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii. 180. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.

22

Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil. Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul exigibil). 181. Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare cu atat val intrepr este mai mica. Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii. Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii. 182. Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute. Spre exemplu, cand se aplica metoda remunerarii valorii substantiale brute la valoarea activului net reevaluat se adauga valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietatea acestora (inregistrate in afara bilantului), si din care se scade valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.). In acelasi mod se procedeaza si cu girurile, garantiile primite respectiv redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate. 183.Determinarea plusvalorilor nete aferente activelor - plusvalori brute pentru imobilizari corporale 6 mil (11 valoare de pia 5 valoare contabil) - plusvalori brute pentru titlurile necotate 15 - plusvalori brute pentru titlurile cotate 18 Total plusvalori brute 39 Impozit pe plusvalori (28%) (11) Total plusvalori nete de impozit 28 Observaie: n practica internaional a evalurii plusvalorile aferente activelor imobilizate se impoziteaz cu o cot diminaut avndu-se n vedere realizarea lor pe termen lung sau incertitudinea realizrii imediate. Determinarea economiei de impozit pe profit indus de pierderi: - IC reevaluate - 18 - IF necotate 88 + plusvalori potentiale brute 15 - cotate 50 Total 138 + 15 potential - Pirederi 15 (3 annual) Ip = 40% Iplusval 28% Rcp 10%.

Plusvalorile nete aferente activelor ? Plusvaloare - I corporale = 11-5 = 6 (rezulta net 6 x 0,78 = 4,68) Plusvaloare I financiare (88 + 50) 120 = 18 ( net 18 x 0,78 = 14,04) 184.Se presupune c pierderea poate fi recuperat n urmtorii 5 ani dac se ine seama de plusvalorile poteniale pe care le degaj participaiile. Fluxurile anuale sunt actualizate (aduse la data evalurii) la o rat de 10% dat n enun. Pierderi reportate = de unde o economie de impozit pe profit de: (15 / 5) x 0,4 = 1,2 anual 185. Determinarea activului net contabil corectat = 145 ANC 112 Total activ 137 - Datorii 25 + Plusvalori active nete 28 + Economie de impozit pierderi 5 ANCc = TAc Dc TAc = 11 +(88+50) + 12 25 = 136 186.Participaii n societatea A: valoarea de pia a acesteia poate fi estimata prin metode comparative: - rezultatul exploatrii: valoarea afacerii sau a entitii (ansamblul capitalurilor) = 10 x 9 = 90 milioane valoarea aciunilor (valoarea capitalurilor proprii) = valoarea entitii datorii = 90 18 = 72 milioane - rezultatul net:

23

valoarea aciunilor (capitalurilor proprii) = 15 x 5 (rezultatul exploatarii de 9 milioane dup impozitare cu 40% = 5,4; dac se ine seama de existena cheltuielilor cu dobnzile aferente datoriilor se poate rotunji in jos, la 5 milioane)= 75 milioane Se poate accepta o valoare a participaiilor n societatea A de 75 milioane de unde rezult o plusvaloare de 25 milioane (75 valoare de pia 50 valoare net contabil). Participaii n societatea B: valoarea acesteia se stabilete pe baza capitalizrii bursiere care, innd seama de partea deinut de grup, este de 71,5 milioane (130 mil x 55%), rezultnd o plusvaloare de aproximativ 37 milioane (71,5 valoare de pia 35 valoare net contabil) Participaii n societatea C: fiind finanata doar din capitaluri proprii, valoarea societii C este egal cu valoarea aciunilor (capitalurilor proprii) de 32 milioane, de unde rezult o plusvaloare de 7 milioane [32 milioane valoare de pia (110 50-35 ) valoare net contabil] Valoarea actuala participatii A B C = ? Pentru A: - Val neta contabila 50 Profit exploatare 9 milioane Coef multiplicare 10 pt profit exploatare si 15 pt rezultat net.

