Elton Mayo(1880-1949) Unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori, av^nd mari contributii `n lansarea psihologieisi sociologiei organizationale,

Mayo era de origine australiana, nsa activitatea profesionalaactiva si-a desfasurat-o la Universitatea Harvard. A fost profesor de cercetareindustriala la Graduate School of Business Administration, calitate n care a condus sidesfasurat nenumarate cercetari, culminnd cu cea de la Western Electric Company dinChicago, atelierele Hawthorne. Spre sfrsitul vietii, Mayo a fost consilier n problemeindustriale al Guvernului britanic. A publicat multe rapoarte de cercetare, singur sau ncolaborare, nsa contributiile lui majore sunt reprezentate de patru lucrari: The HumanProblems of an Industrial Civilization, The MacMillan Company, New York, 1933;The Social Problems of an Industrial Civilization, Division of Research, HarvardBusiness School, Boston, 1945; The Political Problems of an Industrial Civilization,Division of Research, Harvard Business School, Boston, 1947; Some Notes on thePsychology of Pierre Janet, Harvard University Press, Cambridge, 1948.Prima dintre aceste lucrri (a crei copert interioar o reproducem mai jos) a marcatdebutul psihologiei organizationale. n ciuda dimensiunilor reduse . lucrarea coninedoar 194 de pagini ., problematica abordat este extrem de complexa, ea schitndtrecerea lui Mayo de la un sistem de gndire la altul. Primele doua capitole (.Oboseala.;.Ce este monotonia?.) ilustreaza conceptia lui Mayo ntermenii psihologiei traditionale a muncii, centrata pe factorii psihoindividuali si pe studiul ambiantei naturale (fizice) amuncii. Urmatoarele trei capitole (.Experimentul Hawthorne.;.Dezvoltarea de la Western Electric Company. Cercetare.si .ntelesul moralei.) fac saltul spre noul mod de abordarea lumii muncii (centrat de data aceasta pe factorii psihosocialisi pe studiul ambiantei social-interrelationale a muncii), pentru ca n continuare ( capitolele .Reactia industriei asupraordinii sociale., .Teorii ale guvernarii asupra ordinii sociale.,.Problema administratorului.) sa fie tratate unele problemecu o arie de socialitate mai ampla, ridicndu-se, astfel, sprenivelul sociologic. Problemele sociale si cele politice alesocietatii industriale sunt prezentate cu aplomb n lucrarileRevista de psihologie organizationala, vol. I, nr. 2, aprilie-iunie 2001, pp. 147-150din 1945 si 1947, pentru ca n ultima, Some Notes on the Psychology of Pierre Janet, sadescoperim un Mayo inedit, bun cunosator al psihologiei si sociologiei europene.Roethlisberger, unul dintre colaboratorii cei mai apropiati ai lui Mayo, prezentnd ntr-omaniera extrem de sintetica lucrarile maestrului sau, arata ca Human Problems... esterealizata la un nivel mai moderat, cu referiri, cum am aratat si noi, la fenomene maisimple si mai putin afective, pentru a ajunge n final la implicatiile lor mai largi din punct de vedere social. in cea de-a doua lucrare, Social Problems..., apar cele mai multeafirmatii cu ncarcatura emotionala, n mod special n primul capitol: .The Seamy Sideof Progress. (Fata crpita a progresului), n care Mayo reduce toate cercetarile siexperientele sale, precum si teoriile lui Freud, Janet, Durkheim, Piaget, Pareto, Malinovskila un singur enunt, la o singura afirmatie menita sa motiveze cercetatorii ntr-o singuradirectie. Este vorba despre o chemare la angajare a cercetatorilor din domeniul stiintelor socioumane: .Depasiti-va complexul de cenusareasa., .Lasati la o parte monotonia si plonjati n necunoscut.. Tocmai de aceea lucrarea `n cauza si mai ales acest capitol,continua Roethlisberger, furnizeaza criticilor sai cel mai mult si cel mai suculent materialsau .munitie.. in fine, ultima lucrare, Some notes., este apreciata ca fiind cea mai buna ncercare a lui Mayo de a explica psihologia uman. Scrierile lui Mayo suntcalificate ca .alarma., ca avnd o .semnificatie. aparte, n sfrsit, ca furniznd o

