Experimentul lui

Elton Mayo
de la uzina
Western Electric
George Elton Mayo (1880-1949) - psiholog american si sociolog, cercetator
privind problemele de comportament organizational si de management in
cadrul organizatiilor, este unul dintre fondatorii sociologiei americane
industriale si a doctrinei "relatiilor umane". A gestionat mai multe proiecte de
cercetare si experimente, inclusiv experimentul de la Hawthorne la “Western
Electric”.
Elton Mayo s-a nascut pe data de 26 decembrie 1880 in Adelaide (Australia),
si a fost al doilea copil intr-o familie de colonisti respectabili. Era de asteptat
ca el va calca pe urmele bunicului sau si va alege sa devina doctor. Dar el nu
si-a prezentat interesul la universitatea de medicina si a fost trimis in Marea
Britanie. Acolo, in Scotia, el a continuat sa studieze medicina si
psihopatologie. O mare influenta in modelarea opiniilor sale au avut ideile lui
Durkheim si a lui Freud. Mayo, apoi sa intors in Australia pentru a lucra in
Adelaide. Chiar si atunci, el a publicat materiale cu privire asupra
managementului, dar aceste idei in Australia au fost nepopulare. Mayo si-a
reluat studiile la universitate si s-a specializat in studiul de etica si logica. In
plus, a fost numit cel mai stralucit elev al filosofului Sir William Mitchell.
Cariera academica a lui Elton Mayo din Australia a avut un mare succes. Intre
anii 1911-1921 Mayo a fost profesor de logica, psihologie si etica, apoi
profesor de filosofie si psihologie la Universitatea din Queensland (Brisbane,
Australia). A mers intr-o excursie in Marea Britanie, dar in urma unei clause
contractual a ramas la un acord in SUA, unde a lucrat la mai multe proiecte.
Atunci cand universitatea sa a refuzat sa-i ofere sprijin financiar, a ramas in
Statele Unite ale Americii fara bani. Apoi, in termen de sase luni, a primit
sprijin financiar din partea John D. Rockefeller, iar in 1923 a intrat la Scoala
de Finante si Comert de la Universitatea din Pennsylvania. Mayo s-a facut
celebru prin experimental Hawthorne la "Western Electric" din apropierea
orasului Chicago (1927-1932). Studierea impactului diversilor factori
(conditiile si organizarea muncii, salariul, relatiile interpersonale, stilul de
conducere, etc,) pentru a creste productivitatea muncii intr-o organizatie.
Mayo a demonstrat un rol important al factorului uman si de grup. O
generalizare a datelor empirice l-au condus la crearea filosofiei sociale a
managementului.
Experimentul Hawthorne
In noiembrie 1924, un grup de cercetatori a inceput sa efectueze un
experment la fabrica Hawthorne, detinuta de compania "Western Electric" din
Chicheri, Illinois. Scopul initial al acestui experiment a fost de a determina
relatia dintre conditiile fizice de munca si productivitate muncii. Acest
experiment a fost o dezvoltare logica a teoriei de "management stiintific", care
a dominat acea perioada.Cum se intampla adesea cu cele mai mari
descoperiri, rezultatele nu au fost acelea ce erau de asteptat.Oamenii de
stiinta au descoperit accidental ceva mult mai important, care ulterior a
condus la aparitia teoriei de "relatii umane " in stiinta de management.
Sarcina initiala a experimentului, ce s-a transformat mai tarziu in patru etape,
a fost de a determina efectul intensitatii de iluminare asupra productivitatii
muncii. Muncitorii au fost impartiti in 2 grupe: de control si experimental. Spre
marea surprinderea a cercetatorilor, atunci cand au marit intensitatea
iluminarii asupra grupului experimental, productivitatea muncii a ambelor
grupuri a crescut. Acelasi lucru s-a intamplat atunci cand iluminarea a fost
redusa.
Cercetatorii au concluzionat ca iluminarea a avut o influneta foarte mica
asupra productivitatii muncii. Ei au realizat ca experimentul a esuat din cauza
unor factori ce nu se afla sub controlul acestora.
In cea de a doua etapa a experimentului, grupului de cecertatori s-a alaturat
Elton Mayo care deja era un distins savant al Universitatii Harvard. A fost
realizat un experiment de laborator unde au participat lucratori de sex feminin
ce ansamblau releuri. De aceasta data un grup mic de sase voluntari, a fost
izolat de restul personalului si au primit pentru munca prestata o plata cu
inlesnire. Angajatii de sex feminin au primit, de asemenea, mai multa libertate
pentru convorbiri decat de obicei era permis la fabrica. Ca urmare, intre ele a
fost observata o relatie mult mai stransa. Primele rezultate au confirmat
ipoteza originala. Cand, de exemplu, au fost introduse pauze suplimentare,
productivitatea muncii a crescut si astfel oamenii de stiinta au explicat un grad
mai mic de oboseala a lucratorilor. Prin urmare, cercetatorii au continuat sa
faca modificari similare in programul de lucru, cum ar fi reducerea zilei de
lucru si a saptamanii de lucru, si astfel productivitatea muncii a continuat sa
creasca , iar chiar daca oamenii de stiinta au revenit cu conditiile initiale de
lucru , productivitatea tot a ramas ridicata la un nivel inalt.
Conform teoriei de control al acelei perioade, acest lucru nu ar fi trebui sa se
intample. Dar s-a intimplat. Prin urmare, participantii au fost intervievati pentru
a determina care au fost motivele acestui fenomen. Astfel, oamenii de stiinta
au descoperit ca un element uman are un impact mult mai mare asupra
productivitatii muncii decat modificarile tehnice sau fizice. Cresterea
productivitatii muncii a lucratoarelor nu putea fi explicat prin modificarile
conditiilor fizice de munca, indiferent daca munca lor a avut un caracter
experimental sau nu. Cu toate acestea,acest lucru putea fi explicat prin
formarea a ceea ce se numea grup social, si relatia speciala cu liderul acestui
grup.
Deci, experimentele si studiile Howthorne au avut un rol important, ele au
condus la concluzia ca unii factori umani sunt cel putin tot asa de importanti in
procesul de motivare al angajatilor, ca si sistemul de salarizare. Asa a aparut
si a inceput sa se concretizeze „curentul relatiilor umane” in activitatea de
management. Potrivit acestuia, pe langa un sistem de remunerare cat mai
adecvat, managerii trebuie sa asigure si conditii de munca adecvate pentru a
maximiza satisfactia in munca a angajatilor. In esenta, Elton Mayo a ajuns la
concluzia ca factorul care ii motiveaza cel mai mult pe angajati, il constituie
satisfactia generata de mediul de lucru.
Bibliografie
http://www.rasfoiesc.com/business/management/res
urse-umane/Teoria-lui-Mayo-studiile-Howth67.php
https://graduo.ro/referate/management/elton-mayo-
si-experimentul-de-la-hawthorne-442135
http://www.qreferat.com/referate/management/Scoal
a-relatiilor-umane-sau-co917.php