Valoare A = 9 x 10 = 90 Pentru B: - Val neta contabila 35 (55%) Capit bursiera 130

Valoare B = 130 x 0,55 = 71,5 Pentru C: Val = 32 187.a)Corecii n vederea determinrii activului net contabil corectat al grupului: - cheltuieli de constituire: sunt nonvalori i se elimin - imobilizarea care reprezint sediul social: plusvaloare de 6 milioane (16 valoaare de pia 10 valoare contabil) - mprumut de 12 milioane: partenerul prezint un risc de faliment ridicat care conduce la provizionarea integral a mprumutului (anularea activului de 12 milioane) - plusvaloare aferent participaiei n A: 25 milioane - plusvaloare aferent participaiei n B: 37 milioane - plusvaloare aferent participaiei n C: 7 milioane b)Determinarea activului net contabil corectat: 109 milioane ANC (143 - 80) 63 Anularea cheltuielilor de constituire - 1 Provizionarea mprumutului -12 Economie de impozit aferent cheltuielilor de constituire i mprumutului anulat [(12+1) x 0,4] 5 Plusvalori pentru imobilizrile corporale 6 Plusvalori pentru participaiile A, B, C 69 Impozit pe plusvalori [(6+69)x 0,28] -21 ANCc = TAc Dc = (4-1) + 16 + [(90+71,5+32)-12]+7 80 = 127,5 188.Calculul CMPC - costul capitalurilor proprii = 0,057 + 0,04 x 1,1 = 10,1% - costul datoriilor dup impozitare = 0,075 x 0,6 = 4,5% - CMPC =

24

unde 225 reprezint valoarea actual a capitalurilor proprii (capitalizarea bursier a societii) fa de valoarea contabil de 100; mai relevant este prima sum Cmpc = ? CP = 100 DF = 200 I profit 40%(sau 0,4) Rfr = 4% P risc (Rm Rf) = 5% Beta = 1,3 d = 7% 1. Rentabilitatea capital propriu: Ri = Rf + B(Rm-Rf) + B(1 Ip)(DF/CP)(Rm-Rf) Ri = 4% +1,3x5% + 1,3x(1-0,4)x(200/100)x5%=10,5% + 7,8% = 18,3% 2. Costul datoriei = d(1-Ip) Cd = 7%x(1-0,4) = 4,2% Rentabilitatea capitalurilor proprii: In totalul capitalului (CP + DF) ponderea CP este de 33% si a capit imprumutat de 66%, rezulta: Cmpc = 18,3% x 0,33 + 4,2% x 0,66= 6,03 + 2,77 = 8,8% 189.Calculul cash-flow-ului disponibil (CFD) = Profit operational net + Amortizare i alte cheltuieli noncash Variaia nevoii de fond de rulment operaionale (capitalului de lucru) Investiii n active imobilizate CFD = 50 x 0,6 + 45 10 50 = 15 357 mil Se obine apoi valoarea capitalurilor investite att n afacere (357 milioane) ct i n titluri (participaia ntr-o alt societate) a cror valoare actual este de 35 milioane. Rezult o valoare a capitalurilor totale investite = 357 + 35 = 392 milioane UM n final, pentru a obine valoarea capitalurilor proprii, se scade valoarea datoriilor = 392 200 = 192 milioane UM CF disponibil = ? CF = incasari plati CF = (Rex Iprofit) + Amortizare + variatia NFR Investitii CF = 30 + 45 -10 -50 = 15 190. Calculul valorii economice adugate (VEA) unde POnet profit operaional (rezultat din exploatare) net de impozit CMPC costul mediu ponderat al capitalului CI capitaluri investite ROIC rentabilitatea capitalurilor investite CMPC se determin astfel: - costul capitalurilor proprii: unde kj costul capitalurilor proprii (Ccp) KF rentabilitatea pieei fr risc KM rentabilitatea pieei (cu risc) de volatilitate al coeficientul aciunii j j Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5% - costul datoriilor financiare = 0,07 x (1-0,4)=4,2% 0,105 + 300/750 x- =450/750 x 8% 0,042 Atunci VEA = 200 x 0,6 670 x 0,08 = 66,4 Unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de fond de rulment = 500 + (450 -280) = 670