solutie distincta fata de cea a contemporanilor sai. Aprecierea este pe deplin justificata,deoarece lucrarile lui au constituit punctul de plecare pentru o noua stiinta (psihologiaorganizationala), pentru o

noua orientare psihologica (miscarea si doctrina relatiilor umane), pentru elaborarea unor noi teorii cu privire la organizatii (teoriile neoclasice),n fine, pentru elaborarea unui nou model explicativinterpretativ al omului (modelulomului social opus modelului omului economic-rational la moda n acea vreme).Activitatea de cercetare a lui Mayo a fost extrem de laborioasa si s-a desfsurat pe o perioada ndelungata de timp (1923-1939). Dat fiind faptul ca argumentatia stiintifica alui Mayo a fost diferita, activitatea sa a fost mpartita n doua etape: prima, cuprinsantre 1923 si 1927, axata pe psihologia individuala a oamenilor, pe ameliorarea conditiilor fizice de munca n vederea cresterii randamentului; cea de-a doua, cuprinsa ntre 1927si 1939, a avut ca obiectiv studierea factorilor psihosociali, a relatiilor umane. in primaetapa sunt ncadrate cercetarile ntreprinse la o uzina de textile din Philadelphia si o prima cercetare efectuata la Western Electric Company. {i ntr-un caz, si n altul,variabilele luate n considerare tin de ambianta naturala a muncii. De exemplu, la uzinade textile fiind vorba de o situatie extrem de dificila (fluctuatie mare, conditii grele demunca, productie slaba), Mayo introduce un sistem de pauze, propune ntrerupereamasinilor n timpul pauzelor, recurge la asa-numita tehnica a pauzelor recuperate potrivitcareia muncitorii luau pauzele din propria initiativa, dar recupernd durata lor dacaaceasta era mai lunga dect durata standard. Cum a fost si firesc, datorita tuturor acestor .facilitati., fluctuatia a scazut, iar randamentul muncii s-a ameliorat sensibil. Paradoxalnsa, aceleasi rezultate au fost obtinute si pe o alta parte din muncitori care nu fuseseinclusa n cercetare. La fel s-au petrecut lucrurile si la Western Electric Company ncercetarea asupra iluminatului. intr-un atelier, considerndu-se ca randamentul estescazut din cauza iluminatului necorespunzator, s-a crescut progresiv intensitatea luminii,si drept urmare a crescut si productia. Un contraexperiment prin care s-a scazut progresivintensitatea iluminatului s-a soldat tot cu cresterea productiei. Or, daca primul efect eranormal, cel de-al doilea nu mai era normal. Mai mult, s-a constatat ca productivitateamuncii a crescut si ntr-un grup de control n care nu se intervenise n nici un fel. Ce s-antmplat n timpul acestor experimente? Mayo nu a putut gasi o explicatie consistentasi convingatoare. El s-a refugiat n psihologia traditionala a muncii, n caracterulmonoton al muncii, n factorii de natura fiziologica ce produc oboseala posturala etc., prin intermediul carora a explicat o parte dintre constatarile facute, dar nu si efectele paradoxale aparute n cursul cercetarilor sale. Datorita acestui fapt, cercetarile lui Mayodin prima etapa au fost taxate de unii gnditori ca fiind un .esec., eticheta mult preadura si mai ales incorecta, deoarece ele au constituit un fel de .rau necesar. care l-auajutat pe Mayo sa descifreze, mai trziu, adevarata semnificatie a .comportamentelor paradoxale..Raspunsul la unele ntrebari si nedumeriri a fost gasit de Mayo de-a lungul cercetarilor ntreprinse la uzinele Hawthorne. Acestea, desfasurndu-se pe o perioada de aproximativ12 ani, au cuprins mai multe faze si mai multe demersuri. Se pare nsa ca cele din primafaza, care a durat 5 ani (aprilie 1927-1932), cu experimente majore n 1927-1928, suntcele mai semnifictive, ele contribuind la .marea iluminare. a lui Mayo si a colaboratorilor sai. Este vorba despre cercetarile asupra a sase lucratoare aduse, pe baza preferintelor interpersonale, ntr-o camera experimentala (asa-numita .mica test room.).in imaginea de mai jos redam un aspect din atelierul respectiv. Lucratoarele desfasurauo munca monotona (asamblarea unor retele telefonice), una dintre ele avea contact cuexteriorul (asigurnd aprovizionarea), n locul maistrului era un observator care aveasarcina de a urmari ce se ntmpla n atelier, de a le asculta doleantele, de a le da sfaturi,fara a interveni nsa n desfasurarea curenta a activitatii. Grupul celor sase lucratoare afost supus unui .tratament special.. Astfel, s-a introdus un sistem de pauze (variabile canumar si durata), s-a modificat sistemul de salarizare, `n timpul uneia dintre pauze se

