Curentul latinist

Curentul latinist a fost un curent aprut n lingvistica i filologia romn din secolul XIX, care a continuat, cu mari exagerri, unele idei ale colii ardelene. Pentru a demonstra caracterul latin al limbii romne i a restabili puritatea ei integral, reprezentanii curentului latinist au ncercat nlocuirea cuvintelor de origine slav, turc i maghiar cu termeni latineti (renviai din textele vechi sau luai direct din dicionarele latineti), modificarea formei cuvintelor romneti motenite din latin prin apropierea lor de formele corespunztoare originare, mbogirea limbii romne cu elemente latineti prin derivare, folosirea ortografiei etimologic, elabornd n acest sens dicionare, gramatici i sisteme ortografice latinizante. Curentul latinist are meritul de a fi contribuit la generalizarea scrierii cu caractere latine, de a fi stimulat interesul pentru vechile texte de limb romneasc i de a fi adus noi argumente n sprijinul originii latine a limbii romne. ntre reprezentanii curentului latinist s-au manifestat ciocniri ntre tendinele moderate i cele extreme. Mai moderai au fost George Bari, Gheorghe Munteanu, Iosif Hodo, etc. iar printre cei care au extremizat curentul latinist au fost G. Sulescu, Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Ion C. Massimu, etc. Exagerrile unor reprezentani latiniti au fost combtute de scriitori moldoveni i munteni ai epocii: Alecu Russo, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Titu Maiorescu. Curentul latinist i-a ncetat influena pe la anul 1880, adic dup jumtate de secol de la apariia lui.