25

191.Comparaii bursiere 1) PER De obicei PER se aplic rezultatului curent net. Rezultatul curent net al grupului Z se determin: Rezultat net 115 +Amortizarea plusvalorii 10 -Rezultat extraordinar 25 +Impozit pe rezultatul extraordinar 10 Rezultat net curent 110 PER 18 Valoare de pia a actiunilor 1980 2) Rezultatul exploatarii (RE) RE 200 Multiplu observat 10 Valoare de pia a capitalurilor investite (capitaluri proprii i datorii n total) 2000 -Datorii financiare 300 Valoare de pia a aciunilor 1700 Obs: se face distincie ntre valorile aferente capitalurilor proprii (pentru acionari), respectiv valorile aferente tuturor capitalurilor investite att de acionari ct i de creditori (a entitii). n cazul n care se dorete o valoare a capitalurilor proprii (n aceast problem) i se obine mai nti o valoare a capitalurilor investite, aceasta se transform ntr-o valoare a capitalurilor proprii prin deducerea datoriilor financiare. 192. Calculul cash-flow-ului disponibil obinut n ultimul exerciiu Rezultatul exploatarii 200 - Impozit aferent 80 + Amortizare 50 = Cash-flow de exploatare 170 + Nevoia de fond de rulment la sfritul exerciiului precedent 150 - Nevoia de fond de rulment la sfritul exerciiului curent 170 - Investiii de efectuat 60 = Cash-flow disponibil 90 Acest cash-flow se va actualiza pe baza ipotezelor de cretere din enun rezultnd o valoare a tuturor capitalurilor investite (VCI) sau a entitii de: 2753 milioane UM Obs. ultimul termen al formulei desemneaz valoarea rezidual actualizat i determinat dup formula: unde CFn+1 cash-flow-ul anului 4 g - rata de cretere a cash-flow-ului pn la infinit Valoarea aciunilor (capitalurilor proprii) = VCI Datorii financiare = 2753 300 = 2453 milioane UM 193.Modelul Gordon Shapiro conduce la formula: unde D este primul dividend de primit, r rata de rentabilitate cu risc si g rata de cretere la infinit a dividendului global. Formula se poate scrie: unde r1 este randamentul oferit de dividende, n acest exemplu = 3% Se obine astfel 0,1 = 0,03 + g deci g = 7% (inflaie inclus) 194. Se utilizeaz modelul Gordon Shapiro n trei secvene crora le corespunde o anumit rat de cretere a dividendelor. Ultimul termen calculat pentru sfritul anului 5 este dat de . 195.Se aplic formula lui Gordon Shapiro: de unde r = 15% 196. ntreprinderea va degaja un superprofit perpetuu de 2,5% corespunztor surplusului de rentabilitate obinut n raport cu rentabilitatea cerut de pia (10 7,5 = 2,5). n aceste condiii, se determin o rentabilitate constant de 10%, adic 100 milioane UM pe an corespunzatoare unei valori de pia de: 100 / 7,5% = 1333 mil UM

26

Atunci goodwill-ul poate fi estimat la 1333 1000 = 333 mil UM O alt variant de rezolvare, potrivit formulei clasice de capitalizare a superprofitului este: unde superprofitul Sp se determin: 1000 x 10% - 1000 x 7,5% = 25, iar Sp capitalizat este 25 / 7,5% = 333 milioane UM 197 Superprofitul va fi degajat doar n urmtorii 10 ani i se va majora anual cu 5%: Superprofitul este de 25 milioane i va crete cu 5% pe an. Se va aplica formula actualizrii pe un orizont finit de timp (10 ani) a unei valori aflate ntr-o cretere geometric. sau GW = GW = 210 milioane UM 198. Se aplic formula de determinare a VEA (valoare economica adaugat) n acest caz creterea VEA este legat de o majorare a cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fa de obiective i se poate calcula astfel: POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM POnet = 5% x 1,2 mil = VEA = 60000 UM 199. Se aplic formula valorii economice adugate. n acest caz, reducerea stocurilor corespunde unei diminuri a capitalurilor investite (CI) de ntreprindere n exploatare. Economia i deci suplimentul de VEA care rezult se poate calcula astfel: CI =Stocuri (fie 15 zile de CA) = 7% x 15 x 10/360 = 29200 UMVEA = CMPC x CMPC x (stocurile si celelalte componente ale NFR se exprim n zile de cifr de afaceri prin formulele duratelor de rotaie: Stoc mediu sau final / CAFTVA x 360 si apoi, prin cunoaterea CA previzionate, n valori absolute) 200. Se aplic PER rezultatului net curent ateptat pentru N+1 Rezultat net partea grupului 96,4 - Rezultat extraordinar -20 + Economie de impozit pentru rezultatul extraordinar 8 (20 x 0,4) Rezultat net curent partea grupului 84,4 Valoarea de pia a aciunilor 1772 (84,4 x 21) 201. Se utilizeaz multiplul rezultatului exploatrii. Valoarea de pia a tuturor aciunilor = 150 x 13 = 1950 Valoarea de pia a aciunilor deinut 202 203Activele considerate nenecesare exploatarii se evalueaza la valoarea realizabila neta. 204Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta. 205Principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora, sunt: Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata); Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane); Principiul independenei exerciiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net corijat). 206Raspuns: Promovarea produselor intreprinderii (comercial); Posibilitati de imbunatatire a cailor de acces si a utilitatilor (tehnic, tehnologic si de exploatare).