servea o gustare calda, s-a scurtat/crescut ziua, saptamna de lucru etc. Ca urmare atuturor acestor interventii, productivitatea a crescut, evident cu mici variatii. intr-unul150 DIN ISTORIA PSIHOLOGIEI ORGANIZA}IONALEdintre momentele experimentului toate facilitatile introduse au fost eliminate,

deci pauzele, gustrile calde, ziua sau saptamna de lucru micsorata, si totusi productivitateamuncii a crescut, ba chiar mai mult dect n momentele anterioare (de la 2.400 de relee pe saptamna produse de fiecare lucratoare la 3.000 de relee). Abia acum a nteles Mayoce se ntmplase de fapt: n cursul experimentului au intrat n functiune o serie defactori umani, de relatii interumane, s-a activat o noua psihologie a lucratorului, sianume psihologia de grup care se conduce si functioneaza dupa alte legi dect ceaindividuala. .Indivizii care compun atelierul de munca . scria Mayo . nu sunt pur sisimplu un numar de indivizi, ci formeaza o grupa n interiorul careia se dezvolta relatiicare devin datini, relatii ntre ei, ntre ei si sefii lor, cu munca lor, cu rezultatelentreprinderii.. Cele sase lucratoare au format un grup cu standarde si asteptari proprii,noile norme aparute ca urmare a relatiilor informale au crescut coeziunea grupului, s-adezvoltat un sentiment al apartenentei la grup, al participarii la activitatea grupului, nfine, ele au stabilit un model de munca absolut nou. Celelalte cercetari desfasurate deMayo de-a lungul anilor . campania de interviuri (1928-1930), investigarea unui grupnatural de cablori, sudori si inspectori (1931-1932), amplul program de consultatii siconsiliere (1932-1939) . nu au facut dect sa confirme si sa adnceasca semnificatiaacestor constatari.Elton Mayo este cel care a descoperit rolul factorilor psihosociali, al relatiilor interpersonale, al organizarii informale (neoficiale) n cadrul activitatii de munca. El ademonstrat ca ipoteza .gloatei. potrivit careia individul si urmareste propriul interesngust si meschin este falsa. Oamenii au nevoi sociale, de stima si statut, de participarela relatiile informale, de apartenenta si identitate psihosociala. Pusi ntr-o situatiecompetitiva cu altii si mai ales cu normele constrngatoare ale organizatiei, oameniirezista, construiesc grupuri si norme care ntaresc aceasta rezistenta. Crearea conditiilor cooperarii spontane dintre oameni ar putea fi calea prin care contracararea n industriea distrugerii valorilor traditionale ale societatii ar deveni posibila. Conflictele, concurenta,discordia ar putea fi diminuate si evitate prin asigurarea de catre manageri a bazelor deafiliere ale grupurilor. Un asemenea deziderat nu ar fi fost posibil de realizat dect cuajutorul reprezentantilor stiintelor socioumane, care trebuie sa ntreprinda studiul stiintifical comportamentului organizational. Mayo nu spunea doar .Haideti sa procedam stiintificn problema comportamentului uman., ci, mai mult dect att, el specifica tipurile dentrebari, fenomene, observatii, date, metode, uniformitati de care stiinta comportamentuluiar trebui sa se preocupe.Mayo ramne un punct de referinta esential n stiinta comportamentului aplicata nstudiul muncii si organizatiilor