27

207Raspuns: Dependenta managerilor de banci sau actionarii majoritari; Calificarea medie a personalului de executie. 208Superprofitul este scos in evidenta dupa trecerea pragului de rentabilitate, adica: Poate fi definit astfel: suplimentul de rentabilitate (profit) realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala. 209Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinita) in timp este: factorul fondului de reducere. 210Exemple de coeficienti multiplicatori utilizati in practica evaluarii: Durata de recuperare a investitiei ; Numarul de anuitati (an) ; Price Earnings Ratio (PER) 211Formula de calcul a valorii unei afaceri daca se capitalizeaza beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognoza nedeterminat si se considera ca acest beneficiu este constant poate fi scrisa in doua moduri: si; 212Valoarea reziduala a unei afaceri, inclusa in calculele de actualizare a cash flow urilor, reprezinta valoarea pe care afacerea o mai are la sfarsitul anului n de prognoza a fluxurilor de lichiditati, cand se apreciaza ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afaceri sale. 213Premisele aplicarii metodei rentei goodwill ului sunt: Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creanta pe care le poseda este insuficienta; Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitatea ca urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, marci, licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprinderii (numele comercial, clientela etc.); Goodwill ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abordarea prospectiva. 214Premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului sunt: Superprofitul va exista daca rentabilitatea generata de ntreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata (financiara) un capital echivalent cu activul net corijat (ANC). Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala. 215Price Earnings Ratio (PER) reprezinta cursul bursier al unei actiuni raportat la suma dintre dividendul platit si profitul nerepartizat. 216Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare). 217Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare). 218Rata de evaluare reprezinta un factor in care o valoare sau un pret servesc ca numarator iar datele finaniare, de functionare sau fizice, servesc ca numitor. Exemplu: Intr-o perioada relativ recenta au avut loc in zona 3 tranzactii asemanatoare cu cea pe care o evaluam (sa presupunem un teren industrial). Rata de evaluare va fi calculata prin raportarea valorii fiecarei tranzactii la valoarea contabila a terenului de evaluat. 219Goodwill ul este definit ca excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun.

28

220Estimarea valorii terenului neconstruit se face, de regula, printr-o expertiza. De asemenea, se mai pot folosi si urmatoarele metode: Practicarea unei abateri forfetare de 15 30% din valoarea proprietatii imobiliare (teren inclus); Comparatia de piata (pretul pe metru patrat de teren). 221Metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat sunt: Metodele patrimoniale (bazate pe valori de inlocuire); Metodele bazate pe randament (pornind de la chirii pentru constructiile de locuit sau de la profiturile obtinute pentru constructiile industriale sau comerciale); Metodele combinate. 222Metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat sunt: Metode comparative (bazate pe preturi comparative de piata); Aplicarea succesiva asupra valorilor de inregistrare a unor coeficienti de reevaluare (amortizare, preturi, utilitate, depreciere monetara etc.) si de invechire. Sunt metode ce au scop determinarea val reziduale din mom evaluarii met propusa de Uniunea Exp Ctb Europeni Vr = Pc(1+k)Dr/Dt, Pc prt de cump 1+k factde actualizare Dr durata reziduala de functionare Dt durata de viata totala met de amortizare liniara Vr = Pc(1+k)(Da-Du)/Da, Da durata de amortizare Du durata de functionare utilizata met val reziduale a inverstitiei anuale

Vr= Inv(1+k)(D-V.inv.)/D Inv suma investita in ecghipament D - durata de viata normativa V.inv varsta investitiei

223Valoarea de piata a datoriei se obtine prin actualizarea fluxurilor de trezorerie catre furnizorii de datorii. In cadrul formulei de calcul se presupune ca nu se va plati nici o dobanda pentru datoria de la terti, protectia fiscala care deriva din deducerea dobanzii pe datoria de la terti se va deduce din castigurile inregistrate in anul respectiv. La formula de calcul a CMP, se ia in calcul si costul capitalurilor imprumutate. Pentru determinarea costului capitalurilor imprumutate, din punct de vedere fiscal se are in vedere caracteruil deductibil cheltuielilor financiare, din profitul impozabil. Practic formula de calcul a costului cap imprumutate este Kdat fin = Rd(1-) unde Rd = rata medie a dobanzii, iar = cota impozitului pe profit. 224Estimarea deprecierii se face tinand seama de urmatoarele categorii de factori: Deprecierea fizica; Invechirea functionala; Invechirea economica. Factorii in functie de care se estimeaza de evaluator coeficientul de depreciere utilizat, in cazul met costului de inlocuire net (CIN), sunt: - uzura economica; - uzura functionala; - uzura strategica; - uzura utilajelor implicate de reglementarile de mediu.

29

225.Care este formula de calcul a ratei de catualizare deflatate? Rata delfatata = i-f/(1+f) f rata inflatiei

226.Criteriul de clasificare a elem. Din bilantul functional este cel al principalelor functii ale intreprinderii> de investitii, exploatare, si trezorerie in activ si de finantare in pasiv. 227. nr. de personal cu vechime mai mare de 5 ani/nr. mediu scriptic de personal 228. Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub un an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub un an L r = creante=disponibilitati/datorii sub un an 229. Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile. 230.Carei optici ii corespund val patrimoniale functionale (ex val substantiala)? Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva. 231. Carei optici ii corespund val patrimoniale matematice (ex. ANC) Val patrim matematica aree la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in proprietate. 232.Ce reprez rata de actualiz a capitalurilor? Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii, - rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa. rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala. 233. Sit. in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor, sunt: - cand activele trebuie prezentate la valori juste, de exemplu: - la intrarea de active cu titlu gratuit, aport in natura si cu ocazia reevaluarilor - la intocmirea situatiilor financiare consolidate cand activele si dat se eval la val justa cf. IFRS 3 - cu ocazia fuziunilor si divizarilor 234. Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:

235.Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale. 236. FR = FR = AC totale Datorii sub un an = Cap permanent Active imobiliz. Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an 237.Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate. 238. Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere) sunt: - nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalula acesteia) , fie numai o parte a capitalurilor

30

239.Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor. 240. Metoda capitalizarii rezultatelor 241.Deoarece valoarea imobilizarilor corporale nu coincide cu val contabila si in acest caz si uzura se recalculeaza. 242. in cazul in care fluxul fianc este expr in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament dobanda la obligatiunile de stat 243. Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv, = rezultat net/capitaluri proprii

244. Profit/pierdere + dob la datoria de la terti - economia la impozitul aferent intrepr datorata deductibilitatii dobanzii pt datoria la terti + impozitul pe venit care poate fi compensat + deprecierea/amortizarea si alte chelt care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital +/- NFR inclusiv a lichiditatilor/datoriile Flux de trezorerie Sau Profit din activ de exploatare (EBIT) - Plati din impozite pe exploatare Profit net dupa ajustari fiscale + Amortizare Cash flow brut NFR + Incasari din vz activelor corporale Cheltuieli de capital___________ CASH FLOW DIN ACTIVIT CURENTA + Cash flow din alte investitii in afara celor operationale CASH FLOW DISPONIBIL PT INVESTITORI + Credite bancare si alte dat assimilate contractate de intreprindere Ratele achitate pt rambursarea creditelor si sumelor platite pt rascumpararea obligatiunilor - Dividende preferentiale achitate CASH FLOW DIN ACTIVIT FINANCIARA 245. Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar.

246. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul. Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau. 246. Cap perman. necesare exploatarii = activele imobilizate + NFR

31

32